Teoria recrutarii spune ca mai intai trebuie sa gasesti obiectivul indicat.

A doua regula a recrutarii glasuieste ca nu trebuie sa patrunzi niciodata peste gard. Un

cauti obiectivul in interiorul campului sau de munca, ci in afara lui : la biblioteca, la sali de
sport, prin berarii, cluburi, etc.
A treia lege a recrutarii spune ca nu trebuie sa fie recrutat neaparat « directorul sau
seful » - ci oameni din anturaj (spre exemplu secretarele lor se recruteaza mai usor, in
schimb stiu cel putin la fel de mult ca si sefii lor).
A patra lege a recrutarii spune ca fiecare om are in capul sau idei stralucite si fiecare sufera
in viata cel mai mult din pricina ca nimeni un vrea sa-l asculte. Cea mai mare problema in
viata pentru fiecare om este sa-si gaseasca un confident. Dar lucrul acesta nu e posibil
deoarece toti ceilalti oameni sunt preocupati de acelasi lucru, si anume de cautarea unui
confident pentru sine, asa incat pur si simple nu au timp sa asculte ideile aiurite ale altora.
Principalul in arta recrutarii este priceperea de a-l asculta pe interlocutor. A invata sa-l
asculti pe acesta, fata a-l intrerupe, constituie garantia succesului. E o treaba foarte dificila.
Dar numai cel care asculta fara a intrerupe, numai acela va deveni cel mai bun prieten.
A cincea lege a recrutarii este legea capsunei. Mie imi plac capsunile. Imi place, de
asemenea sa pescuiesc. Dar daca m-as apuca sa dau la peste cu capsuni, n-as prinde nici
unul. Pestele trebuie momit cu ce-i place lui cu rame. Daca vrei sa devii prieten cu cineva,
nu-i vorbi despre capsuni, care-ti plac tie. Vorbeste-i despre ramele care-i plac lui.
Read more: http://spyology.myforum.ro/-vp160.html#ixzz3LLYWoKiV

Recrutarea este cea mai inalta arta in spionaj. Adevarata arta. Este prima
faza in procesul tehnologic al unei uzine de spionaj.
Ea are 2 fetze. Fiecare cu urmari opuse. Ori gasesti ceva bun. Ori dai gres si esti
fie desconspirat, fie lucrezi cu oameni incompetenti.
Recrutarea selectioneaza oameni. Odata ce ia-i introdus aici, nu-i mai poti scoate.
Stiu prea multe. Daca sunt slabi ca profesionisti, nu numai ca nu te ajuta, dar iti
pot aduce si pagube grave.
Recrutarea este un proces ce trebuie STIINTIFIC pus in aplicare. VERIFICAREA si
TESTAREA sunt principalele caracteristici ale acestei faze. Iar stiinta care se
utilizeaza in principal este PSIHOLOGIA.
Echipele de recrutare au 3 componente :

