Nume: Zaharia

Prenume: Bogdan Constantin

Clasa: X-F
Liceul Teoretic de Informatic Grigore Moisil Iai
Profesor: Mihaela tirbu
An scolar 2014-2015, semestrul I

1)Despre ce vorbim?
1)Reprezentani, opere
3)Preri personale
4)Bibliografie

Despre ce vorbim?
Op-art (din englez de la Optical art) reprezint o direc ie n arta modern
care face din percepie, din condiia vizual a operei un principiu de formare i
existen a creaiei. Metoda de baz const n folosirea formelor geometrice
abstracte i a suprafeelor colorate, pentru a provoca n ochii privitorului efecte de
micare i vibraie prin tehnica iluziilor optice. Astfel,este nglobat adeseori
n cinetism.
Cinetismul este o direcie n arta modern nsumnd o serie de
tendine, curente i grupri preocupate de reprezentarea sau implicarea micrii n
artele vizuale.
Termenul de op-art apare pentru prima dat n Time Magazine din
octombrie 1964, dar una dintre primele manifestri ce anun noua mi care i
consacr pe civa dintre cei mai de seam reprezentan i ai ei - n primul rnd pe
Victor Vasarely i Jess-Rafael Soto - este expoziia din 1955 de la Galeria Denise
Ren din Paris.

Reprezentani
Un precursor al op-artului poate fi socotit Adolf Fleischmann(Esslingen 1892
-Stuttgart 1968), prin efectul de vibraie a culorilor i simbioza dintre form i culoare
pe care le-a folosit:

Alturi de Vasarely i Soto, printre cei mai de seam arti ti ai mi crii op-art se
mai pot cita englezii Bridget Riley, Jeffrey Steele i Peter Sedglei, americanii Richard
Anuszkiewicz i Reginald Neal, venezuelenii Carlos Cruz-Diez i Martha Boto,
brazilianul Almir Mavignier, francezul Franois Morellet, lituanianul Youri MessenJaschin, germanul Wolfgang Ludwig, iar n timpurile mai recente elve ienii Franois
Beaudevin i Philippe Decrauzat.

Bridget Riley -> Movement in squares

Philippe Decrauzat

Philippe Decrauzat -> Secession, 2008

Franois Morellet

Franois Morellet -> Sphre-trames, 1962

Preri personale
Pentru mine artele cinetice sunt foarte interesante, n special lucrrile op-art i
iluziile optice n general. mi place s vd cum o imagine 2D poate s i creeye
senyaia c se mic.
Problema ar fi c am gsit articole n care imagini de tipul celei de mai jos
erau prezentate drept periculoase.

Bibliografie

Ronald Carreher i Jacqueline

Thurston: Optical Illusions and the Visual
Arts, Londra, 1966

Cyril Barrett: An Introduction to Optical

Art, Londra, 1971

http://www.ritsumei.ac.jp/~akitaoka/opart2e.html