1.1.

CERINTE SI CRITERII DE CONFORMITATE

In realizarea proiectului s-au urmarit respectarea prevederilor generale de amplasare si
alcatuire a constructiei conform SR EN 1998-1-2004 precum si a prevederilor specifice
constructiilor din beton SR EN 1992-1-1-2004.
Structura a fost proiectata in asa fel incat sa respecte cerintele de performanta si criteriile
de conformitate.
Cerintele fundamentale:
-

Cerinta de neprabusire

Cerinta de limitare a degradarilor

Structura a fost in asa fel proiectata incat sa reziste la actiunea seismica fara prabusire
generala sau locala pastrandu-si integritatea structurala si o capacitate portanta reziduala dupa
evenimentul seismic.
De asemenea structura a fost in asa fel proiectata incat sa reziste la o actiune seismica
avand o probabilitate mai mare de producere decat actiunea seismica de calcul fara
producerea de degradari si limitari ale exploatarii.
Criteriile de conformitate:
Pentru satisfacerea cerintelor fundamentale, trebuie verificate urmatoarele stari limita:

starile limita ultime

starile de limitare a degradarilor

Starile limita ultime sunt asociate cu prabusirea sau alte forme de cedare structurala care
pot periclita siguranta oamenilor.
Starile de limitare a degradarilor sunt acelea asociate cu degradarile dincolo de care
anumite cerinte de utilizare nu mai sunt indeplinite.

Pag. 7

1.2. ALCATUIREA DE ANSAMBLU A CONSTRUCTIEI conform SR EN 1998-1-2004

Principiile care guverneaza conceptia de proiectare sunt:

simplitatea structurala

uniformitate, simetrie si redundanta

rezistenta bidirectionala si rigiditate

rezistenta si rigiditate la torsiune

comportare de tip diafragma la nivelul etajului

realizarea unor fundatii adecvate.

Simplitatea structurala
Simplitatea structurala presupune existenta unor cai clare si directe de transmitere a
fortelor seimice pana la terenul de fundare deoarece modelarea, calculul si dimensionarea
elementelor structurii presupun o comportare la seism mult mai sigura.
Uniformitate, simetrie si redundanta
S-a urmarit o distributie regulata a elementelor structurale pentru a putea permite o
transmitere directa si scurta a fortelor de inertie create in masele distribuite ale cladirii.
Structura a fost astfel proiectata incat sa existe o relatie stransa intre distributia
maselor si a rezistentei si a rigiditatii iar ruperea unui singur element sau a unei legaturi
structurale sa nu provoace o prabusire prematura.

Rezistenta bidirectionala si rigiditate

Intreaga structura a fost proiectata astfel incat sa reziste actiunilor orizontale pe o
directie date de miscarea seimica considerata un fenomen bidirectional. Pentru aceasta,
elementele structurale s-au aranjat intr-un model de tip ortogonal asigurand rigiditate si
rezistenta pe ambele directii principale.

Pag. 8

Rezistenta si rigiditatea la torsiune

Pe langa rezistenta si rigiditate laterala, structura trebuie sa aiba si rezistenta la
torsiune care sa limiteze dezvoltarea miscarilor de rasucire care incarca neuniform diferite
elemente structurale prin deplasari orizontale si eforturi nedorite.
Comportare de tip diafragma a planseelor
Aspectele specifice ale proiectarii planseelor se refera la:
-

preluarea eforturilor de intindere din incovoiere

transmiterea reactiunilor la reazeme prin legatura dintre acestea si placa planseului

colectarea incarcarilor aplicate in masa planseului, in vederea trensmiterii lor la elementele