- agentul recrutor - omul de baza, cel care sta in contact cu tinta. El gaseste in
general tinta si o "prelucreaza". Calitatile sale organizatorice, psihologice si
intelectuale sunt "motorul" care asigura succesul unei recrutari sau nu. Este
punctul central al unei recrutari, piesa indispensabila fara de care nu se poate
face nimic. Nu trebuie sa ii fie neglijata influenta. De asemenea el este ochul si
timpanul echipei de recrutare. E singurul in contact cu tinta, asadar de calitatea
sa depende calitatea informatiilor colectate si implicit calitatea procesului de
recrutare.
- echipa de psihologi este echipa care sta in spatele agentului recrutor, cea
care conduce in adevaratul sens al cuvantului recrutarea. Ea solicita informatiile
pe care agentul recrutor trebuie sa le procure, ea ofera linii directoare, ea
accentueaza o latura sau alta. E compusa in general din PSIHOLOGI, cei care fac
o analiza psihologia tintei si ii da acordul agentului recrutor de a trece la
recrutarea propriu-zisa. Analiza psihologica a candidatului este un proces dificil si
extrem de complex. Poate dura si ani de zile. O recrutare nu se realizeaza intr-o
singura zi. Recrutarile grabite sunt de regula sortite esecului. Trebuie facuta insa
o distinctie clara in a recruta un agent si a recruta un informador (actiune ce nu
necesita un proces asa de elaborat)
- echipa de verificare si testare - o echipa compusa din persoane de teren,
specialisti in supraveghere si obtinere de informatii. Ei sunt cei care rascolesc
trecutul persoanei, ii pot face o incursiune inedita in apartamentul acestuia
pentru a culege informatii fierbinti. sunt cei care verifica "sanatatea" informativa
a candidatului. Acesta echipa ofera si completeaza informatiile aduse de agentul
recrutor cu informatii care in mod normal ar fi dificil de obtinut.
Tot acest complex de oameni asigura eficienta recrutarii.
*****************************************************
De ce recrutarea e grea? Pentru ca lucreaza cu cele mai multe incertitudini.
Lucrezi cu oameni, care sunt cei mai imprevizibili. Orice greseala de calcul
psihologic aduce rateul, care inseamna propunere de recrutare refuzata. Ceea ce
nu e permis. Nu are voie sa existe.
Atunci cand faci propunerea sti sigur ca cel care o asculta o va accepta. Altfel nu
o mai faci. Aici nu mergi pe incercari. Mergi la sigur.
*******************************************************
Ce mai greu in recrutare este inceputul. Apoi se mai pot ameliora lucrurile. Exista
retete de lucru etc.
Problema este gasirea candidatului bun si analizarea lui in vederea luarii sau nu
in vizor.
Recrutarea incepe cu a gasi persoana POTRIVITA.

Metodele clasice nu mai au asa mare valabilitate in acest secol al vitezei si

informatiei. Trebuie gasite noi cai de agatzare a candidatilor.
Agentul recrutor este cel care joaca aici un rol important cu flerul sau, cu simtul
sau, cu calitatile sale de comunicare. Imaginatia acestuia este nu doar
importanta, ci imperativa. Ideile si improvizarile de moment sunt solutiile care
asigura trecerea acestui pas dificil : GASIREA UNUI CANDIDAT CAT DE CAT
PROTRIVIT !
*******************************************************
Teoria recrutarii spune ca mai intai trebuie sa gasesti obiectivul indicat. Asta e
prima regula : alegerea si selectia obiectivului
A doua regula a recrutarii glasuieste ca nu trebuie sa patrunzi niciodata peste
gard. Un cauti obiectivul in interiorul campului sau de munca, ci in afara lui : la
biblioteca, la sali de sport, prin berarii, cluburi, etc.
A treia lege a recrutarii spune ca nu trebuie sa fie recrutat neaparat directorul
sau seful - ci oameni din anturaj (spre exemplu secretarele lor se recruteaza
mai usor, in schimb stiu cel putin la fel de mult ca si sefii lor).
A patra lege a recrutarii spune ca fiecare om are in capul sau idei stralucite si
fiecare sufera in viata cel mai mult din pricina ca nimeni un vrea sa-l asculte. Cea
mai mare problema in viata pentru fiecare om este sa-si gaseasca un confident.
Dar lucrul acesta nu e posibil deoarece toti ceilalti oameni sunt preocupati de
acelasi lucru, si anume de cautarea unui confident pentru sine, asa incat pur si
simple nu au timp sa asculte ideile aiurite ale altora. Principalul in arta recrutarii
este priceperea de a-l asculta pe interlocutor. A invata sa-l asculti pe acesta, fata
a-l intrerupe, constituie garantia succesului. E o treaba foarte dificila. Dar numai
cel care asculta fara a intrerupe, numai acela va deveni cel mai bun prieten.
A cincea lege a recrutarii este legea capsunei. Mie imi plac capsunile. Imi place,
de asemenea sa pescuiesc. Dar daca m-as apuca sa dau la peste cu capsuni, n-as
prinde nici unul. Pestele trebuie momit cu ce-i place lui cu rame. Daca vrei sa
devii prieten cu cineva, nu-i vorbi despre capsuni, care-ti plac tie. Vorbeste-i
despre ramele care-i plac lui.
Din punctul meu de vedere consider ca una dintre cele mai importante calitati ale
unui spion este motivatiea a ceea ce face.
Aceasta motivatie duce la reusita sa in diversele misiuni dificile sau stimularea
pentru gasirea unor noi metode, noi resurse care sa-i imbunatateasca
randamentul in indeplinirea misiunilor sale.
Daca n-ar exista motivatia ar fi situatii cand poate ar claca, dar spionul se va
agata in permanenta de motivatia sa privind exploatarea viciilor tintelor sale
pentru asi desfasura activitatea de spionare si cred ca il putem numi si
PATRIOTISM pentru marea majoritate a celor ce desfasoara aceasta activitate,
pentru ca acest patriotism este de fapt - sentimentul de dragoste fata de patria si

