Anatomia analizatorului visual

Organul vazului- ochiu (oculus) este format din globul ocular

(bulbus oculi) si un aparat auxiliar. Din globul ocular isi iau
inceput nervul optic, care uneste globul ocular cu creerul. Globul
ocular are forma sferica mai bombata in partea anterioara. El e
situate in cavitatea orbitei si consta dintr-un nucleu intern si trei
tunici: externa, medie si interna. Intre globul ocular si peretele
osos al orbitei se afla o capsula adipoasa in care se gasesc
muschi striati ai globilor ocular.

Tunica externa- se numeste tunica fibroasa. Este formata

din doua portiuni inegale: posterior se afla sclerotica, iar anterior
cornea. Intre sclerotica si cornee se afla santul sclerocornean, in
profunzimea caruia se afla canalul Schlemm prin care trece
umoarea apoasa spre venele sclerei.
Corneea- este plasata in parte anterioara si este mai putin
intinsa fata de sclerotic. Este transparenta, subtire si mai
bombata. Neavind vase de singe, dar are in component sa
numeroase fibre nervoase.
Sclerotica- este constituita din tesut conjunctiv dens de
culoarea albusului de ou. Sclera protejeaza nucleul intern al
ochiului, contribuind astfel la mentinerea formel lui.

Tunica medie- este foarte bine vascularizate deaceea este

numita tunica vasculara. Este formata din 3 portiuni: anterior- iris,
mediu- corp ciliar si posterior membrane vasculara propriu-zisa,
numita coroida.
Irisul- are forma unui inel plat cu un orificiu in mijloc numit,
pupila, si este localizat inaintea cristalinului.Culuoarea irisului
depinde de cantitatea si caracterul pigmentului, ( un numar mare
de celile pigmentate determina culoare bruna, in timp ce o
cantitate mica de pigment determina culoarea albastra.
Dimensiunile pupilei sunt reglate prin intermediul unor muschi
netezi speciati din iris: muschiul constrictor al pupilei si muschiul
dilatator al pupilei.

Corpul ciliar- se afla pe parte dorsala a irisului si reprezinta un

cordon circular a carui margine externa are niste prelungiri
numite procese ciliare care la numar sunt de 60- 80 si sunt
alcatuite din aglomerari capilare, ele secreta umoarea apoasa. In
grosimea corpului ciliar se afla muschiul ciliar, contractia caruia
se transmite cristalinului printr-un ligament special ( zonula
Zinn ), aceasta atragind dupa sine modificarea curburii
cristalinului participind la procesul de acomodare.
Coroida- portiune posterioara a tunicii medii a globului acular,
contine un strat pigmentar negru care absoarbe lumina.

Tunica interna- numita retina. Ea este membrane

fotosensibila, responsabila de recepria si transformarea stimulilor
luminosi in influx nervos. Retina are o structura foarte complicate
si este formata din doua regiuni: retina vizuala ( partea optica) si
retina oarba( pata oarba). In retina vizuala se afla receptorii
fotosensibili: bastonase si conurile. Bastonasele sunt adaptate la
vedere nocturna, la lumina slaba. Conurile sunt adaptate pentru
lumina diurna, colorata, intens.

Nucleul- este format din: cristalin, umoarea apoasa si corpul vitros.

Cristalinul- are forma unei lentile biconvexa, transparenta si
elastic localizata intre iris si corpul vitros. La periferie este invelit
intr-o capsula de natura elastica, numita cristaloida. Cristalinul
este mentinut la locul sau printr-un system de fibre care alcatuesc
zona lui Zinn. Cristalinul nu contine vase sangvine, limfatice si
nervi, nutritia sa facindu-se prin difuziune de la vasele proceselor
ciliare.
Umoarea apoasa- este un lichid incolor care se formeaza
printr-o activitate secretory a proceselor ciliare. Ea trece initial in
camera posterioara care se formeaza intre cristalin si iris,apoi prin
intermediul pipilei trece in camera anterioara, care se formeaza
intre iris si cornee. De la acest nivel, prin canalul lui Schlemm, se
reabsoarbe prin venele sclerei. Intre cantitatea de umoare apoasa
formata si cea reabsorbita in venele sclerei se mentine un
echilibru constant, cu o presiune intraoculara normal da 23 mm
Hg.

Corpul vitros- are o forma sferoidala, cu o consistenta

gelatinoasa transparenta situate posterior de cristalin.
Anexele ochiului
Anexele ochiului se impart in anexe de miscare, anexe de
protectie si aparatul lacrimal.
Anexele de miscare sunt reprezentate de muschi extrinseci
care deosebire de cei intrinseci sunt striati.se descriu patru
muschi drepti ( inferior, superior, mediu si lateral ) si doi oblici
( inferior si superior ).
Miscarea de lateralitate se efectuiaze prin contractia dreptului
extern de la un ochi, impreuna cu dreptul intern al ochiului opus,
miscarea de convergenta se efectuiaza prin contractia ambilor
muschi drepti interni, miscarea in sus se realizeaza prin contractia
muschilor drepti superiori in ansamblu cu cei oblici inferiori,
miscarea in jos se realizeaza prin contractia muschilor drepti
inferiori in ansamblu cu cei oblici superiori.
Anexele de protectie sunt: sprincenele, genele si
pleoapele.sprincenele apara ochiul de sudoarea care se scurge de
pe frunte. Genele, aflinduse fixate de marginile libere a pleoapelor
inferioara si superioara, apara ochiul de praf, ploaie, zapada.
Pleoapa este formata dintr-o lama de tesut conjunctiv care pe
dinafara este acoperita cu pele, ear pe dinauntru este captusita
de o membrane numita conjunctiva.
Aparatul lacrimal consta din glanda lacrimala si caile
lacrimale.
Glanda lacrimala este situate in fosa lacrimala din coltul superior
al pertelui lateral al orbitei. Secretul glandelor lacrimale nimereste
prin caile lacrimale in sacul conjunctival si umezeste ochiul. Sacul
lacrimal trece in canalul nasolacrimal si lacrima nimereste in
cavitatea nazala.

Galerie foto