COLEGIUL TEHNIC C.D.

NENi ESCU BAIA MARE

Flora si Fauna apelor naturale

Fauna apelor naturale

Andreica Mirela Clasa a XII-a A

Cuprins
1.Ecosistemul apelor curg toare 2.Ecosistemul lacurilor 3.Ecosistemul lacurilor de baraj 4.Ecosistemul b l ilor 5.Ecosistemul mla tinilor 6.Ecosistemul M rii Negre

1.Ecosistemul apelor curg toare

Biocenoza n cadrul biocenozelor apelor curg toare, ca de fapt i n cele st t toare, produc torii primari sunt reprezenta i prin populatii de: Flora: - Macrofite emerse - Macrofite submerse - Microfite ce plutesc n masa apei - Microfite ce tr iesc fixate pe corpul macrofitelor acvatice - Microfite de pe fundul apei

Fauna: Animale vizibile sau invizibile Animale epibionte Animale ce tr iesc pe fundul bazinului Animale care noat activ ( pe ti, broa te)

1.1 Paraiele si raurile colinare

Alge microscopice din grupul diatoneelor: Navicula Fragilaria Ceratoneis Alge verzi: Scenedesmus Pediastru Tetraedron Alge albastre: Anabaena Merismopedia Zooplanctonul: este compus din rotiferi Anuraeopsis Colurella Lecane Bentosul: este o comunitate biocenotica de baza.Pe pietre, pe nisip, pe mil, acolo unde viteza curentului si gradul de transparenta permit, se dezvolta numeroase populatii de alge. O buna reprezentare numerica au diatoneele, care in majoritatea lor se fixeaza de substrat prin teci mucilaginoase sau pedunculi (Gomphonema constrictum, Synedra ulna, Diatoma vulgare). Sunt intalnite de asemenea alge filamentoase verzi ( Spirogyra, Ulothrix), alge albastre (Oscillatoria). Zoobentosul: este constituit din larve de insecte (chironomidae), viermi (oligochete, hirudinee), crustacei mici (Gammarus) cu corpul turtit lateral, gasteropode ( Ancylus fluviatilis), efemere. Nectonul: este format din populatiile de pesti ca mreana de riu (Barbus meridionalis patenyi), cleanul ( Leuciscus cephalus), molanul (Noemacheilus barbatulus)

1.2 Raurile de ses

Planctonul: este reprezentat in primul rand de populatiile de alge fitoplanctonice. Acestea sunt mai diversificate si mai bine reprezentate cantitativ decat in zona colinara. Aceeasi situatie este si pentru zooplancton. Macroflora de mal este formata din numeroase specii. Bentosul: este format din numeroase populatii diversificate intre ele in functie de natura substratului ca nisip, mil, argila. Nectonul: este format din diverse populatii de pesti: mreana, cleanul, boarta, crapul, stiuca.

1.3 Fluviul Dunarea

Fitoplanctonul: este format din numeroase specii de alge ce apartin numai senalului. Zooplanctonul: este format din protozoare, rotiferi, cladocere si copepode. Potamoplanctonul: costituie principala sursa de hrana pentru puietul de peste si pentru pestii planctofagi. Bentosul: nu are o raspandire uniforma in lungul si latul albiei. Microfitobentosul: este format din populatii de alge, in special diatomee, care populeaza fundul senalului acolo unde ajunge lumina. Zoobentosul: este foarte bogat in organisme animale. Nectonul: este format din specii de pesti, din care unele au fost importate de om si colonizate, iar altele sunt autohtone.

2. Ecosistemul lacurilor
Pelagosul: este format din totalitatea asociatiilor de organisme vegetale si animale din masa apei. Neustonul: este format din organisme mici ce plutesc sau inoata la suprafata apei sau in pelicula de apa groasa de aproximativ 10 cm, formata la nivelul de contact al apei cu atmosfera. Planctonul: este format din organisme mici de plante si animale care plutesc sau inoata la suprafata apei. Nectonul: nu este o biocenoza ci o asociatie de organisme animale care inoata activ in masa apei si consuma diferiti componenti ai pelagosului si bentosului. Bentosul: este format din organisme care traiesc pe fundul bazinului. In zona litorala acesta se numeste bentos litoral, iar in zona profundala bentos profundal.

