Ortopedie Veterinară

Chirurgia ortopedica a animalelor de companie
Capitolul 2.
MEMBRUL ANTERIOR
Cornel Igna
1. FRACTURILE SPETEI
Fracturile spetei apar n urma unor accidente rutiere sau a ranirii cu arme de foc,
fiind ntlnite cu frecventa relativ redusa [Parker-1993, Leighton-1975, Leighton-1993,
Nunamker- 1986, Brinker-1990, Fossum-1999, Cheli - 1976].
Rememorari anatomice [Evans 1971, Nicolescu 1985]
Spata este un os lat de forma triunghiulara, care prezinta doua fete, trei margini
si trei unghiuri NR. Fata laterala este strabatuta rectiliniu de spina scapulara care o
mparte n doua fose egale (supra- si infraspinoasa). Pe ambele fete, laterala si costala
(subscapulara) se observa linii de insertie musculara NR. Marginea craniala este subtire
si n apropierea unghiului ventral dobndeste o forma concava, contribuind la formarea
gtului spetei. Marginea caudala este rectilinie si ngrosata. Marginea dorsala, cuprinsa
ntre unghiul cranial si cel caudal este acoperita de un cartilaj foarte subtire pe care se
insera muschiul romboid. Unghiul ventral, legat de partea proximala a spetei printr-un gt
scurt, formeaza partea distala a spetei n care se gaseste escavata cavitatea articulara
glenoida, delimitata de o margine glenoidala. Tuberozitatea supraglenoida este o
eminenta osoasa asezata n partea craniala a cavitatii glenoide si care prezinta o redusa
apofiza coracoida, nclinata medial NR. Tuberculul postglenoidal (infraglenoid) este
plasat caudal de cavitatea glenoida NR
Principalele formatiuni neuro-vasculare sunt: nervul suprascapular, nervul
subscapular , nervul musculo-cutanat, nervul axilar, artera si vena axilara cu cele patru
ramuri (toracica externa, toracica laterala, subscapulara si circumflexa humerala craniala)
NR.
n examinarea unui animal suspect de fractura a spetei nu trebuie omise
eventualele leziuni asociate fracturi cervicale, fracturi ale coastelor, pneumotorax,
hemotorax, luxatia umarului, leziuni ale plexului brahial sau ale nervului suprascapular
[Parker-1993, Brinker-1990]. Pentru examinarea radiografica se recomanda pozitionari
specifice n minim doua incidente NR [Parker 1993, Straw -1993].
Dependent de localizarea anatomica fracturile spetei se clasifica n:
- fracturi ale corpului spetei;
- fracturi ale spinei scapulare si ale acromionului;
- fracturi ale gtului spetei;
- fracturi ale tuberozitatii supraglenoide;
- fracturi ale cavitatii glenoide.
Alegerea modalitatii terapeutice adecvate se face tinnd cont de localizarea
fracturii si de deplasarea existenta ntre suprafetele osoase din focarul de fractura [Parker1993, Miller -1988]. Fracturile cavitatii glenoide si ale tuberozitatii supraglenoide care
includ si suprafete articulare se vor supune reducerii deschise si imobilizarii prin
procedee de fixare interna. Fracturile corpului si ale gtului spetei fara deplasare

semnificativa vor fi tratate conservator. Fracturile corpului, gtului spetei si cele ale
spinei scapulare, inclusiv ale acromionului n care exista o deplasare semnificativa ntre
fragmentele osoase vor fi tratate operator.
1.1. FRACTURILE CORPULUI SPETEI

n functie de deplasarea si stabilitatea focarului de fractura, fracturile spetei
beneficiaza de tratament consrvator sau operator
Reducerea externa (tratamentul conservator)
Anestezie: sedare, tranchilizare sau NLA.
Datorita suportului reprezentat de musculatura si peretele toracic, fracturile spetei sunt, n
foarte multe cazuri, nsotite absenta deplasarii sau de o deplasare minimala a segmentelor
fracturate, cu stabilitate acceptabila, ceea ce permite renuntarea la reducere si tratarea
prin imobilizare n bandaje (amovibil de tip atela fixata cu o fasa rulata n spica) sau
pansamente de tip Velpeau vezi NR....la pag.... Post-imobilizare, regimul de miscare a
animalului va fi restrictionat pentru 3-4 saptamni (durata imobilizarii). Prognosticul
pentru recuperarea functionala integrala este foarte bun, dar n perioada imediata postimobilizare se nregistreaza schiopatura ca urmare a unei contracturi severe a muschiului
triceps [Newton 1985]. Aplicarea unor masuri de fizioterapie grabeste recuperarea
[Clark 2002, Millis 2001].
n fracturile cu deplasare semnificativa a suprafetelor osoase reducerea nchisa a focarului
de fractura este frecvent aleasa ca metoda de electie, desi reducerea prin tractiuni
exercitate asupra membrului reuseste n putine cazuri o coaptare corecta si stabila iar
defectele estetice consemnate dupa vindecare sunt frecvente[Newton-1985].
Accesul operator [Piermattei 1979, Leighton 1993, Brinker-1990, Parker-1993,
Newton-1985, Ryan 1983, Straw - 1990]
Anestezie: generala de tip N-NLA.
Contentie: n decubit lateral pe partea sanatoasa.
Incizia longitudinala a pielii si a fasciei subcutanate pe suportul reprezentat de spina
scapulara. Retractarea laterala a marginilor plagii cutanate. NR
Incizia fasciei scapulare profunde n lungul spinei scapulare permite detasarea din
insetiile scapulare a muschiului trapez (cranial), deltoid si omotransversar (caudal).
Retractarea laterala a acestui strat muscular expune muschii spetei: supraspinos (cranial)
si infraspinos (caudal), [Chitescu S. 1985, Evans E.H., deLahunta A. 1971].
Decolarea superiostala a muschilor supra- si infraspinos de la insertiile lor pe spina si
corpul spetei si retractarea lor laterala expune focarul de fractura.
Reducerea focarului de fractura este facilitata de forarea a doua orificii de o
parte si alta a liniei de fractura si inserarea unei srme de osteosinteza (hemi-cerclaj,
sutura osoasa). Strngerea srmei hemi-cerclajului(lor) realizeaza coaptarea. n
Cornel Igna
deplasarea mediala a segmentului scapular proximal impune combinarea elongatiei
membrului cu ridicarea segmentului cu un elevator sau retractor Hohmnan. O aliniere
perfecta a fragmentelor dintr-o fractura a corpului spetei este greu sau chiar imposibil de
realizat. Reducerea fracturii cu plasarea aproximativa a fragmentelor ntr-o pozitie
anatomica si stabilizarea lor prin mijloace de fixare interna este considerata adecvata
[Straw 1990].
Imobilizarea focarului de fractura se poate face cu ligaturi metalice
interfragmentare (hemi-cerclaje, suturi osoase), miniplaci drepte sau semi-tubulare
inversate si suruburi sau placi de plastic (polivinil fluorid Lubra plates) sau combinatii
ntre acestea NR.
Ligaturile metalice interfragmentare asigura o stabilitate suficienta la pisici si
cinii de talie mica si mijlocie [Straw 1990], de asemenea ele pot fi aplicate n fracturile
longitudinale [Holt 1978]. Srmele utilizate vor fi de grosime mare, 18 20 [Straw
1990, Fossum 1999]. n fracturile transversale aplicarea unei ligaturi metalice n 8
(srma subtire, cu grosime de 20 24) pe spina scapulara NR mbunatateste stabilitatea
fixarii, realiznd si o compresiune usoara n focarul de fractura [Brinker 1990, Straw
1990, Fossum 1999].
Osteosinteza cu placi este preferabila, datorita subtirimii spetei. Se utilizeaza
mini-placi (2 2,7 mm) aplicate n una din cele doua fose (supra sau infraspinoasa) n
combinatie cu ligaturi interfragmentare (suturi-osoase) plasate n ambele fose NR.
Dificultatea mentinerii coaptarii n timpul aplicarii placii impune fie aplicarea n prima
faza a ligaturilor interfragmentare, fie nti fixarea si solidarizarea cu suruburi a placii pe
segmentul osos proximal urmata de reducere, coaptare si apoi inserarea suruburilor n
segmentul distal [Ryan 1983]. Utilizarea placilor semi-tubulare inversate plasate la
jonctiunea dintr spina scapulara si corpul spetei prezinta avantajul unei fixari solide,
traiectul osos de contact cu surubul fiind mai lung dect n forajele plasate n fosele spetei
NR. Placile de plastic (polivinil fluorid Lubra plates) se plaseaza pe ambele fete ale
spinei scapulare, fixndu-se cu suruburi cu piulita NR. Acest tip de placi prezinta
avantajul mularii perfecte pe conturul spinei scapulare [Straw 1990]. Montajul n fosele
scapulare cu suruburi clasice [Caywood 1977] este util pentru fixarea fragmentelor n
fracturile cominutive.
nchiderea plagii operatorii presupune repozitionarea n fosele scapulare a structurilor
musculare decolate muschii supraspinos si infraspinos. Sutura fasciei scapulare
profunde mpreuna cu musculatura aferenta (trapez, omotransversar, deltoid) n puncte
separate simple cu material resorbabil. Sutura n surjet simplu cu fir resorbabil a fasciei
superficiale si a tesutului conjunctiv subcutanat. Pielea se sutureaza cu puncte separate
simple cu material neresorbabil.
Ingrijiri postoperatorii
La cinii de talie mare si mijlocie se recomanda, pentru 2 4 saptamni, imobilizare n
bandaje (amovibile de tip atela, gipsata sau din fibre de sticla, fixata cu o fasa rulata n
spica) sau n pansament de tip Velpeau [Leighton 1993] vezi NR....la pag....
1.2. FRACTURILE SPINEI SCAPULARE SI ALE ACROMIONULUI

Fracturile localizate strict numai la spina scapulara se ntlnesc extrem de rar.
Fragmentul desprins, de regula, trebuie extras. Accesul operator presupune o tehnica de
acces identica cu cea descrisa mai sus. Fixarea fragmentului desprins se poate face cu
ligatura metalica dispusa n 8 [Leighton 1993] NR sau cu placi de plastic si suruburi
cu piulita vezi fracturile corpului spetei - ....NR. Procedeul este riscant deoarece
deperiostarea produsa n momentul fracturarii si / sau n timpul accesului si reducerii
lipsesc fragmentul de os de suportul nutritional necesar vindecarii, evolund spre
nonuniunea focarului de fractura si / sau sechestrarea segmentului osos (sechestru osos).
Fracturile acromionului se produc, n mod obisnuit, prin avulsie, fragmentul
desprins ramnnd atasat la tendonul portiunii acromiale a deltoidului [Parker 1993,
Straw 1990]. Fracturile primare ale acromionului se ntlnesc cu frecventa redusa.
Fracturile secundare, provocate chirurgical prin ostotomia acromionului pentru accesul
lateral la articulatia umarului, ridica probleme de nonuniune post-osteotomie, n principal,
cauzate de o fixare incorecta.
Tehnica operatorie (Parker- 1993)
Incizia longitudinala a pielii si a fasciei subcutanate pe suportul reprezentat de acromion.
Retractarea caudala a portiunii scapulare a muschiului deltoid expune focarul de fractura.
Fragmentul distal se regaseste plasat ventral, atasat la tendonul portiunii acromiale a
muschiului deltoid.
Pentru fixarea fracturii se recurge la sutura osoasa cu doua fire metalice NR. Fixarea cu
una sau doua brose si o ligatura interfragmentara n 8 NR reprezinta procedeul optim
de osteosinteza, care prin compresiunea creata n focar contracareaza fortele de distractie
(avulsie) exercitate de muschiul deltoid.
Sutura biplan a plagii operatorii - surjet simplu cu fir resorbabil, nglobnd fascia
superficiala a spetei si tesutul conjunctiv subcutanat; pielea se sutureaza cu puncte
separate simple cu material neresorbabil.
Imobilizarea postoperatorie nu este necesara.
1.3. FRACTURILE GTULUI (COLULUI) SPETEI

Fracturile colului spetei se pot trata conservator sau operator [Newton - 1985].
Reducerea nchisa a focarului de fractura este dificila iar imobilizarea n bandaj amovibil
mulat este riscanta, focarul de fractura fiind instabil (contractia musculara deplasnd
colul si cavitatea glenoida n sene dorso-medial). Vindecarea se produce, de regula,
printr-un calus exuberant, care poate limita drastic miscarile umarului sau chiar imobiliza
articulatia scapulo-humerala [Straw 1990, Parker 1993, Ryan 1983]. Reducerea
Cornel Igna
deschisa (operatorie) si fixarea interna constituie procedeele cu indicatie majora n
fracturile gtului spetei [Straw 1990, Parker 1993, Ryan 1983, Leighton 1975, 1993, Brinker 1990]. Gtul spetei se abordeaza printr-un acces cranio-lateral prin
osteotomia acromionului.
Tehnica operatorie [Parker 1993, Piermattei 1979, Leighton 1993]
Incizia curba a pielii si tesutului conjunctiv subcutanat, pornind de la jumatatea spinei
scapulare si continund distal pna la jumatatea diafizei humerusului.
Incizia fasciei profunde a spetei permite retractarea nspre cranial a muschilor
omotransversar si trapez NR.
Disectia boanta asigura divizarea celor doua portiuni ale muschiului deltoid. Portiunea
scapulara a deltoidului este retractata caudal iar portiunea acromiala ramne inserata pe
acromion NR.
Osteotomia acromionului NR este precedata de burghierea acestuia (numarul de orificii si
plasarea acestora depinde de tehnica aleasa pentru reconstructie vezi pag..........) pentru
a permite o coaptare perfecta n momentul refacerii planurilor anatomice.
Retractarea craniala a muschiului supraspinos si respectiv, mediala a muschiului
infraspinos expune articulatia scapulo-humerala.
mbunatatirea expunerii partilor laterala si caudala a gtului spetei se realizeaza prin
tenotomia muschilor micul rotund (teres minor) si infraspinos NR.
Largirea accesul cranial presupune osteotomia tuberculului mare al humerusului
mpreuna cu insertia humerala a muschiului supraspinos NR. Forarea prealabila a
orificiilor de insertie a materialului metalic de refacere este indicata, conferind fidelitate
coaptarii n momentul refacerii planurilor anatomice.
Identificarea arterei si a nervului suprascapular, care necesita o manipulare foarte atenta
pentru a evita lezionarea lor n timpul reducerii focarului de fractura.
Reducerea focarului de fractura.
Osteosinteza poate fi realizata prin inserarea n cruce a doua brose Kirschner sau brose
Steinmann subtiri NR. Inserarea atenta, din fragmentul detasat spre corpul spetei, previne
perforarea partii mediale a cortexului spetei. Dependent de forma fracturii brosele se
introduc prin tuberozitatea supraglenoida si respectiv din portiunea caudala prin
tuberculul postglenoid NR sau se introduc ambele prin tuberozitatea supraglenoida NR.
De asemenea, brosele pot fi introdu-se dinspre partea laterala a spetei (de o parte si alta a
tuberozitatii spinei scapulare) spre fragmentul detasat. Fixarea focarului de fractura este
mai stabila daca se recurge la osteosinteza cu mini-placi si suruburi de corticala. Este
recomandata utilizarea placilor de sprijin n forma de T sau L [Ryan 1983, Straw 1990]. Fixarea placii se face n fosa suprascapulara, naintea spinei scapulare, nsernd-o
pe sub traiectul nervului suprascapular NR. Suruburile trebuie corect dimensionate,
evitnd lezionarea muschiului subscapular.
nchiderea plagii operatorii presupune fixarea tuberculului mare al humerusului cu doua
brose Kirschner si o ligatura metalica de tensionare, n 8 NR. Integritatea muschilor
tenomizati (micul rotund si infraspinos se reface prin sutura n puncte separate n U cu
material resorbabil sintetic sau neresorbabil sintetic. Acromionul se reataseaza la spina

scapulara cu una sau doua brose Kirschner si o ligatura metalica de tensionare, n 8
vezi pag........ Sutura fasciei scapulare profunde mpreuna cu musculatura aferenta
(trapez, omotransversar si portiune scapulara a deltoidului) n puncte separate simple cu
material resorbabil. Sutura n surjet simplu cu fir resorbabil a fasciei superficiale si a
tesutului conjunctiv subcutanat. Pielea se sutureaza cu puncte separate simple cu material
neresorbabil.
ngrijiri postoperatorii
Imobilizarea ntr-o atela gipsata sau din fibre de sticla a ntregului membru este necesara
pentru 2 3 saptamni [Parker- 1993, Leighton 1993] vezi si pag............
1.4. FRACTURILE TUBEROZITATII SUPRAGLENOIDE

