ROMANIA

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII,

TINERETULUI SI SPORTULUI
UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE, SUCEAVA
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIE PUBLICA
SPECIALIZARE: MANAGEMENT

- ESEU CICLURILE ECONOMICE KONDRATIEFF SI

MAREA DEPRESIUNE DIN '29-'33

Student:
Olivia Candreanu

Suceava

January 2015
Ciclurile Kondratieff pot fi definite ca o succesiune regulate a
modificarilor structurale din cadrul economiei moderne. Intinzandu-se pe o

perioada de pana la 60 de ani, aceste cicluri sunt formate prin alternarea

perioadelor de crestere ridicata a unor sectoare economice cu cele de crestere
mai lenta. Studiul acestei teorii ajuta la urmarirea evolutiei economiei mondiale
si este de ajutor in domeniul predictiilor politico-economice. 1
Inca de la inceputul secolului al XX-lea, specialistii au observat o serie de
regularitati pe termen lung in ceea ce priveste comportamentul economiilor
dominante. Primul care a sustinut aceasta idee intr-o forma organizata a fost un
economist rus, Nikolai Kondratieff. O serie de cercetari statistice asupra
evolutiei preturilor pe termen lung in Marea Britanie si in Statele Unite l-au
condus pe acesta la concluzia ca existenta unor cicluri pe termen lung este
posibila si chiar probabila. El vedea economia mondiala capitalista evoluand si
auto-corectandu-se si, prin implicatie, a negat teoria colapsului capitalismului,
ce circula in acea vreme in randurile economistilor Marxisti.
In anii 30, Joseph Schumpeter a sustinut aceast concept, si i-a dat numele
de Kondratieff, nume sub care a ramas cunoscut acest fenomen chiar si in
perioada de dupa al 2-lea razboi mondial. Economistii neo-clasici au ramas
reticenti la aceasta teorie pana in anii 70, cand expansiunea postbelica a
incetinit iar ei si-au indreptat atentia din nou spre acest concept.
Sistemul economic capitalist a cunoscut pana in prezent patru cicluri de
tip Kondratieff. Trecerea catre urmatoarea faza de expansiune a fost
caracterizata de modificarea structurala a modului tehnic de productie la nivel
global. In perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial, economia Uniunii
Europene a fost caracterizata de o crestere economica sustinuta pana In 1973,
specifica unui proces de catching-up (interpretat in functie de nivelul PIB-ului
anterior razboiului), urmata de incetinirea ritmului de crestere, mai ales in
conditiile scaderii relative a productivitatii muncii. Tendinta este specifica celei
a ciclului economic global pe termen lung, de tip Kondratieff. In ceea ce priveste
ciclul actual, exista doua viziuni diferite:2
1 Perez, Carlota, Technological Revolutions and Financial Capital: The
Dynamics of Bubbles and Golden Ages, UK: 2002, Edward Elgar Publishing
Limited.
2 Dinu, M., Socol, C., Marinas, M.Economie Europeana. O prezentare
sinoptica, Editura Economica, Bucuresti, 2004
2

- una conform careia al patrulea ciclu Kondratieff inceput in anii 1940-1946

s-a incheiat la mijlocul anilor 90, odata cu introducerea inovatiilor
tehnolo-gice care au condus la aparitia economiei bazate pecunoastere
(caracterizata de factori care asigura ocrestere economica endogena,
precum tehnologiile informatiei si comunicarii, educatia, inovarea);
- alta care considera ca economia globala nu a intrat In al cincilea ciclu
Kondratieff, aceasta aflandu-se inca in faza de recesiune
transformationala. Unul dintresustinatorii acestei abordari Wallerstein
prezinta drept argument tendinta de reducere a ratei profitului societatilor
nefinanciare la nivel global, ceea ce nu poate fi deloc specific reluarii
expansiunii economice pe termen lung.

