Editura Booklet Pentru comenzi: ena tol 021 411.9137 Tel: 021 4113137 emai: carte@booklet.10 0722 428630 0723 152053 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniet ONOFRE!, MARGARETA Literatura romana pentru clasa a 8-a: testarea nafionala / Margareta Onofrei. - Bucuresti: Booklet, 2006. Bibliogr. ISBN(10) 973-7752-74-0; ISBN(13) 978-973-7752-74-1 821.195.1.09(075.33) 371.27.373.3, ©Editura Booklet 2006 Toate dreplurile asupra lucrari apartin editurl Tiparit la UNIVERSUL SA tora romina pent casa a Vika 3 1, GENUL LIRIC AA. Lirica serisa (culta) “Lacul idild - pastel de Mihai Eminescu ‘in adevar, ce! maimare gents romn. Mihai Eminescu, ea In aces timp, unul dine eameni cei mal cult, un adovarat om universal. (Mircea Eade) Date despre autor Minai Eminescu este cel mai valoros poet roman care se afima literar in perioada clasic’, la fel ca si lon Creanga, lon Luca Caragiale, loan Slavici. Debuteaza in anul 1866, in ianu: atie, cu poezia “La mormantul lui Aron Pumnu’’, publicata in brosura ‘Lacramioarele invataceilor gimnazist” ar in februarie apare in revista oradeana “Familia” poezia ‘De-as avea’. Pe Parcursul scurtei sale activitati literare, el abordeaza umeroase teme si motive iterare. ‘Teme si motive eminesciene Teme 1. poezia programatica / arta posticd (meditaia asupra olului poeziei gi asupra misiunii poetului): “Epigoni’ ‘Critclor mer. “Scrisearea IV’ 2. meditaia sodiala: “Scrisonie’, "Ceti doresc eu fio... ‘Doina’s ‘3. meditaja asupra istorie: “Sorisoarea il “imparat si proletar” 4. poszia de iubire si naturs: “Dorinia’, “Floare albastra”, “Craiasa din povest’, “Sara pe deal’, “Lacul’ 5. meditatiafilosofica - subtome: + timput: “Trecut-au ani’, “Revedere": - viaja si moartea: “Mortua est’, "Mai am un singur dor’ = universul cosmic: “La steaua’, ‘Luceafinul" Scrisoarea I + conditja omului de geniu: “Luceatfaru!, "Giossa", “Oda (in metnu antic)4 Literatura roming penty casa a Via 6. poezia de inspiratie folcloric&: “Revedere’. “Ge te legeni” “Cattin «fle din poveste", “Doina Motive Luna, codrut, foarea-albastra, tacul, visul, tei, saledimul lvorul, marea etc. ‘Toma iubiri si naturii Natura si iubirea sunt doud teme de factura romantica; rica eminesciana prezinia particulartatea cA natura nu poate fi disociata de jubire. Poetul nu concape iubirea in alara naturi, ‘aceasta din urma find prietena si octottoarea indragostiio. Poezia de dragoste eminesciana are doua etape: 1. visul de iubire proiectat in vitor, posibil de realizat (“Sara pe deal’, “Lacu!’, ‘Dorinia’ 2. iubirea iremediabil pierdula (“Sonete’, “Pe léngd plopii tara sof’, “Luceataru’ “Lact” - aparitio Poezia “Lacul" a tost publicatd la 1 septembrie 1876, in evista “Convorbin literare”, incadrandu-se in tema iubiril gi raaturi, etapa visului de iubire Apartenenti la specia literara Poezia este o idila (specie a genulul lirc in care este ilustratsentimentul iubirii, int-un cadru specific) cu elemente de pastel (specie a genuluiliric in care este descris Un tablou din natura}, Semnificata titulul Titlul poeziei - substantivul comun “lacul” - creeaza, in Imaginatia cititorului, un cadru natural propice reveriei (isului cu ochii deschisiy, Farmecul si misterul sau potenteaza 0 presupusa poveste de dragoste, accentuand reveria. Pe parcursul poeziei evista si Literatura mind pent casa a Vila 5 alte elemente din campul lexical al apel (simbol al vieli, al teritati, al profunzimi): “nufer!”. "bared, “malur “cevour Yuntrea’, ‘cdrma’, “lopetie’, “rest, Structurd Cele cinci catrone ale poeziei pot fi organizate in trei part Prima parte descrie cadrul natural (prima strofa), a doua parte descrie potentiala poveste de iubire (urmatoarele trei strofe), iar ultima parte revine simetric la imaginea lacului, prezentand destramarea iluzie (utima strofa), Partea | Prima sofa se dechide cu imaginea lacului personiicat Imaginea statca de inoeput este insufletita prin senzatia de miscare a apei, obtiuta, la nivel stliste. prin alterato (tepetarea consoane!’}, prin asonanta (repetarea vocals! 32, dar si prin epitetul cromatic albastu” ‘galben’ Intinderea apel ancorata: in nemarginire este ca panza Uunui tablou in care sunt vizualzat ute i bares Partoa a Ila La inceputul strotei a doua remarcam pronumele ersonal la persoana | - "eu". care desemneaza o ipostaza @ autorului real, denumita eulltic. Advarbul de mod “parca”, dar gi verbele la indicativ, prezent - “ascult’, “astept’- fac {recerea de la planul exterior la cel interior (al proiectani visulu). Pronumele personal la persoana a Illa, feminin “ea desemneaza o finta imaginara: iubita ideala, unica Enumeratia verbelor la modul conjuncty, timpul prezent ('sa risard’, “sa cada’, “sd sarin’, “sd scap’, "sa plutim’) indica 0 actiune posibila, dorita, dar nerealizata. i completeaza atmostera de vraja, de visare, Scenariui imaginat de indragostit este unul romantic, ‘gesturile sunt tandre si intime (“sa-mi cada fin pe piept): atura personiticata participa afectiv la povestea de6 Litera romina pony dasa a via Gragoste: ‘glasul de ape” completeaza glasul indragostitor. lubita apate ‘afin tresti’ Epitetul antepus ("blanda luna} oferd un indiciu temporal (visul de tubire este nocturn - timp prielnic pentru a da frau liber imaginatiei), dar totodata aduce in prim-plan astrul tutelar al celor care se iubesc, pentru cA lumina luni accentueaza misterul clipelor de amor. Imaginea auditiva a fogniri vantului prin tresti sia susurului unduioaselor ape” completeaza un cadru de vis - locul miritic in care cei doi protagonisti traiesc In mod unic povestea de iubire. Partea a Ul-a Conjunctia adversativa “dar, verbul la forma negativa ‘nu Vine” si punctele de suspensie determina deplasarea din planul sutletesc, interior, spre planul extern, al realtatii mediate a euli li: vraja se risipeste pentru c& ‘ea iubita ideala - nu consimte sa participe la acest vis. Epitetul “singuratic” . atribuit eului lric, exprima o stare generala, 0 concitie pentru omul care aspira la perfectiune. Din aceeasi stera semantica fac parte si verbele la indicativ prezent - ‘suspin’, “sufar’. Dar natura, acelasi cadru etern, infratit cu omul, jie alaturiatat in momentele de visare, cat si in cele de revenire la reaiitate, Poezia se incheie tot cu imaginea lacului, conferindi acesteia simettie; chiar daca versurile anterioare descriu un vis, de iubire neinpinit, atmostera generala este una calma si resemnata, in ambianta placuta a naturi partasa la viata omulul Elemente de prozodie Ritmul poeziei este trohaic, masura versurilor este de opt silabe, rima este incrucigata (una singura in fiecare strofa) Coneluzie in poezia ‘Lacul’, Mihai Eminescu imagineaza visul de iubire al indragostituivi in mijocul naturii ocrotitoare. Luteratura romana perry clasa a Vila “Dorinta” - idila de Mihai Eminescu ‘dia eminesciana este absoluta, de 0 gravitate evangholicd sf asta 50 simte in solemnitatea frazei postce. (George Catinescu) Date despre autor Minai Eminescu este cel mai valores poet roman care se afirma lterar in perioada clasica, la fe ca si lon Creanga, lon Luca Caragiale, loan Slavici. Debuteaza in anul 1866, in lanuarie, cu poezia ‘La morméntul fui Aron Pumnut”, publicat’ in brosura “Lacramioarele invafacellor gimnazigt", iar in februarie apare in revista oradeana “Familia” poezia “De-as avea’: Pe parcursul scurtei sale activitat iterare, el abordeaza variate teme si motive Iterare, Tema iubitli si naturi Natura si iubirea sunt doua teme de factura romantica: lirica eminesciana prezinté particularitalea ca natura nu poate fi disociata de iubire. El nu concepe iubirea in afara raturii, aceasta din urma find prietena si ocrotitoarea indragostitilor. Poezia de dragoste eminesciana are doua etape 1. visul de iubire proiectat in vitor, posibil de realizat ("Sara pe deal’, “Lacut", “Dorinta), 2. lubirea iremediabil pierduta (“Sonete’, “Pe fanga plopii fara sof’, “Luceatirul’) Apariti. Incadrare in tena Poezia ‘Dorinta"a aparut in revista "Convorbirliterare”, la 1 septembrie 1876. Ea face parte din tema iubitl si naturi: ca specie literara, este 0 dla in care cadtul natural, nelipsit in erotica eminesciana, este doar schital, La Eminescu, sentimentul iubiri se bazeaza pe inocenta, pe nevinovatie, sulletul este pomit spre visare, iar cadrul ‘dilei este intotdeauna o natura paradisiaca.Literatura romana pony casa a Vila Flinja feminina este ridicata la rangul de simbol, ea reprezentand idealul, absolutul, iesirea din lumea reaia si descoperirea Edenulul (Raiului) Inceputurie literare eminesciene prezinta iubirea ca pe un vis cu speranta ca el se va implini candva, in vitor Matuntatea sa literara destrama acest vis, femeia ideala, unica, dovedindu-se a fio proiectie a imaginatii. Poezia “Doninta"prezinta visul de iubire cural, pur, posibil de impini ‘Semnificatia titului Substantivul comun “dorinfa” este un derivat al cuvantului specific romanesc ‘dor’ intraducibil in alte limbi cu toate sermiticatile Ii. El exprima 0 stare sufleteasca foarte complexa, impletind speranta cu melancolia, asteptarea cu suferinta in lipsa persoanel iubite. ‘Dorinfa” eminesciana este © chemare la implinivea spirituala, in speranta realizar el Structurat Cele sase strofe a cate patru versuri flecare reprezinta 0 succesiune de tablour: chemarea in mijocul naturii romantice, ‘momentul asteptari si cel al ipotetice!intalnir, jocul gesturilor andre, somnul, visul care etemizeaza sentiment Aceste tablouri pot fi grupate in trei pai, in funciie de timpurile si modurile verbale intrebuintate: ~ partea |: strofa intai, dominata de prezenta modului indicaliv,timpul prezent; -partea a Il-a: strofa a doua, a treia, a patra, unde verbele sunt la conjunctiv, prezent si indicat, viltor: + partea a ll-a: strofele a cincea si a sasea - indicativ, viltor, de dincolo de vis Partea | Verbul la modul imperativ “vino”, cu care se deschide poezia, da sensul dezvoltarii intregului text, accentuand dea exprimata in tilu. aceea a chemaii la iubire, Timpul acestei strofe este unul real, iustrat prin ‘remura’, “ascund’, verbe care redau atmosfera cadrului natural Personiticarea ‘izvoru! tremura” sugereaza comuniunea dintre sentimentul_ uman si cadrul_ natural, emotia Indragostitului fiind receptata de natura inconjuratoare Personificarea ‘crengi plecate 0 ascund” creeaza un cadru intim, propice intalniri dintre cei doi ‘Cadul natural este prezen! doar prin cateva repere: codrul (motiv specific eminescian), zvorul, crengi - element ale unui spaiiu etem, propice unel iubiri ancorate in vesnicie, Mutitudinea substantivelor din aceasta strola acorda 0 not de unicitate, de individualizare a locului de intanire Cadrul e restrans si reprezinta un loc tainic, famiiar eului Irie (cel care adreseaza chemarea la iubire) Partea a Ila ‘A doua parte prezinta scurte momente succesive, redate prin verbe la madul conjunctiv,timpul prezent: “sa alorgi’. ‘sa zi", ‘sa desprind’, ‘sa ridie, “sa culci”. Ele descriu ipotetica Intainire dintre indragosti. Astfel planul se schimba, realul {lind inlocuit de imaginar proiectat in vitor: “sede-vei’, "vom fi." “or sa cada”. Daca in prima secventa_predominau substantivele sunt (..) c6a mai mare podoaba a poze ii ‘Aloccardh @ podeaba erat roman Pde (Titu Maiorescu) Date despre autor Vasile Alecsandri este cel mai de seama reprezentant al perioadel pasoptiste, supranumit de Mihai Eminescu “rage al pooziei” Creatia sa este ampia, scritorul abordand toate ‘genurile iterare: genul lic (volumele de poezii - "Doine si lacramioare’, "Margaritarele”, “Pastelur, "Ostasii nost’), {genul epic ("Buchetiera de la Florenta", “istoria unui galban $i. unei parale’, “Balta Alba" s. a.), genul dramatic ("Coana CChirita in lasi’, “Chirta in provincie’, “Despot-Voda"s. a.) Aparitie Ciclul de poezii intitulat "Pasteluri* a fost publicat in revista ‘Convorbirilterare’, in 1868-1869, constituind etapa deplinei maturitati anistice a autorului Incadrare in specia literara Pastelul este o specie lterara creata si dusa la celebritate de Vasile Alecsandri. Termenul de ‘paste/" este preluat din picturd, insemnand un desen in creion moale, usor colorat Poezia-pastol preia trasaturile operel plastice, bazandu-se pe descriete, la care se adauga protunda corespondenta intre sentiment si tabloul de natura descris si prezentarea unui ;peisal in migcare cicica a anotimpurior.2 Literatura romana penty casa a Vika Pastelul este specia genului fri, in versuri, in care se descrie un tablou de natura in mod direct, poetul exprimandu-gi sentimentale fata de peisajul zugravit Din cele aproximativ treizeci de poezi-pastel scrise de Vasile Alecsandri, se pot desprinde toate fazele anotimpurilor: “Oaspeti primaveri’, “Cucoarele’, “Plugurile ‘Concert in lunca’. “Baraganul”, “Senile la Mircest”, “Starsit de toamna’, "Gerul’, “Viscolu!’, “Mezul ierne’, “lama” 5. a in ceea ce priveste universul lor tematic, George Calinescu atirma: “ sunt un calendar al spatiulu rural i al ‘muncilor campenest?, Tul ‘Aceasta sugereaza taptul ca poezia este inchinata anotimpului rece. Pastelurle dedicate iernii sunt statice, dand senzatia de incremenie, iar sfarsitul lor aduce uneori tun element de miscare: un lup fkimand in cautarea prézii sau © "sanie usoara ‘Structura Poezia “lana” are doua part: prima parte descrie un tablou de natura in ipostaza statica; tn a doua parte pelsajul este dinamic prin aparijasaniei si zurgalailor. |. Pastelul debuteaza cu o imagine vizuala construta pe baza elementelor speciticeierni cumplite: ‘noni de zapaddt "rolene’, “ulgi’, “ori de gheata Peisajul itruchipeazé o ninsoare totala care parca nu se mai