STIINTELE POLITICE

Platon o vedea ca stiinta conducerii societati umane prin realizarea consensului

Aristotel => arta de a-i face pe oameni fericiti
Althusius => o simbiotica, arhitectonica a convietuirii umane
Machiaveli => instrument de dominre
Hobbes => ca pe o simpla gramatica a obedientei
Locke => pe o stiinta a protectiei vietii si a averii cetatenilor
Platon => INTEMEIETOR AL FILOSOFIEI POLITICE
Aristotel => INTEMEIETORUL STIINTEI POLITICE
pentru ambrii siinta politica o stiinta regala, stiinta binelui, arta conducerii
comunitatilor umane prin compromis si consens, stiinta pt ca orienteaza actiunea in
functie de un sistem de valori si de cunoasterea naturii umane considerata perfectibila
- Aristotel degaja structurile statului atenian din comparatia celor 158 de Constitutii ale
oraselor stat din Grecia si Asia Mica
=> politica este arta de ai face pe oameni fericiti, iar scopul statului este de a realiza cel
mai mare Bine Binele Public
- Machiaveli este considerat intemeietorul stiintei politice moderne deoarece a elaborat
mijloacele de actiune politica pe fundamentarea unor principii extrase din observarea
nemijlocita a realitatii
- J.J.Rousseau contractul social
- Teorii privind legile sociale ca relatii constante dintre fapte si evenimente: fiecare
lucru are cauza sa, dupa cum se exprima Montesquieu in prefata celebrei sale lucrari
Spiritul legilor (1748)
- Montesquieu releva rolul pe care conditiile istorice, geografice, structura psihica a
unui popor il are in elaborarea legilor si a formelor de guvernamant
- Continua si perfectioneaza celebra schema tripartita a separatiei puterilor, initiata de
Locke
- Cele 3 puteri: legislativa, executiva si udecatoreasca se afla intr-un echilibru si control
reciproc
- Fiecarei forme de guvernamant ii descopera un principiu si o natura
BEHAVIORISMUL => a doua etapa in evolutia stiintelor politice, s-a concentrat pe studiul
comportamentului politic, definit ca ansamblu al motivatiilor, reactiilor si actiunilor
oamenilor, ale grupurilor si ale personalitatilor fata de datele faptele, procesele, evenimentele,
structurile si institutiile politice

STATUL
a fost identificat ca un rau necesar, iar datorita exceselor statelor totalitare cu un rau
absolut
principalul pivot al restructurarii relatiilor internationale si principalul agent al
proceselor de tranzitie si integrare
va asigura organizarea politica a unei populatii pe rrza unui teritoriu delimitat prin
frontiere stricte\
principala institutie prin care se exercita puterea politica in cadrul unei societati, in
limitele unui anumit teritoriu strict delimitat prin frontiere, de catre un grup organizat

minoritar care isi impune voint sa asupra majoritatii privind modul de organizare si
conducere a respectivei societati
CARACTERISTICI:
1. sedentarizarea populatiei pe un anumit teritoriu
2. institutionalizarea si centralizarea puterii politice
3. forma de organizare si conducere a unei comunitati umane
4. existenta unui grup conducator investit cu atributii de guvernare
esenta statului consta in relatia reciproca dintre supunerea voluntara a populatiei si
intarirea autoritatii centrale a statului
Machiabelli in Principele (1513) pt prima data termenul stat
ELEMENTELE STATULUI
=>teritoriul
=> conturul suprafetei scoartei terestre
=> clima
=> resursele
=> populatia
=> organizarea
=> unitatea
=> guvernarea
=>suveranitatea = o competenta a competentelor, calitatea suprema a puterii de comanda,
titularul suveranitatii poate fi monarhul, adunarile elective sau poporul
Caracteristici
1. unica => nu poate exista concomitent 2 puteri suverane
2. perpetua
3. inalienabila
4. imprescriptibila => anulata sau revocata
5. totala
6. deplina
Teorii
statul social, tehnic, fiscal, interventionist, garnizoana
statul este abordat si definit in zille noastre ca paznic de noapte sau stat minimal, rolul
lui complex fiind redus la sarcina de a asigura protectia uridica a cetatenilor si
bunurilor ca si la aceea de a asigura functionarea neigradita a societatii civile
CRITERII: juridic, economic, politic, social
JURIDIC => Hans Kelsen -> personificarea totala a dreptului, ordinii juridice, subiect
de acte publice
POLITIC => stat ideea de imperium Herrschaft dreptul de constrangere si de
dminatie, pe baza proceselor sociale de stratificare si de ierarhizare itre cei puternici si
cei slabi, intre o minoritate conducatoare care isi impune vointa ei unei majoritati
conduse
ECONOMIC =>cea mai raspandita teorie prind gneza statului este teoria patrirhala cu
rdacinile in autoritate primara a tatalui, ca sef al familiei
ideea de crester organica a familiei pana la transformarea ei in stat caracterizeaza
difuzarea acestei teorii intr-o perspectiva crestina a unitatii neamului omenesc inainte
de cadera in pacat

