CAIET DE SARCINI

Avand in vedere prevederile Legii nr. 10/1995, privind calitatea in constructii, in acest
capitol am abordat problematica executarii structurii de reyistenta deoarece, conform art.5:
Pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare sunt obligatorii realizarea
si mentinerea pe intreaga durata de existent a constructiilor, urmatoarele cerinte>
a) rezistenta si stabilitate
b) siguranta in exploatare
c) siguranta la foc
d) igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului
e) izolatie termica, hidrofuga si economie de energie
f) protectie impotriva zgomotului.
Principalele prevederi ale Legii nr. 10/1995, necesar a fi aplicate, in acest caz, de catre
constructorul executants sunt:
a) sesizarea investitorilor asupra neconformitatilor si neconcordantelor constatate in
proiecte, in vederea solutionarii lor
b) inceperea executiei lucrarilor numai la constructii autorizate in conditiile legii si numai
pe baza si in conformitate cu proiecte verificate de specialist atestati
c) asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor esentiale printr-un sistem
propriu de calitate conceput si rezliat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu executia,
atestati
d) convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze
determinante ale executiei si asigurarea conditiilor necesare efectuarii acestora, in scopul
obtinerii acordului de continuare a lucrarilor
e) solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de
executie, numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului
f) utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor si a procedeelor prevazute in
proiect, certificate sau pentru care exista agremente tehnice, care conduc la realizarea cerintelor
Pag. 195

esentiale, precum si gestionarea probelor-martor, inlocuirea produselor si a procedeelor

prevazute in proiect cualtele care indeplinesc conditiile precizate si numai pe baza solutiilor de
proiectanti cu acordul investitorului
g) respectarea proiectelor si a detaliilor de executie pentru realizarea nivelului de calitate
corespunzator cerintelor esentiale
h) sesizarea, in termen de 24 de ore, a Ispectiei de stat in constructii, lucrari publice,
urbanism si amenajarea teritoriului, in cazul producerii unor accidente tehnice in timpul executiei
lucrarilor
i) supunerea la receptie numai a constructiilor care corespund cerintelor esentiale de
calitate si pentru care au fost predate investitorului documentelr necesare intocmirii cartii tehnice
a constructiei
j) aducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele de control
sau prin documentele de receptie a lucrarilor de constructii
k) remedierea, pe propria cheltuiala a defectelor calitative aparute din vina sa, atat in
perioada de executie cat si in perioada de garantie stabilita potrivit legii
l) reducerea terenurilor ocupate temporar la starea lor initiala, la terminarea executiei
lucrarilor
m) stabilirea raspunderilor tuturor participantilor la procesul de productie factori de
raspundere, colaboratori, subcontractanti in conformitate cu sistemul propriu de asigurare a
calitatii adoptat si cu prevederile legale in vigoare.
INCEPEREA LUCRARILOR DE EXECUTIE
Poate avea loc numai in baza :
- existentei Autorizatiei de Construire, eliberata de autoritatea publica locala, adica de
catre Primarie
- Proiectul tehnic
- Detalii de executie
Continutul-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice
precum si structura si metodologia de elaborare a devizului general este actualmente
reglementata prin H.G. nr. 28/09.01.2008.
Pag. 196