opreste gi vesteste un sfarsit de lume. larna este ‘cumpiia”(epitet) si, personficatt find, ‘comme noni_de_ zapada” (metafora). Troienele sunt ccaracterzate print-un-dublu epitet, ung’, ‘cdlatoare’, iat fulgii sunt comparaticu “un roi do flstur ab”. Tara este si ea Bersanicala,avand “ume dai, find cuprinea do or de ghost" Ninsoatea este permanentizaté: “ziua ninge, noaptea hinge, dimineata ninge iara!", oxclamatie care exprima Oroarea poetuul fala de acest peisaj ingropat in zapada, seri pack tree uae ae {ela tomo mre, ke ue, on See so lat ae oe en ue a i ote ones sate Te sr es sarin tenor ie are tere pracebeg itp sps ° me meres prhaern eomi Considerati stiistice Poezia este impart in patru catrene si contine numeroase figuri de sti; epitete ("cumplita iamna’, “ungi troiene calatoare’, “umeri dalbi’, ‘zale argintie’, “‘mandra lara’, “soarele rotund si palid’, “fantasme albe’, “ntinderea ppustie’ “sanio ugoara’, “‘voios’}, comparati (“ulgi..ca un roi e fluturi alb’, “soarele..ca un vis de tinerete), personiticari (cumpita farna come nori’, ‘ai tarit umeri dal’, “nori tug’. enumerala (‘pe cdmp, pe dealur, impregiur, in departare’), repetitia ("ziua ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iara’), metafora (“noril de zapada’, “oceanul de ninsoare’), imagin| auditive, vizuale, motor34 Literatura romand pont casa a Vili Elemente de prozodie Cele patru catrene contin versuri lung: rima este impe- recheata, ritmultrohaic, masura este de saisprezece silabe. Conetuzii Poezia “lama’ este un pastel pentru cA zugraveste, in cuvinte, un peisaj mic, apropiat de cel din basme, al anolimpului rece. “ sunt un si de poezil, cele mai muta tice, die regula descrier (..), toate insullete de o simire asa de curata si de puternica a natuni, scrise int-o limba asa de frumoasa, incét au devenit faré comparare cea mat mare podoaba a poezie| iui Alecsandr, o podoaba a iieratur ‘oméne indeobste.” (Tit Maiorescu) “Imn lui Stefan cel Mare” - imn de Vasile Alecsandri EI desteapta-n raul nostra dorul fini cei strabune, Elrevoaca-n dul icoane a storie) minune, Viemea lui Stolan col Mare, zimbru sombru $i raga.” ‘Mivai Eminescu) Date despre autor Vasile Alecsandri este cel mai de seama reprezentant al perioadei pasopliste, supranumit de Mihai Eminescu ‘rege al poezie’" Creajia sa este ampla, scriforul abordnd toate Genurilo iterare: genul lic (volumele de posit - “Doing si lacramioare’, “Margantarele’, “Pasteluri” “Ostasit nostr’), genul epic ("Buchetiora de la Florenta, “istoria unui galban $3.2 unei parale"“Balta Alba" s. a.), onul dramatic ("Coana CChirta in las’, “Chinta in provincie, “Despot-Vodas. a.) Apatite Creatia Iiterara “mn lui Stefan cel Mare” a aparut in Litera romina pony olasa a Vila 35 revista “Convorbin iterare’, 1871, fiind scrisa special pentru serbarea de la Putna, eveniment care a comemorat personalitatea domnitoruiui Incadrarea in specie Imnul este © specie a genului jirie Inchinata unei personaliat, unei idei marete, unui sentiment nobil, Numele ‘i este de origine greaca, insemnand “cdntec de biruinta. Till inca din tiu, este evocata personalitatea careia i se inchina acest cintec de slava; Alecsandri isi exprima liric prejuirea sincera pentru Stefan col Mare. Structura Poezia “imn lui Stefan cel Mare" este aleatuita din cinci strofe, iar fiecare strafa are opt versuri. Strofa intai enunia idei general-valabile despre domnitorul cel mai iubt de romani din toate timpurile, Strolele urmatoare sunt constuite pe axa temporala “trecut-prezent-vitor, reliefand —perceptia dintotdeauna asupra personalitati clogiate. Prima strofa are in centru motivul mormantului Iui Stefan cel Mate, vegheat de simbolul statorniciel pentru romani, ‘Muntii Carpati, comparati cu niste “sentinete fainice” si personificali: “$i de sublima-fi glorie / Cu secull’ soptesc’ Astiel natura, ‘ca element al eternitati, preia gandul de Preamarire a personalitatii pe care o strdjuiesc, transmitéindu-| din generatie in generate. Strofa contine invocatia retorica: “O! Stefan, erou stant’, dezvaluind respectul si pretuirea autorulul pentru domnitorul care “doarme” intre munji, veghind in continuare spinitualitatea romaneasca Strofa a doua rememoreaza trecutul gloros: jara Moldovei sub condiicerea lui Stefan, cel care i-a invins pe cotropitori "pagani” doar “cu bratele / Vitejlor roman’, ceea ce denota cA6 Literatura comina pent clasa a Vila ‘ornitorul era un foare bun stra, lubrea sa pentru pati i faca pe acesia sa dispretuiasca-moariea, dovedind Superontat, ait pe timp de pace, cat sirazboaie: “Maret in ‘sénul luptelor, / Si-n pace-ai lost maret’. Strofa urmatoare esto o reverire in planul tomporal al prezentull: Stefan este num, prinr-o metatora, “soare- fvingatar’, un corespendent al astului ceresc pentru romani. Dar, cu toate ca soarele apune “stingdnd razele lui", orsonalitatoa. domnitorului luminoaza. in’ vesnicie.atat rezentul, cats vitor, Reprezintao stea eterna, o speranta in inimiletuturor generatiior de romani Strofa a patta coreleaza vecutul (‘visa’) cu prezentul (‘priveste), acucind in prim pian dorinia de veacun a poporull: Uniea tenia si spiritual. In trcut, domntorl a reprezentantvzionar al poporului sau, consitise propru Vis, proprul ideal “unitea Dacie, a tuturor romani din graniele fostei Daci.. “Turma’ si “pastorul sunt elemente feprozentaive alo spitualtatiromanasi unto. Stotan esto din nou invocat si numit metaforic “mare umbra-eroica eul lve 1 se adreseaza direct: ‘priveste vsul tau", facandu partag la. impliniroa iealului alator gonerati: unirea Ereatnior, “in cuget sin simtin’: “Unit unter In cugete / Unit in Dumnezew in ulima siofa,gloviicarea prezenta ali Stefan cel Mare este proiectata in vitor. Motival mormantulu se reia simatic, cael acast loc sfant de la ‘pealele Carpatifr" indeamna toi romani la rugaciune, dar si la jurémant™ Cucernc, in genunchi, cu Tati ne vam angajamentul s8 pretuim gloria trecutuli, dar si patia in care trim Concluzie “inn tui Stefan cel Mare” denota, in mod direct, protuires lui Vasile Alecsandri pentru personalitatea istorica evocata, dar si respectul intregului popor pentru figura ilusira a domnitorului ee (utoratura roman penny class & Vile 2 “Desteapta-te, romanel" - imn de Andrei Muresanu “trim mai bine-n tpt cx gloria opting Dect sa fm sto eras m vechio! nos pamnt” Date despre autor ‘Andrei Mureganu apartine perioadei pagopliste a titeraturii romane, ca si Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu si alt, Originar find din Transilvania, el dovedeste 0 profunda cunoastere a istoriei zbuciumate a tetitorilor romanesti, participand activ la Revolutia de la 1848. A scris relat putin: versuri romantice, de gloriicare a {tecutului, poezie satirica, versuri cu mesaj patriotic. Aparitie Poozia cea mai cunoscuta scrisa de Andrei Muresan este “Un rasuner’, care, cantata pe 0 melodie de Anton Pann, devine marsul revolutionariior romani in 1848; in acelasi an, ea apare in revista culturala "Foaie pentru minte, inima si literatura’. Ulterior,ttlul este schimbat, preluand fragmentar primul vers. Incepand cu anul 1990, este Imnul de Stat al Romania, ‘Semnificatia titului Tilul este alcatuit cin verbul la modul imperativ, persoana a doua, singular, “desteapta-te” gi substantivul in cazul vocativ “romaine”, care desemneaza, in sons generic, pe fiecare dintre iocuitorii pamantului romanesc. Semnul exclamarii de la final sugereaza faptul ca titlul este un jindemn la schimbare. Incadrare tn specia lterara. Structura si semnificafi Poezia are unsprezece catrene dominate de un ton alert, revolutionar, al desteptari natiuni. Ea se incadreaza specie! Hiterare imn, Imnul apartine genuluiliric si este inchinat unei28. ppersonaliti, unei idei marete, unui sentiment nobil; numele este de origine greaca, insemnand cantec de biruinta’. Prima stofa debuteaza cu idea desteptari unei natiuni din “somnut" care ji va aduce moartea. Dusmanii -"barbari de tirani"- consimt la adormirea spiritului romanesc, dar ‘ndemnul “croieste-ti alta soarta” are menirea de a schimba ‘aceasta silualie, de a evidentia demnitatea pe care trebule 88 0 alba orice popor care-si doreste un vitor independent. Momentul drepiatii a sosit, caci "acum ori niciodata” romanul va demonstra tuturor ¢4 @ urmagul demn al unor inaintasi ilustr, cum a fost Traian. Mostenind darzenia romanilor si valorficand-o, romani se vor trez la lupta La aceasta lupta a neatarnari participa toalé sullarea Vinele c&reia ‘mai curge un sange de roman* voinici “ca >brazi in munte" (comparatie), batrar, barbati, jun’, din orice parte a tari Gandul la vtejiinaintasi Mihai, Stefan, Corvine, invocati jn strofa a patra, numiti "marefe umbre” si simbolizand provincile romanesti, va imbarbata sulletele oamenilor care-si doresc unitatea national si independenta. Granitele nedreple dintre tertorile romanesti de la Milcoy si Carpati sunt numite ‘oarba neunire” pusa la cale din ‘a pizmei rautate" de cate cel ce vor $4 nimiceasca un popor cu vvechime si cu istorie bogata. “Santa libertate” (epitet) uneste in continuare pe romani pentru ca, in numele ei, ne legam cu tot sao aparam, de veacutl: ~ Viala-n libertato ori moarte! > stiga fot." Metatora “mama vaduvita prin care este denumita lara este sugestiva pntru ca sentimentul matern presupune apropierea filer, nu instrainarea sau pierderea lor definitiva. Strofa a gaptea debuteaza cu 0 improcatie (un blestem): ‘De fulgere s2 piara, de trasnet si pucioasa / oricare s-ar retrage din gloriasul loc’ “Patra”, identificata cu “mama* tuturor romanilor, cere sacrificiu célor din prezent pentru a schimba in bine vitorul Cuceritori) au calcat teritoriul tari de nenumarate ofi Litera romana pony dasa a Vl J, seratura romana pentu casa a Vila Incercand inrobirea el. "Barbara semiluna’, “despotismut “cruzi” au dorit s& fure identitatea najionala: tertoriul si limba De aceea, penultima strola a poeziei eo adresare direct ccaire “remanil din patru unghiur’, de pretutindeni, vestindu-le ‘momentul crucial al unit in cugel si-n_simtiri impotriva a ceea ce e rau: “intriga’, “sila, “viclene une: “Romani din patru unghiuri, acum or niciodata / Unit-va in cuget, unif-va-n simi!” Simbolul crestinataii- crucea - Ti afirma, 0 data in plus, pe romani ca popor care duce o lupla dreapta, din | iubire de libertate gi unitate nationala, Faptul ca romanii sunt vitej T'indeamna sa se sacrifice pentru idealulile pe care le au: "Murim mai bine-n lupta, cu glorie deplina, / Decat sa fim ‘solav! iardsi in vech/ul nost pamam” Milloace artistice intreaga poezie este dominata de un ton imperativ, autorul folosind semnole de exciamare si verbele de adresare directa (“desteapta-te”, “croiegte’, “inalla” etc.) Dintre figurile de stil folosite, se remarca: metafora ("mama vaduvita"}, enumeratia ‘Mihai, Stefan, Corvine’) comparatia (voinici ‘ca brazi in munte'), imprecatia, sineadoca ("barbarei Semilulne”, ‘romane") Elemnote de prozodi ‘Masura versurilor este variabila (13-14 silabe), ritmul este iambic, iar rima este incrucisata. Concluzie Poszia ‘Desteapti-te, romaneleste un imn inchinat une idei marete, aceea de patriotism: autorul indeamna intreaga sulare romaneasca din toate timpurile s4 lupte pentru Unitate i independenta,40 Literatura romina pent casa a Vika B. Lirica populara “Frunza verde magheran...” - doin populara ‘Romdnul e nascut poet! inzesrat do natura cu 0 nchypuie stricta a) eu 0 inima simjitoare, al ii rovarsa tainee sufleulu! in meiod ‘armonioase si in poszi mprovizate (Wasile Atecsandh) Literatura populara Folclorul literar sau literatura populara este parte integranta a culturii nationale care cuprinde tolalitatea faptelor de cultura populara organizate in text, Literatura populara are mai multe trasatur: ™ caracterul oral - opera folclorica este creata, pastrata, transmisa prin viu grai, pe cale orala, din generatie in generale - caracterui traditional - In cadrulliteraturi folclorice exista un sistem prestabilit de mijloace artisice (motive, Imagini, figuri de sti) gi de elemente de prozodie; - caracterul colectiv - opera folclorica este produsul unei constiinte colective, find transmis din om in om, mereu Imbogatita cu semniticati ~ caracterul anonim - opera folcioricd nu are un autor cunoscut, consacrat; ~ caracterul sineretic “ la realizarea operei folclorice se imbina mai multe arte (de exemplu, poezia, doina se canta, strigatura se scandeaza etc). Spacile lirici populare sunt: doina (de jale, de dor, de haiducie, de catanie, de instrainare...), cantecul propriv-zs, strigatura. ‘Incadrarea In specia literara Doina este o specie a liricii populare in care omul isi expr ma sentimentele de dor, de jale, de revolta, de dragoste ete. uteratuea romana ponsryolasa a Via ei Cuvantul “doing”. ca si “dor” si ‘ale’, este specific romanese, intraductiil in alta limba. Ea este 0 Specie a genuli fie deoarece transmite direct starile sufletesti ale autorull prezentind diferte momente importante din via romanul “Frunza verde magheran” este o doind pentru ca indeplineste aceste conditii (omul exprima direct ‘entimentele raportandu-se la experienta haiducie Apariie. Doina “Frunza verde magheran’ a fost culeasa de Vasiie ‘Alecsandr si publicata in culegrea de folclor "Poezii populare ‘ale romanilor’, aparuta sub ingrijrea sa, in anul 1852. ‘Semnifcatia titulul Titlul este o sintagma de tactura populara: “frunza verde” ‘este reprezentativa pentru natura eterna, referindu-se totodata la comuniunea omului cu natura, “Maghiranul’ numit popular "magheran’, este o plant cu flori, cullvata adesea pentru mirosul ei placut; folosirea lacestui termen in poezie creeaza o senzafie olfactiva a prospetimii pe care © dagaja mediul natural ‘Structura Poozia este 0 confesiune lirica, fa persoana intai, singular, organizata in cinci unitati stiotice, fiecare reprezentiind o fetapa a vietii romanului - reprezentantul colectivitati. Marcile prezentei sale in text sunt verbele (‘sunt nascut’, “sa fu’, “am tcrescut” etc.) $i pronumele ("ma', “m-" etc). 