verticale
Planseele joaca un rol foarte important in comportarea de ansamblu a structurii. Ele
actioneaza ca diafragme orizontale care colecteaza si transmit fortele orizontale la elementele
verticale si asigura ca aceste sisteme sa lucreze impreuna pentru a rezista la actiunea seismica
orizontala.
Placile de beton indeplinesc rolul de diafragma orizontala pentru incarcari aplicate in
planul lor avand o grosime de 13 cm si sunt armate astfel incat sa fie capabile sa preia
eforturile ce-i revin din incarcarile verticale si orizontale.
Planseele au suficienta rezistenta si rigiditate in planul lor, evitandu-se golurile mari.
Realizarea unor fundatii adecvate
Alcatuirea fundatiilor si a legaturilor acesteia cu suprastructura trebuie realizate astfel
incat ansamblul constructiei sa fie supus unei excitatii seimice uniforme.
Criterii de regularitate structurala
Evaluarea regularitatii structurale s-a facut conform SR EN 1998-1. In functie de
regularitatea constructiei am ales modelul structural, metoda de calcul structural si valoarea
factorului de comportare q. Structura prezinta regularitate structurala atat in plan cat si in
elevatie.

Pag. 9

Structura prezinta regularitate in plan indeplinind conditiile :

- de zveltete = Lmax/Lmin 4, Lmax si Lmin reprezentand dimensiunile in plan a cladirii cea mare,
respectiv cea mica (37,70/18,90=1,99).
- Conditia de rigiditate in plan si a distributiei masei este simetrica. Nu exista retrageri in plan,
configuratia fiind compacta.
- Cadrele, peretii structurali sunt continui incepand cu fundatia pana la varful cladirii.
- De continuitate de la fundatie pana la varful cladirii, iar rigiditatea laterala cat si masa
etajelor individuale ramane constanta de la baza pana la varful acesteia.
Clasa de importanta si factorii de importanta
Clasa de importanta in care se incadreaza blocul de locuinte privind siguranta publica
si protectia civila in perioada imediat urmatoare cutremurului si de consecinte sociale si
economice ale unei prabusiri este II.
Clasa de importanta II se refera la cladiri obisnuite, care nu apartin altor categorii.
Clasa de importanta este caracterizata de valoarea factorului de importanta care este
implicit 1=1.
Protectia elementelor de beton armat impotriva incendiilor
Gradul de rezistenta la foc
Gradul de rezistenta la foc reprezinta capacitatea globala a constructiei de a raspunde
la actiunea focului. Constructia sau un compartiment de incediu (portinile din cladire separate
prin pereti antifoc) se incadreaza in cinci grade de rezistenta la foc. Rezistenta la foc (R) se
exprima in minute si se obtine in functie de tipul elementului si de gradul de rezistenta la foc
din tabelul de mai jos conform SR EN 1991-1-2-2004.

Pag. 10

In conformitate cu tabelul de mai sus si luarea in calcul a combustibilitatii si clasei de

inflamabilitate a materialelor utilizate in componenta elementelor de constructie, am clasificat
elementele de constructie in gradul de rezistenta III.
Protectia la foc fata de vecinatati
Se realizeaza prin:

Utilizarea unor materiale de constructie si finisaje incombustibile sau greu combustibile si

ignifugarea materialeor lemnoase utilizate.
Amplasarea cladirii proiectate la distante suficient de mari fata de cladirile invecinate, care sa
asigure limitarea propagarii focului de la o cladire la alta in cazul izbucnirii unui incendiu.
Limitarea propagarii focului in interiorul cladirii si pe fatade precum si evacuarea
fumului si gazelor fierbinti

Pag. 11

Limitarea propagarii focului in interiorul cladirii si pe fatade este realizata prin utilizarea unor
materiale de constructie si finisaje incombustibile sau greu combustibile si ignifugarea
materialeor lemnoase utilizate.
Evacuarea fumului si gazelor fierbinti se va face prin golurile de la geamuri.
Asigurarea cailor de evacuare si salvare a persoanelor si realizarea masurilor
constructive de protectie la foc a cailor respective

Evacuarea se va face direct spre exterior.

Cai de acces interioare si exterioare pentru interventie in caz de incendiu

Sunt asigurate posibilitati de acces din exterior, directe si lipsite de obstacole.