 reprezinta o proiectie religioasa a nevoii vitale de ordine in socitatile de-abia

constituite, reproduce esenta teoriilor contractualiste dupa care un legislator legendar
vine si pune cpat starii de anarhie prezente
un alt set de teorii explica aparitia statului prin violenta dominatiei unui grup superior
supra altuia inferior al carui teritoriu il cucereste => Oppenheimer explica formarea si
natura statului, in primele faze ale existentei sale, ca pe o organizare sociala impusa de
catre un grup invingator, organizare al carei unic scop este de a reglementa dominatia
primului asupra celui de al doilea, aparand autoritate sa contra revoltelor interne si
atacurilor din afara
exploatarea economica a invinsului de catr invingator
Marx => statul a aparut pe o anumita treapta de dezvoltare a societtii si va disparea pe
o alta treapta a dezvoltarii acesteia
Utilizeaza teoria lucptei de clasa => 1. prin motivatie ideologicaprin justificarea
religioasa a clivajului dintre bogati si saraci; 2. prin cresterea fortei de coercitie care sa
le apere acest statut de clasa dominanta
Functiile statului
de aparare a teritoriului si de mentinere a ordinii interne
economica a statelor contemporane
sociala
cultural-educativa
demografica
legislativa
SOCIETATEA CIVILA
se refera la aspectele nonpolitice ale ordinii sociale
primele semnificatii se gasesc in opera lui Cicero si vizeaza conditiile de viata ale unei
comunitati politice civilizate, libertatile vietii civile pe baza dreptului natural
J.Locke -> un factor de progras, generator de bunastare si de ordine bazata pe lege
Desemneaza o sfera a vietii sociale, coexistenta statului, dar autonoma si aflata intr-un
echilibru cu acesta
1. Un domeniu al vietii sociale reglementate de o anumita ordine legala(reguli,
cutume), dar autonoma in raport cu sttul, in care se manifesta spontan initiativa
voluntara a indivizilor si grupurilor umane in vederea satisfacerii itereselor, aspiratiilor
private si de grup
2. diversitatea formelor de organizare prin care se exprima public si se incearca
promovarea acestor interese, de la cele economice, culturale, informationale,
educative,profesionale, pana la cele civice si politice
Termenul se refera la acele asociatii voluntare ale cetatenilor, organizate independent
de stat, constituite petru rezolvarea unor interese comune
FORME DE STAT
- oriental antic
- Grecia si Roma antica
- Medieval
- Mercantil
- Modern