1. Prima unitate strofica se refera la un inceput de viata, la anii copilarie Exponentul colectivitati este din zona Mehedinti, si se aulocaracterizeaza prin diminutivul "voinice’. ‘Conform unui ritual popular izvorat din intratirea comului cu natura, el este “nascut pe frunzi de fag’, “scafdat de mic in Olt’, “recat cu busuioc’. Aceste trei etape au o motivatie bine definita:= fagul -copac inal cu coaja neted si lemnul tare i olera calitatea de a fi apreciat, placut celor din jr; + scldatul in apa raului OM € menit sail caleasca pentru a dobandi vitejie; = "busuiocul” este o planta care-i aduce noroc; in credinta populara, a avea noroc inseamna a avea soarta, adica tun destin favorabil Il, Maturizarea sa debuteaza cu parasirea mediulul ccopilariei - casa parinteasca: “din ochi maica m-a piordut' ‘am fugit de la parinf Plecarea de acasa este, de fapt pornirea pe un drum al iniieri personale, Copilul devine acum haiduc, ‘cu trei rénduri de pistoale” Casa fi va fi din acest moment “muntele” gi “valea” (natura). Pastrarea diminutivului ‘voinice!” denota faptul ca e inca 1anar, novice in ale haiduciei; acest apelativ e completat ins de metafora “cu inima de ofel” O alta etapa a vietiifixeaza temporal, istoric zicerea doinet: in jurul anului 1821, anul revolutiei tui Tudor Viadimirescu. Setea de dreptate, care-| cuprinsese si pe tanarul haiduo, este redaté de doua exclamaliiretorice de factura populara: “aoleu!”, “ce foc de dor. Tudor Viadimirescu este numit “badea Tudor’, apelativ al respectului pentru cel care da mai mult sens luptei haiducesti: strange oameni pentru a alcatui o armata cu care ss lupte Impotriva asuprtorilor (domnitori fanariot). Pandurit (ostasi) lui sunt in cea mai mare parte haiduci IV. De la invocarea "magheranului” (planta) se tece la arbustul ‘paducel” (arbore sau arbust spinos cu lori si fructe), ceea ce este si un semn al evolujie spintuale pe caalea initier Interogatia “Cine-a merge dupa ol?° arata dorinta haiducului, deprins acum cu mestesugul luptei, de a urma idealul propus de Viadimirescu, Haiducul are calitati de netaigadult, pe care le enumera: este un bun tintas, stie a lupta calare, poate inota, infruntand chiar si apele Duna LUteatura roména pent clasa a Vita 43 V. Dorinta de lupta, conturata la Inceput prin interogatie, devine coplesitoare, ca un foc mistuitor, ca un strigat interior: ‘ma arde focul’, “pa sufletul in mine’. Sunt evidente astel \dragostea puterica fata de locurile natale si dorinja de libertate, Mijloace de realizare artistic Pentru a exprima cat mai concret sentimentele haiduculu autorul popular foloseste diferte mijoace de realizare aristica diminutive (‘voinice!, ‘mehedinfel), metatore ("inima de ofe!’, simboluri (‘magheranul”, “paducelul “fagul’, “busuiocu!), exclamati retorice (‘ce foc de dor!}, interjectia (‘aoleu)), datvul de factura populara ("ia fume), Elemente de prozodie Doina are versuri scurte, cu masura de saple silabe, citm trohaie girima imperecheata, Concluzio Poezia “Frunza verde magheran” se incadreaza in spocia lterara doina de haiducie, ea exprimand direct sentimentele autorului anonim: iubirea pentru locutile natale, dorinta de ‘repiate si lbertate. “Doina” - doina populara. "Romanut @ naseut poet!” (Vasile Alecsanc) Literatura populara Folclorul literar sau literatura populara, este parte integranta a culturii nationale care cuprinde totalitatea faptolor de culturé populara organizate in text, Literatura populara are mai multe trasatur ~ caracterul oral - opera foiclorica este creata, pastrata transmisa prin viu grai, pe cale oral, din generatie inas erat romind pent olga a Via generat; - Syncterul raconal- in carul tera folcloice exist un ‘Seiom prestabit de rifoace arstce (molve, magi, fou de si) 9 de elomente do prozede; - Caracol colecv = opera folored este produsul une! SShetinte colectve. fine transmisa din arin om, mereu imbogalla cu semnifcati: - caractorul anonim - opera folcericd nu are un autor Gunoseut, consacrat; --caractorl sieretic | Ia realizarea oper flclrce se finsind mal multe arte (de exemplu, poezia, doina se canta, stigatura se seandeaza otc) Specie ifigl populare sunt: doina (de jale, de dor, de haiduele, de catanie, de Inctrainaro.., cantecul propriu 2is, stigatura Incadrarea in specia Merara Dona este 0 specie a lili populare in care omul igi exprima direct Sentmentele de dor, do jale. do revata, do Gragoste ele Guvantul “doind’ ca si “dor” si ale” este speciic romanese, itiaductiol in alla limba. Ea este o specio a Genulu Wie devarece transite divect stare sufletest ale SGtorior populan. prezentand diferte momente importante Sin viata foment ‘Semnificatia titulul Poozia populara “Doina” exprima admiratia romanulu pentiu aceasta specie literard. Tilul este un substantiv comun arficulal (prin articolul hotarat i se accentueaza importanta) specitic doar spiritualtati romanesti Structura “Doina’ are tei parti: partea Intai consta intro invocatie a doinei cate este personificata, autorul adresandu-i-se in mod direct, partea a doua exprima importanta ei in viata Literatura romind pent class a Vila 45 romanuiui, iar finalul arata, in mod sugestiv, ca sufletul ‘omului focuitor al plaiurior mioritice este intr-o permanenta ‘comunicare cu cantecul popular. 1 In prima strofa, doina este numita ‘edntec dulce" si “viers de foc" cea ce denotd o pertecta imbinare intre arte (muzica si lteratura), un tol unitar care bucurd sufletul romanului din cole mai vechi timpuri. Apar marci gramaticale ale prezentel uli lric Tn text: pronumele personal de persoana intai, “eu"s| veibele la persoana iniai, ‘ny mag duce” st “slau’, marci ale subiectvitati. Romanul, in sons generic, ca reprezentant al tunei colectivitaj, pastreazé in zestrea genetic’ o afinitate sulleteasca pentru cantecul popular care il insoteste pe parcursul viet. Pretuirea doinei se transmite din generatie in ‘generalie bucurand inimile oamenilor Cele doud exclamatii retorice care deschid poezia arata admiralja pentru aceasta specie literara, parte integranta a {olelorului si specificulul romanesc. I, Partea a doua ofera argumentele pentru care romanul protuigste doina. Cele doua anotimpurr, “Zarna' gi ‘primavara” redau un ciclu natural: al morti ial regenera. Frumusetea fnaturii romanesti primavara, cu ‘lon si ‘privigheto completata de nelipsita “doind" care dubleaza bucuria reimprospatani naturi, Chiar si pe timp de “iamna viscoloasa’, ul lrc isi pastreaza optimismul sufletesc tot cu ajutorul ei ‘Eu cant doina-nchis in casa, / De-mi mai méngai zilele, / Zitele si noptile.” Pentru fiecare perioada a anului, romanul adapteaza o poozie care sa-l exprime, sa-i arate trarile: doina de voinicie, doina de jale; antteza “runza ... invie" - ‘cade Irunza gios” reia ideea ciclului natural al anotimpurilor. Ill, Finalul concentreaza concluzia poeziei, prin repetarea simetrica a cuvantului ‘doing’, dar si prin verbele la persoana intai: “2ic’, “suspin’, ‘tin’, “cdnt’,.‘soptesc’, ‘vietviesc’ ‘Admiratia pentru aceasta specie literara e evidenta: "Dona ie, doina suspin / Tot cu doind ma mai fin’; ea insoleste Viata romanului ajutandu:t in momentele grele sau6 Literatura romana pontry casa a Villa ‘amplificandu-| starea de bucurie, devenind o parte a sutletului celui care o cénta: “Tot cu doina vietviesc.” MiJoace artistice Textul “Doine’” este dominat de 0 expresivitate aparte: autorul anonim foloseste figuri de stil, cum ar ti personificarea doinei, invocarea ei prin folosirea vocativului, epitete (‘dulce”, ‘cu foc", ‘viscoloasa’), repetitia ("zilele") Elemente de prozodie ‘Doina” are versuri de 7-8 silabe, ritmul trohaic si rima imperecheata. Conctuzie Romanul, “inzestrat de natura cu 0 Inchipuite stralucta si 9 inima simttoare” (Vasile Alecsandri), a creat o opera vasa care Tl reprezinta, bucurandu: sufletul de-a lungul veacurior. |. GENUL EPIC \. Epica sorisa (cult) “D4 Goe...” - schita de lon Luca Caragiale “Umoru! lui Caragiate @ inefabi (... constdnd in caragialism, adica Inr-o maniera propre de a vorbs. (George Calmoscu) Date despre autor |. L. Caragiale apartine literaturi clasice, ramanand in istoria Iterara tat penttu piesele de teatru ("O noapte furtunoasa’, "O scrisoare pierduté’, ‘D-ale camavalului, *Conul Leonida fata cu Reactiunea’, ‘Napasta’), ct si pentru Literatura roména pent casa a Vila a fhuvele si schite. Schitele sale degaja un umor savuros, infatisand lumea burgheza a timpului sau, remarcandu-se prin concizie 51 siguranta compozitionala, Aparitio "D1! Goe...” apare in cunoseutul volum “Momemte gi schite” - 1907, din care mai fac parte: “Vizila..”. "Lantul ‘slabiciuniior’, “Un pedagog de scoala noua’, “Triumiul talentului’, “Inspectiune” etc. Incadrare in specia literara Schita este 0 specie a genului epic, de scurta intindere, care prezinta un episod caracteristic din viata unuia sau a ‘mai multor personaje, petrecut intr-un interval scurt de timp (cel mult o zi), Opera literard “D-/ Gee..." este 0 schita in care autorul nareaza o intamplare din viata celor patru personaje, anume calatoria cu trenul la Bucuresti ‘Semnificata ttului Tillul schitel este evident ironic, reliefand puternicul contrast intre aparenta si esenta. Autorul il numeste pe copilul rastatat “domnul’, ridiculzand atitudinea baiatului care, desi calaloreste “ca si nu mai ramdie repetent’, are aere de maturitate: "viea sa sada (..) cu barbat Momentele sublectului Naratiunea debuteaza direct cu intriga, care prezinta momentul calatoriel, anume stimularea fostului rapetent, ‘tanarul Goe" pentru ca rezulatele lui la invatatura s8 se imbunatateasca Urmeaza cateva elemente din expozifiune: prezentarea personajelor (mam-mare, mamitica, tanti Mita, Goe), spatiului (calatoria cu trenul urma sa se destasoare din “urbea X"catre Bucuresti), timpul (data de 10 Mai) in desfagurarea acfiunii se prezinta peripetile celor patru |“a Luteranra romana pony casa a Vika personaje din timpul calatoriei cu trenul. Pana la venirea acestuia, Goe se dovedeste a fi foarte nerabdator (impacient) si nu ezita sa le insulte pe dame: “Vezi ca Suntefi proaste amandoua?", crezand ca doar el cunoaste forma corecta a cuvantului “marinar’, anume “mariner in tran, baiatul nu se “astémpara’ find protagonistul unor Intamplar pline de haz: scotand capul pe fereastra, ii zboara palaria cu tol cu biletul de calatorie pe care cucoanele sunt Tevoite s8- achite din nou impreuna eu o amenda de un leu i 25 do bani, ramane blocat in toaleta, spre cisperarea Insotitaarelor, apeland la conductor sa “libereze pe captiv’ Punctul culminant, Vazand 0 “iinie de metal in coltul ccoridorului, care are la capétul de sus 0 masina cu maner’ Goe nu se poate abtine si trage semnalul de alarma, nebanunind implicatile pe care le are gestul sau: trenul se fopreste brusc si toli pasagerii sunt inspaimantati, Numai mam-mare doarme, fara grij, cu. ‘puisorul” in brate, mascand fapta acestuia Deznadamantul. Dupa o calatorie presarata cu intampiari neprevazute, ajung cu tot in Bucuresti, pornind cu birja spre bulevard. Personajul Goo Goe este personajul principal al schitel “D-/ Goe..." de |. LL, Caragiale, ronizat de autor inca din tilu, el intruchipeaza ccopilul fara educatie, rastaat fara masura de membri famitiet sale, anume de cole irei doamne care insojese, mam/-mare, mamitica, tanti Mita, Calatoria in capitala are rolul de a-1 motiva pe Goe sa invete mai bine pe parcursul anului scolar urmator, ‘ca sa nu ‘mai ramdie repetent’, Desi rezultatele sale la invataturd sunt foarte slabe, el vrea s4 para atolstiutor, dand forma gresita a substantivulul “marinar’, dar fiind laudat pentru asa-zisele sale cunostinte: “Apoi de! n-a Invafattoata lumea carte ca ca! Personajul este construit pe baza contrastului comic intre ‘esenta (ceea ce este ol de fapt) si aparenta (ceea ce vrea sa Luteagya romana pent cass a Vila 49 para a fi) Goe este impertinent, iar nerabdarea sa copilareasca de a pleca in calétorie, combinata cu obisnuinta de a i se face toate pottele, conduc la enuntarea unei pretentii absurde: trenul intarzie, iar Goe stig, "cu ton de comand’: ..) de ‘ce nu mai vine?... Eu vreau sa vie!” in tren, copilul isi asuma un comportament de om matur, ridicand pretentia de a sta pe coridorul vagonului, “cu barbati’. Fiind apostrotat de un alt calator in momentul in cate el scoate capul pe fereastra, Goe il insulla, cu apelativul “uratule”, dnd dovada de proasta-crestere si de infatuare nejustificala, Zburandui palaria, cu biletul de calatorie, Goo se manifesta violent, tnd si batand din picioare, deranjandui si pe ceilati calatori: - "Sd opreasca! zbiara si mai tare Goe, baténd cu picioarele" De cate ori greseste, baiatulul ise ia apararea, neliind nici pedepsit, dar nici atentionat. De exemplu, mam-mare il intreaba nonsalant pe conductor: “Ce e vinovat baiatul daca a zbural palaria?” Comportamentul lui este, de tapt, rezultatul felului in care a fost educal. Cand mamita il ‘zguduie", reprosandusi ca nu se “astémpara’, bunica o ontrazice, luandu-i apararea colui care a gresit: °Ce faci ‘s0r0? esti nebund? nu sti ce simtitor @? Dupa ce dovedeste ca nu stie sa se comporte cu oameni din jur, Goe isi dovedeste proasta educatie si cu cea care ii