CERCETARI

Mai multe documente privind relatia dintre tehnologie si economie au fost

scrise de cercetatorii de la Institutul International pentru Analiza Sistemelor
Aplicate (IIASA). O versiune concisa a ciclurilor Kondratiev poate fi gasita in
Robert Ayres (1989), in care acesta ofera o imagine de ansamblu istorica a
relatiilor dintre cele mai importante tehnologii.3
Sa facut recent o analiza spectrala de un grup de cercetatori si ei au
sustinut ca a confirmat prezenta undelor Kondratiev in dinamica PIB-ul mondial
la un nivel acceptabil de semnificatie statistica.
Mai recent un fizician si om de stiinta a sistemelor Tessaleno Devezas a
avansat un model cauzal pentru fenomenul bazat pe un model de generatieinvatare si un comportament dinamic neliniar sistemelor de informare.4
O modificare specifica a teoriei ciclurilor Kondratieff a fost dezvoltat de
Daniel Smihula. El a identificat sase unde lungi din societate moderna si
3 Ayres, Robert, Technological Transformations and Long Waves, 1989.
4 Devezas, Tessaleno; Corredine, James, The nonlinear dynamics of
technoeconomic systems - An informational interpretation, Technological
Forecasting and Social Change 2002, pp. 317357
3

economia capitalista, fiecare dintre care a fost initiata de catre o revolutie

tehnologica specifica:5
1. (1600-1780) val al revolutiei Financiar-agricole
2. (1780-1880) val al revolutiei industriale
3. (1880-1940) val al revolutiei tehnice
4. (1940-1985) val al revolutiei stiintifico-tehnice
5. (1985-2015) val al revolutiei informatiei si telecomunicatiilor
6. (2015-2035?) Val ipotetic al revolutiei tehnologice post-informationala

Spre deosebire de Kondratieff si Schumpeter, Smihula credea ca fiecare

ciclu nou este mai scurt decat predecesorul sau. Stresul principal este pus pe
progresul tehnologic si noile tehnologii ca factori determinanti ai orice
dezvoltare economica pe termen lung. Fiecare dintre aceste valuri are faza de
inovare, care este descrisa ca o revolutie tehnologica si o faza de aplicare in care
numarul de inovatii revolutionare scade si atentia se concentreaza pe exploatarea
si extinderea inovatiilor existente. De indata ce o inovatie sau o serie de inovatii
devin disponibile, este mai eficient de a investi in adoptarea sa, extinderea si
utilizarea decat in crearea de noi inovatii. Fiecare val de inovatii tehnologice
poate fi caracterizat prin zona In care au avut loc schimbarile cele mai
revolutionare.
Fiecare val de inovatii dureaza in general pana profiturile din noile inovari
cad la nivelul altor sectoare, mai in varsta, mai traditionale. Este o situatie cand
noua tehnologie, care a crescut initial o capacitate de a utiliza noi surse de
natura, atinge limite si nu este posibil sa se depaseasca aceasta limita, fara o
cerere a unei alte noi tehnologii.
Pentru sfarsitul unei faze de aplicare a oricarui val sunt tipice crizele
economice cat si de stagnare. Criza economica din 2007-2010 este un rezultat de
la venirea unui "val de Informatii si telecomunicatii revolutie tehnologica". Unii
5 Smihula, Daniel, The waves of the technological innovations of the modern
age and the present crisis as the end of the wave of the informational
technological revolution, Bratislava, 2009, pp. 3247
4

autori au inceput sa prezica ceea ce ar putea fi al saselea val, cum ar fi James

Bradfield Moody si Bianca Nogrady care prognozeaza ca va fi condus de catre
utilizarea eficienta a resurselor si tehnologii curate. Pe de alta parte, Smihula,
considera valurile de tehnologie, inovatii in epoca moderna (dupa 1600 AD),
doar ca o parte a unei mult mai "lant" de revolutii tehnologice merge inapoi la
epoca pre-moderna.6 Aceasta inseamna el crede ca putem gasi cicluri economice
lungi (analogic la cicluri Kondratiev in economia moderna) care depind de
revolutii tehnologice, chiar si in Evul Mediu si epoca antica.