In prima etapa constructorul studiaza atent proiectul din punct de vedere tehnic si
economic. Obiectiile se mediaza impreuna cu investitorul (beneficiarul) si cu proiectantul
constructiei.
In etapa a doua, in prezenta factorilor anterior mentionati se procedeaza la predarea
amplasamentului si trasarea primara a constructiei. In esenta se identifica amplasamentul
conform planului de situatie intocmit de proiectant in baza documentelor cadastrale.
Constructorul, prin Responsabilul Tehnic cu Executia si/sau topograf, traseaza axele
periferice si cota 0,00 cladirii, intocmindu-se Proces Verbal de predare a amplasamentului. Se
recomanda verificarea topografica a corespondentei datelor din planul cadastral cu situatia reala,
de pe teren.
Echipa de dulgheri continua apoi indesirea axelor, adica a paturilor de terasare pentru
toate axele din planul de fundatii. Aceasta lucrare dulghereasca trebuie sa tina cont de asigurarea
ulterioare a spatiilor de acces-circulatie pentru excavator si autocamioane. Este util de mentionat
ca paturile de trasare sa fie contravintuite si cel putin doua axe principale ortogonale sa fie
materializate in exteriorul suprafetei active de executie pentru ca verificari suplimentare
ulterioare sa fie posibile.
Se executa lucrarile privind organizarea de santier (birou, vestiare muncitori, magazine
materiale, grup social, bransament electric temporar, eventual lucrari de reabilitare temporare).
EXECUTIA FUNDATIILOR
Are urmatoarele activitati distincte :
a) sapaturi, sprijiniri, epuismente
b) pregatirea cofrajelor si armaturilor
c) cofrarea si armarea fundatiilor
d) turnarea si compactarea betoanelor
e) decofrarea fundatiilor
Inaintea inceperii sapaturilor, investitorul (beneficiarul) si constrcutorul va solicita
detinatorilor de retele subterane (apa, gaz, electricitate, etc.) avizul asupra eventualelor retele
subterane existente pe amplasament.
Pag. 197

a) Sapaturile se executa in general mecanizat cu excavatoarele.

Randamentul exploatare planificat al axcavatoarelor poate fi evaluat cu expresia:

unde:
= tsapare+tdescarcare+tdeplasare+tmanevra

- durata unui ciclu

- coeficient de utilizare a capacitatii cupei 0,6 - 0,9

coeficient de utilizare al timpului de lucru planificat 0,75 0,90

coeficient de afanare al terenului 0,70 0,90

Pamantul rezultat din sapaturi va fi utilizat cu precadere la sistematizarea verticala a
amplasamentului si numai excedentul va fi transportat in exteriorul santierului.
Normele de securitate a muncii privind lucrarile de terasamente/sapaturi impun
obligativitatea sprijinilor malurilor verticale.
Mentionam ca sapaturi cu taluz vertical se admit in functie de natura terenului de fundare,
astfel :
- terenuri curgatoare (cat I)

0,25 m

- terenuri slabe, instabile (cat II)

0,75 m

- terenuri cu compactitate medie (cat III)

1,25 m

- terenuri compactate (cat IV)

2,00 m
Pag. 198

- argile compacte

maxim 3,00 m

Pentru adancimi de sapare h > 1,50 m, constructorul va intocmi fisa tehnologica pentru
sprijinirea sapaturilor.
La intocmirea acestei fise este necesar sa se efectueze calculul de rezistenta al
elementelor de rezistenta lemnoase la impingerea activa a pamantului.
b) Pregatirea cofrajelor si a armaturilor
In general se recomanda ca fundatiile continue de mica adancime < 1,25 m 1,50 m,
executate cu maluri verticale nesprijinite sa fie cofrate cu omembrana de polietilena. In acest
mod :
- in timpul vibrarii betonului, laptele de ciment nu migreaza in terenul natural
- fundatia realizata este integral hidroizolata pe termen lung
- betonul are la interfata cu polietilena o compactitate maxim posibila
Pentru cazul spaturilor executate cu sprijiniri se recomanda aceiasi solutie dar nu se poate
realiza cu acelasi grad de acoperire a suprafetelor.
Suprafata cofrajelor se asigura pentru o decofrare mai usoara prin aplicarea
solutiilo decofrol sau prin aplicarea unei membrane de polietilena (tabla).
Conditiile de calitate sunt detaliate si in NE 012 99 Codul de practica pentru
executarea lucrarilor din beton si beton armat cap 11/pag 74.
Tolerantele admisibile pentru cofrajele fundatiilor vor fi :
Lungime
Latime
Inaltime
Inclinatie

15 mm
6 mm
10 mm
3 mm/m, 15 mm/total

Codul de proiectare prevede ca detaliile de alcatuire a cofrajelor se vor elabora de catre

constructor pentru lucrari mici si medii, respectiv de catre un institut specializat/firma de
productie autorizata in producerea cofrajelor refolosibile.