1.3. EVALUAREA INCARCARILOR SEISMICE conform SR EN 1998-1-2004
Modelarea comportarii structurale
Avand in vedere regularitatea structurii, actiunea seismica a fost modelata in cel mai
simplu mod, folosind metoda fortelor statice echivalente. Actiunea fortelor laterale a fost
considerata separat pe directiile principale de rezistenta ale cladirii. Modurile proprii
fundamentale de translatie pe cele doua directii principale au contributia predominanta in
raspunsul seismic total, efectul modurilor proprii superioare de vibratie putand fi neglijat.

Modelarea cladirii reprezinta distributia rigiditatilor si a maselor astfel incat toate

formele de deformare semnificative si fortele de inertie sa fie corect definite sub incarcarile
seimice.
Modelarea trebuie sa tina seama de contributia regiunilor nodurilor la deformabilitatea
cladirii. Se iau in considerare si elementelele nestructurale care pot influenta raspunsul
structurii seimice.
Se considera o structura cu diafragme rigide in planul lor unde masele si momentele
de inertie ale fiecarui planseu pot fi concentrate in centrul de greutate al acestuia.

Pag. 12

Conformarea structurala s-a realizat considerand proprietatile de deformatie ale

elementelor structurale in stadiu fisurat. Astfel, valorile de proiectare ale modulelor de
rigiditate au fost considerate 0,5 Eb Ib obtinandu-se astfel oscilatii mai aproape de realitate.
Dimensionarea elementelor structurale s-a facut cu varori reduse ale moduleor de
rigiditate, diferentiat pentru fiecare element structural in parte astfel :
0,8 Eb Ib pentru stalpii comprimati
0,6 Eb Ib pentru rigle
0,5 Eb Ib pentru peretii de beton armat
Determinarea incarcarilor din seism s-a realizat prin metoda specrtului de raspuns.
Programul de calcul ROBOT STRUCTURAL ANALYSIS PROFESSIONAL 2011 genereaza
valorile fortelor seismice echivalente si le aplica ca forte statice pe structura in urma analizei
modale efectuate.
Parametrii analizei modale de ordinul I sunt :

numarul modurilor de vibrare n=10

combinatia de incarcare (am creat o combinatie numita modala in care efectul pe structura
al actiunii permanente se ia cu valoarea sa caracteristica Gk,i iar efectul actiunii variabile

(utila, zapada) se ia cu valoarea 0,40 Qk,i , efectul vantului neluindu-se in considerare.

convertirea incarcarilor in mase, pe directia x si y
La deschiderea ipotezei seismice, programul genereaza mai multe ipoteze de incarcare din
care se vor obtine valorile maxime ale solicitarilor si deplasarilor din seism si din efectul de
torsiune.

Valoarea parametrilor spectrului de raspuns elastic orizontal

Spectrul de raspuns elastic pentru efectul seismic pe directie orizontala foloseste
urmatorii parametrii:

Pag. 13

- valoarea de varf de referinta a acceleratiei terenului agR = 0,12 g pentru evenimente seismice
cu perioada de referinta a actiunii seismice pentru cerinta de neprabusire TNCR = 100 ani
- valorile parametrilor care descriu spectrul de raspuns elastic orizontal pentru zona de
teren/amplasament Z1 sunt:

TB (s) = 0,07 s
TC (s)= 0,7 s
TD (s)= 3 s
Forta orizontala corespunzatoare modului propriu fundamental, pentru fiecare directie
principala orizontala se determina cu relatia F i =Fb

z i m i

z j mj

- din codul SR EN 1998-1-

2004 , in care:
Fi forta orizontala care actioneaza la nivelul i ;
Fb forta seismica taietoare de baza Fb = Sd(T1) m ;
zi , z j

inaltimile la care sunt pozitionate masele deasupra nivelului de aplicare a fortei

seimice
mi , m j

- masele de nivel

Sd(T1) ordonata spectrului elastic de proiectare pentru perioada T 1 a fost calculata cu

formula de mai jos de programul de calcul ROBOT, cu factorii corespunzatori
(TB T1 : Sd(T1 ) = ag S