SUBSTANTIALIZAREA CONVERGENTEI IN RAPORT CU CICLURILE

KONDRATIEFF

Conceptul de convergenta economica are trei mari pasi in viziune

europeana:7
1. transformarea structurala a sistemului economic in concordanta cu
evolutia ciclului global;
2. adaptarea la standardele specifice modelului (prin intermediul
politicilor comune);
3. diminuarea decalajelor, ceea ce constituie de fapt esenta coeziunii
economice si sociale.
Ordinea de mai sus este una deloc intamplatoare. Astfel, intr-o prima faza,
economia europeana si-a transformat sistemul economic in concordanta cu
caracteristicile celui de-al patrulea ciclu gobal de tip Kondratieff. Parcurgerea
etapei de recesiune (incepand cu anul 1973) a generat cresterea inflexibilitatii
modului tehnic de productie, fenomen care se manifesta si in prezent in tarile
care constituie nucleul UE.8 In conditiile unei recesiuni slab transformationale,
economia europeana a trebuit sa gestioneze doua mari procese. Primul dintre ele
6 Smihula, Daniel, Long waves of technological innovations, Bratislava: 2011,
pp. 5069
7 Dinu, M., Socol, C., Marinas, M., Modelul european de integrare, Editura
Economica, Bucuresti, 2005
5

a constat in adancirea gradului de integrare economica (prin adoptarea politicilor

comune), iar cel de-al doilea in aderarea unor tari cu un nivel mai redus de
dezvoltare (relativ la media Uniunii).

CARACTERISTICI

1.
Curbele Kondratieff sunt atribuite economiei mondiale si sunt mai
vizibile in datele productiei mondiale decat in cele individuale ale economiilor
nationale. Sunt procese caracteristice in primul rand economiilor nationale de
varf(ca cele ale Statelor Unite sau Marii Britanii intre secolele 18 si 19) si
comertului mondial cu produse si servicii apartinand sectoarelor de varf.
2.
Curbele Kondratieff sunt private mai degraba din perspectiva
productiei decat din cea a preturilor si din cea a investitiilor in infrastuctura la
nivelul economiei mondiale, in favoarea cresterii macroeconomice la nivelul
economiilor nationale(PIB).
3.
Aceste cicluri se prezinta ca procese ce implica curbe de cresteri in
forma de S incluzand pentru fiecare sector si pe o perioada de 50-60 de ani o
perioada de inceput mai lent, urmata de o crestere rapida . De aceea ele sunt mai
bine definite drept curbe ale activitatii economice, fiecare curba find diferita in
structura fata precedenta, spre deosebire de cilcuri, vazute ca fluctuatii
mecanice.
4.
Curbele Kondratieff au locatiile lor caracteristice in timp si spatiu.
Curba bumbacului a Marii Britanii isi avea centrul in Manchester. Curba
Informationala este in mod obisnuit intalnita in locatii precum Silicon Valley si
Orange County in California.Aceste curbe pot fi localizate destul de precis si in
timp, si pot fi datate. Istoricii au extins aceasta teorie pana in epoca Sung a
Chinei, argumentand faptul ca originile economiei mondiale contemporane ar
putea fi urmarite pana la sursa, adica pana acum un milion de ani.

ULTIMUL CICLU
8 Dinu, M., Globalizarea si aproximarile ei, Editura Economica, Bucuresti,
2004
6