Pag. 199

Armaturile se fasoneaza/asambleaza in carcase, in cadrul stelierelor specializate. Pentru

fundatii o mare cantitate se asambleaza la fata locului pe santier. Exigentele de calitate, privind :
otelurile, fasonarea, montarea, legarea, livrarea si marcarea sunt expuse sintetic in NE 012 99.
In mod special mentionam ca se vor prevedea:
- cel putin patru distantieri la fiecare m2 de placa sau perete
cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stalp pentru > 12 mm - si cel putin
doi distantieri la fiecare metru liniar pentru < 10 mm
- cel putin un distantier intre randurile de armaturi la fiecare doi metri liniari de grinda in
zona de armaturi pe doua sau mai multe randuri.
Abaterile limita la armaturi pentru fundatii sunt :
Distanta intre axele barelor

Grosimea stratului

Lungimea barelor

de acoperire
10 mm

10 mm

L<1m
5 mm

1 <l < 10 m
20 mm

l > 10m
30 mm

d) Turnarea si compactarea betonului

Conform indicatiilor din Plan fundatii si din Detalii fundatii asociat cu mentiunile
special din memorial de rezistenta, betoanele se prepara in statii centralizate atestate de I.S.C.
Datele de baza pentru comanda betonului sunt :
- clasa de rezistenta
- dimensiunea maxima a agregatelor
- consistenta/lucrabilitatea amestecului proaspat
- mentiuni speciale ale proiectantului
- raportul A/C maxim, timpul si dozajul minim al cimentului, aditivi, armare preliminara
cu microfibre, grad de impermeabilitate, rezistenta la inghet-dezghet, rezistenta la atac chimic
sau uzura, etc.
Transportul betonului se efectueaza numai cu autoagitatoarele, astfel ca durata maxima de
transport sa nu fie mai mare de :
- 50 de minute pentru cimenturi din clasa 32,5
- 35 de minute pentru cimenturi din clasele 42,5
Pag. 200

In principiu nu trebuie depasita durata de incepere a prizei cimenturilor (60 90 minute,

in fuctie de tipul cimentului), prin suma timpilor de transport si punere in opera. In caz contrar se
recomanda utilizarea aditivilor intarzietori de priza.
EN 197 prevede pentru cimenturi 42,5 MPa timpul minim de priza = 60 minute,
pentru cimentul Portland normal si 45 minute pentru cimenturile cu rezistente initiale mari.
Timpul final de priza = 90 + 1,2 x timp initial de priza la temperatura 20 20 C si
umiditatea 65%.
Rosturi de turnare se admit daca pozitia lor a fost indicata in proiect sau cu avizul
proiectantului de rezistenta dat prin dispozitiile de santier.
Cea mai importanta conditie tehnologica este compactarea betoanelor prin vibrare
mecanica, cerinta obligatorie.
Betoanele turnate se mentin umede, prin stropire cu apa timp de minim 7 zile, pentru
reducerea efectelor negative ale intrarii betoanelor, in special fisurarea din contractiile
impiedicate.
e) Decofrarea fundatiilor
Scurtarea duratei de imobilizare a cofrajelor si safodajelor in lucrare, permite pe langa
marirea vitezei de rotatie a acestora si scrutarea duratelor de exectuie, motiv pentru care
decofrarea este o faza care trebuie redua la minim, fara a pune in pericol constructia.
Partile laterale ale cofrajelor se pot decofra cand betonul din elemental de constructive a
atins rezistenta de 25daN/cm2.
Decofrarea se face cand elementele ating urmatoarele procente din marca :
- la elemente cu deschideri < 6,00 m, 50%
- la elemente cu deschideri > 6,00 m, 60%, cu prevederea de popi de siguranta care raman
in lucrare pana se ating procentele de 70% respectiv 80% din marca, iar la deschideri > 12 m,
90% din marca.
STALPI. COFRARE ARMARE TURNARE
Cofrarea stalpilor
Pag. 201

Stalpii cu sectiunea 45 x 45 respective 50 x 50 cm se vor cofra cu cofraje metalice tip