n fracturile tuberozitatii supraglenoide reducerea si fixarea interna - operatorie
este obligatorie deoarece are tendinta de a se deplasa ventral sub efectul tractiunii
exercitate de tendonul muschiului biceps brahial [Parker 1993, Straw - 1990]. Avulsia
tendonului muschiului biceps brahial mpreuna cu o portiune din tuberozitatea
supraglenoida se ntlneste la cinii tineri (4 8 luni) de talie mare [Milton 1983].
Simptomatologia exprimata este dominata de schiopatura, durere si discomfort evident la
miscarile de flexie-extensie ale umarului [Bloomberg 1993, Milton 1983]. Precizarea
diagnosticului impune examinarea radiografica a membrului.
Tehnica operatorie de abordare a focarului de fractura presupune o abordare
craniala a regiunii umarului [Piermattei 1979].
Tehnica operatorie
Incizia curba a pielii tesutului conjunctiv subcutanat si a fasciei superficiale, pornind din
mijlocul fosei supraspinoase n directie cranio mediala pna la mijlocul ntretaierii fetei
craniale cu fata mediala a diafizei humerale NR.
Retractarea laterala a marginilor plagii expune muschiul brahiocefalic n partea mediala a
cmpului operator. Pentru retractarea mediala a acestui muschi este necesara incizia
longitudinala a fasciei lui n lungul marginii sale laterale NR.
Decolarea subperiostala a insertiei humerale a muschiului pectoral superficial si pectoral
profund. Disectia acolarii fasciale dintre muschiul pectoral profund si muschiul
supraspinos permite retractarea pectoralului n sens medial, expunnd insertia muschiului
supraspinos pe tuberculul mare al humerusului.
Osteotomia n unghi a tuberculului mare al humerusului NR se face cu un osteotom dupa
o prealabila forare de amorsare a orificiile de insertie a materialului metalic de
reconstructie.
Se retracteaza dorsal muschiul supraspinos si se continua decolarea lui de la spata pna la
expunera adecvata a gtului spetei si a tuberozitatii supraglenoide. Atentie la identificarea
si protejarea nervului suprascapular. Tuberozitatea supraglenoida se regaseste deplasata
ventral si atasata la insertia muschiului biceps brahial NR.
Cornel Igna
Alternative operatorii de acces la tuberozitatea supraglenoida fara a recurge la ostotomia
tuberculului mare al humerusului au fost prezentate recent si vizeaza, fie abordarea
tuberozitatii prin miotomia longitudinala si retractarea divergenta a portiunilor separate
ale muschiului supraspinos [Gill 1996], fie asigurarea artroscopica a ghidarii
manoperelor de reducere si fixarea a focarului de fractura [Deneuche 2002].
Reducerea focarului de fractura.
Pentru fixarea interna a tuberozitatii supraglenoide se poate recurge la inserarea de brose
Kirschner si o ligatura metalica de tensionare dispusa n forma de 8 NR sau la
inserarea unui surub de corticala NR [Parker 1993, Newton 1985, Straw 1990,
Leighton 1975, 1993] sau de spongioasa [Brinker- 1990, Ryan 1983, Milton - 1983].
n cazurile la care reatasarea tuberozitatii supraglenoide nu este posibila, Denny R.H.
1996 [...] recurge la exereza tuberozitatii si a portiunii aferente din tendonul muschiului
biceps brahial care a fost incizat deasupra ligamentului intertubercular, transvers al
humerusului. Portiunea distala a tendonului muschiului biceps brahial este fixata cu o
scoaba sau cu un surub cu saiba n santul intertubercular al humerusului NR vezi si
ruptura tendonului muschiului biceps brahial (cap. 5.), pag........ Aceasta modalitate de
tratament este riscanta la animalele sub vrsta de cinci luni, deoarece ntre tuberozitatea
glenoida si gtul spetei exista un centru de crestere nca neosificat [Sumner Smith
1988].
Reconstructia integritatii anatomice a regiunii implica fixarea tuberculului mare al
humerusului cu doua brose Kirschner si o ligatura metalica de tensionare dispusa n 8
vezi pag.........., sutura cu material resorbabil a muschilor pectorali (superficial si
profund) la fascia muschiului deltoid, sutura cu fir resorbabil a fasciei scapulare
superficiale si a tesutului conjunctiv subcutanat si sutura, n puncte separate simple, cu
material neresorbabil, a pielii.
1.5. FRACTURILE CAVITATII GLENOIDE

Fracturile care afecteaza suprafata articulara a spetei (cavitatea glenoida) se
trateaza numai operator. Dependent de tipul fracturii si de posibilitatile de reconstructie a
cavitatii fracturate se poate recurge la osteosinteza n focar sau la osteotomia cavitatii
glenoide si a capului humeral urmata de artroplastie sau artrodeza scapulo-humerala n
cazul unor fracturi cominutive n care reconstructia nu este posibila [Straw 1990].
Tehnici operatorii
Osteosinteza cavitatii glenoide
Accesul operator se face prin combinarea abordarii cranio-laterale cu cea cranio-mediala
(vezi accesul operator n fracturile colului spetei si respectiv a tuberozitatii supraglenoide
pag.....si pag......).

Reducerea si alinierea corecta a fragementului(lor) este foarte importanta pentru pastrarea
functionabilitatii normale a articulatiei umarului.
Fixarea n fracturile simple se face ntr-un montaj compresiv cu un surub de corticala si o
brosa Kirschner cu efect de anulare a tendintei de rotatie a fragmentului NR [Straw
1990]. n fracturile multisegmentale, asa numitele fracturi n forma de T NR initial se
coapteaza si se fixeaza cu un surub de corticala fragmentele articulare, rezultnd practic
doua fragmente ca si n fracturile gtului spetei [Parker 1993]. Fixarea ulterioara a
cavitatii glenoide la gtul spetei se face cu doua brose Kirschner sau Steinmann subtiri
inserate n cruce NR.
Refacerea integritatii anatomice a structurilor osoase si musculare sectionate pentru
abordare vezi pag....si pag........
Artroplastia umarului
[Piermattei 1990, Brinker 1990, Franczuski 1988, Breucker -1988]
Artroplastia umarului este o alternativa la artrodeza scapulo-humerala,
aplicabila ndeosebi la pisici si la cinii de talie mica [Piermattei 1990, Breucker
1988].
Accesul operator este asigurat de abordarea cranio-laterala a articulatiei umarului cu
osteotomia acromionului si tenotomia muschilor infraspinos si micul rotund vezi
pag........
Incizia capsulei articulatiei scapulo-humerale cu bisturiul, urmarind marginea cavitatii
glenoide NR.
Dezinsertiea tendonului muschiului biceps brahial de pe tuberozitatea supraglenoida.
Osteotomia, cu un ferastrau cu lama oscilanta, a cavitatii glenoide a spetei si a capului
articular al humerusului NR. Osteotomia practicata este oblica, lasnd marginile tesite.
Marginea mediala a cavitatii glenoide este mai lunga dect marginea laterala
(superficiala). n timpul osteotomiei trebuie protejate artera circumflexa humerala
caudala (aflata sub muschiul micul rotund [Cotofan 1985] si nervul suprascapular. Daca
traiectul nervului suprascapular traverseaza sau este prea aproape de locul de osteotomie
este necesara adncirea, cu un ferastrau cu lama oscilanta, a scobiturii dintre spina
scapulara si corpul spetei si repozitionarea proximala a trunchiului nervos NR.
Portiune distala a muschiului micul rotund este plasat ntre suprafetele osoase ramase
dupa osteotomie si fixat prin cteva puncte separate simple de sutura (cu material
resorbabil sintetic) la marginea mediala a capsulei articulare humerale si la tendonul
muschiului biceps brahial (cranio-medial) NR. Aceasta interpunere de tesut muscular
ntre suprafetele osoase, care se va transforma n timp n tesut fibros, are scopul de a
forma o pseudoarticulatie.
Tendonul muschiului biceps brahial este fixat cu cteva puncte de sutura si la fascia
muschiului supraspinos.
Marginea laterala a capsulei articulare humerale este atasata cu cteva puncte de sutura la
muschiul micul rotund NR.
Sutura cu puncte separate n U cu material resorbabil sintetic a muschiului infraspinos
(plaga de tenotomie).
Cornel Igna
Reatasarea acromionului (portiunii acromiana a muschiului deltoid) se face clasic cu doua
brose Kirschner si o ligatura metalica de compresiune plasata n 8 vezi fracturile
acromionului, pag............ Daca n urma osteotomiei suprafetelor articulare scapulohumerale se constata o relaxare excesiva a portiunii acromiene a muschiului deltoid
acromionul va fi atasat pe spina scapulara mai sus (proximal) dect locul de pe care a fost
detasat. Fixarea se face cu o ligatura metalica interfragmentara trecuta prin orificiile
practicate n spina scapulara si respectiv n portiunea de acromion pe care se gaseste
insertia muschiului deltoid.
nchiderea plagii operatorii: sutura fasciei scapulare, tesutului conjunctiv subcutanat si
sutura pielii vezi pag...........
Imobilizarea postoperatorie nu este necesara. Animalul va fi ncurajat sa-si foloseasca
piciorul nca din primele zile dupa operatie iar dupa 10 zile este indicata demararea unei
fizioterapii mai intense (alergare, not). Restabilirea totala a functionalitatii membrului,
posibila mai ales la cinii de talie mica, se realizeaza, de obicei, n 3 6 luni.
Artrodeza scapulo-humerala
[Fowler 1987, Brinker-1990, Lesser-1993, Denny-1996, Vasseur - 1990]
Artrodeza umarului trebuie considerata o operatie mutilanta, practicata ca ultima
solutie de salvare partiala a functionalitatii membrului (postoperator miscarea de
circumductie este anulata iar cea de extensie alungire a pasului n mers este limitata).
Rezultate acceptabile se obtin numai atunci cnd integritatea anatono-functionala a
membrului congener este deplina. Anularea articulatiei scapulo-humerale este
compensata functional de mobilitatea deosebita a spetei.
Accesul operator este asigurat de o combinatie ntre abordarea craniala si cea craniolaterala a articulatiei umarului cu osteotomia acromionului si a tuberculului mare
humeral, tenotomia muschilor infraspinos micul rotund si detasarea de pe tuberozitatea
supraglenoida a tendonului bicepsului brahial vezi pag........
Osteotomia, cu un ferastrau cu lama oscilanta, a cavitatii glenoide a spetei si a capului
articular al humerusului vezi si pag..... Rezectia osoasa trebuie sa permita coaptarea si
imobilizarea spetei si a humerusului sub un unghi de 105 - 110, mentinnd piciorul ntr-o
pozitie anatomica ct mai apropiata de normal.
Rotunjirea formei tubercului mare al humerusului ramas dupa osteotomie se face cu
ferastraul oscilant sau cu un cleste ciupitor de os, ndulcind curba dintre spata si humerus.
Portiunile de spongioasa osoasa rezecate sunt pastrate pentru a fi plasate, ca grefa osoasa,
n jurul fostei articulatii scapulo-humerale.
Pentru fixarea interna a spetei si humerusului se poate recurge la brose Kirschner, brose
Steinmann subtiri, suruburi sau tije intramedulare subtiri [Lesser-1993, Denny-1996,
Vasseur - 1990] la pisici si cinii de talie mica sau la placi si suruburi la cinii de talie
mijlocie sau mare[Brinker-1990, Lesser-1993, Denny-1996, Vasseur - 1993].
Fixarea cu brose se face prin inserarea transfixica a doua brose, divergent, dinspre spina
scapulara spre humerus si tot n montaj divergent a altor doua brose dinspre tuberculul
mare al humerusului spre spata. O ligatura metalica de tensionare se monteaza ntre
capetele tijelor inserate dinspre humerus si vrful celei exteriorixate deasupra
10

tuberozitatii suprascapulare NR, avnd rolul de a mentine la valori fiziologice (105 110) unghiul dintre spata si humerus.
Vasseur B.P. 1990 [...] prezinta o metoda de artrodeza, cu un singur surub de
spongioasa, inserat transfixic prin gtul spetei n diafiza humerala proximala. Metoda este
aplicabila doar la pisici si la cinii de talie mica.
Fixarea cu placi si suruburi este precedata de o fixare provizorie cu o brosa inserata
transfixic dinspre fata laterala a humerusului prin spata NR. Trebuie respectata valoarea
de 105 - 110 a unghiului dintre sapata si humerus. Fixarea definitiva cu placi si suruburi
a spetei si humerusului presupune o modelare corecta a placii, prin ndoire si torsionare,
pentru un amplasament pe fata craniala a humerusului si fata dorso-craniala a spinei
scapulare NR [Brinker 1990, Denny 1996] ori pentru un amplasament pe fata craniolaterala a humerusului si fata laterala a fosei supraspinoase NR [Lesser 1993].
Decolarea subperiostaa a insertia muschiului supraspinos de la spina scapulara si fosa
supraspinoasa este necesara pentru plasarea placii la nivelul spetei. Este recomandata
utilizarea placilor de reconstructie, cu 8 10 gauri, fiind mai usor de modelat. Fixarea
placii se face cu suruburi de corticala. Posibilitatea inserarii a 1 2 suruburi de
spongioasa n gaurile placii aflate n dreptul tuberculului mare al humerusului sporeste
soliditatea fixarii. Daca orificiile placii nu permit insertia unor suruburi de spongioasa
ultimul surub inserat pe sina scapulara va urma un traiec cu orientare distala prin spata si
humerus NR. Placa se amplaseaza pe sub nervul si artera suprascapulara NR.
Osul rezecat n timpul modelarii tuberculului mare al humerusului se plaseaza in jurul
locului de contact osos dintre spata si humerus NR.
Tendonul muschiului biceps brahial se prinde cu cteva fire de sutura resorbabile
sintetice sau neresorbabile la fascia muschiului supraspinos.
Integritatea muschilor tenomizati (micul rotund si infraspinos se reface prin sutura n
puncte separate n U cu material resorbabil sintetic sau neresorbabil sintetic.
Portiunea osteomizata din tuberculul mare al humerusului cu tendonul muschiului
supraspinos atasat se fixeaza la diafiza humerusului, lateral de placa, cu un surub, cu
brose Kirschner sau cu o scoaba.
Acromionul se reataseaza la spina scapulara cu una sau doua brose Kirschner si o ligatura
metalica de tensionare, n 8 vezi pag........
Sutura fasciei scapulare profunde mpreuna cu musculatura aferenta (trapez,
omotransversar, deltoid) n puncte separate simple cu material resorbabil.
Sutura n surjet simplu cu fir resorbabil a fasciei superficiale si a tesutului conjunctiv
subcutanat.
Pielea se sutureaza cu puncte separate simple cu material neresorbabil.
Imobilizarea ntr-un bandaj amovibil de tip atela amprentata (atela gipsata sau din fibre
de sticla) a ntregului membru este necesara pentru 4 6 saptamni vezi si pag............
Primele semne radiografice ale realizarii fuziunii osoase scapulo-humerale pot fi
detectate ntre 1 si 3 luni iar vindecarea deplina si revenirea la o activitate normala se
nregistreaza dupa alte patru satamni. Rezultate excelente se obtin la cinii de talie mica,
pe cnd la cei de talie mare rezultatele sunt variabile si greu de anticipat [Vasseur
1993].
11
Cornel Igna
Bibliografie
1. Bloomberg M. 1993 Muscles and tendons. n: Texbook of small animal
surgery (ed. Slatter D.H.). Ed. W.B. Saunders Comp., Philadelphia, 1996-2020.
2. Breucker K.A., Piermattei D.L. 1988 Excision arthroplasty of the canine
scapulo-humeral joint: Report of three cases. Vet. Comp. Orthop. Traum., 3, 134.
3. Brinker O.W., Piermattei L.D., Flo L.G. 1990 Small animal orthopedics &
Fracture treatment Fractures of the scapula. Excision arthroplasty. Arthrodesis
of the shoulder joint Ed. W.B. Saunders, Philadelphia, 170-174, 481-486.
4. Caywood D., Wallace L.J., Johnston G.R. 1977 The use of a plastic plate for
repair a comminuted scapular body fractures. J.Am. Anim. Hosp. Assoc., 13, 176.
5. Cheli R. 1976 Surgical treatment of fractures of the scapula in the dog and cat.
Folia Vet.Lat., 6, 189.
6. Chitescu S. 1985 Muschii membrului toracal. n: Anatomia comparata a
animalelor domestice (ed. Pastea E.), vol. I. Ed. Didactica si pedagogica,
Bucuresti, 200-219.
7. Clark G.N. 2002 Rehabilitation of competitive and working dogs. Proc. 18th
Ann. Intern. Canine Sports Med. Symp., Orlando, 44.
8. Cotofan V. 1985 Aparatul circulator (Angiologia). n: Anatomia comparata a
animalelor domestice (ed. Pastea E.), vol. II. Ed. Didactica si pedagogica,
Bucuresti, 11-107.
9. Deneuche A.J., Viguier E. 2002 Reduction and stabilisation of a supraglenoid
tuberosity avulsion under arthroscopic guidance in a dog. J. Small Anim. Pract.,
43, 308.
10. Denny H.R. 1996 Orthopadische chirurgie an hund und katze. Ed. Ferdinand
Enke, Stuttgart, 163-243.
11. Evans E.H., deLahunta A. 1971 Millers guide to the dissection of the dog.
Ed. W.B. Saunders Comp., Philadelphia, 6-144.
12. Fossum Theresa Welch, Hedlund S. Cheryl, Hulse A.D., Johnson L .Ann, Howard
B.S., Willard D.M., Gwendolyn L. Carroll 1999 Manual of Small Animal
Surgery - Scapular fractures. n: Small Animal Surgery. Ed. Mosby, St. Louis,
643-646.
13. Fowler D.J., Presnell K.R., Holmberg D.L. 1988 Scapulohumeral arthrodesis:
Results in seven dogs. J. Am. Anim. Hosp. Assoc., 24, 667.
14. Franczuski D., Parks L.J. 1988 Glenoid excision as a treatment in chronic
shoulder disabilities: Surgical technique and clinical results. J. Am. Anim. Hosp.
Assoc., 24, 637.
15. Gill P.J., Lippincott C.L., Anderson S.M. 1996 Longitudinal myotomy of the
supraspinatus muscle: a new approach to the supraglenoid tubercle of the scapula.
J. Am. Anim. Hosp. Assoc., 32, 243.
16. Holt P.E. 1978 Longitudinal fracture of the scapula in a dog. Vet.Rec., 102,
311.
17. Leighton L.R. 1975 Fractures of the scapula. n: Current techniques in small
animal surgery (ed. Bojrab M.J.). Ed. Lea & Febiger, Philadelphia, 495-497.
12