ia apararea cel mai des; la intrebarea “Sa moara mam-mare’, ‘ol raspunde insensibil: "S2 moaral” Pentru acest raspuns obraznic, primeste 0 neasteptata recompensa: “Ad’ sa-/ pupe mam-mare... Femeile il scuipa sa nu-| deoache, il saruta sii oferd ‘ciucalata” pentru comportamentul sau “impecabit ‘Neascultétor si neastimparat, ol paraseste din nou vagonul pentru a produce o alta incurcatura: ramane blocat in toaleta. Femelle se grabesc sa salveze, alinlandu! tara macar sai atraga atenjia c& a gresit. Alla in situati criice,30____iteratura romani penirueasa a vies pe care singur le produce, el slie doar sa zbiere, sa loveasca Podeaua cu picioarele, 3 bata cu pumnii in usa, UUtima isprava este si cea mai grava. Goe trage semnalul de alarma, dint-o curiozitate destructiva, stind ca orice ar face, va fi protejat de cele tel Insotitoare. Din cauza neastamparului sau, tolerat de familie, tof cAlatorii trec printr-o sperietura stagnica. in urma acestul eveniment, Goo 5e preface ca doarme in bratele bunicii sale. Modalitalea predominanta de caracterizare a perso- najului este cea indirecta, trassturle lui Goe relesind din fapie, vorbe, atitudine, Incut,rastatat peste masura, prost-crescu, el intruchipeaza un personaj ridicol, portrtizat tocmai pent ase altage atenia cd educata nu trebuie 8 ipseasca cin nici o familie. Considerati stilstice Schita “D-1 Goo..." In ansamblu, este menita sa statneasca rasul, dar si s4 moralizeze cittorul. Principala sursd a comicului este comicul de situate (intamplarile hare prin care trece Goe in timpul calataroi). Bine conturat este ins si comicul de limbaj, care donota lipsa de cultura. a personajelor care vor sa pard disiinse, dar care apartin in realitate periferici societal Desi ei nu cunose pronunjia corecta a unor cuvinte tn limba, romana (‘marino ‘marina’ ‘mariner’, “cucalata’, “bulvar), foloseso trantuzisme (cuvantul ‘parof, preluat din mba ‘ranceza) pentru a parea cutivat originea de mahata este ins cevidenta (n-am declaatara’, "nam plait) Coneluzia Opera literara "D-/ Goo..." este o schit’ pentru ca prezinta un singur episod, anume calaitoria cu trenul spre Bucuresti, avand menirea de a ridiculiza educalia precara data de anumite persoane copilor. Litraturs romind pentu casa a Vila st “Vizita..." - schita de lon Luca Caragiale ‘Umoru li Caragiate inet.) constnd in caragiaism, aca int ‘o manierd propre de a vor. (George Calinescu) Date despre autor LLL. Caragiale apartine perioadei clasice, ramanand in istoria Iiterara atat pentru piesele de teatru (comediile °O noapte furluncasa’, "O scrisoare pierduta’, “D-ale ‘carnavalului’, "Conu'Leonida fafa cu Reactiunea’, drama “Napasia’), cat si pentru nuvele si schife. Schitele sale degaja un umor savuros, infatisand lumea burgheza a timpului sau, remarcandu-se prin concizie si siguranta ‘compozitionala, Aparitie “Vizita..” apare in cunoscutul volum “Momente gi schite” 1901, din care mai fac parte: "D+! Goe..", "Lanful slabi- ciunilor’, “Triumful talentulur, “inspectiune’ ete. Incadrarea in specia literara ‘Schita este o specie a genului epic, de scurta intindere, care prezinia un episod caracteristic din viata unuia sau a ‘mai multor petsonaje, petrecut intr-un interval scurt de timp (cel mult o zi. ‘Semnificatia titului Opera lterara “Vizita..”este o schita in care autorul este ssi narator implicat, povestind la persoana intai o intamplare din viata sa. Titlul ales este un substantiv comun nearticulat, desemnand un eveniment obisnuit, repetabil; in esenta, vizita” este un pretext de a prezenta manifestarile unui copil needucat in fata musafirir.2 Litera romind pony casa a Vika Momentele subiectului Naratiunea debuteaz’ cu intriga, care prezint& scopul vizite: naratorul merge la familia Popescu, gazda findu-i "o veche prietend’. pentru a o felicita cu ocazia serbari onomasticifului sau, lone Urmeaza cateva elemente de expozitiune, in care se prezinta personajele: naratorul, doamna Popescu, si fiul acesteia, “un copilas foarte dragu! de vreo opt anisor! mbracat in uniforma de maior de rosiori Desfasurarea actunii in timp ce musalirul si gazda discuta, lonel face diverse pozne care atest educatia sa precara: se apropie de masina de facut cafea, iar servitoarea iiatrage atentia, sulla in trambita gi bate toba astfel incat ce! doi nu se mai pot intelege, 0 “ataca” din nou pe siujnica atunci cand aceasta aduce tava cu dulceala si cafea, Maria Popescu are “imprudenta sa iasa din neutraltate gi sa intre in razbor” find lovita de micujul neastimparat, cu. sabia, dedesubtul ochiulul Cénd musafirul cere permisiunea de a fuma, afl cu stupoare ca ¢i lui lonel ii asta familiar si chiar ii place acest obicei. Dupa ce copilul, care iasise pentru un moment in vestibul cu cheseaua de dulceata, se intoarce, se serveste singur cu o figara din tabachera naratoruivi. La incurajarea mamei, acesta din urma fi ofera un foc, dupa care ‘ténarul” fumeaza imitandu-i pe adult Dupa aceea, ia mingea tocmai primita cadou 1 incepe s-o trainteasca atingand candelabrul Desi mama 1l dojeneste, el n-o asculta, placdndu-i nespus noua preacupare. Punctul culminant Dupa ce mingea loveste ceasca musafiruiui, iar cafeaua se varsé pe pantalonii acestuia, copilul se potoleste nu pentru ca siar fi dat seama de grogeala, ci pentru ca i se face rau dupa figara fumata. Doamna Popescu e disperata, iar naratorul il ajuta sa-si revina, stropindu-l cu apa rece. Deznodéméntul Musatrul pleaca si Inolege de ce fesse lone pe hol cu cheseaua de dulceat ji tummase continutul in sosomi Literatura romna pony clasa a Vila 53 Personajul principal lonel, Popescu este personajul principal al_schijei ‘vizta..”, de IL. Caragiale. El inttuchipeaza copii tara ceducatie,rasfatat peste masura El este surprins doar int-o anumita imprejurare - 0 vizia = si demonstreaza cA nu slie 88 se comporte nici cu mama +, dar nici cu musaft, Naratorulfoloseste un pretext pentru 22.0 revedea pe domna Popescu si a- cunoaste pe ‘unicul el fy” gostul trumos de avi vzita de ziua numelu, Stantul lon. FFaptul ca baiatul este singur la parint este un indiciu pentru narator, dar si pentru citor cd familia -a acordattoata gra siatentia. Cu toate acestea, copilasul Yearte dragu! de vreo ‘pf anisor” imbracat festv'In “uniforma de mare tinuta” il ezamageste pe poliicosul musafir prin comportatea sa Enista m aceasta schita. un putemic contrast intre aparent si esenfa: copilu de familie buna, care are tot ce star putea dori, se comport inexplicabil de ura. Laprima sa pozna, cand era sa verse spirtul dela masina de cafea, mama i lauda, caractorizandusl direct: ‘Nu sti ce stemngar se face... 5 destept."Caltatea de afi ‘degtopt sta in disorepanta totala cu faptee li, ar “strengaria’ de care da ovada intrece limitele bunului sim. Dupa ce 0 supara pe slujaicd, mama ‘ia pe maior in brate si saruta’, ceea co dovedoste ca ea esto principalul vinovat pentru fell in care se comport copil fonel este si foarte dezordonat, tinandu-si jucarile “gramadite® in salon, pentru af la indemana Stind ca orice ii este permis, sfideaza din nou bunul sim, Facand un 2gomot asurator cu trambita so toba. Mama i cearta blajin, dar musafiul, cu diplomatie, i spune ca un ‘maior d comendi, atacand cu sabia. In lc sa se joace singur fra s& deranjeze, copiul se repede la jupaneasa care aduce tava, lovind-o, din greseala, pe mama sa. Gestul dovedesta inconstionta, neputind sa prevada niste accidento grave. ‘Alunci cfind naratorul i exlica ll lonel “cu dolicatefa", a tutunul nue penttu copi, find “2 otrava,rposteaza cu ton,S$4__Lteratura romana pentru casa a Vila lutuindu-| pe acesta: "Da tu de ce tragi?” Faptul ca nu stie s8 50 adreseze politicos unui om matur pe care-si permite sa-intrerupa din explicati demonstreaza o data in plus lips lui de educate. Cadou! primit de la musatir, ‘ghiuleava saltatoare’, este folosit in scopuri distructive, cdci lonel “o tranteste cu mult necaz", pana cand loveste ceagca vizitatorului, Cea mai grava tapta, care denota si o doza de rautate a copilului obisnuit sa taca numai ce vrea, este ca toarna dulceata in sosonii musafirulul. Astfel, impresia initala pe care 0 face un baiat da opt ani esto fotal schimbata dupa cesta vizita, naratorul si chiar cititerul acuzéndu-t pe lonel de proasta - crestere. Concluzie Opera literara *Vizita.." este 0 schila care prezinta un moment din viata naratorulu, intr-o maniera care stameste rasul, dar are fotodata menirea de a indrepta niste tare de ‘educatie ale copilior din toate timpurile, “Hanu Ancutei” - Balaurul - povestire de Mibail Sadoveanu “Povestrea sadoveniana opreste tinpul credind jn jurul omutui povesttor sau asoutater im spat magie care prolejeaz®. Era no povestes spre a-alusura suelo sre a rede vai, i penttsa se ‘usage vei $i mort Date despre autor Seaitor interbolic, M. Sadoveanu, supranumit "Ceahlaul ‘teraturi romane” (Geo Bogza) sau “Stefan cel Mare al ‘teraturi" (George Calinescu), a lasat citorior 0 opera vasia, clasificata de critica literara In functie de tei mari teme (Nicolae Manotescu) ‘kdecanyrg corm) pony clpeg a Vig abordato: condita istorca (Frat der, “Nicoara Potcoava Zodia Cancerului sau Vremea Ducai-Voda’, “Neamul Soimarestilor), tema naturii ("Tara de dincolo de negura”, "Dumbrava’ minunata’ "Nada fionlor), ‘condita. ‘socila (-Hanu Ancute,“Battagu’, “Durer inabuste", “Locul unde nu 5-4 intémplat nimi’ Apariio Volumul de povestiri “Hanu Ancufei” apare fragmentar in revista “Viafa romaneasca” (1924-25), iar in anul 1928 este publicat integral, bucurandu-se de aprecierea Ceiticitorliterari ai vremit ‘Structura Volumul este alcatuit din noua povestiri aparent independente, avand toate un numitor comun,. locul povestii: hanul, Tema generala a volumulul este conditia ‘social, dar flecare povestire in parte are o tema particulara, Tehnica narativa folosita este povestirea in rama (povestivea in povestire. Rama prezinta cadrul in care cei noua povestitori Istorisesc diferte fapte de viata la care au luat parte sau la care au asistal. Naraliunea se face la persoana intai din uctul de vedere al unei ipostaze autoriale, martor si drumot care poposeste la han: “intr-o foamna aurie, am auzit mute povesti la Hanul Ancule’” Rama fixeaza locul: hanul, ca motiv literar, intlnit gi in alte opere ('Moara cu noroc’, de loan Slavici, "La hanul lui ‘Manjoala’, de lon Luca Caragiale); aici, hanul este locul unde se depoziteaza povestiile care “se aud din om in om’, al avand 0 locatie reala (in Moldova). Timpul este vag, nedeterminat exact - ‘intr-o foamnd aurie" - timp arhaic, paradisiac, fixat ambiguu "Intro indepartata vreme, demult Actiunea se pelroe atunci cand elementele reale se impleteau cu cele din basm: pe cand ‘au cazut ploi napraznice’, oamenii au vazut “balaur negra in noun" si56 Lutratyra romana penty casa a Villa “paseri vaslind spre rasarit’, pe vremea “imparatului-Alb”. Este evocal timpul ‘petrecenior si povestior’, al nostalgiei ccaci “era (..) pace in fara $i intre oameni buna-voire™ Cele noua “anu Ancuto!” {"lapa lui Voda", “Haralambio’ Fantana dintre plopi’, “Cealalté Ancuta’, “Jude! ai sarmanilor’, “Negustor tipscan". “Orb sarac’, ‘Istorisirea Zahariei Féntnarul’) au o structura simetrica (se deschid cu rama | cadrul in care se istoriseste o Intamplare, dupa care se revine la rama). Ele deapana, pe rand, un fapt de viata, adresndu-se direct publicului ascultator si implicit si «ititorilor. ‘Balaurul"- incadrare tn specia literar’ Povestirea este 0 specie a genulul epic subiectivizata (autorul vorbeste din punctul sau de vedere), de scurta intindere, cu un singur fir narativ, in care accentul cade pe acliune, nu pe conturarea personajelor. "Baiaurul” este cea de-a treia povestire din volum, imbinand elemente reale cu ‘elemente care tin de sfera miraculosului ‘Semnificata ttului Titlul sintetizeaza finalul miraculos al povestiri. El face trimitere la un personaj negativ al basmeler, prezent aici, Tntr-un timp arhaic al inceputurilor, cand oamenii credeau in zodii si in semnele natu Structura Ca siceletatte povestir din volum, “Balaurut"are tel part rama, povestirea propriu-zisa, revenirea la cadrul hanului Rama Drumetii de la han se pregatesc de 0 noua istorisre, nu Inainte de a lauda tocul binecuvantat in care se atla. Mos Leonte Zodierul chiar afirma: “Socot eu... cd nu se mai Ltratua romana pent casa a Vika sr _gaseste alt han ca acesta cat al umbla drumurile pamantuui. Asa Ziduri ca de cetate, asa zabrele, asa pivnita - asa vin, in ait loc nu se poate” Tot el le vorbeste celor de la han despre 0 “carte veche intry care se spune tot adevarul cartea 5a de zodi si le trezaste curiozitatea vorbind despre o intamplare din tinerejea sa care a infricosat. in acel moment, zice naratorul, "tof! ne-am infors pe data catre zodier’, pentru a afla cand a vazut “inta balaurul’ Povestirea propriu-zis& La inceput, mog Leonte “graieste cu liniste’, caci impasiblitatea este o tactica de a starni interesul celor care asculla. Pe atunci, el era “cau, trecut de douazeci de ani” care mostenise de la tatal sau “mestesugul” de a ghici in odii; mostenirea meseriei asigurA stabiltate, caci si Ancuta mostenise hanul de la mama sa, coea ce-i contera acestuia perenitate. Istorisirea incepe greu, povestitorul lasandu-se parca rugat sa inceapa. Aciiunea ei se pelrece la Tupilat i are in prim-plan pe ‘boieru! mare si fudul” Nastasa Bolomir, “nalt ‘Si-neruntat’, avand “pe piept o barba mare cat 0 coad de aun’. Adverbul de limp “acu, marca a oraiitti, intrerupe portreiul din expozitiune: “Acu se insurase el de dou ori cu toata randuiala”, descrind ulterior “norocul’ sau in casnicie: fata de boier din Barlad se imbolnaveste, intorcandu-se la pparinji, vaduva unui grec. ‘flumoasa si bogata devine, dupa doi ani, "galbend gi ovilita” si moare la scurt timp. Dest Ii mergea vestea ci-| mor nevestele, boierul anunta, dupa o vreme, ca se casatoreste din nou. Povestitorul se intreaba atunci retoric "Cum se poate?” intretinand curiozitates ascultatorilor. Noua sa achizitie este “o copila ca de saplesprezece ani’, ‘balaia’, ‘parca era soarele". Ea pare un inger pe langa figura impunatoare a sotului sau, de care fugeau fetele de marital ‘ca de dracul” ‘Aparenta angelica este pusa la indoiala de gestul fetel care se intoarce catre Bolomir, vrand parca sa-l impunga “cu58 Lista ming peneu cass VI nigte comite™. gest la care este martor chiar tatal zodieruli Desi cei din jur se asteptau ca Irinuta £4 paleasca, ea era veseld si rosie in obraj, ns boterul devenise "mai scazut 5! ‘mai tdcut". O vreme nici iim, nici Leonte, ful sau, nu mal auzisera nici 0 veste despre boier; oi se aflau totusi aproape de curtea sa, in singuratat,retrasi ca in-un fiual de inijere. intro 2i trim © cautat de boler pentru ca, spune el, “in casa mea a intrat un demon sidin aceasta cauza nu mai are triste. Zodieru, care stie a cil “si pe obrazul om. se astepla la aceasta intorsatura. Bolomir spune c@ fata il face e rusine, insotindy-se cu Alxandrel Vuza, fiul vornicuul Vuza. Attudinea boierului ‘mare si fudul” este total schimbata, el ajungaind "tufburat si raiaci’, cautand sa afle ‘adevarul din cartea de zodii a li ir. Zosierul il nisteste, spunandu-i sa astepte “edci are 54 fie bine’, dar, pe de alta parte, merge la hanul “Ancufei cea de altadata’ pentru a_proveni 0 nenorocire. Hangila reac{ioneaza in sprtul solidaritaji feminine: "Cum se poate! Gine-a facut asemenea fapte? - a tipat Ancufa pocnindu-si palmole. S-o omoare $i pe asta, dupa ce a asuprt s-a pus la pamant dou femoi?”