CMS.
Acesta este alcatuit din cofraje metalice modulate, caloti metalici intermediari, de baza si
de capat, spraituri metalice pentru asigurarea stabilitatii, rezemari pentru stalpi, clasti si clame de
legatura dintre panouri.
Coordonarea modulara a cofrajului cu sectiunile stalpilor se realizeaza prin asezarea
panourilor cu laturile de latime unica pe caloti in sistem morisca ; sensul de asezare a panourilor
este in sens invers sensului de asezare a calotilor.
Coordonarrea modulara a cofrajului pe inaltime se realizeaza prin suprapunere pe
verticala, intre caloti, obtinandu-se dimensiuni modulate din 100 in 100mm.
Asezarea verticala a panourilor depinde de viteza de turnare a betonului si de impingerile
laterale ale betonului.
Caracteristicile principale ale CMS sunt urmatoarele :
Inaltimea maxima a stalpului cofrat - 7,20 m
Pasul de modulare al laturii

- 50 mm

Pasul de modulare al inaltimii

Suprafata acoperita de un set

- 100 mm
- 150 300 mp

Turnarea betonului in trepte de maxim

- 1,80 m

Elemente componente ale unui set de cofraj metalic pentru (CMS)

Nr. Denumire element
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13

Panou P1
Panou P2
Panou P3
Panou P4
Calot intermediar scurt C1
Calot de baza scrut C2
Calot intermediar lung C3
Calot de baza lung C4
Calot de capat scurt C5
Calot de capat lung C6
Cleste K
Talpa sprait ST
Sprait S1

Masa (kg/buc.)

Nr. buc./set/tip A (150

23.52
12.44
6.92
3.72
6.79
3.39
10.12
5.05
3.39
5.05
0.30
2.96
11.10

m2)
180
120
60
60
300
80
80
40
40

Pag. 202

14
15
16

Clema C11
Clema C12
Palnie de turnare
Masa neta (kg)

0.28
0.28
30.50
-

300
160
15
10412

Armarea stalpilor
Montarea armaturilor este operatia de introducere in lucrare a barelor de otel fasonate,
flotante sau asamblate in carcase conform prevederilor proiectului de executie al elementelor
respective din beton armat.
Armarea stalpilor consta in urmatoareale:
se introduce etrierii in jurul mustatilor lasate din fundatii sau din stalpul etajului inferior
(eventual trase si corectate la profilul si sectiunea din proiect)
se introduce barele vertical fiecare in linie cu mustata de marca corespunzatoare si se leaga de
acestea
se marcheaza cu creta peu na din barele de colt distanta prevazuta in proiect pentru etrieri
se ridica etrierii si se leaga la pozitiile marcate, succesiv de sus in jos la toate 4 colturile
se monteaza cofrajul stalpului pe 3 laturi si se aseaza distantierii (minim 1 bucata/metru), pentru
asigurarea acoperirii cu beton
se inchide a 3-a latura a cofrajului si se verifica
in situatii in care montarea cofrajelor nu urmareste imediat montarea armaturilor, carcasa de
armatura realizata se verifica si se ancoreaza cu tirantii din sarma, pentru pastrarea verticalitatii.
Turnarea stalpilor
Lucrarile se vor executa in conformitate cu prevederile din Prescriptii tehnice Cod de
practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat, indicative
NE012-99, aprobat de MLPAT cu ordinal nr. 59/N din 24 august 1999.
Inainte de turnarea betonului la stalpi sunt necesare niste verificari preliminare>
In cadrul acestor verificari se urmareste :

sa nu existe la baza cofrajelor stalpului, ramasite de lemn, beton intarit, gheata, gunoaie,
etc.

sa fie bine spalat betonul de la baza stalpilor, sa nu existe urme de mal

Pag. 203

cofrajele sa fie bine incheiate vertical cu toti calotii montati si legati corect, iar armaturile
montate corect

sa existe distantieri pentru asigurarea realizarii stratului de beton de acoperire

Tehnologia de executie se realizeaza, astfel :

inainte de inceperea betonarii se niveleaza un strat ~ 10 cm mortar la baza stalpului

turnarea betonului in cofraj se face in mod curent cu bena sau prin pompare

la stalpi de inaltime mica < 3 m se poate introduce betonul direct pe la partea superioara

vibrarea betonului este obligatorie si se face pe cale mecanica ; se foloseste de preferinta,

metoda vibrarii de interior

pentru realizarea unor betoane cu grad ridicat de compactare este bine sa se combine
comapactarea de interior cu compactarea prin batere manuala a cofrajului pe exterior cu
ciocane de lemn.
DIAFRAGME. ARMARE TURNARE
Armarea diafragmelor
Armarea diafragmelor se face astfel :

dupa executarea cofrajului unei fete a peretelui se traseaza pe interiorul acestuia

distantele intre barele orizontale si verticale

se monteaza barele (sau carcasele) de la capetele peretelui, precum si cele intermediare