2,5
q

T C T D
T

. ag)

ag = 0,12g acceleratie de calcul pentru teren de clasa A ;

S factor de teren S = 1 pentru clasa de teren A ;
coeficientul corespunzator limitei inferioare a spectrului orizontal de calcul (=2,5)
factorul de corectie a carui valoare este egala cu 0,85 daca T1 2 Tc ;

Pag. 14

T1= CtH3/4
T1 = perioada fundamentala de vibratie a cladirii pentru miscarea laterala in directia
considerata
Ct = 0,075 pentru cadrele spatiale din beton solicitate la incovoiere
H = 20,20 m inaltimea totala a caladirii
T1 = 0,71 s
Factorul de comportare la actiuni seimice orizontale
q - este factorul de comportare al structurii ; pentru structuri redundante in cadre de beton
armat, regulate in plan si in elevatie, pentru calsa M de ductilitate, se poate lua :
q = q0 Kw

q=3

u
1

1,5

. Kw

q = 3 1,3 1 = 3,9

u
1

= 1,3 pentru cadre multietajate sau structuri duale echivalente cu cadre

1 valoarea prin care actiunea seimica orizontala de calcul este multiplicata pentru a se
atinge mai intii rezistenta la incovoiere a oricarei componete a structurii in timp ce celelalte
actiuni de proiectare raman constante ;
u - valoarea prin care actiunea seimica orizontala de calcul este multiplicata astfel incat
sa formeze articulatii plastice intr-un numar suficient de mare de sectiuni pentru a ajunge la
instabilitatea intregii structuri in timp ce toate celelalte actini raman constante ;
q0 - valoarea de baza a factorului de comportare, in functie de tipul sistemului structural si de
regularitatea sa in elevatie.( pentru sisteme regulate in elevatie si clasa de ductilitate DCM ,
u
sistem tip cadru q0 = 3
)
1

Pag. 15

Kw factorul care reflecta modul prevalent de cedare la sistemele structurale tip pereti (K w =
1)
Efectul de torsiune
Programul de calcul ROBOT determina fortele de torsiune majorate, in jurul axei
verticale pentru fiecare nivel si mod de vibrare, aceste forte provenind din excentricitatile
aleatoare ale maselor.
Momentele de torsiune majorate din efectul de seism pe directiile X si Y sunt determinate
conform relatiilor de mai jos:
MtXi = FXi ( 0.05 HYi)
MtYi = FYi ( 0.05 HXi)
FXi , FYi fortele de nivel corespunzatoare modului de vibratie i din efectul de seism dupa
directiile X si Y;
HYi, HXi dimensiunile maxime in directiile X si Y ale nivelului i.
Programul ia in calcul momentul de torsiune majorat atat cu semnul - cat si cu semnul
+.
Fortele seimice orizontale generate care actioneaza la nivelul i sunt calculate cu
formula:
Fi =Fb

z i mi

z j mj

, unde :

Fi forta orizontala care actioneaza la nivelul i ;

Fb forta seismica taietoare de baza Fb = Sd(T1) m ;
zi , z j

inaltimile la care sunt pozitionate masele deasupra nivelului de aplicare a fortei

