Grupa a 14-a

Elementele ce compun grupa a 14-a sunt: carbon - C, siliciu - Si, germaniu Ge, staniul Sn i plumb - Pb. Aceste elemente sunt caracterizate prin prezena a 4e- in
stratul periferic.
Configuratia generala a grupei este: M: ns2np2
Grupa a 14-a este cea mai puin omogen comparativ cu cea a halogenilor, astfel:
Carbonul este nemetal tipic (C-gaz, restul solide)
Siliciul si germaniul - sunt semimetale
Staniul si plumbul sunt metale.
- caracterul nemetalic scade de la carbon la plumb
- raza covalent si raza ionic cresc cu creterea numrului atomic
- temperatura de topire, temperatura de fierbere, potentialul de ionizare
corespunzator primului electron, duritatea, scad cu cresterea numarului atomic
- avand configuratia ns2np2 ultimii 2e- din substratul de tip p sunt
neimperecheai. Electronii din substratul np se implic mai uor la formarea legturilor
chimice. Angajarea electronilor din np poate avea loc independent fa de cei din ns, nct
atomii pot realiza doua covalente sau electrovalente. Electronii din ns se implic mai
greu in stabilirea legaturilor chimice, mai ales odata cu creterea numarului atomic, Z.
Stabilitatea strii de oxidare maxime +IV, scade cu creterea numarului atomic
Z. Astfel, dac la C, Si, Ge i Sn compuii cei mai stabili corespund strii de oxidare +IV,
la plumb corespund strii de oxidare +II.
- elementele acestei grupe au o tendinta redus de a forma ioni monoatomici
E4+, tendinta care creste cu cresterea numarului atomic Z
- nu se cunosc combinatii cu C4+ sau Si4+
- la Sn si Pb datorita accenturii caracterului metalic formarea ionilor E4+ si E2+
ncepe s fie posibil. Aceti cationi sunt stabili doar n stare solid
- elemntele grupei a 14-a au o tendin pronunat de a forma legaturi
covalente att cu ele nsele ct i cu elemente electronegative
- carbonul hibridizeaz sp, sp2 si sp3 realiznd legturi de tip i de tip
- Formarea legaturilor C-C si C-H este influenat favorabil de
electronegativitile foarte apropiate ale C i H (XH = 2,1 si XC = 2,5)
Proprietatea carbonului de a forma catene sau cicluri cu legaturi si cu ali
atomi de carbon este unic in privina stabilitii si diversitii.
Stabilitatea catenelor se explic prin lipsa electronilor neparticipanti.
- Dei apar i la Si, S, N, B, Ge stabilitatea catenelor E-E este mult mai sczut
fa de carbon.
- Oxizii au in general caracter de anhidrida, dand oxoacizi cu formula general
H2EO3 n cazul C, Si, Ge sau H2EO4 n cazul Si i Ge. Oxosrurile corespunztoare
au formulele generale M2EO3 i M2EO4

- Oxoacizii sunt mai slabi decat cei ai elementelor din grupele 15, 16 si 17
deoarece sarcina nucleara crete n perioad, deci i atracia electronilor implicai n
legaturi covalente, credu-se astfel posibilitatea de a ioniza mai uor.

Carbonul
Simbol C Numar atomic, Z=6 Numar de masa, A=12
Stare naturala :
in stare libera pur - diamantul retea cubica
- grafitul retea hexagonala
in stare liber impura carbunii naturali ( compozitie: 55-95% C, 2-6% H, 2-7%
O, N, S, H2O) cu varietatile: antracit, huila, lignit, turba
sub forma de combinaii anorganice saruri
- piatra de var, creta, marmura CaCO3
- magnezita MgCO3
- dolomite CaMg(CO3)2
- witeritul BaCO3
- sideroza FeCO3
- ceruzitul PbCO3
sub forma de combinaii organice - tieiul i gazele naturale
- in regnul vegetal si animal.
Proprieti fizice :
- doi izotopi naturali 12C (98,89 %) si 13C (1,11 %)
- un izotop radioactiv 14C care se formeaza n straturile superioare ale atmosferei
prin captarea de neutroni lenti de ctre azot.
Are timpul de njumatire 5570 ani - determinarea vrstei fosilelor
147N + 10n 146C + 11H
Alotropie
diamantul toti atomii de carbon au hibridizare sp3, toti atomii se leaga numai
prin legaturi simple de tip , lungimea legaturii C-C este 1,54 , unghiul dintre
legaturi este 109028
grafitul - toti atomii de carbon au hibridizare sp2, atomii se leaga prin legaturi
simple de tip si cu o treime de legatura dubla, unghiul dintre legaturi este
1200, intre straturi sunt forte de tip Van der Waals care permit clivajul.
Compuii carbonului cu hidrogenul
Combinatiile binare ale carbonului cu hidrogenul se numesc hidrocarburi. Se clasifica
dupa mai multe criterii:
- dupa natura legaturilor intre atomii de carbon: alcani, alchene, alchine
- dupa tipul catenei: liniare, ciclice
Compusii carbonului cu oxigenul
Compusii oxigenati ai carbonului se impart in trei categorii: oxizi, oxiacizi si oxosaruri.
2

Starea de Oxizi
oxidare

Oxoacizi

+II

CO monoxidul de carbon -

+IV

CO2 dioxid de carbon

O=C=O
Este anhidrida acidului
carbonic
CO2 + H2O = H2CO3

Oxosaruri
-

H2CO3 acid MHCO3 carbonati

carbonic acizi
acid diprotic M(HCO3)2
M2CO3 carbonati
neutri
MCO3

Compuii cu halogenii
Sunt combinatiile binare formate din carbon si un halogen. Formula generala
este: CX4 caz in care X poate fi F, Cl
sau CX2 doar pentru cazul cand X poate fi F
Compuii cu sulful
Combinatia binara formata din carbon si sulf, cu formula CS2, disulfura de carbon
Combinaiile cu metalele
Sunt numite carburi metalice. Cele formate cu metale puternic electropozitive, cum sunt
cele din grupele 1 si 2 care in reactie cu apa formeaza acetilena. Carburile metalelor mai
putin electropozitive formeaza combinaii complexe.