poporul din care face parte.

Dar mai cred ca putem discuta linistit si de exceptii aplicandu-se si celelalte
metode ce au fost supuse sondajului.

Pregatirea contactului operativ intalnirea ofiterului cu agentul

Cel dintai soseste la locul intalnirii cu cel putin jumatate de ora inainte de ora convenita,
pentru a verifica daca exista filaj in zona. E un intreg balet care se face pentru a vedea daca
e curata zona. Daca nu faci baletul, risti sa-ti vina mai multi spectatori decat ti-ai dorit. E un
stres urias, care te consuma. Nu spaima, stres.
De grija cu care ofiterul face aceste verificari depinde longevitatea relatiei dintre el si agent si
uneori chiar longevitatea agentului. Ce se intampla cu agentul atunci cand cade in mainile
contraspionajului?
I se propune sa continue colaborarea, livrand informatii fabricate, adica sa-si intoxice ofiterul
controlor. Daca nu accepta, este deferit justitiei si de-acolo, Dumnezeu cu mila.
Oricum, are loc un proces de debriefing, ca sa-si dea seama (contraspionajul) ce a spus, care
sunt sursele de interes (ale spionului) si daca agentul a recrutat la randul lui alti informatori.
Metode prin care se face aducerea la adevar? Multiple, iar limita o reprezinta doar
imaginatia.
In cartile lui, John Le Carre, fost ofiter MI6 (serviciul britanic de informatii externe) vorbeste
despre metode specifice persoanelor necooperante, cum ar fi un sac urat mirositor tras peste
capul celui anchetat, in vreme ce mainile ii sunt, evident, legate.
Datele si informatiile rezultate din studierea si verificarea candidatilor se consemneaza in
raportul cu propuneri de recrutare.
Raportul cu propuneri de recrutare cuprinde: necesitatea si scopul concret al recrutarii;
principalele date rezultate din studiul si verificarea candidatului; calitatile personale esentiale
si posibilitatile de indeplinire a sarcinilor ce urmeaza a-i fi incredintate; garantiile asupra
loialitatii; caile de determinare sa accepte colaborarea sincera, constienta, organizata si deplin
conspirata; locul recrutarii.()
Raportul cu propunerile de recrutare se inainteaza ierarhic sefului competent sa aprobe
efectuarea recrutarii.() Recrutarea se efectueaza pe baza sentimentelor patriotice, iar in
anumite cazuri prin cointeresarea candidatului. In situatii exceptionale, temeinic justificate de
interese operative, recrutarea se poate realiza si pe baza de date compromitatoare.
Este interzis a se folosi drept baza compromitatoare savarsirea de infractiuni pentru care
persoana in cauza trebuie sa fie trasa la raspundere potrivit legii.