3. Ecosistemul lacurilor de baraj

Macrofitele: sunt slab reprezentate. Oscilatiile de nivel le impiedica sa se fixeze si sa se extinda.Sunt intalnite pe suprafete mici la malul lacului. Fitoplanctonul: este dominat de populatii de alge silicioase (diatomee) si de populatii mai putin reprezentative de alge albastre si verzi. Zooplanctonul: este format din populatii de rotiferi, copepode si cladocere. Planctonul: este mai bine dezvoltat spre marginea lacului. Bentosul: este format din animale ce sunt caracteristice apelor curgatoare si din animale ce inainte nu existau aici. Microfitobentosul: este slab dezvoltat Nectonul: este format din pesti caracteristici apei curgatoare si din specii aduse din lacuri sau Dunare pentru aclimatizare.

4. Ecosistemul baltilor

Planctonul: este bogat diversificat si variat pe sezoanele anului. Zooplanctonul: este format mai ales din populatii de rotiferi, cladocere,copepode si zooflagelate. Perifitonul: este format din diatomee, alge verzi filamentoase, colonii de brizoare. Bentosul: ocupa tot fundul baltilor. Microfitobentosul: este constituit din diferite populatii de alge microscopice, in special din populatii de diatomee. Zoobentosul: este format din populatii de animale ale caror indivizi se tarasc pe fundul baltii sau stau pe fundul baltii afundati in milul oragano-mineral. Nectonul: este bine reprezentat si format din populatii de crap, biban lin, caras, stiuca, salau.

5. Ecosistemul mlastinilor
Mlastinile eutrofe: poseda o vegetatie macrofitica, in general, caracteristica baltilor, formata din muschi verzi si din diferite populatii de: rogoz, papura, trestie, broscarita, limba broastei, pipirig. Zoobentosul: este format dintr-o gama larga de organisme nevertebrate mici cum sunt rotiferii, cladocerele, copepodele si organisme mai mari, printre care viermi inelati si cilindrici, larve de insecte, diferiti melci si scoici. Mlastinile oligotrofe: dintre macrofite impresionanta este patura de muschi de turba in care vegeteaza specii de bumbacarita, rogoz, roua-cerului. Fitoplanctonul: prezent in ochiurile de apa din grosimea turbei, intruneste caracteristici calitative si cantitative particulare fata de fitoplanctonul altor bazine acvatice. Perifitonul: este format din aceleasi grupe de alge ca in fitoplancton. Microfitobentosul: formeaza o pelicula vegetala subtire deasupra substratului benic. Zooplanctonul: este format din populatii de protozoare, microcrustacei. Zoobentosul: este format din populatii de protozoare, viermi, moluste, larve de insecte.

6. Ecosistemul Marii Negre

Planctonul: este reprezentat pana la adancimea de 175 m. Fitoplanctonul: cel mai bogat se afla intre 0-50 m adancime. Dinoflagelatelec au o dezvoltare maxima in sezonul cald (iunieaugust), iar iar diatomeele in sezonul rece(decembrie-februarie). Zooplanctonul: mai sarac in specii decat fitoplanctonul, se compune din protozoare, celenterate, viermi.Scade cantitativ pe verticala. Nectonul: este format mai ales din pesti si din mamifere Bentosul:este diversificat ca structura. Macrofitele: sunt subacvatice si sunt reprezentate prin specii de alge din genurile Zostera, Cystoseira, Phyllophora. Microfitobentosul: este prezent in zona unde lumina ajunge la fundul apei. Zoobentosul: este format din populatii de animale ce traiesc pana la adancimea de 180-200 m.