18. Leighton L.R. 1993 Small animal orthopedics Fractures of the scapula. Ed.
Wolfe, London, 2.2.-2.6.
19. Lesser S.A. 1993 Arthrodesis. n: Texbook of small animal surgery (ed.
Slatter D.H.). Ed. W.B. Saunders Comp., Philadelphia, 1888-1901.
20. Millis D.L. 2001 Physical therapy and rehabilitation of dogs. Proc. 18th Ann.
Intern. Canine Sports Med. Symp., Orlando, 44.
21. Miller W.C. 1988 Scapular fracture. n: Decision making in small animal
orthopaedic surgery (ed. Sumner-Smith G.). Ed. B.C. Decker Inc., Toronto, 4243.
22. Milton L.J., Henderson A.R. 1983 Muscles and tendons. n: Current
techniques in small animal surgery, second ed. (ed. Bojrab M.J.) Ed. Lea &
Febiger, Philadelphia, 495-516.
23. Newton C.D. 1985 Fractures of the scapula. n: Textbook of small animal
orthopaedics (ed. Newton C.D., Nunamaker D.M.). Ed. J.B. Lippincott,
Philadelphia, 333-342.
24. Nicolescu V. 1985 Oasele membrului toracic. n: Anatomia comparata a
Bucuresti, 91-113.
25. Parker B.R. 1993 Scapula. n: Texbook of small animal surgery (ed. Slatter
D.H.). Ed. W.B. Saunders Comp., Philadelphia, 1703-1710.
26. Piermattei D.L., Greeley R.G. 1979 An atlas of surgical approaches to the
bones of the dog and cat. 2rd. Ed. W.B. Saunders Co., Philadelphia, 59-65.
27. Piermattei L.D., Blass E.C. 1990 Resection of the glenoid rim and humeral
head. n: Current techniques in small animal surgery, third ed. (ed. Bojrab M.J.)
Ed. Lea & Febiger, Philadelphia, 748-749.
28. Ryan W.W. 1983 Fractures of the scapula. n: Current techniques in small
animal surgery, 2nd ed. (ed. Bojrab M.J.) Ed. Lea & Febiger, Philadelphia, 722726.
29. Straw C.R. 1990 Repair of scapular fractures. n: Current techniques in small
animal surgery, third ed. (ed. Bojrab M.J.) Ed. Lea & Febiger, Philadelphia, 736740.
30. Sumner-Smith G. 1988 Growth plate closure. n: Decision making in small
animal orthopaedic surgery (ed Sumner-Smith G.). Ed. B.C. Decker Inc., Toronto,
201-210.
31. Vasseur B.P 1990 Arthrodesis for congenital medial luxation of the shoulder.
J. Am. Vet. Med. Assoc., 197, 50.
32. Vasseur B.P. 1993 Luxation of the scapulohumeral joint. n: Texbook of small
animal surgery (ed. Slatter D.H.). Ed. W.B. Saunders Comp., Philadelphia, 17101716.
13
Cornel Igna
2. LUXATIA SPETEI
Dislocarea spetei consta n deplasarea dorsala a acesteia. Afectiunea are
etiologie traumatica, producndu-se n urma detasarii insertiilor scapulare (de pe
marginea dorso-caudala) sau rupturii muschilor trapez, romboid si mai ales dintat ventral
toracic. Pot fi afectate una sau ambele spete [Parker 1993, Leighton 1993]. Animalul
schioapata evident, mersul este caracteristic (alunecator), spata se deplaseaza exagerat n
sens dorsal iar cnd piciorul este n adductie se observa deplasarea n lateral a portiunii
proximale a spetei iar durerea resimtita este de intensitate redusa [Leighton 1975,
Parker 1993]. Tratamentul conservator de imobilizare a piciorului afectat ntr-un
pansament de tip Velpeau, dupa repozitionare (reducere nchisa), este aplicabil la pisici n
dislocarile acute [Newton 1985, Leighton 1977]. Tratamentul operator este
recomandat la cini, ndeosebi la cei de talie mare [ Parker 1993, Newton 1985,
Hoerlin 1960]. Interventia operatorie este necesara att din punct de vedere functional
ct si estetic. Operatia consta n fixarea marginii caudo-dorsale a spetei la coasta a V-a
(si / sau a VI-a, VII-a) si sutura rupturilor musculare.
Tehnica operatorie [Parker-1993, Leighton 1975, -1993, Newton 1985,

Fossum 1999, Brimker - 1990]
Tractionarea membrului si repunerea spetei n pozitia anatomica normala.
Incizia pielii si a tesutului conjunctiv subcutanat pe marginea caudala a spetei NR.
Se identifica marginea spetei iar n portiunea proximala a acesteia o portiune din
muschiul marele rotund (teres major), uneori si din infraspinos [Leighton 1975] este
decolata subperiostal.
Se identifica coastele adiacente marginii caudale a spetei a V-a, a VI-a sau a VI-a si a
VII-a. Se incizeaza musculatura pe mijlocul coastei (1 2 cm) si se decoleaza
subperiostal fara a leza pleura parietala. Pe dupa una [Leighton 1975, 1993, Newton
1985] a V-a, sau doua coaste [Parker 1993] V, VI sau VI si VII se trec fire metalice
cu grosimea de 18 22. Atentie, trebuie evitata patrunderea n cavitatea toracica.
n marginea caudala a spetei, n dreptul coastelor identificate, se foreaza doua orificii prin
care se trece cte un capat al fiecarui fir metalic fixat circumcostal.
Strngerea capetelor ligaturilor metalice, nfasurarea capetelor (vezi tehnica cerclajelor),
solidarizeaza spata de peretele toracal NR. Capetele nfasurarii metalice se sectioneaza
scurt si se ndoaie nspre spata.
Acumularile seroase subscapulare (urmare a traumatismului si a rupturilor musculare) se
aspira.
Sutura cu material resorbabil a decolarilor musculare practicate pentru abord.
Prelungirea inciziei cutanate n sens proximo-dorso-cranial poate permite identificarea
rupturilor musculare trapez, romboid, marele dorsal ( n cazurile cronice, marginile se
14

fibrozeaza), si sutura breselor cu material resorbabil sintetic amplasat n puncte separate
n U. Muschiul dintat ventral toracic nu este abordabil. n cazul dezinsetiilor musculare,
uneori este posibila atasarea muschilor, cu fire de sutura resorbabile sintetice sau
neresorbabile sintetice, la gaurile facute n prealabil n spata pe marginea dorso-craniala
NR, [Brinker 1990].
Sutura n surjet cu material resorbabil a tesutului conjunctiv subcutanat.
Sutura pielii puncte separate simple cu material neresorbabil.
Imobilizare piciorului(lor) afectat(e) pentru 3 - 4 saptamni n bandaj amovibil de tip
atela, sau n pansament de tip Velpeau vezi NR....la pag....
Bibliografie
Fracture treatment Dorsal luxation of the scapula. Ed. W.B. Saunders,
2. Hoerlin B.F., Evans L.E., Davis J.M. 1960 - Upward luxation of the canine
scapula. J. Am. Vet. Med. Assoc., 136, 258.
Surgery Scapular luxations. n: Small Animal Surgery. Ed. Mosby, St. Louis,
6730-732.
5. Leighton L.R. 1975 Luxation of the scapula. n: Current techniques in small
6. Leighton L.R. 1977 Feline scapular luxation repair. Feline Practice, 7, 59.
7. Leighton L.R. 1993 Small animal orthopedics Luxation of the scapula. Ed.
Wolfe, London, 5.2.
8. Newton C.D. 1985 Fractures of the scapula. n: Textbook of small animal
orthopaedics (ed. Newton C.D., Nunamaker D.M.). Ed. J.B. Lippincott,
9. Parker B.R. 1993 Scapula. n: Texbook of small animal surgery (ed. Slatter
D.H.). Ed. W.B. Saunders Comp., Philadelphia, 1703-1710.
15
Cornel Igna
3. CONTRACTURA MUSCHIULUI INFRASPINOS

Contractura muschiului infraspinos se ntlneste, cu frecventa redusa, la cinii
de vnatoare si la rasele utilitare cu comportament hiperactiv [Bloomberg 1993, Lewis
2002, Brinker 1990, Bennett - 1986]. Etiologia exacta este incomplet elucidata, dar
factorul declansator este reprezentat de actiunea unui factor traumatic asupra muschiului
infraspinos. n timp de 2 4 saptamni de la leziunea musculara (ruptura incompleta) se
produce fibrozarea si contractura [Bloomberg 1993].
Semnele clinice care caracterizeaza aceasta boala sunt: schiopatura tipica
(extensia umarului care este rotit spre nafara si o miscare de circumductie laterala a
partii distale a membrului si abductia cu pendularea aparent necontrolata a labei),
imobilizarea umarului, hiperextensia membrului, adductia cotului, atrofia musculaturii
scapulare, absenta durerii, evidentierea marginii proximale (dorsale) a spetei. Examinarea
radiografica nu releva modificari osoase [Bloomberg 1993, Lewis 2002, Brinker
1990]. Contractura muschiului infraspinos este localizata, de regula, unilateral
[Bloomberg 1993, Brinker 1990].
Tratamentul este operator si consta n tenotomia insertiei humerale a muschiului
infraspinos.
Tehnica operatorie
Abordarea cranio-laterala a articulatiei umarului [Piermattei 1979]. Incizia curba a
pielii si a tesutului conjunctiv subcutanat, pornind de la jumatatea spinei scapulare si
continund distal, pe fata cranio-laterala, pna la jumatatea diafizei humerusului NR.
Incizia fasciei profunde a spetei, pe marginea craniala a portiunii acromiale a muschiului
deltoid, permite retractarea nspre lateral a muschilor omotransversar si a portiunii
acromiale a deltoidului NR.
Se descopera insertiile humerale ale tendoanelor muschilor infraspinos proximal si
micul rotund distal NR. n caz de contractura fibrotica, tendonul muschiului infraspinos
apare decolorat, albicios [Fossum 1999].
Insertia tenotomului pe sub tendonul muschiului infraspinos trebuie facuta cu atentie
pentru a nu leziona capsula articulatiei scapulo-humerale NR. Tenotomia propriu-zisa
NR. Brinker O.W. si colab. 1990 [....] recomanda excizia a 1 1,5 cm din tendonul
muschiului infraspinos. Mobilitatea umarului este recstigata instantaneu. Uneori este
necesara depistarea si excizarea cicatricelor fibroase din masa muschiului aderente la
capsula articulara [Bloomberg 1993, Brinker 1990].
Sutura fasciei scapulare profunde mpreuna cu musculatura aferenta (omotransversar,
deltoid) n puncte separate simple cu material resorbabil.
Sutura n surjet simplu cu fir resorbabil a fasciei superficiale si a tesutului conjunctiv
subcutanat.
16

Bibliografie
1. Bennett R.A. 1986 Contracture of the infraspinatus muscle in dogs: A review
of 12 cases. J. Am. Anim. Hosp. Assoc., 22, 481.
Fracture treatment Fibrotic contracture of the infraspinatus muscle. Ed. W.B.
Saunders, Philadelphia, 494-495.
4. Lewis D.D. 2002 Fundamentals of orthopedic surgery: - infraspinatus
contracture. http://www.vetmed.ufl.edu.
Surgery Muscle contracture and fibrosis.Ed. Mosby, St. Louis, 801-804.
17
Cornel Igna
4. MINERALIZAREA TENDONULUI MUSCHIULUI

SUPRASPINOS
Mineralizarea tendonului muschiului supraspinos, n vecinatatea insertiei sale
distale pe tubercululul mare al humerusului, a fost descrisa, relativ recent, la cinii tineri
(3 4 ani) de talie mijlocie si mare [Anderson A. si colab. 1993 si Kriegleder H.1995
cit. de Genevoise J.P. 2002 [..], Laintinen 2000, Flo 1990].
Etiopatogeneza bolii este incomplet elucidata ca de altfel si a miozitei osificante
[Genevoise 2002, Bloomberg 1993]. Se presupune ca n etiologia miozitei osificante
ar putea fi incriminate procese infectioase, osificari ale hematoamelor si leziuni
traumatice ale periostului cu eliberarea de osteoblasti si consecutiv metaplazie osoasa n
tesuturile moi [Pollok S. si colab. 1978 cit de Bloomberg M. 1993 [..]].
Simptomatologia este dominata de schiopatura (cronica) persistenta, care se
accentueaza n timpul efortului. Radiografia n doua incidente ( medio-laterala si craniocaudala) permite identificarea osificarii. Expunerea cranio-caudala cu umarul imobilizat
n flexie permite localizarea sediului mineralizarii, permitnd diferentierea fata de
osificarile si / sau osteofitoza tendonului muschiului biceps brahial.
Alegerea modalitatii terapeutice este controversata [Anderson A. si colab.
1993 si Kriegleder H.1995 cit. de Genevoise J.P. 2002 [..], Laintinen 2000, Flo 1990
Muir - 1994]. ntr-un studiu retrospectiv Laitinen O.M. si Flo G.L. 2000 [...] raporteaza
rezultate bune n urma unui tratament conservator bazat pe administrarea pe cale generala
de analgezice-antiinflamatorii nesteroidice si eventul intra-articulara de metil prednisolon
si restrictionarea miscarii timp de trei luni. La tratamentul chirurgical (tenotomia insertiei
muschiului supraspinos) se recurge n caz de esec al tratamentului conservator ca si n
cazul ntinderii mineralizarii la tendonul muschiului biceps brahial ceea ce cauzeaza
tenosinovita bicipitala vezi si cap. 9, pag..........
Tehnica operatorie
Abordarea craniala a articulatiei umarului [DeAngelis 1970, Piermattei 1979] vezi
cap. 1.4., pag.......
Incizia curba a pielii, tesutului conjunctiv subcutanat si a fasciei superficiale, pornind din
mijlocul fosei supraspinoase n directie cranio mediala pna la mijlocul diafizei
humerale.
Incizia longitudinala a fasciei muschiul brahiocefalic permite retractarea mediala a
acestuia NR.
Decolarea subperiostala a insertiei humerale a muschiului pectoral superficial si pectoral
profund. Disectia acolarii fasciale dintre muschiul pectoral profund si muschiul
supraspinos permite retractarea pectoralului n sens medial, expunnd insertia muschiului
supraspinos pe tuberculul mare al humerusului NR.
Tenotomia insertiei muschiului supraspinos NR.
18

Sutura cu material resorbabil a muschilor pectorali (superficial si profund) la fascia
muschiului deltoid.
Sutura cu fir resorbabil a fasciei scapulare superficiale, a fasciei brahiale si a tesutului
conjunctiv subcutanat.
Sutura pielii. n puncte separate simple, cu material neresorbabil.
Bibliografie
2. DeAngelis P.M., Schwartz A. 1970 Surgical correction of cranial dislocation
of the scapulohumeral joint in a dog. J. Am. Vet. Med. Assoc., 156, 435.
3. Flo G.L., Midleton D. 1990 Mineralization of the supraspinatus tendon in
dogs. J. Am. Vet. Med. Assoc., 197, 95.
4. Genevois J.P. 2002 Shoulder musculo-tendinous pathology: Problems of the
biceps, supra and infraspinatus. Proc. of 27th WSAVA Congres, Granada, pid
2651.
5. Laitinen O.M., Flo G.L. 2000 Mineralization of the supraspinatus tendon in
dogs: a long-term follow-up. J. Am. Anim. Hosp. Assoc., 36, 262.
6. Muir P., Johnson K.A. 1994 Supraspinatus and biceps brahii tendinopathy in
dogs. J.Small Anim. Pract., 35, 239.
19
Cornel Igna
5. CONTRACTURA MUSCHIULUI SUPRASPINOS