- Ese sftuiesc sé lasa in cal Irinutel 51.0 prevind de fura sotul Dar cand caleasca cucoanei in care se alla g|Alixandrel, ajunge la ‘un colt de dumbrava" unde astepta lrim pentru 2 © preveni, apare boierul furios, dand ordin sa fle legat Zodierul si jupuit de viu, pentru ca din pielea lui sa ise facd apuci. Apropiindu-se apoi de trasura, este apostrotat de solia infidela: “Nu te apropia de mine, uratule si Dlestematule!: Amenintarea este deplina, cic!“ rasarisera Ja main’ ghiare agere’, iar Leonie spune ca a vazut $i comitele cin par. trim, ameningat cu un cutt, enunta si el un blestem la adeesa boierului ‘are te ajunga mania lui Durmezeu’ ca lurmare, natura se dezlanfuie, vremea se schimbA brusc, lar “ceru! ‘se misca si se apleaca rotindu-se impotriva pamdnwiui, ca semn al unet inevitabile pedepse. Cu tot T Literatura roménd pentru casa a Villa vad balaurul ‘venind in a peti nS un sul regru pipaa pamantu si pulse naa In vedi, far gua [Se dachidea cao fled n rou Vatjl acces pe Indreptandu-se cite Bolom, pe care lasa_ulror “aproape mort ino pa mai ineolo, dupa care furtura groaznica ‘a domi, revagandu20 cae mazanoape Eimarea dezlant natu este moartea boverUl, pecepsi pon cruzimea sa. Pe Ila, “crdcusoru co! balan’ W-0 mai vazuse nimeni, isparand in negura timpuli Mos Leon este dear mart al cumple Inidmplar pe caro rtach suet (in punt Bu de vedere) Personajul principal este. bole Nastasa Bolom. un persona} nega, ancorl ind tn real, pre deesabie do finufa carla sunt atibute irdsatu fabuloase. AdUterl Com de fat pare ma putin grav n compara cu rautatea sotului, dornic “sa verse sange”. Concluzie ‘Balaurul” apartine speciei literare povestire pentru ca _accentul cade pe intimpiarea miraculoasa la care un martor (mos Leonte) ia parie si pe care 0 povesteste, dupa mult timp, cu acuratefe, din punctul sau de vedere. “Planeta celor doi sori” - povestire de Horia Arama 'in spatele meu deasupra orasutul se ridicase globul de un purpuris Inunecat al soar gearan Era 0 sta raat, acd Nd Sin, femanind o cid sensibila si cine ste ce radiat noc." (Hora Arama) Date despre autor Horia Arama apartine petioadei contemporane a literaturil; debuting cu versuri pentru copii, se afirma ulterior prin scrieri fantastice si stintfico-fantastice, dintre care ‘amintim: “Moartea pasani-sageata’, “Cosmonautul cel tris,60. Luterara romana pony clasa a Vika ‘Dincolo de paradis"s. a Aparitie. Incadrare in tema Povestirea stintificoantasticé “Planeta celor dof sor’ este publicata in anul 1986, in almanahul “Anticjpatia’ Actiunea e1 se pelrece intt-o lume imaginata - planeta, inexistenta Tn univers, numita Ara, Gititorul accepta, ca si conventie, c& orice Intamplare a eroului central, care este si narator, povestindu-si aventurile subiectiv (la persoana |), este neverosimila intr-o lume caracteristica a fanteziei. Povestirea este o specie a genului epic, subiectivizata, de scurté intindere, cu un singur fir narativ, in care accentul cade pe actiune, nu pe conturarea personajelor. Tema Povestirea “Planeta color dof sor!" prezinta ealatoria In spatiul cosmic. Deoarece intotdeauna calatoria implica ailarea unor lucruri noi, ea este o inifiere in tainele Universului pentru eroul central Semnificatia titului inca din tity, cititorul consimte Iintrarea Intr-o tume stintiico-antastica; forma “sori” induce idea existentei a doi astri. Cele doua elamente cosmice simbolizeaza natura dual a planetei Ahra, dar si dualitatea fiintei_umane. Dualitatea umana apoiinic (lumina, echilibru, ratiune) - dionisiac (Intuneric, dezechilibru, irationalitate) este concret prezentata in aceasta povestire. ‘Structura Scrierea poate fi structurata in doua pari: experienta diurna pe planeta Ahra si prezentarea antitetica a experientei nocturne. Luteratura romana pont olaga a Via at |. Naratorul este “un réticitor solar” care intreprinde ‘ecolul colonilor torestre de fa frontierele galaxiel” Faptul ca ceilali calatori al spatiului cosmic evilau planeta Ahra cconstituie pentru el, un motiv sao viziteze, pentru a o >, pe o vale >: mai rau nu se poate $8 sune insemnarea unui loc’. Valea Seaca este imprejmuita de dealuri Rapoasa, un deal stncos, Gropnita, loc unde se afla satu ‘Alunis.~ cimitirul satu Reliefulfiind potrivnic, saracenii au deprins lenea, parca, dintotdeauna. Casele lor sunt darapainate, gardurile ipsesc, biserica e in paragina. Nici un alt preot nu rezistase pe aceste meleaguri mai mult de trei ile: "intr-una vine, intr-alta ramane, iar in a treia se duce” Cine este trimis aici are de ‘spasit, ca si Trandafir, un ‘canon de pocainta’. Daca locul si personajele sunt fixate in expozitiune, timpul ramane eprecizat, semn cd situatia poate fi rapetabild, se poate perpetua oricand, Inviga. Luand cunostinta de noua situatie in care se atl preotul infelege c& bunastarea familiel sale depinde de hamnicia, bogatia si progresul satului pe care il pastoreste, caci ‘popa face treaba satulul, fara satul sa Ingrjeasca de traista popii” Pentru aceasta insa, @! trebuia sa schimbe cova in satul cel sarac, Desfiigurarea actiunii. Etapele pe care le_urmareste preotul pentru a aduce schimbarea se bazeaza pe expe- Timent st reflectie personala: 1, Prima slujba duminicala pe care o tine are in prim-plan pilda evanghelicd a fuluiratacit, ajungandu-se la concluzia ‘ca omul lenes este un pacatos, “cine nu lucreaza, greuS6_____tteratura romana pont casa Vil ppacafuisto’, viata este un dar divin care trebuie pretuit cu Sfinjenie, Reactia oamerilor e neasteptala: “el ii sorbeau vorbele cu sete", viand ‘sd culeaga....invajaturé”. Cu toate acestea, chiar incepand cu duminica urmatoare, et nu mai vin la bisericd, iar preotul "n-avea cul sa vorbeasca” 2. In etapa urmatoare, preotul merge el fa enoriasi, gi “unde prindea oamenii, acolo Ii tinea la sfaturl’. Dupa un an ‘fatul lui nu mai da rod pentru ca el trebuia pus in practica si Trandatir epuiza “Inireaga lui invafatura nu mai avea ce sa puna’. 8, Sfatul blajin gi apropiat urmat de batjocura; reactia lor este acum de a-| ocoll, ca pe ‘ciuma”, poreciindu-| “Popa Tanda’ Ulterior, si ei au inceput sai intoarca baljocura, jar metoda s-a epuizat din nou: ‘n-a mai rémas de cine sas) bata joc’ 4, Dupa doi ani, a urmat ocara: “unde prindea omul, acolo it ‘ocdrea’. Drept urmare, a fost iarasi reclamat, dar episcopul fu ka luat in seama pe saraceni Preotul constata cA metodele gandite de el au dat gres, $1 cd propria-i existenta e in dificultate: tocmai se nascuse cet dde-al patrulea copil al sau, iar preoteasa nu reusea sa se intremeze, zacand la pat. Aceasta prima parte se incheie cu tun episod impresionant: Trandatir merge a biserica si, plangand, se roaga cu disperare: “Puternice Doamne! ‘Ajuta-mat I. Cum ruga catre Dumnezeu nu e niciodata zadamica daca izvoraste din inima, preotul a primit gandul cel bun. vitnd pentru un moment de sat, se orienteaza catre propria gospodirie. Lasand deoparte lumea exterioara, se intoarce caatre sine, realizand cA numai el poate face ceva pentru familia sa, ‘Cum ajutorul material al satenilor era exclus, preotul se reorienteaza de la “a astepia’, la “a objine’, “a intreprinde™ Literatura romdna pentu class a az Noua sa existent se clideste, tot in etape: 1. Preotu isi contabiizeaza veriturile- zestrea sole, citeva bucali de pamant, brul dela sateni, folosul de la botezuri siinmormantari, Dar “toate astea la un loc -nimica’, céci bani pe care mai avea aproape se dusesera, pamantul nurodea, eaten nu plateau, botezand sau ingropand dn mil 2. Dupa aceasta nefercité concluzie,preotu se eorienta spre partea practica si, impreuna cu’ un ajutor, isi tencul si 2ugravi casa; apoi repara acopergul 3. Terminand cu casa, el isi imprejmuieste locul cu gard pentru ca sa-si delimiteze clar propristatea 4.La ideea preotesei, incep a planta straturi cu coapa, ‘morcovi, cartof, varz’; apo, cu alutorul unui “plug cam sticat”, imprumutat din vecni, ca 1 c8i “doi boi slab si un cal speti”, ara si seamana locul pe care. planteaza porumb. 8, Cumpaira un cal si un car pentru care au incropit un grajd cu poret de nuiele si acoperis din papurd. Prefacerie din Gospodaria preotului ti fac pe sateni sa exclame cu admiralle ‘Popa e omul dracut 6. Dupai ce renoveaza casa §i in iniorir, ei incep a impleti lese (raie), ajutati find si de vecinul tor Marcu Flori Cucului, care devine specialist in impletitur Punctul culminant. Desi vecinul sau, Marcu, la inceput doar priveste cum lucreaza ceilal, ajunge sa alba idei proprii e care le pune in practica. Aspectul acesta este foarte Important deoarece reprezinta momentul in care satul, prin reprezentantul sau, consimte practic la schimbarea propusa de preot, IM. Legatura dintre partea a doua si cea de-a treia parte se face printr-o constatare generala care sintetizeazd, de apt, intreg subiectul nuvelei: "Vremile vin; vremile se duc; lumea, merge Inainte, ‘ard omul cind cu lumea, cand impotriva e'aaa eee in timp, sdtenii au observat ca toate pe care le facuse cet peta ‘oprozia un smbel pent onmont: el ext un ier spital a amas ee sa Along char irl ieacs modu nf mata cares uae os iter eras es Literatura roman pontry casa a Vila J Luecatura romdnd pont easa a Villa = Transferul in Saraceni reprezinta pentru el, la inceput, un moment de grea cumpana, un ‘canon de pocainta”. Cu toate acestea este si 0 provocare, ajuténdu:| sa se cunoasca pe sine, $4 invete sa comunice cu cei din jur, s&-si dezvolte personalitatea. Ajuns in satul respectiv, el mediteaza: ‘Cata \wreme vor fi saracenit lenesi, ei vor ramanea saraci $i eu stau flamand!’, mentalitatea lui ca reprezentant al. preotimi, ‘eleva faptul ca bunastarea fefei bisericesti trebule asigurala de enoriasi. Treptat, el schimba aceste cugetér, caci bogatia Prootuiui e clacita prin efort propriu, iat satenii, luandusi ‘modelul, incep si el sa prospere, in Saraceni, el isi propune s& schimbe modul de viata al ‘amenilor, incereand intai prin vorba: predica de duminica, sfaturi, baljocura, cara. Hotarat, perseverent tind, caci ‘unde pleaca, merge i ajunge, ori moare pe drum’, el nu se ‘asa infrant de reactle potrivnice ale satenilor, desi se alege ‘cu un nou nume - Tanda - semn ea vorbeste in van. Criza existentei sale ajunge la apogeu; singura salvare este credinja: se roaga fa Dumnezeu cu lacrimi in Ochi. Gandul salvator nu intarzie sd apara: “incepu a se face si el om ca lumea, a se ingrji inainte de binele casei sale Fiind un sot si un parinte care-si iubeste familia, el se transforma in omul care face, luptand pentru bundstarea ei Intreprinzator, preotul nu se mullumeste cu putin: renoveaza casa, planteaza legume si papusoi, face un grajd pentru car si pentru calul achiztionate, fabried si vinde lose, cooptandu,! 