In mod cu totul exceptional si numai cand interese de aparare a securitatii statului, temeinic
motivate, o impun, unele fapte cu grad de pericol social redus, pentru care, in conditiile legii,
se poate inlocui raspunderea personala, vor putea fi folosite, cu avizul prealabil al Directiei
Cercetari Penale, ca baza de recrutare (Instructiuni nr. D 00180/1987).
Recrutarea este un proces ce trebuie STIINTIFIC pus in aplicare. VERIFICAREA si
TESTAREA sunt principalele caracteristici ale acestei faze. Iar stiinta care se utilizeaza in
principal este PSIHOLOGIA.
Echipele de recrutare au 3 componente :
- agentul recrutor - omul de baza, cel care sta in contact cu tinta. El gaseste in general tinta si
o prelucreaza. Calitatile sale organizatorice, psihologice si intelectuale sunt motorul care
asigura succesul unei recrutari sau nu. Este punctul central al unei recrutari, piesa
indispensabila fara de care nu se poate face nimic. Nu trebuie sa ii fie neglijata influenta. De
asemenea el este ochul si timpanul echipei de recrutare. E singurul in contact cu tinta, asadar
de calitatea sa depende calitatea informatiilor colectate si implicit calitatea procesului de
recrutare.
- echipa de psihologi este echipa care sta in spatele agentului recrutor, cea care conduce in
adevaratul sens al cuvantului recrutarea. Ea solicita informatiile pe care agentul recrutor
trebuie sa le procure, ea ofera linii directoare, ea accentueaza o latura sau alta. E compusa in
general din PSIHOLOGI, cei care fac o analiza psihologia tintei si ii da acordul agentului
recrutor de a trece la recrutarea propriu-zisa. Analiza psihologica a candidatului este un proces
dificil si extrem de complex. Poate dura si ani de zile. O recrutare nu se realizeaza intr-o
singura zi. Recrutarile grabite sunt de regula sortite esecului. Trebuie facuta insa o distinctie
clara in a recruta un agent si a recruta un informator (actiune ce nu necesita un proces asa de
elaborat)
- echipa de verificare si testare o echipa compusa din persoane de teren, specialisti in
supraveghere si obtinere de informatii. Ei sunt cei care rascolesc trecutul persoanei, ii pot face
o incursiune inedita in apartamentul acestuia pentru a culege informatii fierbinti. Sunt cei care
verifica sanatatea informativa a candidatului. Acesta echipa ofera si completeaza
informatiile aduse de agentul recrutor cu informatii care in mod normal ar fi dificil de obtinut.
Tot acest complex de oameni asigura eficienta recrutarii.
De ce recrutarea e grea? Pentru ca lucreaza cu cele mai multe incertitudini. Lucrezi cu
oameni, care sunt cei mai imprevizibili. Orice greseala de calcul psihologic aduce rateul, care
inseamna propunere de recrutare refuzata. Ceea ce nu e permis. Nu are voie sa existe. Atunci
cand faci propunerea sti sigur ca cel care o asculta o va accepta. Altfel nu o mai faci. Aici nu
mergi pe incercari. Mergi la sigur.
Ce mai greu in recrutare este inceputul. Apoi se mai pot ameliora lucrurile. Exista retete de
lucru etc.

Problema este gasirea candidatului bun si analizarea lui in vederea luarii sau nu in vizor.
Recrutarea incepe cu a gasi persoana POTRIVITA.
Metodele clasice nu mai au asa mare valabilitate in acest secol al vitezei si informatiei.
Trebuie gasite noi cai de agatare a candidatilor.
Agentul recrutor este cel care joaca aici un rol important cu flerul sau, cu simtul sau, cu
calitatile sale de comunicare. Imaginatia acestuia este nu doar importanta, ci imperativa. Ideile
si improvizarile de moment sunt solutiile care asigura trecerea acestui pas dificil : GASIREA
UNUI CANDIDAT CAT DE CAT PROTRIVIT !