seimice

Pag. 16

mi , m j

- masele de nivel

Combinarea efectelor componentelor verticale ale actiunii seismice, este luata de catre
program astfel :
EEdx + 0,30 EEdy + 0,30EEdz
0,30EEdx + EEdy + 0,30EEdz
0,30EEdx + 0,30EEdy + EEdz
1.4. PREVEDERI SPECIFICE PENTRU CLADIRI DIN BETON
conform SR EN 1998-1-2004
Principii de proiectare
Capacitatea de disipare a energiei si clase de ductilitate
Proiectarea cladirilor de beton rezistente la cutremur prevede structura cu o capacitate
adecvata de disipare a energiei fara o reducere substantiala a rezistentei sale globale la
incarcari orizontale si verticale.
Cladirile de beton rezistente la cutremur trebuie proiectate pentru a asigura capacitatea de
disipare a energiei si o comportare globala ductila. Comportarea globala ductila este asigurata
daca cerinta de ductilitate implica global o mare parte din structura distribuita la elemente
diferite si in diferite locuri la toate nivelele acesteia.
Am incadrat constructia in clasa de ductilitate medie (DCM), permitand structurii sa
dezvolte mecanisme stabile, asociate cu o disipare mare de energie histeretica sub cicluri
repetate de incarcare-descarcare, fara a suferi cedari casante.
Tipuri structurale
Cladirea de beton a fost clasificata in sistem de tip cadre in conformitate cu comportarea
ei la actiuni seimice orizontale.
Avand in vedere distributia in plan al sistemului de tip cadre de beton, rigiditatea minima
la torsiune este satisfacuta pe ambele directii, sistemul fiind catalogat ca si sistem flexibil.

Conditii de rezistenta locala

Pag. 17

Pentru toate elementele structurale si nestructurale se va ferifica respectarea conditiei :

Ed <Rd
Ed - este valoarea de calcul a efectului actiunii , corespunzatoare situatiei de proiectare
seimica
Rd - este rezistenta de calcul corespunzatoare elementului calculata in conformitate cu
regulile specifice materialului folosit si in conformitate cu modelele mecanice legate de tipul
specific al sistemului structural.
Conditii de ductilitate locala
Trebuie sa se verifice atat elementele structurale cat si structura in ansamblul sunt ductile,
luand in considerare o asteptata valorificare a ductilitatii care depinde de sistemul ales si de
factorul de comportare.
Proiectarea seismica structurii are ca principal obiectiv dezvoltarea unui mecanism de
plastifiere favorabil pentru evitarea modurilor de cedare casante.
Pentru caldiri cu doua sau mai multe niveluri se recomanda satisfacerea urmatoarelor
conditii la nodurile de lagatura a stalpilor principali la seism, cu grinzile principale sau
secundare la seism:

M Rc 1 , 3 M Rb
M Rc

- suma valorilor de calcul ale momentelor rezistente ale stalpilor care intra in nod.

M Rb - suma valorilor de calcul ale momentelor rezistente ale grinzilor care intra in nod.
Conditia de echilibru
Structura cladirii trebuie sa fie stabila inclusiv la rasturnare sau alunecare in situatia
seismica de calcul specificata in EN 1990:2002.
Rezistenta diafragmelor orizontale
Diafragmele in plan orizontal trebuie sa fie capabile sa transmita avand suficienta
suprarezistenta, efectele actiuniiseimice de calcul la sistemele rezistente la incarcari laterale
cu care acestea sunt legate.
Cerinta este satisfacuta daca pentru verificarile de rezistenta relevante, efectele actiunii
seimice asupra diafragmei, obtinute din calcul, sunt multiplicate printr-un factor d mai mare
decat 1,0.

Pag. 18

Verificari de siguranta
La verificarile la starea limita ultima, factorii partiali ai proprietatilor materialeor c si s
iau in considerare posibila degradare a rezistentei materialelor datorata deformatiilor ciclice.

1.5. REGULI DE PROIECTARE SPECIFICE PENTRU ELEMENTELE

STRUCTURALE DE BETON
GRINZI
-

Valoarea momentului de proiectare este cel obtinut din calculul structural in situatia de calcul
seismic cu programul de calcul Robot Structural Analyses Professional 2011.
Fortele taietoare din grinzi se determina din echilibrul fiecarei deschideri sub incarcarea
transversala din gruparea seismica si momentele de la extremitatile grinzii corespunzatoare
formarii articulatiilor plastice pentru fiecare sens al actiunii seismice.
V Ed ,max = Rd
Rd