Principiul separarii, echilibrului si controlului reciproc al puterii

- primul care a teoretizat principiul seprararii puterilor in stat a fost j. Locke in 1690
Al doilea tratat de guvernare
- distingea 3 puteri: legislativa, executiva si federativa
- legislativa => are ca titular poporul si este puterea care da forma, viata si substanta
statului
- executiva => il are ca titular pe principe si pune in aplicare legile
- federativa => reglementeaza raporturile dintre metropole si colonii, dreptull de a
incheia tratate, de a face pace si de a declara razboi si apartine tot regelui
- meritul principal in elaborarea unei teorii despre separarea necesara a puterii in stat,
plecand de a separarea organelor statului si a functiilor statului ca separare a
atributelor suveranitatii => Montesquieu
- distinge puterea legislativa( face legile), puterea executiva (aplica legile s
supravegheaza aplicarea lor), puterea udecatoreasca (judeca diferentele, restabilind
starea de legalitate)
- recomanda incredintarea acestor atribute speciale ale suveranitatii unor titulari
deosebiti si independenti unii de altii
- principiul seprarii puterilor constituie o garantie impotriva arbitrariului
- este garantia legalitatii si legalitatea este garantia libertatii: totul ar fi pierdut daca
acelasi om sau acelasi corp de fruntasi, fie el al nobililor, fie al poporului, ar exercita
ceste 3 puteri.......daca puterea legisltiva ar vrea sa si aplice legile, ea r deveni tiranica;
daca puterea judecatoreasca ar fi si legislativa, atunci puterea asupra vietii si libertatii
cetatenilor ar deveni arbitrara; iar daca judecatorul ar fi executor, atunci el ar fi
agRESOR
PUTEREA POLITICA
caracter imperativ, violent, forta potentiala, vointa si dominatie ca element fundmental
al relatiilor comanda-ascultare si ordin-sactiune
TH Hobbes 1651 = puterea unui om, privita in mod general, consta in mijloacele pe
care aceasta le are la dispozitie pentru a obtineun profit anume in viitor
Max Weber = ideea de forta si capacitate de mobilizare, ca si ideea de dominatie si
conflict sunt inevitabile in exercitarea ei
LEGITIMITATEA
este un principiu de intemeiere si justificare ale ordini politice sau ale unui regim
politic care presupune, in primul rand, increderea si constiinta guvernantilor in dreptul
si capacitatea lor de a guverna si, pe de alta parte, recunoasterea acestui drept si
competenta de catre guvernanti
reprezinta gradul de concordanta dintre natura, structura si sursele puterii si credintele,
opiniile si orizontul de asteptare al electoratului despre si de la putere respectiva
impunand o anumita reciprocitate tacita si liber consimtita, legitimitatea ii confera stut
de drept si de fapt unui guvern in a-si exercita atributiile puterii si autoritatea legitima
printr-o asemenea recunoastere
un act de credinta si se bazeaza pe identitatea de valori si obiective impartasite in
comun de cei doi poli ai guvernarii: clasa conducatoare si electoratul
credita cetatenilor ca autoritatile politice au dreptul sa guverneze si sa ia deciziile de
rigoare

 Max Weber:
L. istorico traditionala = formele de guvernamant monarhice si regimuri
aristocratice, preponderent factorul religios, proiectia ordinii divine pe pamant,
gerontocratia, puterea batranilor
L. harismtico-personala = se formeaza datorita calitatilor exceptionnale ale
Conducatorului
L. legal-ratioala = caracterizeaza regimurile democratice contemporane, valorile si
normele intretin relatii complexe cu adevarul, constiinta juridica si morala
IDEOLOGIA subiecte anul trecut
LIBERALISMUL
IDEOLOGIA SOCIAL-DEMOCRATA
este strans legata de aparitia si dezvoltarea proletariatului in epoca moderna
procesele modernizarii economie capitalista => modernizare economica sex 19 a doua
jumatate
Declaratia de principii a Internationalei Socialiste adopta la cel de-a 18 Congres 20-22
iunie 1989 de la Stockholm proclama ca socialismul democratic este o miscare
internationala pentru libertate, justitie sociala si solidaritate
Valori: liberateta, egalitatea, justitia sociala (securitatea sociala si protectia sociala),
solidaritatea sociala
Desfiintarea sistematica a privilegiilor
Justitia si solidaritatea sunt conditii indispensabile pentru realizarea consensului social
Economia mixta se caracterizeaza in conceptia social-democrata prin asigurarea
rolului reglator al statului in viata economica
Se maifesta prin stimularea investitiilor, subventionarea anumitor ramuri si sectoare,
favorizarea unor politici de creditarea cererii
Statul devine instrument al stimularii cresterii economice postbelice si al asigurarii
unei politici sociale si profesionale a fortei de munca
CULTURA POLITICA
Cultura => elementul invatat al comportamentului uman, procesul eliberarii treptate de sine a
omului de servitutile naturale si biologice
activitatea politica este o componenta esentiala a acestui proces, prin faptul ca in
incercarea de a-si materializa scopurile, in fiecare din actele si atitudinile sale politice,
omul descopera ca sta in puterea lui de a construi propria sa lume o lume mai buna
CULTURA POLITICA => nu poate reunta la cautarea unei unitati de fond pentru
aceasta lume in care proiectia ei ideala contrasteaza adeseori cu manifestarile ei
fenomenale in fiecare moment al functionarii unui sistempolitic
Nu trebuie sa ignore tensiunile si frictiunile, opozitiile si conflictele intre fortele
obscure, inconstiente si fortele creatoare ale omului
Prin vocatia instauratoare a valorilor, cultura politica orienteaza actiunile politice si
permite dezvoltarea sociala
Indeplineste un ROL de angajare activa a solidaritatilor