Contractura muschiului supraspinos este o afectiune diagnosticata extrem de rar
[Bennett 1979, Brinker 1990, Muir 1994]. Simptomatologia este identica cu cea
descrisa la contractura muschiului infraspinos vezi cap. 3, pag..... Diagnosticul
diferential implica palparea cu atentie a ambilor muschi si identificarea localizarii ariei
musculare contractate si fibrozate [Brinker 1990].
Tratamentul consta n tenotomia muschiului supraspinos vezi cap. 4, pag.......
Bibliografie
1. Bennett D., Campbell J.R. 1979 Unsual soft tissue orthopaedic problems in
the dog. J. Small Anim. Pract., 20, 27.
Fracture treatment Fibrotic contracture of the supraspinatus muscle. Ed. W.B.
Saunders, Philadelphia, 495.
20
6. LUXATIA SCAPULO-HUMERALA
Luxatia scapulo-humerala este ntlnita cu frecventa redusa la cine si foarte rar

la pisici [Vasseur 1993, Brinker 1990, DeAngelis 1975, Hohn 1983, Genevois 2002]. Dupa directia de deplasarea a capului humeral luxatia poate fi: mediala, laterala,
craniala si caudala NR.
Luxatia scapulo-humerala laterala se ntlneste cu frecventa mai mare la cinii
de talie mare, avnd origine traumatica [Vasseur 1993, Genevois 2002, Hohn 1983,
1990]. Modificarile morfopatologice sunt: ruptura marginii laterale a capsulei articulare,
a ligamentului lateral gleno-humeral si a tendonului muschiului infraspinos.
Luxatia scapulo-humerala mediala se ntlneste cel mai frecvent, 75 80% din
cazurile de luxatie umarului [deAngelis 1975, Brinker 1990, Cook -2001], putnd fi
de origine congenitala sau traumatica.
Luxatia congenitala se ntlneste la rasele de talie mica si toy (Pudel,
Pechinez, Terrier, Chiuahua), aparnd aproape ntotdeauna bilateral si fiind urmarea
hiperlaxitatii suportului musculo-articular scapulo-humeral, aplatizarii capului humeral si
/ sau dezvoltarii incomplete (hipoplazice) ori malformatiilor cavitatii glenoide [Vasseur
1993, Genevois 2002, Hohn 1983, 1990]. Dupa alti autori [Buterworth 1994]
existenta displaziei umarului, pe care o descriu ca fiind o hiperlaxitate articulara nsotita
sau nu de modificari osoase, nu reprezinta un factor indispensabil pentru aparitia luxatiei.
Dispalzia soldului poate fi identificata radiografic ntmplator si la cini adulti, perfect
sanatosi [Genevoise 2002], surprinznd multitudinea posibilitatilor de compensare
functionala. Morgan J.P. si colab. 2000 [...] considera displazia umarului ca fiind o
incongruenta congenitala ntre portiunea caudala a capului humeral si cavitatea glenoida
a spetei, ceea ce reprezinta un factor favorizant al al aparitiei luxatiei. Incongruenta apare
ca urmare a dezvoltarii defectuoase a centrului de osificare situat n portiunea caudala a
humerusului (stoparea dezvoltarii) si consecutiv aparitia compensatorie a unei suprafete
glenoide convexe.
Luxatia traumatica se ntlneste la toate rasele de cini, fiind asociata cu
ruptura mediala a capsulei si ligamentelor gleno-humerale si desirarea fibrelor muschiului
subscapular.
Luxatia scapulo-humerala craniala are etiologie traumatica si este rar ntlnita,
fiind asociata cu ruptura ligamentului humeral transvers si deplasarea mediala sau ruptura
insertiei tendinoase a muschiului biceps brahial [Genvois 2002].
Luxatia scapulo-humerala caudala apare n mod exceptional [DeAngelis
1975, Genevois 2002], fiind probabil cauzata de de hiperextensia fortata a articulatie
[Brinker 1990]. Subluxatia scapulo-humerala caudala este diagnosticabila radiografic,
observndu-se o marire a spatiului intrarticular dintre capul humeral si marginea caudoventrala a cavitatii glenoide a spetei [Brinker 1990].
21
Cornel Igna
n cazul luxatiilor traumatice simptomatologia este dominata de schiopatura de
gradul IV, piciorul mentinut n flexie (din cot) si rotit n directie opusa deplsarii capului
humeral, deformarea articulatiei iar la palpare durere si crepitatie [Vasseur 1993,
Genevois 2002, Hohn 1983, 1990, DeAngelis 1975, Brinker 1990]. Examinarea
fizica si neurologica a membrului afectat este obligatorie pentru a detecta eventualele
leziuni ale plexului brahial, mai ales la cazurile cronice la care durerea lipseste [Vasseur
1993]. Palparea comparativa a celor doua articulatii, lund ca puncte de reper acromionul
si tuberculul mare al humerusului, permite precizarea directiei de deplasare a capului
humeral n raport cu cavitatea glenoida a spetei [Brinker 1990, Cook -2001].
Luxatiile congenitale sunt localizate, de obicei, bilateral, schiopatura este de
gradul II sau III, manifestndu-se constant sau intermitent. n timpul examinarii
manipularea piciorului este nedureroasa iar repunerea si reluxarea se efectueaza cu
usurinta, exceptnd cazurile la care modificarile osoase ale cavitatii glenoide fac
imposibila reducerea spontana sau terapeutica nchisa.
Confirmarea diagnosticului se face radiografic, examinarea n doua incidente
(latero-medial si craniocaudal) permitnd precizarea directiei de deplasare a capului
humeral, eliminarea suspiciunilor legate de asocierea cu focare de fractura, n special ale
cavitatii glenoide si observarea modificarilor de forma ale cavitatii glenoide (displazie,
malformatii) si / sau ale capului humeral (aplatizare sau volum exagerat) n luxatiile
congenitale [Vasseur 1993, Genevois 2002, Hohn 1983, 1990, DeAngelis 1975,
Brinker 1990]. n cazul luxatiilor cronice (traumatice sau congenitale), examenul
radiografic permite si inventarierea modificarilor degenerative secundare: eroziuni ale
marginilor cavitatii glenoide, pseudoartroza [Vasseur- 1993]. Artroscopic este posibila
identificarea leziunilor ligamentelor si capsulei articulare [Bardet 1998, Innes -2000].
Alegerea modalitatii terapeutice este dependenta de tipul luxatiei directia de
deplasare a capului humeral, etiologie congenitala sau traumatica si timpul scurs de la
producere acuta, cronica.
n cazul luxatiilor traumatice recente (acute, petrecute cu pna la 5 - 7 zile n
urma) prima tentativa terapeutica o va constitui tratamentul conservator - reducerea
nchisa si imobilizare n bandaj inamovibil sau pansament de tip Velpeau [Fossum
1999, Vasseur 1993, Genevois 2002, Hohn 1983, 1990, DeAngelis 1975, Brinker
1990, Lewis - 2002]. Tratamentul operator are ca prima indicatie luxatiile traumatice
cronice (timpul scurs de la producere depaseste o saptamna), luxatiile traumatice nsotite
de fracturi ale cavitatii glenoide a spetei si / sau avulsii ale tendonului muschiului biceps
brahial si luxatiile congenitale cu schiopatura permanenta, severa si leziuni degenerative
grave [Vasseur 1993, Fossum 1999].
Tratamentul conservator
Reducerea nchia se face sub anestezie generala de tip NLA sau N-NLA.
n cazul luxatiei laterale repunerea nchisa presupune extensia fortata a membrului prin
tractionare, concomitent cu exercitarea unei presiuni digitale , n sens medial, asupra
capului humeral si efectuarea unei contrapresiuni asupra gtului spetei [Vasseur 1993].
Daca n timpul manipularii gentile a membrului, miscari repetate de extensie si flexie,
22

reducerea se mentine, se trece la imobilizarea ntregului membru ntr-un bandaj amovibil
de tip atela amprentata (confectionata din gips sau fibre de sticla) si fixata prin nfasare n
spica vezi pag....... Durata imobilizarii este de 10 14 zile .
n cazul luxatiei mediale, reducerea se efectueaza prin flectarea la maxim a articulatiei
umarului concomitent cu adductia cotului si presarea nspre lateral a capului humeral. n
conditiile n care la extensia si flexia articulatiei reducerea se mentine stabila, piciorul va
fi imobilizat pentru 2 3 saptamni ntr-un pansament de tip Velpeau vezi pag.....
n cazul luxatiilor congenitale cronice cu schiopatura intermitenta de intensitate
medie si cu modificari degenerative secundare minime protocolul terapeutic conservator
impune restrictionarea miscarii si administrarea de antiinflamatorii, antialgice
nesteroidice (aspirina) n timpul puseelor acute [Fossum 1999].
Esecul tratamentul conservator sau recidivarea luxatiei impune recurgerea la
reducerea deschisa (operatorie) a luxatiei si stabilizarea interna [Fossum 1999, Vasseur
1993, Genevois 2002, Hohn 1983, 1990, DeAngelis 1975, Brinker 1990, Lewis
2002, Butterworth 1994].
Tratamentul operator
Numeroase tehnici chirurgicale au fost utilizate pentru tratamentul luxatiilor
umarului [Vasseur 1983, 1993, , Hohn 1965, 1971, , DeAngelis 1970, Alexander 1962, Vaughan 1967, 1969, Ball 1968, Nicola 1953, Campbell 1968, Craig 1980]. Procedeele pot fi sistematizate n:
-
tehnici de stabilizare prin reconstructia sau nlocuirea cu proteze ( din piele

nylon sau Teflon) a ligamentelor scapulo-humerale [Campbell 1968,
Vaughan 1967, Ball 1968, Alexander 1962];
tehnici de transpozitionare a tendonului muschiului biceps brahial utilizate
pentru stabilizarea laterala [Hohn - 1971], mediala [Hohn 1971] sau
craniala [DeAngelis 1970];
tehnici de transpozitionare mediala a unei portiuni din insertia muschiului
supraspinos [Hohn 1983, 1990, Cook -2001];
tehnici de imbricare a capsulei articulatiei scapulo-humerale utilizate pentru
stabilizarea caudala [Nicola 1953, Brinker 1990];
artroplastie articulara (Parkes L. 1976 cit. de Genevois J.P. 2002[...]);
artrodeza scapulo-humerala [Fowler 1987].
Tehnici de stabilizare a articulatiei scapulo-humerale prin fixare osoasa

extracapsulara [Denny 1996]
Genevois J.P. 2002 [....] mentioneaza restrictionarea drastica a mobilitatii

articulare ca principal dezavantaj si motiv de abandonare a tehnicilor de stabilizare prin
reconstructia sau nlocuirea cu proteze ( din piele nylon sau Teflon) a ligamentelor
23
Cornel Igna
scapulo-humerale [Campbell 1968, Vaughan 1967, Ball 1968, Alexander 1962] n
cura luxatiei umarului.
Denny R.H. 1996 [...] prezinta doua modificari ale tehnicilor cunoscute de
stabilizare a articulatiei scapulo-humerale prin fixare osoasa extrarticulara:
- stabilizarea printr-o ligatura n 8 ntre spina scapulara si tuberculul mare al
humerusului;
- stabilizarea bilaterala printr-o ligatura transfixica ntre gtul spetei si
tuberculul mare al humerusului.
Stabilizarea printr-o ligatura n 8 ntre spina scapulara si
tuberculul mare al humerusului
Procedeul este indicat n stabilizarea luxatiei scapulo-humerale laterale si nu
presupune deschiderea capsulei articulare, ceea ce n conditiile existentei unor plagi
capsulare constituie un dezavantaj sau chiar o contraindicatie.
Accesul operator este asigurat de abordarea cranio-laterala a articulatiei scapulo-humerale
[Piermattei-1979, Brinker 1990] vezi si cap. 1.3., pag........
Incizia fasciei profunde a spetei permite retractarea nspre cranial a muschilor
omotransversar si trapez. Disectia boanta asigura divizarea celor doua portiuni ale
muschiului deltoid. Portiunea scapulara a deltoidului este retractata caudal iar portiunea
acromiala ramne inserata pe acromion NR. Este expus astfel tuberculul mare al
humerusului
Dilacerarea insertiei pe spina scapulara si retractarea craniala a muschiului supraspinos si
caudala a muschiului infraspinos expune o portiune din spina scapulara situata proximal
de acromion.
Prin burghiere se practica un orificiu n spina scapulara si un altul n tuberculul mare al
humerusului. Prin cele doua orificii este trecut n 8 un fir gros de nylon (7 m).
Reducerea luxatiei este urmata de nnodarea sub tensiune a firului.
Sutura fasciei scapulare profunde mpreuna cu musculatura aferenta (trapez,
omotransversar, portiunea scapulara a deltoidului) n puncte separate simple cu material
resorbabil.
Sutura n surjet simplu cu fir resorbabil a fasciei scapulare superficiale si a tesutului
conjunctiv subcutanat.
Stabilizarea bilaterala printr-o ligatura transfixica ntre gtul spetei si
tuberculul mare al humerusului
Procedeul este indicat n luxatiile laterale si mediale ale spetei, ligatura aplicata
avnd rolul de a suplini deficitul de tensiune existent ntre spata si humerus ca urmare a
elongarii, desirarii sau ruperii ligamentelor gleno-humerale (lateral si / sau medial).
24

Accesul oprator este cranio-lateral vezi tehnica precedenta. Dupa divizarea muschiului
deltoid si expunerea tuberculului mare al humerusului se incizeaza, la cca 1 cm de
insertia acromiana, portiunea acromiana a muschiului deltoid care este retractata distal
NR.
Retractarea cranio-proximala a muschiului supraspinos expune capsula articulara, nervul
suprascapular si marginea cranio-laterala a cavitatii glenoide si gtului spetei NR.
Se foreaza transfixic doua orificii, unul n gtul spetei, 1 cm cranial de acromion (atentie
la protejarea integritatii nervului si arterei suprascapulare) si unul prin tuberculul mare al
humerusului.
Cu o ansa de srma introdusa initial prin orificiul scapular din lateral spre medial se
plaseaza prin tractionare un fir gros, multifilamentar (siret) de poliester sau nylon NR.
Capatul plasat medial al firului va fi inserat apoi dinspre medial spre lateral prin gaura din
tuberculul mare al humerusului NR.
Reducerea luxatiei este urmata de rotirea nspre lateral a piciorului si nnodarea sub
tensiune a firului. Nodul va fi plasat la intrarea n orificiul humeral prin care nu trebuie sa
poata patrunde.
Sutura n puncte separate n U orizontal a portiunii acromiene a muschiului deltoid NR
este urmata de sutura celorlate planuri anatomice incizate vezi tehnica precedenta.
n ambele procedee se recomanda pentru doua saptamni, imobilizarea ntr-o atela
amprentata vezi pag...........
Tehnica operatorie n luxatia scapulo-humerala laterala

- transpozitionarea laterala a tendonului muschiului biceps brahial Anestezie: generala de tip N-NLA.
Accesul operator este asigurat de abordarea craniala a articulatiei scapulo-humerale
[Piermattei-1979,DeAngelis 1970, Brinker 1990] vezi si pag........ Incizia pielii si a
tesutului conjunctiv subcutanat si a fasciei superficiale, pornind din mijlocul fosei
supraspinoase n directie cranio mediala, ntre fata craniala si cea mediala a diafizei
humerale, pna la mijlocul diafizei humerusului.
cmpului operator.
Incizia fasciei muschiului brahiocefalic n lungul marginii sale laterale expune muschiul
pectoral superficial. Ramura proximala a venei cefalice brahiale trebuie protejata.
Incizia muschiului pectoral superficial se face n lungul diafizei humerusului, menajnd
ramura distala a venei cefalice antebrahiale. Separarea musculara trebuie efectuata la o
distanta de minim 0,5 cm de insertia muschiului pe humerus pentru a putea reface ulterior
prin sutura integritatea muschiului.
Pe fata laterala a regiunii, la 0,5 cm de insertia sa humerala, se incizeaza si se retracteaza
n lateral portiunea acromiala a muschiului deltoid NR
25
Cornel Igna
Disectia marginii cranio-mediale a muschiului supraspinos permite descoperirea insertiei
muschiului pectoral profund. Atentie la traiectul nervului suprascapular. Respectnd
aceleasi reguli de separare musculara se efectueaza incizia partiala [Brinker 1990] sau
totala a pectoralului profund [Hohn - 1965, Vasseur 1993, De Angelis 1970, 1975].
Evaluarea integritatii articulatiei scapulo-humerale este obligatorie. n cazul absentei
rupturii capsulei articulare, incizia acesteia este necesara pentru aprecierea vizuala a
modificarii suprafetelor articulare [Brinker 1990]. Descoperirea unor modificari
degenerative secundare (margine glenoida erodata, stearsa; aplatizarea capului humeral,
osteocondrita disecanta a capului humeral) sau congenitale (displazie, malformatii) care
compromit succesul stabilizarii se impune reconsiderarea procedeului terapeutic. n
aceste cazuri este indicata recurgerea la artroplastia sau la artrodeza scapulo-humerala
[Brinker 1990].
Retractarea mediala a muschilor pectorali evidentiaza tendonul muschiului biceps brahial
care este eliberat din culisa sa de alunecare (santul intertubercular) prin incizarea
ligamentului humeral transvers.
Osteotomia n unghi [Piermattei 1979] a tuberculului mare al humerusului mpreuna cu
insertia muschiului supraspinos NR (vezi si pag......) se face cu un osteotom dupa o
prealabila forare de amorsare a orificiile de insertie a materialului metalic de
reconstructie. Retractarea dorsala a muschiului supraspinos.
Reducerea luxatiei.
Retractarea laterala a muschiului biceps brahial permite incizia capsulei articulare NR.
Transpozitionarea tendonului muschiului biceps brahial pe fata laterala a articulatiei
scapulo-humerale (peste locul de osteotomie a tuberculului mare si lateral de acesta) este
facilitata de incizia capsulei, extensia umarului si flexia cotului [Hohn 1990] NR.
Fixarea tuberculului mare al humerusului cu doua brose Kirschner si o ligatura metalica
de tensionare dispusa n 8 vezi si pag.......... fixeaza n noua locatie, laterala si
portiunea proximala a tendonului muschiului biceps brahial NR. Vasseur B.P. 1993 [...]
recomanda prelucrarea sub forma de sant a corticalei humerale (lateral de locul de
osteotomie a tuberculului mare), pregatind un pat receptor-retentiv pentru tendonul
muschiului biceps brahial, care va fi si fixat suplimentar cu o agrafa, surub sau cui osos
cu saiba.
Sutura cu material resorbabil sintetic a capsulei articulare (puncte separate n U sau
tehnici de imbricare cu puncte separate de tip Halstead, [Brinker 1990].
Suplimentarea fixarii tendonului muschiului biceps brahial n noua locatie cu cteva
puncte de sutura plasate ntre acesta si muschii supraspinos, infraspinos si micul rotund
[DeAngelis 1971] sau ntre tendonul bicepsului brahial si fascia muschiului deltoid
[Brinker 1990] este indicata atunci cnd nu s-a recurs la fixarea prezentata de Vasseur
B.P. 1993 [...].
Reconstructia integritatii anatomice a regiunii implica suturi cu material resorbabil ale
muschilor pectorali (profund si superficial), a muschiului deltoid NR, a fasciei scapulare
superficiale si a tesutului conjunctiv subcutanat sisutura n puncte separate simple cu
material neresorbabil a pielii.
Imobilizarea ntregului membru ntr-un bandaj amovibil de tip atela amprentata
(confectionata din gips sau fibre de sticla) si fixata prin nfasare n spica vezi pag.......
26