81 pe vecinul sau, care se convinge ca, prin munca, poate tri bine. Preotul Trandafir ajunge astfel un model demn de urmat. ‘Autorul jl surprinde, la sfarsitul nuvelei, "verde" (ined tanar spiritual), “vese! si harnic’, predicand intr-un sat inflortor Considerat inital, ironic, dar si admirativ, “omul draculu’ despre el toti spun acum cae “omul iui Dumenzeu” Respectul colectivitatii e dobandit prin munca. Preotul Trandatir este un exemplu pentru oameni, iar menirea de @-i ajuta pe ceilalia fost indeplinita.nm Literatura romana pent clasa a Vi Considerati asupra stilului Slavici este un autor realist care cunoaste foarte bine psitologia umana, Stiul sau de a sorie conte elements Spectice mbil vorbite, e2ea ce confera textui orale, E foloseste regonalems (‘poporean”. ‘curech, “bara-bul “nasirasnic), adresari drectecatre un presupus _ciitor (Cé 64 fie si asta”, “Si oare credea el cd acest gand... ii va ‘putea da ajutor?"), proverbe ("Cine e deprins cu raul la mai bine nici nu se gandeste"), cugetari prope ("Un om care n-are ce sa manance is face treaba din treaba alfora’), Cralitatea populara este folosita de Slavici ca un ‘instrument in vederea picturl mediului ural" (Tudor Vianu). Conciuzie “ conta Nuvela “Popa Tanda” pune aecentul pe personal concirat un roprocentat al nelectuatat rurale cu menitea $e bdo spitua al colecvtai pe care o conduce *Dincolo de nisipuri" - nuvel’ de Fanus Neagu -Prozarebio sector stp condensat: nebuie 58 pte perry Intangorea mize rine visu eal Date despre autor ii romane contemporane; Fanug Neagu apartne literaturlromane contemporane: | debuteaza in 1959 cu volumul de povestiti “Ningoa ‘Baragan” Dupa 1960, publica, la inervala scurte, mal mute volume de povestii si romane: “Dincolo de nisipuri” (volum ii, publicat in 1962), "Cantonul parasit’. “Vara buimaca’, ‘ingerul a strigaf” (roman), "Frumosii nebuni ai lor orage” {roman} 8.8 tots erigaliat provi sale const lt in maria cexpuneri edt tn inftigarea unui cadru natural spiritvalizat LWeraua romana pentru casa 2 Via Delta, imprejurimile Brailei, Baraganul Apatite. Incadrare th specia literara Opera literara “Dincofo de nisipuri" a fost publicata, pentru prima oara, in volumul de proza scurta eare-i poarta umole, in anul 1962, Ea apartine specie’ literare nuvela, Nuvela este 0 specie € genulti epic, in proza, care are un singur fir narativ, un Contlict puternic, personaje bine definite. Accentul cade pe prezentarea personajelor, in special pe cel principal, nu po firul actunil, pe fapte Semnificatia titului Titlul detineste un spatiu imaginar, un loc al belsugului care se constituie ca un ideal pentru personajul nuvele, Susteru, Traind intr-o zona de campie, pustita de seceta, el ate speranta ci undeva, “dincolo de nisipurile" aride, se alla lun tram binecuvantal de unde apa igi face loc cu greu pentru a ajunge pana in satul sau. ‘Structura Naratiunea este precedata de un moto semnificativ, Tatalui meu, care-a asteptal garla’, identifica sursa autobiogratica a scrietl; speranta abundentei acvalice este astte! visu! dintotdeauna al oamenilor traitor la campie, cai apa inseamna rodnicia pamantului Nuvela are doua part: prezentarea unui sat de c&mpie in are oamenii sutera din cauza secetei prelungite si calatoria in intampinarea apelor. |. Expozitiunea fixeaza timpul naratiuni: “Era in 1946, an de secetd cumplita” si identifica personajul principal Susteru, care, ca si familia sa - nevasta, soacra, copii Sutera de saracie. In vremuri de profunda restiste, cand el e obligat s@-si umple luleaua cu frunze de iedera in lipsa tutunului, Susteru are speranta ca lucrurile se vor indrepta,2 Literatur romana pent casa a Villa “speranfa concretizata momentan doar in visul din timpul opti’ “dormind visase ca a plouat si cd a inverzit gradina (de zarzavat ca in ani bun Pornind prin sat, el intalneste personajul secundar simbolic - pe dascal, despre care “lumea zice ca gi-a pierdut rmintile din pricina foame’’. El statea intreaga zi pe marginea antului, masteca macris si Inalla rugi catre cer, rostind meteu acelasi rand dintr-o carte de rugaciuni. Susteru igi Continua drumul pana in albia raului, acolo unde era pamantul s8u, roditor in trecut. De aceasta data, amintirea opilétiei e capabila sa-i readuca speranta, care pare acum Ja maturitale de nematerializat: "Cand era copil $i facea 0 cruce pe pamant, zicea ca dedesupt galgaie un izvor. Omul matur is doreste sa funclioneze superstiia (“zgarie cu picionulo cruce in nisi}, cu toate ca rational acel fapt nu era posibil. O alta amintire readuce in prezentul sau o alta Superstiie, legata tot de belgugul pamantului: primavara, duna brandusi de pe islaz, caci mama sa ii spunea ca de humarul lor depinde numarul puilor pe care-i vor scoate clostile Intriga, Aflatintre amintirea timpului fericit al copitarie si prezentul deprimant al secetei, el vede un calaret care fransmite, prin semne, vestea pe care o astepla: “A plouat la munte si vine gérla. Vine Buzaul’. Imaginea este ambigua pentru ca cititorul nu-si poate da seama daca acel calaret © 5 apartie propriu-zisa sau e doar 0 inchipuire i2vorata din imaginatia lui Susteru Desfasurarea acfiunli. Vedenia este din nou completata de noi inchipuiri: “7 se paru c&-! loveste in fafa ricoarea ‘apelor pornite de la munie’. Alergand sa imprastie noutatea, lil impartageste dascalului, care’ iesise in cale, visul su, spunand ca: ‘Pesie 0 saptamana mancam laptuc'’. Clopotele biserici si toaca au adunat oamenii care au inceput sa_pregateasca albia raului: sapau santuri sullecdndu-si imbracdmintea pentru a nu fi udati de apa, eranreromina pentw casas Vie puneau chiar momeala pentru pest care ar fbuit sa vina data cu apa. Aso! luz unui singur om a fost nsusia Ge tojicao uta salvare dino situate ln isperata litera al xa Uren eral en at. ce moar au pus mana de-au spa sanur mar s acum apa crge in jazunile for’. Susteru arunca de aceasta data ep asupra morarr car, ma nll find. tae acum apa "0 ceata de wee. doutzec! do cave Imaal) cu topoare si cazmale pomese sa recupereze cova ce al ot elemertul vial = apa. Desi uml era anevolos, el sunt eniviast la inceput, morgan cu hotarare ss atinga fell propus. Dupd ce au consatat cd la pina moard seceia la fl de mae ea a, ae do eat oma Nin ous moara, apa nu era captva si 0 pate dn eameni sa despart de grup. piv so ate cin gare Punctlculminant, Coborind po mall gil, co ul gto, co rama, infruntecu Suster,eanstata ca hu era mic uma Ge ap, albia raului parea “o dara de creta ce nu se mai ispravea Deznodimantul. Ce asi parésesc sie visu rumos al veritl ape. Susteryramane singur, dat fi urmeaza ideal, plecdnd in eautarea raul, penitu éa “Simaa mareu in fats racoarea vatuior. emu Dincolo de realtatea crudé prezentata, in in care oameni sufera din lipsa apet, nuvela aro un sens mai rotund: orcate greutali ar intampina, omul trebuie sa-si urmeze idealul, chiar daca Insasi cautarea lui ramane un Scop in sine Personaje Nuvela *Dincolo de nisipuri” are un numar redus de personaje, dintre care se remarca eroul central, Susteru. Personajul secundar este dascalul, cel care, ca si intreaga colectivilate, sufera acut de lipsa apel; ol este primul care-si insusegte mirajul adus de Susteru, raspandind vestea in tot satul. Personajele episodice sunt calaretul si mosul74 Literatura romana pony clasa a Vila Calaretul apare ca 0 naluca, 0 plasmuire a imaginatiei unui om ajuns in pragul disperari, dar care nu clacheaza, ¢ incearci sa alcatuiascd o realilate proprie. Calaretul se rnaste din dorinta aflari unei vesti bune care sa ofere un scop al viet. Mosul, surprins de Susteru pe malul fostei garle, isi doreste £8 prinda pestele ce va veni cu apa construindu-si deci si el propriul vis. Personajul colectiv este comunitatea sateasca: ea se remarea prin solidaritate, La un semn, se mobilizeaza pentru a fi pregatiti pentru intampinarea apei. Din aceasta comunitate, se alege o ceata care s8 aduca apa in sat Oamenii din acest grup insi se desolidarizeaza treptat in timpul drumului; e! sunt practic i lau Tn calcul nummai ceea ce vad: peste tat © acelasi pamant crapat din lipsa apei. Ei se deosebesc de liderul lor care se ghideaza dupa cea ce simte. Parasesc, poate prematur, aceasta iluzie care lo putea ofari un nou scop in viata. Susteru este personalul principal al nuvelei, caracterizat direct de catre autor, dar si indirect, prin fapte, vorbe, atitudini, El este omul care traieste o drama asumaté de intreaga colactivitate: lipsa apei (aceasta aduce cu sine infometarea oamenilor care se hranesc doar cu roadele pamantului) Portretul sau fizic este foarte sumar schitat de autor: ‘Susteru este “mic $i slab’, Persoana aparent firava, el cutiva © putemica obsesie, aceea a lipsurilor pronunjate. Lipsa de casa a celor apropiali e interpretata In concordant cu ‘obsesia sa: “Sunt dupa méncare”. Filosofia sa de viata Se reduce la aceasta obsesie: "Se vede treaba, isi zicea, ca \isele se nase in stomac si urca sa moara in gura. Bine ar fi zau, $2 mu le alba omul deloc”. Protund netericit datorita Situatiei nefaste in care se alla, el @ tolusi un visator, un optimist care vrea $8 reuseasca imposibilul: 64 transforme proprio sperante in realitate, ‘Siarea de dezolare in care se afla satul il atinge si pe el, avand © aparenti dezonoranta, neingrijta (‘camasa Literatura romana pont clasa a Vila s aldmandu-i peste pantaloni”, “tumand buruieni in lipsa frunzelor de tutun’) Amintiea a doua secvente din copilaria sa il motiveaza 8 viseze in continuare, confundand planul realitatii cu cel al Inchipuiri, ceea ce da o tenta fantastica nuvelei. El se dovedeste a fi un lider al comunitati, conducandu-i pe ceilalti ‘atte idealul sau, Speranta il face mai puternic (el singur scoate luntrea din sopron gio laraste ‘prin praful ule’), chiar initind un fel de expeditie pentru cucerirea ape. Cu ambijie si credinta, el 0 conduce ca pe "o unilate de cavalerie" Puterea sa de convingere este foarte mare pentru A ceilalt il urmeaza fara a sta pe gandur. Pana la final, el se dovedeste singurul visdtor al grupului ‘cdc oamenii, in lipsa probelor concrete, abandoneaza ideal Wi Concluzie Susteru este un personal simbolic, el reprezentand omul care poate sacrtica orice pentru asi urmari tolul in viata. Drama lui e luminata, pe tot parcursul nuvelei, de speranta intr-o existenta mai buna “Baltagul” - roman de Mihail Sadoveanu “Stapine, stpdne/ Mai cama g-un cana.” (onto) Date despre autor Setitor interbelic, M. Sadoveanu, supranumit “Ceahlau! iteraturit romane” (Geo Bogza) sau “Stefan cel Mare al iteraturi” (George Calinescu), a lasat ctitorior 0 opera vasta, clasificata de etiticaliterara in functie de trei mari tome abordate: condita istorica ('Frati Jder'’, ‘Nicoara Potcoav: “Zodia Cancerului sau Vremea Oucai-Voda’, ‘Neamul Soimarestior’), tema naturi (“Tara de dincolo de negura’16 Lioratura romana pent casa a Villa ‘Dumbrava minunata”, “Nada florior), condita sociala (‘Hanu Ancute, ’Baltagut, ‘Durer inabusite’,"Locul unde nu 2 intdmplatnimic’) Aparitie Romanul “Baftagul"apare in anul 1990 si se constituie ca © prezentare autentica a timpulul arhaic, nedeterminat si a romanului dintotdeauna, Punctul sau de pornire este balada ‘Miorita” sintez3 a gandiri profunde a poporului nostru. Incadrarea tn specia lterar& Romanul este o specie a genului epic de mare intindere, avand 0 actiune complexa, destasurata pe mai multe planur narative, un conflict puternie si un numar mare de personaje, Indeplinind aceste conditi, se poate afirma cd opera literara “Baltagur" este un roman, Tema “Baltagut” prezinta condita sociala a omului de la munte, Ingloband tradiji si obiceiuri specifice, dar si o gindie profunda, ancestrala. Tita Till romanulu este un substantiv comun, accentuat prin aficulare cu articol hotarat, care, in sens propru, inseamna ‘un topor cu coada lunga, intrebuintat si ca arma” (DEX). jn sens figurat, el inglobeaza, ca gi existenta, dou prineipi: raul (arma crime) i binele (arma crept, ‘Structura Romanul debuteaz’ cu un moto sugestiv: “Stapdne, stapane, / Mai chiama $-un cine...", prelual din balada populara “Miorifa’. El enunta vorbele’mioarei nazdravane care ll avertizeaza pe pastor ca va trebui sa se apere de cei doi tovarasi ai sai care planuiesc s8-1 omoare. Luteatura romana pent casa a Vl.a n "Bahagu’. desi este o opera cult, cu un avior cunoscut 8 consacral, continua fitul epic al’‘baladei: cineva drag cierului va. porn 2-1 caute, dupa indelungi framantan datorate lipsei sale. Ciobanul miontic imagineaza propria rmoarte ca pe o nunia, in limp ee personajul din “Bartagul aflat int-o alta etapa a vieti, va ti inormantat de sotie ‘restineste, dupa care asasinil vor fi pedepsit Romanul are saisprezece capitole care pot fi stucturate in tre part 1. agteptarea si pregitirea calatoriel; 2. calatoria propru-2isa; 3. inmormantarea solull si pedepsitea asasinilr. Prima parte Romanul debuteaza cu o fegenda pe care Vitoria Lipan, sofia lui Nechifor Lipan, so aduce aminte “stand singura pe prispa’,ingrioralé c& Soll ei lipsea de prea mull tmp de aacasa. ‘Legenda era, de fiecare data, spusa de Lipan ‘la Cununit si nunt’, originile ei find pierdute undeva in negura viemurilor: "Dumnezeu, dupa cea aleatuit lumea, a pus randuiala i semn fiocarui neam,"intrucat munteni, cet din tata infu, au intarzaiatinaintea Domaulu, Acestalo-a dat “o inima_usoara” pentru a se bucura de ceea ce au deja bucuria cénteculul cu “cetera”, “bautura’, “muier rumoase si ‘ubote", Memoria afectva a Viorel reproduce $i “vorbele ‘adéinci” pe care le rostea sol ei gi pe care, uneori nu le injelegea. "Nimeni nu poate sar peste umbra fur, spunea el, puternic. ancorat in credinta populara, caci nimeni nu se poate opune destinului sau, Vitoria este porretizata de autor, in aceste clipe triste ale rememorari: “Ochi! ef caprui, in care parca se rasirangea Jumina castanie a parulul, erau dusi departe(..). Acei oohi apnigi si Inca tiner cautau Zari necunoscute.” Viala oamenilor de la munte era foarte aspra, oferind ou’ oportunital! de a cAstiga painea: “toporul” (pentru cei care taie brazi din padure si fac plute) si ‘caja’ (batul lung eu78 Literatura romana pentru casa a Via cafig fa vir, cv care cabanilprind alle), caci cot mai prooputt“inemelach stn! in muna” Des Un bun Olt cu stant bine randute si ciobant asculator”, Nechior Lipan piocase la Doma sa cumpere ol si ce alunci nu mai verse hie 0 vesto dae Famila, Lipan locuiese in Magura Tarciului un sal arhaic de mnt Din cet Sapte cop, ramasesera doar dot Minodora,preferata tatu si Gheorghia,preteratul mame botezat dupa “numele cel adevarat si tainic al lui Nechifor’, Care, n copie, se imbolnavise sl fuseserebotozat pent muri gasi moartea. In prezontul povesii, baat era us cu animale in bata Jip, far Vitotias: Ninodora erau acasa stoping un ser dela ciobandtplecat sa-si7mbogateasca mele “ Desi Lipan lipseste de acasa, ea este foarte drastica in coea ce priveste tralia, cetandusi fica pent c& se asa infuenfala" do" somelo. madernitat,desconsiderand “Calta si clmasa® i adtou fe coo al bluza(... Nei ou, nt bunk mea nam slut de astoa sn loge noasta trebuie sa traiesti si tu. Altfel iti leg o piatra de gat si te dau pe Tarcau" Asptimea mame, rasan asupra Minodore, fre do tat drept sured protunda dure peru dsparia Soul et "Nuvs ou desu! de necajla cam ramas Singura acura frni si nu mal gti nmca de faa-au..” De asemenea, lata ecerata spent ca arunca guncil i fata Soarol cae, conform Yate, tebuieIntampinal curn se cave ‘pata solu se complteaza icy som rau prevestione Sutletcurat,alatin armonie cu natura ineonjuratoare, Viona prevede nenoracrea care sa abatu asupra fart sala, Nia inti, veeaza pe Lipan “clare, cu spatele tors cat ta trend spre asin orovarsare de apo” Intorcetea cu fata fa apus se traduce, n credinta popular, prin moare “Sern de placare este dat de cocaeul Lipanior care "se infoage cu secera coz spre foul dn horn si eu pou spre oar moment care prevestesto pregatea de castor. {hierar romana pentry casa a Vika 7 Femeia ii trimite vorba lui Gheorghifa sa se intoarca acasa, se sfatuieste cu preotul Danila, simtind tot mai acut ca ceva rau s-a intamplat Merge chiar si la vrajitoarea satului, baba Maranda, careia nui da crezare cand aceasta spune ca Lipan intarzie la “una eu ochii verzi”. Se roaga la icoana Fecioarei Matia si holaraste sa tina post negru douasprezece vineri pentru ca Dumnezeu sé lumineze decizia pe care o va lua. Sarbatorile de iarnd n-o incéntau ca altadata, céci ea se departase de planul exterior, retragandu-se in sine. Timpul il masura doar ‘cu ajutorul ‘vinenior negra, in care se purta de colo-colo, fara hhrana, fara apa, fara cuvanl, cu broboada cerita poste ura. Merge impreuna cu Gheorghita la Manastiro, la Piatra, Pentru a se ruga. Sugestia staretului manastiri de a anunta disparitia lui Lipan autoritatior adancoste pripastia dintre sufletul femeii si lumea din jur, ci notiunea de ancheta jie ‘necunosuta si nu are incredere in oamenii legi Desi decizia de a pleca ea insasi in cautarea celui drag fusese greu de luat, ea era singura solutie de allare a adevarului, asumata cu hotarare: “Daca a intrat el pe celalalt tard, of intra $i eu dupa dansul." Pregatirea calatoriei presupune multd iscusinta: vinde produse pentru a face rost de bani, rezervele financiare ale familie le incredinteaza parintelui Danill pentru a le pastra in siguranta, pe Minodora o trimite la manastire, sfinteste un now baltag pentru Gheorghita si, pe 10 marti, pornesc la drum. Partea a Ita Calatoriapresupune infotdeauna o aventura spiritual Pentru Gheorghita, drumul parcurs este unul. initiatic, formandu-i personalitatea si attudinea de conducdtor de familie. Pentru Vitoria, calatoria inseamna noi experiente, cunoasterea altor meleaguri, altor obiceiur, atu stl de viata, aratandu:i complexitatea universulul specific romanesc. Cei doi fefac traseul lui Nechifor, incercand s& adune e&t mai multe date despre el, intreband din han in han daca vazut cineva0 Lisa tonnage casa a Via un om eu ‘eacila brumare"i “cal negra, tat in hurto" Nechitor recuse, in toarmna, prin Dorma $1 Calugareni ajunsese la Farcasa si apo! la Borca: aii, cei doi caator intalneso un bote? si inchina un pahar In cinstea copitiut, sarutand mana preotului. La Cruci, intalnesc un ala de runt, pe cafe einstesc cum se cuvine, laudand mireasa’ ola doud evenimente specitice exstentei ni respecta Sronoiogia troasca side aceea Vitoria le interpreteza ca un Semn rau-prevesiilr: “sar fi cuvenit sa vad mai intai una Sipe uima botezul. a Vatra Domei, Vitoria afla despre tranzactia tacuta de Nechitor: in luna noiambrie, cumparase irei sute de 0} si plecase spre Neagra (nume rau-prevestior)impreuna cu at fo) pastor! carora le vanduse o suta de oi. Adevarul acesta transforma banuiala muntencei in certtudine: “Nu numai Danuieste, 1 sto tof. Urmatind logica fapielor, 2a se hotaraste sa se intoarca spre casa aga cum crede ca ar fi facut Lipan in uma. tranzacliei In Brosteni, ea se intereseaza si de cei doi insoitor,afland c unui cu buza do sus despicata” e foarte vorbaret si calalalt se poarta ‘ca 0 tmbra Din Borca ajunge la Sabasa, unde da de urma a te pastor, iar in Suha, urmatorul sat, aft c& erau doar doi pastor de prin partes locul, Calistrat Bogza si lie Cut ™n Intunerc, ncopea sa | so faea lumina (..) Alc intre Sua si Sabasa, Wrebuia 84 gaseascd ea chela adevaruli.” Se informeaza asupra color doi, chemandu la Primarie: din Spusele lr, ea nfeloge c@i ascund un lucy esenjal si este Notarata 68 faca foarte curand lumina Ajutorul de nadejde i ala de la animal cragincios, cdnele Lupu, care‘ insotse pe Lipan si pe care ll gaseste intro gospodito, in Sabasa, El conduce la rapa unde se afiau famastele pamantes ale stapanului sAu, “oase risinte’ “imputinate de dint farelr”. Durerea din siete celor doi era mensa, desi se manfesta ditert: Gheorghta “2vacnea de plans’ iar Vitoria. ‘raoni aprig:- Gheorghita”, stigandu! pe fhumele de botez ‘pe cal mort” Litratura omdna pent clasa a Via Bt Partea a Illa Dovedindusi stipanirea de sine, femeia incepu sa se ‘ocupe de “randuiala": a acoperit ramasitele, apinzind o facile de ceara pentru a face lumina mortului, kasi pe fiul oi 8-31 privegheze tatal, dupa obicei, in timp ce ea pleca 38 Ceara ajutor. Pentru flacau, acesta este un moment foarte important, dandu-i putere, intarindu-| pentru experientele viltoare. ‘A doua 2i sosira la locul crimei Vitoria, cérciumarul Toma, ‘judetul” satului sin ‘strdjer’, dar nu puteau ingropa ramasitele pana ce nu sosea “stapanirea” (subprefectul doctorul, procurorul); desi femeia nu cunostea aceste reguli, faa li se Supune, gandindu-se sa procedeze corect, ca altie! existé posbbilitatea 38 fie “varafi in inchisoare™ Pe tanga cele Crestinest, trebuia infaptulta si ‘randufala lor” in vederea aflarl vinovatlor Pana la venirea autoritatlor, mortul este slujt crestineste, sofia impartind pomana pentru suffetul lul, si este in Continuare privegheat. Impacata sufleteste in ceea ce priveste impliirea datinilor, Vitoria se gandeste ca trebule cu Grice pret $A denunte criminali (pe cei doi insofitori al lui Lipan, pe care i-a banuit de la inceput) pentru ca sufletul omului sa-si gaseasca linistea, La parastasul de dupa inmormantare sunt chemati chiar sicei doi, Bogza si Culul, pentru ca intuit femeii fi spune ca cela va fi momentul adevarului. Ritualul de ingropaciune feste respectat cu strictefe: este adus carul mortuar, cu Sicriul, Insotit de trei preot, trei cameni cu buciume, patty bocitoare si ‘pomenile” ‘Vitoria aseaza ramasitele sotului in cosciug, potrivindu-te ‘una céte una in sicriul de brad, stropindu-le cu vin’. Cortegiul funerar se indreapta catre locul de veci, insotit de satenii din Sabasa, care erau impresionali de frumusetea slujbei de pomenite, Sojia iubitoare isi ia ramas bun de la Nechitor print-un strigat sfisietor: “Gheorghita! de ce m-ai Tisat!” cutremurand sufletele color din jur. La final, se2 teat romana pent cia a Vila impart tiecarvia coliva, paine si rachiu, conform obicelului Parastasul, facut in casa domnului Toma, era mai sarac in bucate, find vremea postului, dar “bautura era destula si ‘buna’. De fata cu subprefectul, dar si cu cei doi insolitori ai lui Lipan, femeia deruleaza intocmal scenatiul orbilei crime. Mai mul, cerand in prealabil baltagul lui Bogza, ea spune ca 'pe baltag e scris singe" si deci el este cel care i-a aplicat lui Lipan “o singura palitura (..) din toata inima, ca atunci cand ret sa despici un trunchi’ Calistrat Bogza, orbit de manie, se repede sa isi ‘ecupereze baltagu! pentru a se apara de insinuatori, Vitoria, striga s& dea drumul cainelui, Asasinul se repede la Gheorghita, cel la care se afla arma sa, iar acesta, numit acum de autor ‘feciorul mortulur, gasi puterea interioara de a cresia fruntea ucigasului, razbunand asttel moartea parintelui sau. lie Cutui marturiseste de buna-voie ‘complicitatea la crima, iar Bogza, Tn clipele de dinaintoa mortise roaga de Vitoria si de Gheorghifa sa fie iertat Femeia ii réspunde cu demnitate: “Dumnezeu sa te ierte” Dupa parastasul de trei zile, cei doi hotarasc sa se Intoarca acasa, caci viata merge inainte, iar ei trebuie sa ia de la capat frul vieti, neuitand ins de obicelurile ponent mortului Personajul Vitoria Lipan Vitoria Lipan este personajul principal al. romanului “Baltagul’ reprezentanta unei lumi athaice romanesti, care ‘se ghideaza dupa semnete naturi, pastrand vie mentalitatea de veacuri a omului de la sat. Lumea ei, lara de sus", este tuniversul muntenilor crescatori de oi care isi duc existenta ‘muncind din greu. Prin dispartia sofului, ea trebuie s& treaca Granitele acestei lumi, luand contact cu “tara de jos”, rgind crizontul propriei cunoasteri, La inceputul romanului, ea inca astepta revenirea sotulu, dar gandunle negre cu privte la disparitia lui ireversibila nu dau pace. Portretul fizic este sumar schitat, prin Luteratura romana pent casa a Vila 83 cram a Set ceeet mar aes "tora exo fomela de asa care poate ingil sing de lea ges sa i oc ia eae par aed Sere et Seen Sones ee nenamaiennanas tacos ite rer : © eat nu ae ntedte In aor stapane’ cc see ae ante ateoA Luter 8 romana pentru dasa a Vil-a incepe sa-si pregateasca apropiata calatorie. Atunci cand hotaraste sal ia si pe Gheorghité, ea da dovada de o pputernica intuitie, pentru c&-i va fi un spriin de néidejde; pe de aita parte, crumul este, pentru el, o intiare in tainele vet, ajutindu sa se maturizeze. Fiind 0 mama iubitoare, so ingrijeste si de Minodora pe care o lasa fetetor bisericesil, la manastir. Viala 0 invata pe Vitoria sa se descurce admirabil, ea dovedindu-si abiltatea de a fi un bun comerciant, atunci ‘cand vinde alimente domnului David, proprietarul hanului din Calugareni. Barbatul i admira caiitatile afirmand: “daca n-as 1) ovrei si insurat si munteanca asta n-ar avea sot, intro ‘saptémana as face o nunta.” Ea il surprinde pe Gheorghia in ceea ce priveste intuitia, nepastrand banii dobanditi in casa. ci dandu-i spre pastrare parintelul Danil. Cand, Noaptea, sunt vizitati de hot, ea-si dovedeste curaiul iesind afara cu pusca pentru a-si apara gospodaria, Desi convingerea ca sotul ei a murit e din ce in ce mai Puternica, ea nu renunta la datoria morala de at gasi: “Mai ales daca-i peri cata sa-l gasesc, cici vi se poate intoarce ‘si singur’. Ca un adevarat detectiv, ea merge din han in han, cu devotament, intreband necontenit de omul “cu caciuld brumarie’ Atunci cand intainese © cumetrie (la Borca) si o nunta (la Gruci), ea se dovedeste pastratoare a datinilor din strabuni urand cele necesare participantior la eveniment si inchinand U ei, desi nu renunf& la superstii: botezul Inaintea nuntiie semn rau, Trecand prin Doma, Sabasa si Suha, mintea femeli_a dezlegat misterul dispaniei, dar trebuie sa adune dovezi. Ea 50 intereseaza de famille lui Bogza si Cutui, vorbeste si cu acestia, pe care nimeni nu-i banuia capabili de jal i crima, Dupa discutia cu ei, reuseste sa comunice In vis cu sufletul mortului, care i se arata, vorbind “famunit numai pentru urochile e” La gasirea rémasitelor lui Lipan, ea da dovada de (utsrare romana pont asa a Vila 85 slapanire de sine si perspicacitate: vede crestatura balta: gului intiparita pe craniu si observa imprejurimile pustit in ‘are s-au peirecut evenimentele. Desi este o femele simpia, Vitoria igi organizeaza in minte 0 adevarata ancheta, fixandu-si urmatorul tel: demascarea criminailor Este preocupala, in aceeasi masura, ca sulletul mortului sisi giseasca linistea, organizand 0 inmormantare conformitate cu traditia. La parastas, ea, find o buna cunoscatoare a psihologiei umane, reuseste sa stémeasca mania vinavatului care se autodemasca. Asttel, perseverenta femeli a dus la bun sfarsit planul pedepsiri aspre a celui care i-a ucis colul, sanctionand omotul prin moarte. La final, ea isi asuma rolul de continuator al sotului ei plecand spre casa pentru a relua toate cate au lasat Concluzie Prin prezentarea actiunilor sale, dar si a gandurilor si a framantarior suflotesti, Vitoria Lipan e un personaj complex, din al carui comportament se pol rage numeroase invataminte. “Ciresarii” - roman in ab" de Constantin Chirita, “Cosa repre poate pm bes ole roms poste ae eee Fe elefonar aaiiede oper rae romanest) *Castelul fot Date despre autor. Aparitie Seriitorul Constantin Chirita (1925-1991) apartine literaturii romane contemporane, ramand in literatut ‘adresata pradilect adolescentilor cu romanul-ciciu “Ciresari care cuprinde cinci volume, fiecare purtand un ttly sugestiv: “Cavaleri flor de cires” (“Teroarea neagra’), “Castell fetei26 ratura romana pent asa a Vila ‘in alo’, “Roata noroculu’, “Aripi de zapada” (“Teroarea alba’), “Drum bun, ciresari. Ele au inceput sa apara din 1956, dar versiunea finala a ciclului este publicat Incadrarea tn specia literar& Romanul este 0 specie a genului epic de mare intindere uo. actune complexa, cu personae numeroase si cu un conflict puternic. Romanul "Ciresaril” se incadreaza intre opere literate captivante care prezint’ numeroase aventuri ale perso- najelor, pe care autorul le confrunta cu diverse situatii aparent fara iesire, Somnificati Critica literara