 In masura in care valorile sunt minente constiintelor, in procesul participarii la

elaborarea valorilor acestea intra in relatie, chiar daca fiecare valoare se dezvolta in
constiinte pe cai dierite
ALMOND => cultura politica este un model de atitudini individuale si de orientari
fata de politica manifestate in randul membrilor unui sistem politic, este un domeniu
subiectic care sta la baza actiunilor politice si care le confera importanta
Cultura politica a unei societati consta intr-un sistem de credinte empirice, simboluri
expresive si valori care definesc situatia in care are loc actiunea politica
Ofera orientarea politicii
Cultura politica a unei natiuni deriva, printre altele, din experientele pe care indivizii
le au in ce priveste sistemul politic
Un comportament major al jocului politic
Ideologia politica este o forma rationalizata a culturii politice
Trei dimensiuni ale culturii politice:
COGNITIVA => fiecare individ, indiferent de gradul pregatirii sale sau de status,
poseda un ansamblu de cunoastinte mai mult sau mai putin structurate, mai mult sau
mai putin riguroase, evenimentele cotidiene il pun in coontact nemijlocit cu realitatea
politica, stie cate ceva despre institutiile supreme ale statului, despre liderii si partide
politice, evenimente
AFECTIVA => cuprinde reactia emotionala fata de evenimentele politice sau sociale,
atitudinea de atasament, de respingere sau de refuz fata de fenomenele sau nstitutiile
politice, informatiile sunt venite de la rude, prieteni
EVALUATIVA => cuprinde judecatile de valoare despre fenomenele si realitatea
politica
MODELE DE CULTURA POLITICA
PAROHIALA (locala sau provinciala) => corespunde unei structuri politice traditionale
descentralizate la nivelul regiunii, tinutului, satului
Nu exista un interes deosebit pentru problemele de politica nationala sau sitem politic
national, accentul cade pe problemele politice de interes local
In comunitate preotul, seniorul, invatatorul sunt liderii locali, iar biserica, scoala si
primaria sunt institutii politice centrale
Tip de personalitate => parohistii (provincialii)
DE SUPUNERE => corespunde unei structuri autoritare si centralizate la nivel national
subiectii stiu de existenta sistemului politic national, dar se multumesc cu o atitudine
de pasivitate in privinta participarii la conducerea politica
autoritatea si loialitatea
tip de personalitate => supusii
PARTICIPATIVA => cetatenii sunt constieti de mijloacele lor de actiune asupra sistemului
politic ca si de posibilitatea lor de a influenta cursul evenimentelor politice prin mijloace
specifice participarii democratice: referentumuri, alegeri, actiuni de protest, greve etc.
corespunde unei structuri politice democratice
tip de personalitate => participantii (cetatenii actici din ptc de vedere politic)
DEMOCRATIA => subiecte anul trecut

TOTALITARISMUL => sub. anul trecut