Durata imobilizarii este de 14 -21 de zile [Brinker 1990, Vasseur 1993, Hohn
1990]. Exercitiile de fizioterapie pasiva (flexie-extensie) sunt recomandate n prima
saptamna dupa ridicarea atelei [Brinker 1990], animalul fiind apoi ncurajat sa-si
utilizeze piciorul n mers, intensitatea exercitiilor crescnd treptat [Vasseur 1993].
Prognosticul postoperator este favorabil n cca 85 % din cazuri [Vasseur 1983].
I.
Tehnica operatorie n luxatia scapulo-humerala mediala

- transpozitionarea mediala a tendonului muschiului biceps brahial

Contentie: n decubit lateral pe partea sanatoasa, cu piciorul afectat usor rotit spre
exterior.
Articulatia scapulo-humerala este abordata printr-o incizie pozitionata pe fata craniomediala a umarului [Hohn 1971], pornind de deasupra tuberozitatii glenoide a spetei, pe
mijlocul fetei mediale a humerusului, pna n treimea mijlocie a diafizei acestuia. Se
incizeaza pielea si tesutul conjunctiv subcutanat.
Retractarea laterala a marginilor cutanate ale plagii expune muschiul brahiocefalic a carui
margine craniala este disecata iar muschiul, la rndul lui, este retractat n partea mediala a
cmpului operator vezi si tehnica abordarii umarului n luxatia laterala.
ramura distala a venei cefalice brahiale. Separarea musculara trebuie efectuata la o
muschiului pectoral profund care este incizat n mod similar cu precedentul - vezi si
tehnica abordarii umarului n luxatia laterala [Hohn 1971, 1973, 1990]. Alti autori
[Vasseur 1993, Brinker - 1990] prefera decolarea subperiostala a insertiilor humerale
ale celor doi muschi pectorali.
Retractarea medio-caudala a ambilor muschi pectorali expune ntreaga fata mediala a
articulatiei scapulo-humerale.
Retractarea caudala a tendonului muschiului coracobrahial NR.
Insertia muschiului supcapsular pe tuberculul mic al humerusului este incizata si
retractata caudal NR.
Se expune capsula articulara, santul bicipital si tendonul muschiului biceps brahial
Disectia tesuturilor care acopera santul bicipital (intertubercular), incizia ligamentului
transvers humeral si incizia capsulei articulare permite mobilizarea tendonului muschiului
biceps brahial.
Inspectia articulatiei si identificarea tuturor discontinuitatilor capsulei articulare.
Noua culisa de alunecare a tendonului muschiului biceps brahial este pregatita prin
osteotomia n lambou a tuberculului mic al humerusului NR. Osteotomia este amorsata
n partea mediala a tuberculului mic al humerusului, mergnd n sens cranial si n
profunzimea osului humeral NR. Continuitatea periostala craniala dintre lamboul osos si
humerus trebuie conservata cu atentie.
27
Cornel Igna
Dupa ridicarea atenta si orientarea craniala a lamboului osos, sub acesta n diafiza
humerala este pregatit prin chiuretare un sant receptor pentru tendonul muschiului biceps
brahial NR.
Reducerea luxatiei.
Plasarea tendonul muschiului biceps brahial n santul creat sub lamboul osos. Fixarea
peste tendon a lamboului osos, prin inserarea a doua brose Kirschner subtiri (a unui surub
osos cu piulita sau a unei scoabe) NR, stabilizeaza noua pozitie a tendonului muschiului
biceps brahial.
Brinker O.W. si colab. 1990 [...] propun ca alternativa creerea unui sant n corticala
osului n care tendonul transpozitionat al muschiului biceps brahial este fixat cu un surub
cu saiba inserat transfixic NR
Sutura capsulei articulare vezi si tehnica operatorie n luxatia scapulo-humerala laterala,
pag................ Vasseur B.P. 1993 [....] recomanda pentru sutura capsulei utilizarea
firelor de catgut cromat. Sutura de imbricarea a plagii capsulei articulare mediale este
indicata de Hohn R.B. si colab. 1983 [...], iar utilizarea pentru aceasta a firelor
resorbabile sintetice inserate n puncte separate n U sau X este recomandata de catre
Brinker O.W. si colab. 1990 [...].
Daca la rotirea externa a humerusului se constata o deplasare exagerata nspre medial a
capului humeral se poate amplasa o sutura de derotare ntre marginea mediala a cavitatii
glenoide a spetei si tuberculul mare al humerusului [Brinker 1990]. Forarea a doua
orificii osoase sau amplasarea a doua suruburi, n punctele de reper mai sus mentionate,
serveste ca suport pentru inserarea unui fir gros neresorbabil care se va strnge moderat.
Burghierea orificiului humeral se va face ntre trocanterul mare al humerusului si santul
intertrocanterian la nivelul insertiei ligamentului humeral transvers. Firul de ancoraj
scapulo-humeral trebuie sa fie puternic tensionat la rotirea interna a humerusului NR.
Insertia tendinoasa a muschiului supcapsular este elongata spre tuberculul mare al
humerusului si este suturata (puncte separate n U cu fir resorbabil sintetic) lnga
insertia muschiului pectoral profund.
Sutura cu material resorbabil (puncte separate n U) a muschilor pectorali (profund si
superficial). Cnd s-a facut decolarea insertiilor muschilor pectorali [Vasseur 1993,
Brinker - 1990] acestea vor fi acolate prin sutura (puncte separate n U cu fir resorbabil
sintetic) la fascia portiunii acromiale a muschiului deltoid NR.
Sutura muschiului brahiocefalic la fascia brahiala (material resorbabil).
Sutura tesutului conjunctiv subcutanat si sutura n puncte separate simple cu material
neresorbabil a pielii asigura refacerea integritatii anatomice a regiunii.
Imobilizarea membrului ntr-un pansament de tip Velpeau vezi pag....... Durata
imobilizarii este de 1 2 saptamni [Brinker 1990, Vasseur 1993, Hohn 1983,
1990]. Exercitiile de fizioterapie pasiva (flexie-extensie) si reluarea treptata a locomotie,
inclusiv fizioterapia prin not, sunt recomandate pna la recuperare integrala [Brinker
1990]. Prognosticul postoperator este favorabil n peste 90 % din cazuri [Hohn 1971,
Vasseur 1983.
28
II.
- transpozitionarea mediala a tendonului muschiului supraspinos
Tehnica de transpozitionare a tendonului muschiului supraspinos pentru cura

luxatiei mediale este indicata n cazul rupturii tendonului muschiului biceps brahial ori a
recidivei cauzate de insuccesul transpozitionarii bicepsului [Hohn 1983, 1990, Vasseur
1993, Cook - 2001]. Abordarea articulatiei scapulo-humerale este identica tehnicii
operatorii de transpozitionare a tendonului muschiului biceps brahial vezi pag.........
Disectia atenta a marginii cranio-mediale a muschiului supraspinos de acolarile fasciale la
muschiul pectoral profund permite descoperirea si incizarea insertiei humerale a
ultimului. O separare totala a celor doi muschi este necesara pentru reusita
transpozitionarii portiunii tendinoase a muschiului supraspinos care apare pe fata mediala
a articulatiei nainte de a se insera cranial pe tuberculul mare al humerusului [Hohn
1983].
Dupa retractarea mediala a muschilor pectorali (superficial si profund) care expune
ntreaga fata mediala a articulatiei scapulo-humerale se identifica leziunile capsulei
articulare, ale tendonului muschiului biceps brahial si / sau ale ligamentului transversal
humeral.
Reducerea luxatiei.
Sutura de imbricare a plagii capsulei articulare mediale vezi si pag.........
Ruptura ligamentului transvers al humerusului si / sau ale tendonului muschiului biceps
brahial se refac prin sutura sau tenodeza [Brinker 1990, Denny 1996] pentru a mentine
functia bicepsului, prevenind schiopatura vezi si cap. 5., pag................
Osteotomia tuberculului mare al humerusului trebuie limitata strict la portiunea pe care se
insera muschiul supraspinos. Pozitionnd piciorul n extensie se plaseaza osteotomul pe
creasta tuberculului mare al humerusului cranial de insertia muschiului infraspinos NR.
Osteotomia va fi orientata oblic cranio-medial n asa fel nct linia de separare de pe fata
mediala sa fie paralela si situata usor deasupra marginii ligamentului humeral transvers
NR.
Portiunea tendinoasa a muschiului supraspinos, aferenta insertiei pe portiunea
osteomizata din tuberculul mare al humerusului, este disecata atent de masa musculara a
muschiului, obtinnd o alungire care sa permita pozitionarea ei mediala NR n aria osoasa
a tuberculului mic al humerusului. Dimensionarea corecta este deosebit de importanta, o
disectie prea avansata n masa muschiului creeaza un fascicul prea lung a carui tensiune
este insuficienta pentru stabilizarea mediala a articulatiei scapulo-humerale [Vasseur
1993].
Osteotomia tuberculului mic al humerusului NR pregateste patul receptor pentru
reinsertia transpozitionanta a portiunii tendinoase a muschiului supraspinos.
Fixarea portiunii osteomizate din tuberculul mare al humerusului peste locul pregatit
anterior se face cu doua brose Kirschner si o ligatura metalica de tensionare ntre capetele
broselor si tuberculul mare al humerusului (sub locul de osteotomie) NR.
Refacerea integritatii regiunii se face prin suturi etajate (muschiul pectoral profund,
muschiul pectoral superficial, muschiul brahiocefalic, tesutul conjunctiv subcutanat si
29
Cornel Igna
pielea) vezi si tehnica de transpozitionare laterala a tendonului muschiului biceps
brahial, pag........
ngrijirile postoperatorii sunt similare tehnicii precedente vezi pag.............
Tehnica operatorie n luxatia scapulo-humerala craniala

- transpozitionarea craniala a tendonului muschiului biceps brahial
[Brinker 1990, DeAngelis 1970, 1973, Vasseur 1993, Hohn 1983, 1990]
Accesul operator este asigurat de abordarea craniala a articulatiei scapulo-humerale
[Piermattei-1979, Brinker 1990] vezi si pag........
cmpului operator. Incizia fasciei muschiului brahiocefalic n lungul marginii sale laterale
expune muschiul pectoral superficial. .
Incizia muschiului pectoral superficial se face n lungul diafizei humerusului.
Pe fata laterala a regiunii se incizeaza si se retracteaza n lateral portiunea acromiala a
muschiului deltoid.
Disectia marginii cranio-mediale a muschiului supraspinos permite descoperirea si incizia
insertiei muschiului pectoral profund.
Retractarea mediala a muschilor pectorali evidentiaza tendonul muschiului biceps brahial
care este eliberat din culisa sa de alunecare (santul intertubercular) prin incizarea
ligamentului humeral transvers vezi si pag....
Osteotomia n V a tuberculului mare al humerusului mpreuna cu insertia muschiului
supraspinos NR
Retractarea dorsala a muschiului supraspinos.
Inspectia marginii craniale a capsulei articulare si sutura eventualelor discontinuitati
(plagi) vezi si pag......
Reducerea luxatiei.
Pregatirea patului receptor pentru tendonul muschiului biceps brahial consta n adncirea
si rotunjirea marginilor santului ramas n corpul humeral dupa detasarea n V a
tuberculului mare (chiuretare, pilire) NR. Fata interna a portiunii detasate din tuberculul
mare al humerusului va fi ajustata corespunzator cu un cleste ciupitor NR.
Transpozitionarea tendonului muschiului biceps brahial n santul creat NR.
Fixarea tuberculului mare al humerusului cu doua brose Kirschner si o ligatura metalica
de tensionare dispusa n 8 fixeaza, n noua locatie craniala, tendonul muschiului biceps
brahial NR
Sutura plagii operatorii (muschiul pectoral profund, muschiul pectoral superficial,
muschiul brahiocefalic, tesutul conjunctiv subcutanat si pielea) vezi si tehnica de
transpozitionare laterala a tendonului muschiului biceps brahial, pag........
Piciorul afectat este imobilizat n extensie ntr-un bandaj amovibil de tip atela amprentata
(confectionata din gips sau fibre de sticla) si fixata prin nfasare n spica vezi pag.......
Durata imobilizarii este de 10 14 zile. Modalitatile de recuperare functionala a
30

membrului sunt identice cu cele prezentate la transpozitionare laterala a tendonului
muschiului biceps brahial vezi pag........
Tehnica operatorie n luxatia scapulo-humerala caudala

[Brinker 1990]
Acces operator cranio-lateral cu osteotomia acromionului [Piermattei 1979] vezi si
accesul operator n fracturile colului spetei, pag........ Incizia curba a pielii si tesutului
conjunctiv subcutanat, pornind de la jumatatea spinei scapulare si continund distal pna
la jumatatea diafizei humerusului.
Incizia stratului adipos si a fasciei profunde a spetei permite identificarea celor doua
portiuni al muschiului deltoid (acromiala, situata cranio-lateral si scapulara, plasata
caudo-lateral) NR.
Osteotomia acromionului NR este precedata de burghierea acestuia (numarul de orificii si
plasarea acestora depinde de tehnica aleasa pentru reconstructie vezi pag..........) pentru
a permite o coaptare perfecta n momentul refacerii planurilor anatomice. Retractarea
distala a acromionului osteomizat mpreuna cu potiunea acromiala a muschiului deltoid
inserat pe acesta NR.
Disectia acolarii distale a muschiului supraspinos la spina scapulara si retractarea craniala
a acestuia. Identificarea arterei si a nervului suprascapular, care necesita o manipulare
foarte atenta pentru a evita lezionarea lor n timpul suturii capsulei articulare.
mbunatatirea expunerii partii caudale a articulatiei scapulo-humerale se realizeaza prin
tenotomia muschilor infraspinos si micul rotund (teres minor) si retractarea lor n sens
caudo-proximal NR. Atentie la traiectul caudal a nervului axilar, a arterei si venei
circumflexe caudale a humerusului.
Reducerea luxatiei.
Sutura de imbricare a capsulei articulare cu puncte separate de sutura tip Lembert sau
Halstead cu material resorbabil sintetic. Suturile trebuie sa fie plasate pe fata caudolaterala si cranio-laterala a articulatiei.
Integritatea muschilor tenomizati (micul rotund si infraspinos se reface prin sutura n
puncte separate n U cu material resorbabil sintetic.
Acromionul se reataseaza la spina scapulara cu una sau doua brose Kirschner si o ligatura
metalica de tensionare, n 8 vezi pag........
Sutura n surjet simplu cu fir resorbabil a fasciilor scapulare si a tesutului conjunctiv
subcutanat.
Imobilizarea, timp de doua saptamni, a piciorului afectat ntr-un pansament de tip
Velpeau.
31
Cornel Igna
Artroplastia scapulo-humerala
Recurgerea la artroplastia scapulo-humerala n caz de insucces a celorlalte
metode de reducere si stabilizare a articulatiei umarului poate conduce la obtinerea de
rezultate acceptabile mai ales la cinii de talie mica (recuperarea a cca 80 % din
capacitatea functionala a membrului) [Piermattei 1990, Breuker 1988, Brinker
1990, Franczuski 1988, Cook - 2001].
Tehnica operatorie a fost descrisa anterior - vezi pag............
Artrodeza scapulo-humerala
Artrodeza scapulo-humerala este indicata n tratamentul luxatiilor congenitale
ale umarului (datorate displaziei severe a cavitatii glenoide a spetei si sau modificarilor
degenerative secundare ale diferitelor elemente ale articulatiei) si n caz de recidiva a
luxatiei dupa reducerea si stabilizarea operatorie [Vasseur 1993].
Tehnica operatorie a fost descrisa n cadrul prezentarii modalitatilor terapeutice
aplicabile n fracturile cavitatii glenoide (cap. 1.5.) vezi pag............
Bibliografie
1. Alexander J.E. 1962 Open reduction and fixation of shoulder luxation. Small
Anim. Clin., 2, 379.
2. Ball D.C. 1968 A case of medial luxation of the canine shoulder joint ant its
surgical correction. Vet. Rec., 83, 195.
3. Bardet J.F. 1998 Diagnosis of shoulder instability in dogs and cats: A
retrospectve study. J. Am. Anim. Hosp. Assoc., 34, 42.
4. Breucker K.A., Piermattei D.L. 1988 Excision arthroplasty of the canine
scapulo-humeral joint: Report of three cases. Vet. Comp. Orthop. Traum., 3, 134
Fracture treatment Luxations of the shoulder. Excision arthroplasty. Arthrodesis
of the shoulder joint. Ed. W.B. Saunders, Philadelphia, 472-486.
6. Butterworth S. 1994 The shoulder. n: Manual of small animal arthrology (ed.
Houlton J.E.F., Collinson R.W.), BSAVA, 149-174.
7. Campbell J.R. 1968 Shoulder lameness in the dog. J.Small Anim. Pract., 9,
189.
8. Cook J.L. 2001 Luxations. n: Small animal orthopedic surgery lecture
schedule. www.cvm.missouri. edu.
9. DeAngelis P.M., Schwartz A. 1970 Surgical correction of cranial dislocation
of the scapulohumeral joint in a dog. J. Am. Vet. Med. Assoc., 156, 435.
32