(la pereti lungi), legate de mustatile lasate din fundatie sau din planseu

se monteaza cateva bare orizontale si se leaga de barele verticale existente

se completeaza toate barele verticale care se leaga de barele orizontale montate anterior si
apoi toate barele orizontale

se monteaza distantierii (minim 3 bucati/ m2) si se inchide cofrajul pe fata ramasa libera a
peretelui

daca peretele are armatura dubla, a doua retea se executa dupa terminarea celei dintai, in
acelasi mod, distanta intre cele doua retele de armatura pastrandu-se fixa prin distantieri
capra sau agrafe.
Pag. 204

Turnarea diafragmelor
Verificari preliminare.
In cadrul verificarilor preliminare se urmareste :

sa nu existe in cofraj ramasite de lemn, beton intarit, gheata, zapada

sa fie bine spalat betonul turnat anterior

cofrajele sa fie bine incheiate, cu distantieri si sparaituite corect

armaturile sa fie corect montate si bine legate

pozitia corecta a golurilor pentru usi, ferestre si traversari, in functie de caz

Tehnologia de executie se realizeaza, astfel :

peretii cu inaltimea 3 m se pot betona direct pe la partea superioare prin descarcarea

betonului din roabe, tomberoane, furtun de pompa, etc.

vibrarea este obligatorie ; se face vibrarea exterioara prin intermediul vibratoarelor de

cofraj.
Vibrarea externa se face cu vibratorul de cofraj care este legat rigid de acesta. Vibratiile

se transmit betonului prin vibratiile cofrajului ; cofrajul trebuie sa fie rezistent si etans pentru a
preveni deformarea si pierderile de mortar ; frecventa vibrarii variaza intre 300 si 9000
oscilatii/min.
Vibratoarele externe se folosesc in general pentru sectiunile subtiri care au forma ce nu
permit utilizarea unui vibrator intern sau au armaturi foarte dese.
Cand se folosesc astfel de vibratoare betonul trebuie turnat in straturi nu prea groase
pentru a permite eliminarea aerului continut in amestec.
Distanta dintre punctele de rezemare a vibratoarelor se alege in functie de rigiditatea
cofrajului si greutatea betonului care se va compacta :
- 3,00 - 4,50 m in cazul cofrajelor metalice
- 0,75 - 1,00 m in cazul cofrajelor din lemn.
GRINZI. ARMARE - TURNARE
Armarea grinzilor
Pag. 205

Se realizeaza dupa terminarea armarii stalpilor pe care reazama (inclusive cu etrierii din
nod) si consta din:

se traseaza cu creta pe una din laturile cofrajului pozitia etrierilor

se introduc etrierii in cofraj, cu latura de sus deschisa

se introduc si se leaga barele drepte la partea inferioara a grinzii

se pun distantierii (minim 1 bucata/metru)

se introduc si se leaga la pozitie si barele drepte de la partea superioara a grinzii, la

grinzile continue se asigura o tesere corecta a armaturii superioare care patrunde in
deschiderile alaturate

se inchid etrierii, legandu-se de barele de la partea superioara sau de armaturile

constructive de montaj si se pun distantierii laterali (minim 1bucata/metru).
PLACI. ARMARE TURNARE
Armarea placilor
Consta din urmatoarele operatii :

se traseaza pe cofraj cu creta pozitiile barelor pe ambele directii

se aseaza barele drepte pe o directie si se leaga cu sarma de armatura grinzilor

se monteaza calaretii suplimentari, prevazuti eventual la reazeme intermediare sau pe

contur

se aseaza in aceeasi ordine si se leaga cu sarma la intersectii armatura de rezistenta