In ideea idealistica a unui model de curba pe termen lung, ciclul(care in

medie dureaza 54 de ani) incepe cu o pre-curba in timpul careia preturile
incep sa creasca incet, o data cu o noua expansiune economica. Pana la sfarsitul
unei precurbe de 25-30 de ani, inflatia atinge un nivel extrem de ridicat,
momentul in care atinge apogeul declansand si o recesiune crunta, ce cutremura
economia. Aceasta recesiune este mai lunga si mai drastica decat oricare alta
recesiune ce a avut loc in timpul pre-curbei.
In final insa, preturile se stabilizeaza, iar economia isi revine, incepand
astfel o perioada de expansiune selectiva ce dureaza in mod normal aproape 10
ani. Numita si faza secundara, expansiunea persista, dand impresia ca
lucrurile sunt ca inainte , dar natura sa anemica in cele din urma iese la iveala
intrucat economia nu isi atinge dinamismul din perioada pre-curbei. Astfel, faza
secundara se incheie cu un soc puternic (panica financiara/ prabusirea bursei de
valori) economia intrand in faza urmatoare, cea de contractie, caracterizata prin
deflatie.
Revolutia curenta a Curbei lui Kondratieff a inceput dupa ce economia
mondiala a traversat criza deflationista din anii 30. Preturile au inceput sa
creasca rapid dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial, ajunngand la o succesiune
de cresteri si descresteri rapide in anii 80. Incepand de atunci, si apoi dupa
recediuna din anii 1990-1991(in unele locatii precum Japonia si California ea a
durat mai mult) economia mondiala traverseaza faza secundara. In timpul
acestei perioade, actiunile bursiere se comporta bine, intrucat nici inflatia nici
dezinflatia nu afecteaza piata bursiera.
Dar in cele din urma apar primele probleme. Economii izolate sunt
afectate de contractia deflationista,in timp ce pretul aurului incepe sa scada. In
anii 90 economia japoneza a fost prima care a cazut in capcana
dezinflationista.In plus, prabusirea bursei in 1997 este un semn ca perioada de
crestere economica din cadrul fazei secundare se sfarseste.Alte economii
nationale se prabusesc si plonjeaza in criza deflationista, caracterizata in acest
ciclu Kondratieff de efectul domino ce provine din Thailanda, Indonesia , Asia
si America de Sud. Economiile mai puternice, cum sunt cele din America de
Nord si Europa rezista pana in ultimul moment,si abia apoi sunt afectate de
contractia deflationista.
7

S-a observat ca aceste economii puternice, datorita modului superior de a

trata politica monetara in timpul fazei secundare, in raport cu greselile grave
fcute de celelalte tari, nu voi fi la fel de grav afectate prcum acestea din urma.
Oricum insa, nicio economie nu este scutita de aceasta contractie, care este
resimtita la nivel mondial.
O mare controversa exista cu privire la problema daca Curbele
Kondratieff sunt valide si pentru economia de dupa cel de-al 2-lea Razboi
Mondial. Multi economisti au respins teoria, bazandu-se pe faptul ca perioada de
54 de ani a fost atinsa acum 10 ani si astfel curba ar fi trebuit sa se incheie.
Acest lucru poate fi argumentat prin faptul ca acest nou ciclu a incepu mai
degraba in anii 1940-1945 decat in 1930. In plus, speranta de viata a crescut in
secolul XX si daca ciclul de 54-60 de ani s-ar raporta la considerente legate de
generatii, atunci el ar trebui sa se intinda in mod natural dincolo de limita de
60 de ani. Intrucat aceste cicluri de razboaie si expansiuni economice au loc o
data la 2-3 generatii, atunci se poate spune ca in momentul in care ultima
generatie ce a fost martora ascensiunii economice va muri, atunci va fi timpul sa
inceapa un nou ciclu.
Acest mesaj al acestei revolutii a ciclurilor lui Kondratieff, care este nu
numai un ciclu al deflatiei preturilor bunurilor de consum, ci si al
imprumuturilor refuzate, este ca omenirea este mult mai constienta de efectele
ciclului decat, sa spunem, in 1930, si faptul ca este posibila controlarea
contractiei. Totusi masele de oameni se afla intr-o stare de negare, in
asentimentul ca acest tip de colaps economic nu s-ar putea produce in noua
era.
Oricum, doi factori factori complica povestea acestor cicluri, pana in
2003, cand e de asteptat ca aceasta curba Knodratieff sa se incheie. In primul
rand, Uniunea Europeana reprezinta o situatie similara cu cea a asimilarii Hong
Kong-ului de catre China, in sensul ca reprezinta o uniune a diferitelor guverne.
Atat lumea vestica, cat si cea estica au participat la specularea in exces a bursei
din Hong Kong, ceea ce a dus la prabusirea ei, in 1997. Ideile guvernelor au
cauzat masele sa-si puna prea mare incredere in economia de piata si astfel
excesul de speculatii a condus la colaps. Schimbarile impuse de Uniunea
Europeana cu privire la structura guvernelor astfel incat sa fie posibila