10. DeAngelis P.M. 1975 Luxation of the shoulder joint. n: Current techniques in
small animal surgery (ed. Bojrab M.J.). Ed. Lea & Febiger, Philadelphia, 499-504.
Surgery Scapulohumeral joint luxations. Ed. Mosby, St. Louis, 727-730.
13. Fowler D.J., Presnell K.R., Holmberg D.L. 1988 Scapulohumeral arthrodesis:
Results in seven dogs. J. Am. Anim. Hosp. Assoc., 24, 667.
14. Franczuski D., Parks L.J. 1988 Glenoid excision as a treatment in chronic
shoulder disabilities: Surgical technique and clinical results. J. Am. Anim. Hosp.
Assoc., 24, 637.
15. Genevois J.P. 2002 The lax shoulder in the dog: Surgical management. Proc.
of 27th WSAVA Congres, Granada, pid 2657.
16. Hohn R.B. 1965 Surgical approaches to the canine hip. Anim. Hosp., 143, 21
17. Hohn R.B., Rosen H., Bohning R.H.Jr., Brown S.G. 1971 Surgical
stabilization of recurrent shoulder luxation. Vet.Clin. North Am., 1, 537.
18. Hohn R.B., Craig T.E., Anderson D.W. 1983 Luxations of the shoulder joint.
n: Current techniques in small animal surgery, 2nd ed. (ed. Bojrab M.J.) Ed. Lea
& Febiger, Philadelphia, 726- 733.
19. Hohn R.B., Craig T.E., Anderson D.W. 1990 Treatment of shoulder joint
luxations. n: Current techniques in small animal surgery, third ed. (ed. Bojrab
M.J.) Ed. Lea & Febiger, Philadelphia, 740-748.
20. Innes F.J. 2000 Advanced artroscopy in dogs: current experience in UK. Proc.
of 10th ESVOT Congress, Munchen, 51.
21. Leighton L.R. 1993 Small animal orthopedics Luxation of the shoulder. Ed.
Wolfe, London, 5.2.-5.4.
22. Lewis D.D. 2002 Fundamentals of orthopedic surgery: - scapulohumeral
luxations. http://www.vetmed.ufl.edu.
23. Morgan J.P., Wind A., Davidson A.P. 2000 Hereditary bone and joint diseases
in the dog. Ed. Shlutersche, 21-40.
24. Nicola T. 1953 Recurrent dislocation of the shoulder. Am. J. Surg., 86, 85.
25. Nicolescu V. 1985 Articulatiile membrului toracic. n: Anatomia comparata a
Bucuresti, 143-151.
27. Piermattei L.D., Blass E.C. 1990 Resection of the glenoid rim and humeral
head. n: Current techniques in small animal surgery, third ed. (ed. Bojrab M.J.)
Ed. Lea & Febiger, Philadelphia, 748-749
28. Vasseur B.P. 1983 Clinical results of surgical correction of shoulder luxation
in dogs. J. Am. Vet. Med. Assoc., 182, 503.
29. Vasseur B.P. 1993 Luxation of the scapulohumeral joint. n: Texbook of small
33
Cornel Igna
30. Vaughan L.C. 1967 Dislocation of the shoulder joint in the dog and cat. J.
Small Anim. Pract., 8, 45.
31. Vaughan L.C., Jones D.G.C. 1969 Congenital dislocation of the shoulder joint
in the dog. J.Small Anim. Pract., 10, 1.
34
7. RUPTURA TENDONULUI MUSCHIULUI BICEPS BRAHIAL

Ruptura portiunii proximale a tendonului muschiului biceps brahial apare, de
regula, la cinii adulti, fiind mai rar observata dect avulsia insertiei scapulare (asociata
cu fracturile tuberozitatii supraglenoide vezi cap. 1.4., pag......) care apare la cinii
tineri, desi ambele afectiuni au aceeasi etiologie traumatica [Brinker 1990, Milton
1983]. Rupturile incomplete, desirarile tendonului muschiului biceps brahial reprezinta
cauze ale declansarii tenosinovitei bicipitale vezi cap. 7., pag.............
Ruptura portiunii proximale a tendonului muschiului biceps brahial este
localizata lnga tuberculul mare al humerusului. Simptomatologia exprimata are caracter
general, tumefactia umarului, durere, schiopatura. Miscarile de flexie-extensie ale cotului
sunt n multe cazuri normale iar palparea tendonului n aria de producere a rupturii este
greu de efectuat datorita tumefactiei regiunii [Brinker 1990]. Examenul radiografic
releva inexistenta unor discontinuitati osoase, fiind evidenta doar o usoara laxitate a
articulatiei scapulo-humerale. Examinarea artroscopica permite identificarea rupturii
[Van Ryssen 2000].
Tenorafia prin metodele clasice de sutura [Aron 1990, Bloomberg 1993,
Milton 1983, Braden 1975, Igna 1997] este contraindicata datorita efectelor adverse dislocarea insertiei, cicatrici aderente, lezarea tecii sinoviale a tendonului. Procedeul
terapeutic recomandat n aceste situatii este tenodeza tendonului [Denny 1996, Brinker
1990, Genevois - 2002].
Tehnica operatorie [Brinker 1990]
exterior.
Accesul operator este cranio-medial [Piermattei 1979] vezi cap. 4 - tehnica operatorie
n luxatia scapulo-humerala mediala - transpozitionarea mediala a tendonului muschiului
biceps brahial, pag..........
Dupa retractarea mediala a ambilor muschi pectorali si expunerea ntregii fete mediale a
articulatiei scapulo-humerale se diseca tesuturilor care acopera santul bicipital,
descoperind tendonul muschiului biceps brahial.
Tendonul bicepsului se rezeca proximal ct mai aproape de insertia sa pe tuberozitatea
supraglenoida si distal imediat sub ligamentul transvers humeral NR. Eventualele plagi
ale capsulei articulare se vor nchide prin sutura.
Cu cotul flexat, tendonul muschiului biceps se plaseaza n santul intertubercular, n
pozitia care asigura tensionarea musculara adecvata. Se ajusteaza, daca este cazul,
lungimea tendonului n asa fel nct sa nu depaseasca n sens proximal marginea
ligamentului transvers al humerusului.
Se chiureteaza periostul din santul intertubercular humeral, pregatind patul de fixare al
tendonului.
Tenodeza propriu-zisa se face cu un surub sau cui cu piulita [Brinker 1990] sau cu o
scoaba [Denny 1996] NR.
35
Cornel Igna
O alta modalitate de atasare a tendonului muschiului biceps brahial consta n sutura
acestuia la insertia muschiului supraspinos [Brinker 1990]. Dupa rezectia proximala a
insertiei tendonului pe tuberozitatea supraglenoida a spetei, se incizeaza ligamentul
transvers al umarului si se extrage portiunea distala a tendonului bicepsului brahial,
conservndu-i lungimea.
Se foreaza din medial spre lateral n directie oblica, cranio-dorsala un tunel prin
tuberculul mare al humerusului NR.
Tendonul muschiului biceps brahial se introduce prin acest tunel si este fixat prin sutura
la insertia muschiului supraspinos pe tuberculul mare al humerusului NR.
Plaga operatorie se nchide prin suturi etajate (muschii pectorali; muschiul brahiocefalic,
fascia si tesutul conjunctiv subcutanat; pielea) vezi pag.............
Bibliografie
1. Aron N.D. 1990 Tendons. n: Current techniques in small animal surgery, 3rd
ed. (ed. Bojrab M.J.) Ed. Lea & Febiger, Philadelphia, 549-561.
3. Braden D.T. 1975 Tendons and muscles. n: Current techniques in small
Fracture treatment Rupture of the tendon of the biceps brahii muscle. Ed. W.B.
2651.
7. Igna C. 1997 Suturile tendoanelor. n: Chirurgie veterinara (ed. Bolte S., Igna
C.). Ed. Brumar, Timisoara, 228-231.
10. Van Ryssen B., Van Bree H. 2000 Advanced arthroscopy in dogs: current
experiences in Belgium. Proc. of 10th ESVOT Congress, Munchen, 48.
36
8. DEPLASAREA MEDIALA A TENDONULUI MUSCHIULUI

BICEPS BRAHIAL
Deplasarea mediala a tendonului muschiului biceps brahial este urmarea actiunii
unor factori traumatici care au provocat ruperea ligamentului transvers al humerusului.
Ligamentul transvers al humerusului asigura, n mod normal, fixarea tendonului
muschiului biceps brahial n santul intertubercular al humerusului.
Ruperea ligamentului permite n timpul miscarilor de flexie a piciorului
deplasarea mediala a tendonului muschiului biceps brahial. Deplasarea mediala a
portiunii proximale a tendonului bicepsului brahial a fost raportata la cini din rasa
Collie, Pudel si ogar Greyhound [Bennett 1979, Milton 1983 si Goring R.L. si colab.
1984 cit. de Bloomberg 1993].
Examinarea clinica releva schiopatura usoara, intermitenta iar manipularea
(flexia-extensia) umarului provoaca durere, animalul avnd tendinta de a se sustrage.
Palparea profunda a fetelor cranio-mediala si mediala a umarului n timpul flexie att a
umarului ct si a cotului permite sesizarea miscarii de alunecare mediala a tendonului
muschiului biceps brahial. La extensia umarului tendonul revine la pozitia normala, n
santul intertubercular humeral [Benett 1979, Milton 1983, Bloomberg 1993].
Tratamentul este operator, constnd n aplicarea peste santul intertubercular al
humerusului a unui mijloc de contentie (proteza de fixare) n aceasta locatie a tendonului
muschiului biceps brahial.
Tehnica operatorie [Bloomberg 1993]
exterior.
Accesul operator este cranio-medial [Piermattei 1979] vezi cap. 4 - tehnica operatorie
n luxatia scapulo-humerala mediala - transpozitionarea mediala a tendonului muschiului
biceps brahial si cap. 5 - ruptura tendonului muschiului biceps brahial, pag..........si ........
Extensia umarului faciliteaza repunerea tendonului muschiului biceps brahial n santul
intertubercular al humerusului.
Daca santul intertubercular este aplatizat el trebuie adncit si / sau largit prin chiuretare
sau cu cleste ciupitor de os.
Plagile tecii sinoviale ale tendonului se sutureaza sau se fixeaza peste tendon cu material
de sutura neresorbabil, monofilament.
Stabilizarea fixarii tendonului bicepsului n santul intertubercular se realizeaza cu o
ligatura metalica amplasata n U peste sant, ntre un foraj n corticala humerusului, n
marginea mediala a santului si cele doua gauri practicate n tuberculul mare NR [Denny
1996, Bennett - 1979], cu doua agrafe inserate n ambele margini ale santului
intertubercular NR [Milton 1983] sau cu o mini-placa fixata cu suruburi peste sant
[Bloomberg 1993].
37
Cornel Igna
Plaga operatorie se nchide prin suturi etajate (muschii pectorali; muschiul brahiocefalic,
fascia si tesutul conjunctiv subcutanat; pielea) vezi pag.............
Bibliografie
1. Bennett D., Campbell J.R. 1979 Unsual soft tissue orthopaedic problems in
the dog. J. Small Anim. Pract., 20, 27.
38
9. TENOSINOVITA MUSCHIULUI BICEPS BRAHIAL

Tenosinovita muschiului biceps brahial sau tenosinovita bicipitala este o
afectiune inflamatorie a portiunii proximale a tendonului bicepsului brahial si a tecii
sinoviale care l nconjoara [Brinker 1990, Fossum 1999, Butterworth 1994, Lincoln
1984, Bloomberg 1993, La Hue 1988, Stobie 1995, Genevoise 2002, Lewis 2002]. Studii recente [Gilley 2002, Davidson 2000] considera tenosinovita bicipitala
ca fiind preponderent rezultatul unor procese degenerative si doar secundar, n proportie
mult mai mica, a proceselor inflamatorii. Teaca sinoviala reprezinta o continuare directa a
capsulei articulatiei scapulo-humrale [Evans 1971].
Afectiunea este ntlnita la cinii de vrsta mijlocie sau la cinii batrni din rase
de talie mijlocie si mare [Brinker 1990, Fossum 1990, Wiegand - 1995].
Tenosinovita muschiului biceps brahial apare n urma traumatizarii directe sau
indirecte a portiunii proximale a tendonului muschiului biceps brahial si / sau a migrarii
craniale, chiar si n teaca sinoviala a tendonului, a osteofitelor intra-articulare (soricei) n
cazul osteocondritei disecante (OCD), osteocondromatozei sinoviale (OCS) sau a
afectiunilor degenerative (DJD1) ale articulatiei umarului [Brinker 1990, Fossum
1999, Butterworth 1994, Lincoln 1984, Bloomberg 1993, La Hue 1988, Stobie
1995, Genevoise 2002, Lewis 2002, Read - 2000]. Inflamatiile cronice pot determina
hiperplazia sinoviei si mineralizarea distrofica a tendonului muschiului biceps brahial
[Fossum 1999].
Afectiunea poate fi localizata, de regula, la un singur picior dar exista si
raportari ale afectarii ambelor picioare [Fossum 1999]. Evolutia bolii poate fi acuta sau
cronica [Bloomberg 1999, Genevoise 2002]. Evolutia initial insidioasa a tenosinovitei
bicipitale determina proprietarul sa se adreseze medicului n faza cronica a bolii [Brinker
1990].
Animalele prezinta o schiopatura intermitenta cu agravare progresiva si cu
intensificare n timpul efortului si dupa acesta [Brinker 1990, Fossum 1999]. Faza de
suspensie a locomotiei este scurtata datorita limitarii flexiei si extensiei articulatiei
umarului.
n evolutiile acute poate fi surprinsa o usoara caldura locala si tumefierea
elastica a tecii sinoviale care treptat pe masura cronicizarii afectiunii devine pastoasa
(hiperplazia viloasa a membranei sinoviale, hiperplazie vasculara) iar pe marginile
santului intertubercular apar osteofite si n masa tendonului focare de calcificare
metastatica, sau de metaplazie cartilaginoasa [Bloomberg 1993, Davidson 2000, Muir
1992, Gilley -2002]. Inspectia releva atrofia evidenta a musculaturii spetei
(supraspinos, infraspinos), musculatura bratului fiind de dimensiuni normale [Brinker
1990, Fossum - 1999]. Palparea profunda a santului intertubercular direct pe teaca
tendonului provoaca, n special n cazurile acute, o durere vie [Brinker 1990,
Bloomberg 1993]. Durerea provocata de manipularea articulatiei umarului, n special la
cazurile cronice, este inconstanta [Muir 1994, Brinker 1990]. Genevois J.P. 2002
1
DJD degenerative joint disease
39
Cornel Igna
[..] considera ca singurul simptom cu valoare patognomonica este durerea provocata de
palparea tecii sinoviale n timpul flexiei umarului si a extinderii la maxim a cotului.
Examenul radiografic poate releva modificari importante doar n cazurile
cronice - prezenta osteofitelor n santul intertubercular humeral si eventual focare de
calcificare metastatica n aria de proiectie a tendonului muschiului biceps brahial.
Artrografia cu contrast poate arata n plus doar modificarile cauzate de hiperplazia
membranei sinoviale si eventualele rupturi ale tendonului sau acolari existente ntre
tendon si membrana sinoviala [Barthes 1993, Genevoise 2002, Fossum 1999,
Brinker 1990]. Metaplazia fibro-cartilaginoasa a insertiei proximale a tendonului
muschiului biceps brahial poate fi identificata si la cinii sanatosi [Davidson 2000].
Examenul lichidului articular (sinoviei) este normal sau denota o inflamatie
articulara medie (vscozitate usor crescuta, clar sau usor tulbure, cu pna la 5.000
leucocite / l). Depistarea unei inflamatii articulare septice (lichid sinovial vscos,
tulbure, cu mai mult de 40.000 leucocite / l din care peste 90% neutrofile) presupune
renuntarea la examenul radiografic cu contrast ca si la terapia cu corticoizi [Brinker
1990, Fossum 1999].
Tratamentul conservator este aplicabil n cazurile acute [Brinker 1990,
Genvoise 2002, Fossum 1999] nainte ca modificarile patologice ale tendonului sa
devina ireversibile. Administrarea sistemica de antialgice-antiinflamatorii nesteroidice si
restrictionarea drastica a regimului de miscare a animalului pentru 3 4 saptamni sunt
eficiente n multe cazuri [Brinker 1990, Genevoise 2002].
n cazurile grave, corticoterapia intra-articulara sau n teaca sinoviala bicipitala,
cu 10 60 mg de metil prednisolon acetat, cu eventuala readministrare dupa 3 saptamni
si asigurarea unui repaus locomotor prelungit (4 6 saptmani) poate conduce la
vindecare [Brinker 1990, Bloomberg 1993, Genevoise 2002, Fossum -1999]. n
aceste cazuri administrarea orala de corticosteroizi sau antialgice-antiinflamatorii
nesteroidice este ineficienta [Brinker 1990, Fossum 1999].
Tratamentul operator este recomandat n caz de esec terapeutic al masurilor
conservatoare si n cazurile cronice [Brinker 1990, Bloomberg 1993, Genevoise
2002, Fossum -1999]. Scopul interventiei operatorii este eliminarea durerii provocate de
miscarile tendonului bicepsului brahial n teaca sinoviala inflamata. Aplicarea timpurie a
tratamentului operator ofera mai multe sanse de reabilitare totala dect n cazurile
tergiversate sub un tratament conservator [Brinker 1990]. Tratamentul consta n
tenodeza tendonului muschiului biceps brahial [Becker 1989] pentru detalii privind
tehnica operatorie vezi cap. 7, pag........ Sectionarea ligamentului transvers humeral si
incizia capsulei articulare sunt obligatorii pentru eliberarea tendonului muschiului biceps
brahial de la eventualele sinechii cu teaca sinoviala si / sau santul intertubercular.
Explorarea articulatie si eliminarea osteofitelor intra-articulare sau a nodulilor
cartilaginosi este de asemenea obligatorie. Rezectia tecii sinoviale bicipitale si sutura
capsulei articulare preced rezectia, transpozitionarea si fixarea tendonului muschiului
biceps brahial.
40