M i, d+ M j, d
+V Z
L0

= factor care ia in considerare o posibila suprarezistenta datorata rigidizarii otelului la

deformare
M i ,d , M j , d

= valorile maxime ale momentelor capabile ce se dezvolta la extremitatile

grinzii
VZ

= valoarea fortei taietoare rezultate din calculul static corespunzatoare combinatiei

seismice de incercari
M i ,d = Rd M Rb ,i min (1,
M Rb ,i

M Rc

M Rc )
M Rb

= valoarea momentului capabil din capatul i a grinzii

, M Rb

= sumele valorilor de calcul amomentelor capabile ale stalpilor si ale

grinzilor care intra in nod

Pag. 19

Armarea grinzilor se va face respectand prevederile SR EN 1992-1:

-

procentele minime si maxime de armare for respecta urmatoarele dispozitii:

A s , min =0,50

f ctm
bd
f yk t

in zona seismica indiferent de clasa de ductilitate unde

bt

este latimea medie a zonei

intinse. Procentele medii de armare recomandate se situeaza intre 0,8% si 2,0%.

-

sectiunea maxima a armaturii intinse sau comprimate nu va depasi 4 % din aria sectiunii de

beton A s , max = 0,04 Ac

la reazemele marginale ale grinzilor continue este indicat sa se prevada o cantitate de armatura

la partea superioara a grinzii

aria armaturii se determina din momentul de incastrare partiala reprezentand cel putin 15 %
din momentul incovoietor maxim al camplului, dar nu mai mica decat procentul minim
STALPI
Valorile momentelor din capete sa stabileste astfel incat sa fie indeplinita conditia de
ierarhizare a capacitatii de rezistenta si impunerea mecanismului de disipare de energie
urmarit.
M i ,d = Rd M Rc, i min(1 ,

M Rb )
M Rc

M Rc ,i = valoarea momentului capabil din capatul i a stalpului luat cu sensul momentului de

incovoiere seimic, pentru sensul consoderat al actiunii seimice

M Rc

, M Rb

= sumele valorilor de calcul amomentelor capabile ale stalpilor si ale

grinzilor care intra in nod

Rd

= factor care ia in considerare o posibila suprarezistenta datorata rigidizarii otelului la

deformare
La armarea longitudinala a stalpilor s-a respectat procentul minim de armare de

Pag. 20

As,min 0,008 Ac pe sectiune pentru clasa de ductilitate medie M, iar procentul total de armare
longitudinala se considera 4%. In cazul innadirii prin suprapunere a barelor aria de ramtura nu
poate depasi limita de 8%.
Procentul minim de armare pentru armatura transvesala (etrieri) trebuie sa respecte
urmatoarele conditii pentru clasa de ductilitate medie M:
dbw {dbl/h; 6 mm}.
db - diametrul maxim al barelor longitudinale
La stalpii participanti la structuri antiseimice, care prezinta deformatii post-elastice
semnificative, zonele de la extremitati pe o distanta lcr, se vor considera zone critice. Lungimea
zonelor critice se obtine in functie de clasa de ductilitatecu relatia:
ductilitate medie: lcr min {hc; lcl/6; 450mm}
hc cea mai mare dimensiune a stalpului
lcl - lungimea stalpului intre grinzi sau placi (lumina).
Procentul minim de armare transversala cu etrieri se considera, pentru clasa de ductilitate
medie M:
- 0,035% in zona critica a stalpilor de la baza lor, la primul nivel;
- 0,025% in restul zonelor critice.

PLACI
Placile de beton armat pot indelpini rolul de diafragma orizontala pentru incarcari apicate in
planul lor, daca au grosimi de cel putin 80 mm si sunt armare astfel incat sa preia eforturile ce
le revin din incarcarile verticale si orizontale.