infaptuirea unei economii europene coordonate, a rezultat de asemenea in prea

multa incredere din partea investitorilor in pietele financiare.9
In al 2-lea rand, economia Canadei, dependenta de bunurile de consum, se
constituie intr-o problema in plus la abilitatea Americii de Nord de a rezista
fortei sontractiei deflationiste ce pune stapanire pe intreg globul. Totusi, vor
exista perioade de crestere a preturilor bunurilor de consum-poate salvarea
economiilor de genul Canadei(preturile bunurior de consum si al auruilui in mod
normal scad drastic in mijlocul contractiei deinflationiste, cum s-a intamplat si
in 1932, in timpul Marii Recesiuni)-aceasta tot complica lucrurile, cu tot
respectful pentru abilitatea Canadei si Americii de Nord de a trece peste aceasta
perioada cu pierderi cat mai mici.

CONCLUZII

Pentru ca modelul european sa reuseasca asigurarea deopotriva a coeziunii

sociale, cat si a cresterii competitivitatii, este necesara transformarea sistemului
economic al Uniunii Europene in concordanta cu trasaturile noului ciclu
Kondratieff. Reformele promovate ar trebui sa elimine inertia economiei
europene, implicand anumite costuri economice si sociale de adaptare. Chiar
daca acestea sunt ridicate pe termen scurt, totusi, reprezinta conditia
sustenabilitatii modelului social european. Experienta economiilor din sub
modelul nordic in implementarea acestor reforme ofera urmatoarele lectii:
majorarea productivitatii contribuie la reducerea inegalitatatii veniturilor;
politicile active pe piata muncii determina diminuarea timpului de cautare
intre slujbe si, implicit, a ratei somajului pe termen lung;
flexibilitatea pietei muncii si securitatea sociala nu sunt obiective
contradictorii;
pregatirea permanenta, dezvoltarea competentelor salariatilor sunt
conditii ale adaptarii ridicate la schimbare ale fortei de munca;

9 Minsky, Hyman, "Instabilitatea Financiara

9

cresterea ratei participarii pe piata muncii constituie o modalitate de a

diminua presiunea generata de evolutiile demografice

BIBLIOGRAFIE:

Ayres, Robert, Technological Transformations and Long Waves, 1989

Barnett, Vincent, Kondratiev and the Dynamics of Economic Development
London: Macmillan, 1998
Beaudreau, Bernard C., Mass Production, the Stock Market Crash and the
Great Depression, New York: Authors Choice Press. 1996
Cheung, Edward, Baby Boomers, Generation X and Social Cycles, Volume
1: North American Long-waves Toronto: Longwave Press, 2007
Devezas, Tessaleno, Corredine, James, The nonlinear dynamics of
technoeconomic systems - An informational interpretation, Technological
Forecasting and Social Change 2002
Dinu, M., Globalizarea si aproximarile ei, Editura Economica, Bucuresti,
2004
Dinu, M., Socol, C., Marinas, M., Economie Europeana. O prezentare
sinoptica, Editura Economica, Bucuresti
Dinu, M., Socol, C., Marinas, M., Modelul european de integrare, Editura
Economica, Bucuresti, 2005
https://faculty.washington.edu
Marin Dinu, Marius Marinas, Transformarea economica a Uniunii Europene
in contextual ciclurilor Kondratieff
Minsky, Hyman, "Instabilitatea Financiara
10

Perez, Carlota, Technological Revolutions and Financial Capital: The

Dynamics of Bubbles and Golden Ages, UK, Edward Elgar Publishing Limited,
2002
Smihula, Daniel, Long waves of technological innovations, Bratislava: 2011
Smihula, Daniel, The waves of the technological innovations of the modern
age and the present crisis as the end of the wave of the informational
technological revolution, Bratislava, 2009

11