prevazuta in proiect pe randul II sau armatura de repartitie, daca placile sunt armate pe un
singur rand.
Turnarea placilor
Verificari preliminare :
In cazul acestor verificari preliminare se urmareste :

cofrajul sa fie correct incheiat si fara ramasite de lemn

armaturile sa fie corect montate si bine legate

Pag. 206

existenta distantierilor care stabilesc grosimea stratului de beton

existenta podinelor de circulatie pentru a nu se circula pe armatura

Tehnologia de executie :
Betonarea planseelor trebuie sa decurga ordonat, prin inceperea ei de la un capat al

planseului si terminarea la capatul opus; concomitent placa si grinzile pe intreaga suprafata ;

grinzile pana la partea inferioare a placii si pe urma placa pe intreaga suprafata.
Turnarea grinzilor si a placilor incepe dupa 1 -2 ore de la terminarea turnarii stalpilor sau
a peretilor pe care reazama, pentru a se asigura incheierea procesului de tasa a betonului in
acelasi timp pentru a se asigura o buna legatura intre betonul nou si cel vechi.
Rosturile de lucru se admit la 1/5 1/3 din deschiderea placii si acestea se pot realiza
punand in calea betonului opritoare din lemn sau plase de sarma cu ochiuri mici.
In cele ce urmeaza sunt prezentate pe scurt cateva greseli care pot aparea la realizarea
urmaturilor si consecintelor lor.
Greseli la montarea armaturilor
Greseli la montarea armaturilor
Lipsa sau numar insufficient de pureci si

Consecinte
Nu se realizeaza stratul de acoperire cu beton

distantieri

Armatura ramane aparenta si corodeaza

Se reduce capacitatea portanta elementului

Deformarea barelor de la partea superioara prin Diminuarea sau chiar pierderea capacitatii
calcare

portante a elementului, in zonele respective

Greseala deosebit de grava, in cazul consolelor

Lipsa calaretilor sau a barelor ridicate pe

ducand la ruperea acestora

Fisuri in elemental de constructive, datorita

reazeme

eforturilor principale sau momentelor negative

pe reazeme

Montarea armaturii de rezistenta din console,

Pierderea capacitatii portante a elementului la

la partea inferioara

decofrarea sau la realizarea incarcarii totale de

Lipsa puricilor pe fetele laterale ale grinzilor

calcul
Lipsa stratului de acoperire

Pag. 207

Reducerea capacitatii portante si a durabilitatii

Nerespectarea distributiei pe randuri a

elementului
Datorita lipsei spatiilor precise intre armaturi

armaturii grinzilor

se impiedica turnarea corecta a betonului,

Deplasarea carcasei grinzilor in lungul

armatura ramanand aparenta

Ancorare insuficienta a armaturilor la un capat

cofrajului

al grinzii, diminuarea capacitatii portante la

eforturi principale datorita deplasarii

Nerespectarea distantei din proiect a etrierilor

armaturilor ridicate
Se reduce capacitatea portanta a elementului

Montarea armaturii stalpului rasucit cu 900 (la

Armarea nefiind egala pe fetele dispuse la 900

stalpii cu sectiune patrata)

se reduce sensibil capacitatea portanta a

elementului, putandu-se ajunge la distrugerea
lui, respectiv a constructiei
Devin necesare consolidari costisitoare si greu

Nerespectarea distantei intre barele orizontale

de executat
Reducerea capacitatii portante a elementului

la lucrarile executate prin glisare

Devin necesare camasuiri costisitoare

Controlul calitatii lucrarilor

Verificarea calitatii materialelor component si a betoanelor se va face in conformitate cu
prevederile NE 012-99.
Se vor respecta prevederile din Legea nr. 10/1995, privind calitatea in constructii. Pentru
lucrarile din beton si beton armat pe diferite faze de executie, care devin lucrari ascunse,
verificarea calitatii trebuie consemnata in Registrul de procese verbale pentru verificarea
lucrarilor ce devin ascunse. Nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de
incheierea procesului verbal de calitate referitor la faza precedent daca aceasta urmeaza sa
devina o faza ascunsa.
La intocmirea Cartii constructiei se va tine cont de prevederile H.H. nr. 273 din
14.06.1994, privind aprobarea regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii anexa 6.

Pag. 208