Pag. 21

Armarea placilor din beton armat depinde de urmatorii parametrii:

-

modul si caracterul incaracrilor

dimensiunile geometrice ale placii
conditii de rezemare
tipul armaturii utilizate
Diametrul minim, pentru barele profilate de rezistenta, la plansee cu grinzi este de 6 mm, iar
pntru barele profilate de repartitie (bare netede) 6 mm atat in camp cat si pe reazeme.
Distanta maxima dintre axele armaturilor de rezistenta pentru placi cu grosimi hf < 300 mm
este de 3 hf , iar pentru placi incarcate cu forte concentrate, distanta maxima este de 2h f dar nu
mai mare de 200 mm. Pentru armatura de repartitie, distanta maxima este de 3,5 h f dar nu mai
mare de 250 mm. Armarea de rezistenta este alcatuita dintr-o plasa legata, asezata continuu la
partea inferioara a placii si plase legate izolate, alcatuite din calareti, dispusi deasupra
reazemelor.
In cazul placilor cu deschideri inegale, locul de oprire a calaretilor pentru reazemele
intermediare, se calculeaza in functie de lumina cea mai mare aferenta reazemului respectiv.
Daca nu se face un calcul special, intreruperea calaretilor se va dace la din lumina dintre
doua reazeme consecutive.
Daca placa este incastrata elastic pe contur ( face corp comun cu grinda), modul de asezare a
armaturii de rezistenta este acelasi cu cel de la reazemele intermediare. Daca placa este simpu
rezemata, intreruperea se va face la 1/10 din deschiderea de calcul.

FUNDATII
Solicitarile transmise infrastructurii se determina in gruparile fundamentale de
incarcari si in gruparile speciale de incarcari.
In gruparea speciala de incarcari la actiuni seismice cand se accepta plastifierea
suprastructurii si dezvoltarea unui mecanism de disipare a energiei induse de cutremur,
solicitarile transmise infrastructurilor se determina corespunzator fortelor dezvoltate in
sectiunea de la baza suprastructurii.

Pag. 22

Solicitarile transmise infrastructurii sunt asociate mecanismului de disipare a energiei

induse de actiunile seismice.
Valorile fortelor generalizate transmise infrastrucurii sunt determinate prin majorarea
fortelor capabile dezvoltate in mecanismul de plastifiere a suprastructurii cu coeficientul k f =
1,40.
2. Structura de rezistenta
Structaura de rezistenta este realizata din cadre dispuse pe doua directii ortogonale fiind
alcatuita din :stalpi, grinzi transversale, grinzi longitudinale, realizate din beton armat monolit,
plansee monolite armate pe 2 directii cu bare independente si fundatii izolate rigide centrice si
excentrice cu grinda de fundare pentru elevetie.
Elementele structurii de rezistenta sunt realizate din beton armat pentru aceasta utilizanduse beton de clasa C20/25 si armatura S355 si S455 (PC52) si S235 pentru armatura de rezistenta
si S255 pentru armatura constructiva si de repartitie.
Descrierea elementelor:
Stalpii
-sunt realizati monoliti avand dimensiuni de 45x45cm cei marginali si 50x50cm cei
interiori.
Grinzile
- ginzile sunt realizate din beton armat monolit avad dimensiunile de 25x50cm, cu
deschideri cuprinse intre 3.00 m si 5.5 m
Planseele
- sunt realizaate monolit cu o grosime de 14 cm si sunt armate cu bare independente
- planseul peste parter este izolat suplimentar cu termoizolatie
Elementele de inchidere si compartimentare
- peretii de compartimentare sunt alcatuiti din trei straturi (doua straturi de zidarie de
BCA si un strat de termoizolatie din placi de vata minerala dispus intre cele doua din BCA
- peretii de compartimentare de compartimentare sunt realizati dintr-un strat de BCA.
Acoperisul
-

este de tip terasa necirculabila izolat hidrotermic corespunzator.

Fundatiile

Pag. 23

-datorita stratificatiei terenului si a incarcarilor rezultate din calcul s-au ales fundatii
izolate rigide. Fundatiile se vor arma pe ambele directii corespunzator momentelor rezultate
din calculul static efectuat pe ambele directii.

Pag. 24