Imobilizarea pentru 2 3 saptamni a piciorului ntr-un pansament de tip Velpeau vezi
pag....... Repaus locomotor pentru 6 saptamni, urmat de reluarea progresiva a miscarii. O
recuperare deplina se produce dupa 2 9 luni [Fossun 1999]. Reusita tratmentului
operator se cifreaza la 50 94 %, dependent de afectiunile concurente ntlnite (OCD,
OCS sau DJD), [Becker 1989, Post 1989, Stobie 1995].
Bibliografie
1. Barthez P., Morgan J. 1993 Bicipital tenosynovitis in the dog, evaluation with
positive contrast arthrography. Vet. Radiology, 34, 325.
2. Becker D.A., Cofield R.H. 1989 Tenodesis of the long head of the biceps
brahii for chronic bibipital tendinitis. J. Bone Joint Surg., 71A, 376.
Fracture treatment Tenosynovitis of biceps tendon. Ed. W.B. Saunders,
6. Davidson E.B., Griffey S.M., Vasseur P.B., Shields S.L. 2000
Histopathological, radiographic, and arthrographic comparison of the biceps
tendon in normal dogs and dogs with biceps tenosynovitis. J. Am. Anim. Hosp.
Assoc., 36, 522.
Surgery Bicipital tenosynovitis. Ed. Mosby, St. Louis, 732-734.
2651.
10. Gilley R.S., Wallace L.J., Hayden D.W. 2002 Clinical and pathologic analyses
of bicipital tenosynovitis in dogs. Am. J. Vet. Res., 63, 402.
11. LaHue T.R., Brown S.G., Roush J.C., et al. 1988 Entrapment of joint mice in
the bicipital tendon steath as a sequela to osteochondritis dissecans of the
proximal humerus in dogs: A report of six cases. J. Am. Anim. Hosp. Assoc., 24,
99.
12. Lewis D.D. 2002 Fundamentals of orthopedic surgery: - bicipital
tenosynovitis. http://www.vetmed.ufl.edu.
13. Lincoln J., Potter K. 1984 Tenosynovitis of the biceps brachii tendon in dogs.
J.Am. Anim. Hosp. Assoc., 20, 385.
14. Muir P., Goldsmid S.E., Rothwell T.L., Bellenger C.R. 1992 Calcifyng
tendinopathy of the biceps brachii in a dog. J.Am. Vet. Med. Assoc., 201, 1749.
41
Cornel Igna
16. Post M., Benca P. 1989 Primary tendinitis of the long head of the biceps. Clin.
Orthop. Rel. Res., 246, 117.
17. Read R.A. 2000 Ligament and tendon disorders of the shoulder in sporting
and working dogs. Proc. 60th Symp. Annual international canine sports medicine,
Orlando, 30.
18. Stobie D., Wallace L.J., Lipowitz A.J., King V., Lund E.M. 1995 Chronic
bicipital tenosynovitis in dogs: 29 cases (1985 1992). J. Am. Vet. Med. Assoc.,
207, 201.
19. Wiegand U. 1995 Tenovaginitis of the musculi biceps brachii in dogs.
Tijdschr. Diergeneeskd., 120, 592.
42
10. OSTEOCONDRITA DISECANTA (OCD) A CAPULUI

HUMERAL
Osteocondroza reprezinta o boala sistemica, caracterizata de tulburari ale
osificarii endocondrale din cartilajele de acoperire epifizare (articulare) si din cartilajele
de crestere metafizare si apofizare [Siffert - 1981, Genevoise 2002, Brinker 1990,
Olsson 1977, Lenehan - 1985].
Tulburarea homeostaziei existente ntre procesele de crestere si respectiv de
osificarea a cartilajelor articulare produce leziuni care pot fi clasificate n patru grade de
evolutie [Craig 1965]. Primele trei grade evolueaza asimptomatic si sunt surprinse
diagnostic accidental [Olsson 1983]. Gradul IV al sindromului de osteocondroza
evolueaza simptomatic (schiopatura, durere), ca urmare a desprinderii unei portiuni din
cartilajul articular. Manifestarile clinice si modificarile radiografice corespunzatoare
gradului IV sunt definite cu termenul de osteocondrita disecanta (OCD) [Probst 1993,
Fossum 1999, Genvoise 2002]. Termenul de OCD a fost introdus pentru prima data
de Knig n 1887 n medicina umana [Harrison 1975] desi semnalari despre o
simptomatologie asemanatoare existau nca din 1726 [Probst 1993]. n medicina
veterinara una din primele descrieri ale OCD la cine apartine lui Brass W 1956 cit. de
Probst W.C si Johnston A.S. 1993 [..].
Osteocondrita disecanta afecteaza cartilajele articulare (epifizare) ale mai multor
articulatii, cu localizari diferite: umar, cot, genunchi, jaret, vertebre [Brinker 1990,
Fossum 1999, Kriegleder 2000, Cook 2001, Lewis 1999, Knecht 1977, Houlton
1984] dar este incriminata si n fragmentarea procesului coronoid al ulnei si n
nonuniunea epicondilului medial al humerusului [Brinker 1990, Lewis -1999] vezi si
pag........ OCD a capului humeral este cea mai frecventa localizare a OCD (cca 36 % din
totalul cazurilor, ntr-un studiu pe 626 de cini) la cinii din Statele Unite ale Americii
[Brinker 1990, Lewis - 1999].
n localizarile metafizare (cartilajele, placile de crestere) osteocondroza este
responsabia de nonuniunea procesului anconat si de osteodistrofia hipertrofica retentia
nucleului de crestere deformitatile angulare de dezvoltare ale radiusului si ulnei
[Brinker 1990, Manley 1990] vezi pag...........
Cresterea normala a portiunii epifizare a oaselor lungi se produce n urma unui
proces de multiplicare a celulelor din stratul germinativ al cartilajului, plasat n zona din
mijlocul cartilajului [Mankin 1985, Probst 1993]. Celulele cartilajului sunt hranite prin
imbibitie osmotica de catre lichidul sinovial. Maturarea celulelor din stratul profund al
cartilajului este urmata de mineralizarea lor osificarea endocondrala. La maturitatea
animalului, cnd cresterea nceteaza, apare o linie de demarcatie clara ntre zona
calcificata si cartilajul propriu-zis. La animalele n crestere (sub noua luni) aceasta linie
lipseste [Cordy 1969]. Echilibrul dintre aceste procese de multiplicare a celulelor liniei
condrale si osificarea straturilor celulare din profunzimea cartilajului asigura o dezvoltare
(crestere) normala [Genevoise 2002].
n patogeneza OCD este incriminata interventia unor factori perturbatori care
determina ncetinirea osificarii straturilor profunde ale cartilajului [Paatsama 1971]. n
43
Cornel Igna
aceste conditii multiplicarea celulelor din stratul germinativ al cartilajului ngrosa
exagerat cartilajul. Datorita grosimii stratului cartilaginos nutritia straturilor profunde este
deficitara ceea ce determina o aranjarea spatiala defectuoasa a condrocitelor din aceste
straturi [Probst 1993, Olsson - 1982]. Osificarea endocondrala nceteaza si apar fisuri
ntre cartilajul afectat si zona calcificata epifizara [Cordy 1969, Milton 1983]. Aceste
fisuri duc la eliberarea de produsi de degradare cu efect proinflamator [Lenehan 1985]
cauznd initial inflamatia articulatiei si mai trziu instalarea unor afectiuni articulare de
tip degenerativ [Fossum 1999]. Acest stadiu al osteocondrozei (stadiul IV evolutiv)
corespunde fazei de debut al osteocondritei disecante. Procesul patologic continua cu
autodisecarea, detasarea si desprinderea portiunii de cartilaj din zona afectata. Interventia
unor factori traumatici n aceasta faza favorizeaza desprinderea [Cordy 1969, Craig
1965]. Indispensabilitatea interventiei factorilor traumatici pentru producerea fracturarii
si desprinderii cartilajului este controversata [Kincaid 1981]. Daca traumatismul nu este
suficient de puternic pentru a produce linii verticale de fractura n cartilagiu reatasarea
spontana a cartilagiului este posibila. Hemoragia produsa prin lezarea capilarelor din
zona osoasa subcondrala si hematomul organizat n spatiul de clivaj permite organizarea
unei retele de fibrina populata cu celule mezenchimale nediferentiate care realizeaza
alipirea cartilajului [Kincaid 1983, Lenehan 1985, Pedersen - 1978].
Portiunea de cartilaj desprinsa formeaza unul sau mai multe fragmente (soricei
articulari2) care se misca, initial liber n lichidul articular exacerbnd inflamatia,
localizndu-se apoi, de regula, n fundul de sac caudal al articulatiei umarului dar si n
teaca sinoviala a tendonului muschiului biceps brahial [Genevoise 2002, Brinker
1990, Degner 2002, May 1989, Fayolle 1992, Fossum 1999, LaHue - 1988].
Fragmentele cartilaginoase se pot resorbi sau dimpotriva, cresc n dimensiuni prin
mineralizare [Genevoise 2002].
Vindecarea nu este posibila dect n conditile reatasarii si stabilizarii operatorii
a fragmentului de cartilagiu desprins [Johnson 1977, Alexander - 1983] sau a exerezei
lui [Harrison 1975, Probst 1993, Genevoise 2002, Fossum 1999, Hulse 2002,
Brinker 1990, Manley - 1990]. Dupa exereza cartilajului, dependent de marimea
defectului are loc repararea defectului patul de tesut de granulatie care ocupa aria lezata
este populata condroplaste si are loc transformarea n tesut fibrocartilaginos si apoi treptat
n cartilaj hialin [Mankin 1986, Frenkel 1999, Lepine - 2000].
Etiologia OCD este extrem de controversata. Un accept unanim este ntrunit
doar consemnarea implicarii polifactoriale [Probst 1993, Genevoise 2002]. n
literatura de specialitate sunt avansate mai multe ipoteze.
Factorii genetici si existenta unei predispozitii ereditare se bazeaza pe cresterea
incidentei OCD la exemplarele din unele linii familiale ale anumitor rase [Morgan
2000, Cordy 1969, Knecht 1977, Studdert - 1991].
Influentele hormonale asupra procesului de osificare a epifizelor. Administrarea
n exces de hormon somatotrop si hormon tireotrop determina o ngrosare considerabila a
cartilajului articular, similara cu cea din OCD [Paatsama 1975]. Testosteronul
actioneaza sinergic cu hormonul de crestere spre deosebire de estrogeni care stimuleaza
calcificarea [Milton 1983]. Aceasta constatare poate explica incidenta mai ridicata a
OCD la masculi dect la femele [Probst 1993].
2
joint mice (engl.) soricei articulari
44