afima ca romanul este ciit in special de adolescentii cate se identifica eroilor sai, fiind “cel mai bun ciclu romanesc despre adolescenti scris vreodata in Romania’. ("Dictionar analiic de opere literare romanestl) Ciregarii sunt un grup de tineri care cauta aventura, traind-o la maximum si rezolvand diferte situatii cu ajutorul inteligentei lor iesite din comun. Ei locuiesc 1h acelasi cartier si merg la aceeasi scoala, se intrunesc aproape zilnic fara sa raleze nici o provocare pe care le-o ofera viata. Ei sunt sapte la numar, fiecare dlferit in felul sau: Maria, Lucia, Victor, Ursu, lonel, Dan, Tic; Maria, ire contemplativa ‘cu preocuparilterare (merge la un concurs de creatie, unde © intalneste pe Laura, “ata in afb}, este portretizald astil: "bruneta, aproape palida, cu cozt lung, atarnandui pe plept. ‘cu ochi visatori si miscari lente” La polul opus se aflé Lucia: “blonda, cu par! scur baieteste, cu ochii iscoditon, cu miscari scurte, sigure’ Dan este “caches si rotofe’’, spiritual si impacivitor’, romantic si inteligent; Ursu - campion la box, tandru, un bun camarad. Tic este mezinul grupului, fire vesela si ne- bunatica. Victor, liderul grupului, este “ereierul” acestuia, iat t tuns ¥ (utectua romana pony asa a Vila sr Tone! (care nu apare in volumul al doilea) este ambitios, aspirand la o pozitie privilegiata in grup. *Castolul fotel in alb™ \Volumul al doilea al romanului debuteaza sub semnul rmisterulut: Tic observa 0 prezenta noua in curtea scoli: era o fata! O fata brunet, cu peru! scurt, ondulat, imbracata Tn rochie foarte alba”. Apariia et stameste curiozitatea ‘balatului carn si ciufult’ "Cine &?” tind singura intrebare care Il trecea prin minte. Curiozitatea tui debordanta este Impartasita si colortati membri ai grupului ‘Tie si Dan Isi propun s-o testeze, dar fata se dovedeste a fi chiar mal inteligenta docat ei: nu da crezare asa-z'sulu bilet de ‘amor intocmit de baieti, nu se indupleca vazandu'! pe Tic deghizat in ‘pur de cersetor"ca 0 spiona mai de aproape, cit ironizeaza. Nici Maria nu reugeste sai stea de vorba cu ea, chiar daca 0 cunoscuse la un concurs de creatieliterara. Cand Tic se hota, in cele din urma, sai faca o vizta oficiala, imbracat in “costum de sarbateare’, bunica sovera il informa cu lacrimi jn ochi c& nepoata ei plecase in cautarea aventuri: ‘ma duc la ‘munti mei, ma duc In castelelo mele ...printre coloanele mele Inatte.. Ma cheama, bunicufo, toate, totul ma cheama’ Ea calatoreste cu trenul la muntele Galeata, locul unde se afla o Cetaluie (se gaseau, de fapt, “ruinele une eta foarte veoh’). Era o fasta cetate romana, datand din secolul al illea .Chr. Peisajul de natura din aceste locuri este deosebit de frumos: © zona greu accesibila, salbatica, dar si primejdioast, pentru cd ascundea pericole la tot pasul (vipere, urgi, cete de hol). Fata isi doreste foarte mult sa escopere acel lac misterios despre care citise, dar devine prizoniera unor hol, care cautau comori prin parile locului, st teste inchisa in fosta cetate. Singura salvare ar putea veni de la Ciregari, Laura trimitandu-le un mesaj prin care fi cheama la “Castolu! celor doua cruci din cetatea Vutturior’. Trecand pe la 0 serie de intermediarl, mesajul ajunge la destinatie, dar baietii sunt circumspecti, gandindu-se intai ca fata leEd era roména pont clasa a Vila $8 ___uteratura romna pont casa a Via Intinde 0 capcana. Afland c& acest “caste!” exista in realitate, fiind atestat in documentele vecti, Tic, Dan gi Ursu, refaicand ", “prezident-fondator al Societatii Enciclopedice "; desi aceste itluri pompoase ar trebui s4 semnaleze o persoana marcanta, ol este, in esenta, un arivist care se ghideaza ‘dupa dicfonul machiavelic “Scopul scuza mijioacele!", pe care, din lipsa de cultura, il atribuie “nemunitorului Gambeta’ Are 0 conditie intelectual umilé, dar nui lipsese aorale de superioritate. Recurge la santaj, speculand slabiciunile umane (telatia, Literatura roming gentry elaea a Vila 129 extravonjugalé a Zoei Trahanache) pentru a urca in lerathia social, vrand prin orice mijloc s8 ajunga deputat Temporar, norocul ii surade in momentul in care vede sctisoarea pe care Getajeanul turmentat o citea sub un felinar. inmampinand opozitia acestuia, se abat ‘pe fa 0 {wicd.. una-doué-re...pe urma dai cu bere, dvi cu vin." rougeste sa sustraga scrisoarea pe care o transforma Int-o arma politica in dialog cu Tipatescu se arata diplomat, vorbind de intoresele patiei care, d& de infeles, are nevoie de oameni cael. La insistentele protectuluirecunoaste ca vrea doar sii fie sustinuta.candidatura, dnd dovada de perseverenta (reluza orice alta functie oferta de Tipatescu in schimbul sctisoril. De fapt, are nevoie de 0 confirmare a valor pe care crede ca 0 are, exprimandu-se demagogic i ilar astel: “Vieau ce mi se cuvine dupa o lupta de alata vreme; vreau ceea ce meri in orasul asta de gogomani, unde sunt Cel d-ina.. inte fruntasi poitcr. Gel mai clar exemplu demagogic il ofera discursul sau, rosti in sedinta de la Primaria. De afl, chiar prin nume (Gerivat al substantvului “caja, este caracterizat drept un ‘om care vorbeste mutt, dar face putin gi uneori ici el nu crede ceea ce’ spune.”Discursul il incepe cu formula de acresare “‘Oomnilor! Onorabil cetateni!Fratior rositaprintre lacrimi. Se preface pentru a cdstiga ausitorul. Se deciara “iu al {dr preocupat de soarta ei, de fericiea, progresul si vitorul Romanie, cand de fapt else gandeste doar la propria bunastare. Cuvantarea sa are si mari deficiente gramaticale, semantice iber-schimbist"nu inseamna elastic in concept cum crede Calavencu, ci se relerd la libertatea totalé a Comertuul), logice (‘industria romana © admirabil, subjima, putem 2ice, dar Iipseste cu desavarsite). Desi aplaudat cu frenezie de simpatizanti sal, Calavencu enunta doar enormitai:"..oricare far Us are ffi! sai! Numai not 4 ‘-avem fai nastil.. Cum zic: aceasta stare de lucruri este intolorabila”124 Literatura romana peru asa a Vila Vazand ca nu este ales ca reprezentant, desi nu mai avea nimic de castigat, vrea sa denunte aventura dintre Zoe si Tipatescu, dar in incaierarea de la finalul actului al treilea, ru este auzit LUltimul act al piesei aduce in scena un Catavencu invins si umil: pierduse projicasa scrisoare. Dupa ce Zoe o Fecupereaza de la Cetateanul turmentat, santajstul ‘cade in genunch’", cerandu-si lertare, ultand de meritele pe cate si le atribuia, Accept in continuare situatia umiltoare de a prezida “banchetul popular din gradina primarie’’, de a Cchefui, afi zelos si a se bucura pentru Dandanache, de a se pretace pentru ca “asta nu-i cea din urma Camera!” Dovedindu-se in continuare meschin, il linguseste pe Tipatescu: "SA ma ierfi si sa ma iubesti.. In sanatatoa iubituiui nostry prefect!” Tipurile de comic 1. Comicul de situatie Piesa in intregime, prin fecare scend, se bazeaza pe situati ccomice: prezenta triunghiuiui conjugal, taptele neprevazute si rastumanie de situalie (apariia si dispartia scrisori, numirea lui Dandanache), apariide cuptuli comic. Farturd-Branzovenescu, confuzia cu substrat (Dandanache il considera pe Tipatescu sotul Zoa)), evolutia lui Catavencu de la invingator la statutul de invins 5, a. 2, Comicul de caractere Personajul lui Caragiale este exponentul tipic al unei clase umane, desi autorul realizeazi aceasta tipizare comic, efoll lui au si numeroase trasaturicare-1 parlicularizeaza, conferindu-le caracterul de unicitate. De exempiu, trasatura dominant a lui Catavencu demagogia, dar pe langa aceasta el are 5 alte trasaturi este semidoct, maschin, arvist, ambitios, arogant etc.) In lagatura cu acest tip de comic, Caragiale afirma: ‘natura nu lucreaza dupa tipare, c-| toarnd pe fiecare dupa calapod deosebit; unu! Literatu romana pent asa a Vika 125 uci int-un fel, alt intr-alfe,flecare In folul lu, neat nu te ‘mai Satur sai vezi si sa faci haz dee 3. Comicul de limba} Exista doar doua personaje in piesa al cdror limbaj nu stameste rasul: Zoe si Stefan Tipatescu. Calelalte personaje dau dovada de incultura sau lipsa de logica prin limbajulfolost. Astfel, cuvintele sunt deformate prin pronuntare gresita (‘bampir’, “famelie’, “renumeratie’, “enteres", ‘print’ ‘sofetate* etc), este folositao etimologie populara (“capitalis” pentru locuitori al capitale, “ider-schimbist™ pentra elastic in Concept), incalcarea regullor gramaticale si logice (“ne-am vata impreund’, “ora 12 trecute fx’ 'un popor care nu merge inainte sta pe loc}, stereotpi (2 puto’ rabdare”, “Eu am n-am ‘sa-ntilnesc pe cineva, fa Zece fix ma duc In tig), insuficionta intelectuala (*.. orf s@ se revizuiasca, primesc! dar sa nu se ‘schimbe nimic; ors nu se revizuiasca primesc! dar atunci 5a 'S9 schimbe pe ici pe colo si anume in partie esentiale.. 4. Comicul de nume Dupa ce Vasile Alecsandri foloseste pentru prima cara acest tip de comic, numindu-si personajele Punges Raavratescu, Clevetici sau Napoila, Caragiale duce aceasta tehinica fa un rafinament deplin: ~Zaharia Trahanache - nume care sugereaza zahariseala, senilitatea, dar si capacitatea de a fi usor modelat (irahanaua este o coca moale); ~ Stefan Tipatescu - Tipatescu este un derivat de la cuvantul “tp”, cea ce-| incadreaza, prin nume, int-o clas’, intro tipoiogie (tipul junelui-prim) -Nae Cafavencu - numele sau, derivat de la “caid’ (mahalageoaica) sugereaza demagogia (a vorbi mult si fara Tost); el mai poate fi asociat cu “calaveica’, 0 haina cu dou’ fete, ceea ce sugereaza ipocrizie: = Agamemnon (Agamit’é, Gagamita) Dandanache - personjul despre care autorul afirma ea e "mai prost ca Farfuridl si mai canalle decat Catavencu” are in nume 0 alaturare ricicola126: “Liratva romina pony lass a Vila ‘Agamemnon = rézboinicul cAntat de Homer in “Mada”, ‘cuceritr al Troiei- si Dandanache - derivat de la “dandana (ncurcetura); , = Tache Farfuridi si lordache Branzovenescu - “nume cu rezonante culinare” (Garabet Ibraileanu) care sugereaza inleriortatea, vulgaritatea, prostia r ~ Ghita Pristanda - ‘pristandava" e un joc moldovenesc in ‘care se bate pasul pe loc dintr-o parte in alla, fara a se Inainta, semn ca personajul oscileaza intre camenil puteri, {fara a fi capabil de a lua decizi = Cotaijeanul turmentat - persona} simbolic, neindvidualizat prin nume propriu pentru ca reprezinta poporul derutat care nu gtie ce 58 aleaga. Concluzie Piesa de teatru “O scrisoare pierduta“este, poate, cea mai rafinata comedie din literatura romana, remarcandu-se prin ‘complexitate. Chiar daca s-a afirmat ca orice opera comica ascunde 0 drama, ea delecteaza intoldeauna publicul, Incercand s& corecteze moravurile sociale ‘Ueratura romana peniry asa a Vila ser Bibliogratie 1. Alexandrescu, Grigore: Fable”. Bucuresti, Eitura Univers, 1960, 2 Alecsandh, Vasile: “Opere”, Bucuresti, Editura Tineretula 1959, 3. Argh, Tudor; “Versuri, Bucuresti, EPL, 1966 4 Barbo), Constanta (coord): “Eminescu, © lume daruté nou" Bucuresti Editura Captoliy, 1966. ‘5. Blaga, Lucian; “Poezi”, Bucurest, EPL, 1968, &. Caragiale, IL; “Opere”. Bucurest, Edita National, 2000, 7. Caragiao, IL: *Teatr Bucuras!, APT, 1960, 8. Calinescu, George; “storia literati romano de la origini pana in prozont’, Bucuresti, Ed, Sern, 2008, 8, Chita, Constanin: “Cregari™, Bucuresti, Edtura Albatros, 1985, 10. Ciopraga, Constantin; “Mhal Sadoveanur, Bucurest., Ecitura Tinortu, 1958, 11. Cosbuc, George: -Poszi, Bucuresti, Editura Minerva, 1971 12. Crsan, Alexandru: Dobra, Sofia: Sémihaiany, Florentina; Limba Fomanat(clasa a Vila) Bucuresti, Editura Humanitas, 2008, 13, Eminescu, Mihai, ‘Poezi", Bucuresti, EPL, 1960, 14, Goga. Octavian; Poezit. Bucuresti, Edtura Minerva, 1971 45. lanca, Marin; “Limba gi Ieratura romana” (clasa a Villa), ‘Bucutost, Ed. Corint, 2005, 16. spirescu Pete; “Basme, legende, snoave", Bucuresti, BPT, 1900. 17. Macedonski, Alevandiu: “Poezie sl proza", Bucuresti. Edtura Tinoretll, 1965 18, Manolescu, Nicolae; "Arca lui Noe", Bucuresti, Editura Gramar, 2002. 18. Mitrache, Gheorghe; "Mihail Sadoveanut, Bucuresti, Ectura ci, 1994, 20. Neagu, Fanuc; “in vapaia luni", Bucuresti, Editura Eminescu, aa7e. 21, Sadoveanu, Mal: Batagu”, Bucures, Edtura Tineretuu, 1969, 22, Sadoveanu, Minal, #Hanu Ancufel, Bucuresti, Editura Aibavos, 1985. 23, Slavic, Joan: *Nuvele™ Clu Napoca, Edtura Dacia, 1981 24. Stanescu, Nichita, “Poezii, Bucuresti, Editura Romaneasca, 1985 25, Vasilescu, Andra, ‘Limba sf Mteratura romana (clasa a Vila), Bucurest, Edtura Al, 2000. Cartea128 Lutratura comand pent casa a Vil CUPRINS |. Genut tie A. Lrca seis (outs) ‘Lacur, de Minai Eminescu “Dorinfa, de Mihai Eminoseu v0 “Crdiasa din povest, de Minai Eminescu stevens nopbi", de Lucian Biaga “Amurg de toarmna”, de Lucian Biaga “Emote do toamnd’, de Nichita Stanesc wn nen “Flntina’, de Alexandry Macedonsh) conn “leriare’, de Alexandru Macedonsk' ‘Doing’ de Ociavian Goga “tarna” de Vaslo Alocsand' “iran ui Stofan cel Mare”, de Vasile Alecsands "Dostoapia-te, omanel, de Andrei Muresan 2. Lirea populara ‘Prune verde maghoran gbbbhheseslu as I. Genul epic (Boia srs (ct) “0.1G00", de lon Luca Caragiale “vita, de iL. Caragiale.. “Balaur", de Minai Sadovean a ‘Planeta color doi sor’, de Horia Arama so. “Popa Tanda’, 09 loan’ Slavicimenn “Dincolo de nisjoun’ do Fanus Neagu. “Batagur, de Mihail Sacoveanu.. “Giresani” (olumul al IH4ea), de Constantin Chita. “Canalo cAfalul, de. Gngore Alexandr esc seen “Bogatul nemilostiv gi sAracul Lazay* (Luca, XVI, 1-21). egies 8. Epica popuard “Praslea col vonic si moreie de aur™ “Aleodor imparat asaasgeres Ii, Genut dramatic “0 sorisoare pierduta’, de lon Luca Garagiale. Bibkogr afl...