Incongruenta fiziologica a conformatiei articulatiei scapulo-humerale, duce la
ngrosarea accentuata a portiunii caudo-mediale a cartilajului capului humeral care
compenseaza concavitate excesiva a cavitatii glenoide, redistribuind fortele care
actioneaza intra-articular pe o suprafata ct mai mare a cartilajului. ngrosarea excesiva a
cartilajului din portiunea caudala a capului humeral ncetineste osificarea endostala si
obliga cartilajul sa suporte forte mecanice care actioneaza traumatic repetat, dislocndu-l
de la suportul osos [Craig 1965, Kincaid - 1981].
Implicarea unor factori nutritionali supralimentatia, excesul de proteina,
energie, calciu, fosfor si vitamina D - a fost semnalata printre cauzele care cresc incidenta
OCD, [Hedhammer A. si colab. 1974 cit. de Genevoise J.P 2002 [...]]. Dintre toti
acesti factori, implicarea n patogeneza OCD la cine a fost demonstrata doar pentru
excesul de calciu care creste nivelul calcitoninei, ntrziind mineralizare si osificarea
endocondrala [Hazewinkel 2000, Hazewinkel 1985, Hazewinkel 1989].
Factorii traumatici au un rol major n patogeneza OCD [Paatsama 1975] dar
implicarea primara a traumatismelor n declansarea OCD este putin probabila
[Genevoise 2002]. Stresul mecanic repetat poate cauza ngrosarea exagerata a
cartilajelor ca si fisurarea lor, mai ales n conditiile unei dezvoltari anormale a oaselor
[Duthie 1981, Genevoise 2002]. Cook J.L. 2001 [...] subliniaza atentia care trebuie
acordata conditiilor de ntretinere (evitarea pardoselilor dure) si regimului de miscare al
animalului n primul an de viata (evitarea salturilor), ignorarea lor ducnd la cresterea
incidentei si a gravitatii leziunilor de OCD.
Alterarile structurii cartilajului pe fondul unor tulburari metabolice locale
(articulare) constituie si la ora actuala o ipoteza plauzibila si pentru etiologia OCD
[Kincaid 1985, Korbel 2000, Dingle 1991, Dijkgraaf 1995, Farquhar 1997,
Tomlinson 2001].
Osteocondrita disecanta a umarului este ntlnita la cini, ntre 3 luni si 5 ani
[Berzon 1979, Manley 1990, Faulkner 1980, Hohn 1973, Jones 1970, Lau
1979, Probst 1987, Birkeland 1967, Harrison - 1975], mai frecvent (75 % din cazuri)
la cinii tineri, ntre 4 si 10 luni [Robins 1975, Genevoise 2002, Probst 1993, Cordy
1969, Fossum 1999, Cook 2001, Lewis -1999]. Sunt afectati preponderent cinii din
rasele de talie mare, cu o greutate corporala de peste 20 kg [Harrison 1975, Hohn
1973, Jones 1970, Birkeland 1967, Griffits 1968, Smith 1975, Vaughan 1968,
Berzon 1979, Fossum 1999, Hulse - 2002] dar OCD scapulo-humerala a fost raportata
si la cinii de talie medie si mica [Dingwall 1972, Griffits 1968, Jonson 1978,
Knecht 1978, Johnson - 1985]. Rasele cele mai afectate sunt Labrador, Golden retrevier,
Rotwailer, Dog german, Saint Bernard, Ciobanesc german [Lenehan 1985, Mankin
1985, Harrison 1975, Story 1978]. Masculii sunt mai frecvent afectati dect femelele,
rata incidentei raportate fiind cuprinsa ntre 2:1 [Cordy 1969, Genevoise 2002] pna
la 5:1 [Craig- 1965, Vaughan 1968]. Raportarile din literatura arata ca localizarile la
ambii umeri sunt predilecte, incidenta fiind cuprinsa ntre 20 % [Smith 1975] si 85 %
[Craig 1965, Griffits 1968, Probst 1987, Cook -2001], dar din cinii cu afectare
bilaterala confirmata radiologic doar 5 % prezinta schiopatura bilaterala [Genevoise
2002].
Simptomatologia de debut a OCD este insidioasa, caracterizata de schiopatura
unilaterala Robins 1978, Hohn 1973, Probst - 1993] cu evolutie adesea episodica
[Genevoise 2002, Probst 1993, Brinker 1990, Manley - 1990]. Alte simptome
45
Cornel Igna
observate inconstant sunt: atrofia muschilor spetei, tumefactie articulara, rotirea spre
nafara a umarului si adductia cotului.
Manipularea membrului cu producerea unor miscari de hiperflexiehiperextensie produce constant durere, uneori putnd fi auzit si un zgomot specific de
clic-clac[Genevois 2002, Probst 1993, Brinker 1990, Manley - 1990, Milton 1981,
Lewis - 1999].
Diagnosticul se bazeaza pe investigarea radiologica a articulatiei scapulohumerale. Pentru examinarea radiografica este necesara sedarea animalului. Expunerea
articulatiei scapulo-humerale ntr-o incidenta medio-laterala, cu umarul usor rotit spre
nafara, permite vizualizarea portiunii centrale a suprafetei articulare caudale a capului
humeral care constituie zona de predilectie a desprinderii cartilajului. Pe radiografie zona
afectata din cartilajul capului humeral apare aplatizata cu aspectul unui mic platou (1 2
cm) radiotransparent [Probst 1993, Hulse 2002, Fossum - 1999, Genevoise 2002,
Brinker 1990, Storey 1978]. La unele cazuri poate fi observata, sub forma unei linii
radioopace, mineralizarea portiunii de cartilaj partial desprinse [Fossum 1999,
Genevoise 2002, Hulse - 2002]. Pot fi observata si prezenta, de regula n fundul de sac
articular caudal sau n teaca sinoviala a tendonului muschiului biceps brahial a soriceilor
intra-articulari mineralizati [La Hue - 198Probst 1993]. n absenta mineralizarii
prezenta lor poate fi doar suspicionata, pentru evidentiere fiind necesara examinarea
radiografica cu substante de contrast. Examinarea ambelor membre este necesara, OCD
humerala localizndu-se frecvent bilateral. Examenul radiografic simplu sau examinarea
radiografica de stres [Puglisi 1988] evidentiaza, de regula, doar prezenta unui defect al
cartilajului articular, cresterea radiodensitatii si scleroza osului din jurul defectului,
oferind putine date despre severitate leziunilor. Pentru o evaluare si alegere corecta a
modalitatii terapeutice continuarea investigatiilor prin artrografie de contrast [Genevoise
2002, Fossum 1999, Brinker 1990, Probst - 1993] sau artroscopie este necesara
[Beale 2000, Genevoise 2002, Martini 2002, Hulse 2002, Butterworth 1994,
Person - 1989] .
Injectarea intra-articulara a 1- 4 ml dintr-o substanta de contrast - solutie 25 %
de diatrizoat sodic de meglumina (Renographin ) sau o alta solutie de contrast
mielografic ntr-o concentratie de 33 mg iodine / ml permite reperarea radiografica si
localizarea portiunii desprinse de cartilaj si / sau a soriceilor intra-articulari [Fossum
1999, Lau 1979, Brinker 1990, Barthez 1993, VanBree 1990, 1992]. Artrografia
de contrast cu rezonanta magnetica (MR) dupa injectarea intra-articulara a 5 ml de
gadopentetate de dimeglumina (Gd-DTPA) permite evaluarea cu acuratete a leziunilor n
OCD umarului [Van Bree 1995].
Examenul de laborator al lichidului sinovial releva modificari de tip inflamator
[Fossum 1999].
n alegerea modalitatii optime de tratament trebuie avute n vedere cteva
considerente. Tratamentul conservator, recomandat intial ca forma de debut terapeutic
pentru toate cazurile de OCD [Berzon 1979, Griffits 1968, Hohn 1975, Milton
1983, Vaughan 1968] are n prezent indicatii pentru cazurile n vrsta de sub 6 7 luni,
cu simptomatologie usoara si leziuni de mici dimensiuni, fara portiuni de cartilaj
desprinse n totalitate [***]. Tratamentul operator este indicat pentru cinii cu vrsta de
peste 6 7 luni care prezinta manifestari clinice de intensitate medie si mare, iar
radiografic desprinderea unei portiuni de cartilaj este evidenta. n cazurile cronice
46

asociate cu afectiuni degenerative, n cele n care dupa sase saptamni de tratament
conservator nu se constata vindecarea sau a cinilor sub 6 luni si cartilaj detasat este
recomandata initierea tratamentului operator [***, Genevoise 2002, Probst 1993,
Brinker 1990].
Tratamentul conservator
Tratamentul conservator, constnd n asigurarea stricta a repausului locomotor
n asociere cu administrarea de antiinflamatorii si / sau analgezice pentru 4 6 saptamni,
reprezinta modalitatea terapeutica indicata pentru cazurile cu afectare bilaterala [Probst
1993, Fossum - 1999]. Kerstetter K.K. 2002 [..] recomanda suplimentarea medicatiei cu
produse care contin acid hialuronic (Adequan, Glycoflex, SynoviCre) si controlul strict al
cresterii greutatii corporale. nsanatosirea intervine n unele cazuri spontan ca urmare a
reatasarii cartilajului sau resorbtiei portiunii detasate [Vaughan 1968]. Absenta
confirmarii radiografice a vindecarii dupa maxim sase saptamni de tratament
conservator impune recurgerea la rezolvarea chirurgicala prin artrotomie sau artroscopie
[Probst 1993, Genevoise 2002, Tomlinson -2001].
Tratamentul chirurgical
Tratamentul chirurgical are ca obiective nlaturarea portiunii de cartilaj
desprinse partial (artroplastia capului humeral) sau detasate complet, inclusiv a soriceilor
articulari si stimularea acoperirii defectului(lor) cartilajului capului humeral cu tesut
fibrocartilaginos [***, Probst 1993]. Pentru abordarea articulatiei scapulo-humerale au
fost propuse mai multe modalitati de acces (cranio-lateral, caudo-lateral, caudal si craniomedial care au fost cercetarea lor comparativa facnd obiectul a numeroase studii
[Piermattei 1979, Hohn 1971, 1973, Probst 1987, McLaughin 1994, Tomlinson
1986, Schulman 1986, Howard 1984, Dee 1972, Gahring - 1985]. n localizarile
bilaterale este recomandata abordarea artroscopica [Hulse 2002, Cook 2001, Person
1989, Tomlinson - 2001]. Cnd abordarea artroscopica nu este accesibila se va opera nti
piciorul care prezinta schiopatura cea mai grava si dupa 4 6 saptamni, cnd sprijinul pe
piciorul operat este acceptabil, celalalt picior va fi supus artrotomiei clasice [Manley
1990].
Tehnici operatorii
I. Artroplastia humerala cu acces cranio-lateral
[Piermattei 1979, Hohn 1973]
Incizia fasciei profunde a spetei n lungul marginii craniale a portiunii acromiale a
muschiului deltoid pna deasupra bifurcatiei venei cefalice brahiale permite retractarea
nspre cranial a muschilor omotransversar si trapez NR.
Portiunea acromiala a muschiului deltoid este retractata caudal, expunnd insertiile
humerale ale muschilor micul rotund si infraspinos NR.
47
Cornel Igna
Tenotomia muschiului infraspinos, la 5mm de insertia humerala NR este precedata de
inserarea n portiunea proximala a tendonului a unui punct de sutura (material resorbabil
sintetic) care sa permita ulterior coaptarea si sutura [Probst 1993].
Retractarea caudala a portiunii acromiale a muschiului deltoid si respectiv a muschiului
infraspinos expune articulatia scapulo-humerala. Pentru mbunatatirea expunerii
articulatiei poate fi necesara tenotomia partiala a portiunii acromiale a muschiului deltoid
NR.
Capsula articulara este incizata paralel cu marginea cavitatii glenoide a spetei la mijlocul
distantei dintre marginea glenoida si capul humerusului.
Pentru o expunere ct mai larga a capului humeral se va extinde articulatia scapulohumerala iar humerusul se va roti spre interior.
Portiunea de cartilaj partial desprinsa de pe capul articular al humerusului se ndeparteaza
n totalitate cu un bisturiu sau cu chiureta ca si portiunile de cartilaj anormal din jurul
defectului principal. Dupa chiuretare marginile defectului cartilaginos trebuie sa ramna
perfect perpendiculare pe osul subcondral [Genevois 2002, Probst 1993, Brinker
1990]. Tesirea prin chiuretare a marginilor cartilajului restant duce la prelungirea
timpului necesar pentru vindecare si la aparitia unor leziuni secundare ale cartilajului
cavitatii glenoide a spetei [Knecht 1977, Rudd 1987].
Chiuretarea osului subcondral aferent portiunii de cartilaj ndepartate sau forarea cu un
burghiu subtire (1 mm) a ctorva traiecte intraosoase, mai ales atunci cnd are aspect pal,
sclerotic, stimuleaza vascularizarea ariei respective si grabeste acoperire ei cu tesut fibrocartilaginos [Pridie 1959, Berzon 1979, Insall 1974, Probst 1993, Manley 1990,
Brinker 1990, Genevois 2002, Fossum 1999, Alexander - 1983].
Alexander W. J. 1983 [...] propune, n cazurile incipiente, o metoda de fixare
a portiunii de cartilaj desprinse cu bastonase osoase prelevate din corticala humerusului.
Portiunea de cartilaj partial desprinsa este asezata peste zona osoasa denudata dupa o
prealabila chiuretare usoara a patului osos subcondral receptor. Din portiunea proximolaterala a diafizei humerusului cu un ferastrau cu lama oscilanta sau cu ciocanul si dalta
se recolteaza bastonasele osoase necesare fixarii cartilajului NR. Prin portiunea de
cartilaj reatasata se foreaza cu o brosa Stinmann niste orificii de ghidaj pentru insertia
ulterioara a bastonaselor din os cortical, care asigura fixarea cartilajului NR. n
literatura de specialitate nu am regasit date despre rezultatele aplicarii clinice a acestei
metode.
Explorarea articulatiei si ndepartarea soriceilor intra-articulari. Explorarea fundului de
sac caudal al articulatiei este dificila [Piermattei 1979].
Lavajul articulatiei cu o solutie salina sterila este necesar pentru a nlatura urmele de
fibrina, coagulii si eventualele fragmente de cartilaj. Lavajul efectuat sub presiune poate
mobiliza si evacua chiar si soriceii intra-articulari sechestrati n fundul de sac caudal al
articulatiei [Genevois 2002].
Identificarea unor soricei intra-articulari n teaca sinoviala a tendonului muschiului biceps
brahial impune largirea accesului operator pentru o abordarea craniala a articulatiei
scapulo-humerale vezi pag .... si pag ...... - si nlaturarea lor [Genevois 2002, Brinker 1990].
Capsula articulara se sutureaza cu material resorbabil amplasat n puncte separate simple.
48

Tendonul muschiului infraspinos se sutureaza cu puncte separate n U sau o sutura de
tip Bunnell-Mayer , Cuneo vezi............... Sutura se poate executa cu material resorbabil
sintetic [Fossum 1999] sau cu material neresorbabil [Probst 1993].
Fascia scapulara profunda si tesutul conjunctiv subcutanat se sutureaza n surjet simplu
cu material resorbabil.
Pielea se sutureaza n puncte separate simple cu material neresorbabil.
II. Artroplastia humerala cu acces caudo-lateral
[Piermattei 1979, Probst - 1987]
scapulare si continund distal pna la jumatatea diafizei humerusului. Bifurcatia venei
cefalice brahiale delimiteaza distal incizia.
Incizia stratului adipos si a fasciei profunde a spetei permite identificarea celor doua
portiuni al muschiului deltoid (acromiala, situata cranio-lateral si scapulara, plasata
caudo-lateral) NR.
Disectia boanta a acolarilor existente ntre cele doua portiuni ale muschiului deltoid
descopera o ramura musculara a nervului axilar, artera si vena circumflexa caudala a
humerusului, structuri care trebuie protejate NR. Prin disectie se evidentiaza insertia
proximala a portiunii acromiene a deltoidului.
n tehnica preconizata de Piermattei D.L. si Greeley R.G. 1979 [...] ambele
portiuni (acromiana si scapulara) sunt retractate caudal, expunnd insertiile humerale ale
muschilor micul rotund (distal) si infraspinos (proximal).
Tenotomia micului rotund se face respectnd regulile prezentate la accesul cranio-lateral
pentru tenotomia muschiului infraspinos vezi tehnica precedenta, pag........., NR.
Concomitent cu retractarea caudo-proximala a portiunii tenomizate a micului rotund
aceasta se diseca de la capsula articulara. Pentru o expunere adecvata a articulatiei
muschiul infraspinos va fi retractat cranio-proximal NR.
Incizia capsulei articulare se face paralel cu marginea cavitatii glenoide a spetei, la
mijlocul distantei dintre aceasta si capul humeral, avnd grija ca n partea caudala sa nu
se lezeze nervul axilar si artera circumflexa caudala a humerusului.
Extensia umarului si rotirea spre interior a humerusului permit expunerea portiunii
caudale a capului humeral.
Remedierea defectelor cartilajului capului humeral vezi artroplastia humerala cu acces
cranio- lateral, pag........
nchiderea plagii opratorii presupune: sutura capsulei articulare; sutura tendonului
muschiului micul rotund; sutura septului intermuscular dintre cele doua portiuni ale
muschiului deltoid; sutura fasciei profunde; sutura tesutului conjunctiv toate cu material
resorbabil sintetic si sutura pielii cu material nersorbabil amplasat n puncte separate
simple vezi si accesul cranio-lateral, pag....
Probst W.C. si Flo G.L. 1987 [...] ntr-un studiu comparativ a doua tehnici de
acces caudo-lateral propun o modificare n care fara sa recurga la mio-, teno- sau
osteotomie se mbunatateste largimea accesului la ariculatie si implicit expunerea capului
humeral.
49
Cornel Igna
Dupa disectia celor doua portiuni ale muschiului deltoid acestea sunt retractate divergent,
cranial portiunea acromiana si respectiv caudal portiunea scapulara.
Se identifica muschii infraspinos si micul rotund, nervul axilar, artera si vena circumflexa
caudala a humerusului si ramurile lor musculare. Capul humeral poate fi identificat prin
palpare cranial, imediat sub muschiul micul rotund.
Disectia boanta pe sub muschii micul rotund si infraspinos permite retractarea lor craniodorsala si expunerea capsulei articulare NR.
Incizia capsulei articulare vezi tehnica precedenta. Se plaseaza fire tractoare prin
capsula articulara care permit retractarea marginilor plagii proximal si respectic distal
NR. Retractarea distala asigura protejearea traiectului nervului axilar, arterei si venei
circumflexe caudale a humerusului n timpul manipularii si explorarii articulatiei.
Extensia umarului si rotirea spre interior a humerusului permit expunerea a aproximativ
50 % din suprafata articulara a capului humeral, permitnd explorarea portiunii caudale si
mediale a articulatiei.
Suturile etajate ale acolarilor fasciale dintre structurile musculare decolate si disecate
anterior si atesutului conjunctiv subcutanat, efectuate cu material resorbabil, trebuie sa
evite formarea unor spatii moarte propice pentru acumularile seroase postoperatorii.
III. Artroplastia humerala cu acces caudal

[Tomlinson J. - 1986]
Incizia pielii, tesutului conjunctiv subcutanat si a fasciei superficiale a umarului, pornind
din mijlocul marginii caudale a spetei n sens distal, paralel cu spina scapulara, n lungul
marginii caudale a portiunii scapularea muschiului deltoid, pna deasupra marginii
caudale a humerusului NR.
Retractarea divergenta a marginilor plagii expune cranial portiunea scapulara a
muschiului deltoid si caudal portiunea lunga a muschiului triceps brahial. Iesind de sub
portiunea scapulara a muschiului deltoid la nivelul separatiei existente ntre portiune
lunga si cea laterala a muschiului triceps se pot observa artera si vena circumflexa
caudala a humerusului, vena axilo-brahiala si nervul axilar cu o ramura cutanata craniolaterala - nervul brahial si ramuri pentru portiunea scapulara a muschiului deltoid
Disectia boanta a acolarii existente ntre portiunea scapulara a muschiului deltoid si
portiunea lunga a muschiului triceps brahial trebuie sa expuna adecvat structurile
vasculo-nervoase precizate mai sus.
Retractarea craniala a portiunea scapulare a muschiului deltoid permite vizualizarea si a
muschilor micul rotund si infraspinos.
Disectia boanta pe sub muschiul micul rotund este posibila dupa retractarea blnda n
sens caudo-dorsal a vaslor circumflexe caudale ale humerusului si a nervului axilar.
Theresa Fossum Welch 1999 [...] utilizeaza pentru retractarea acestor structuri un dren
de tip Penrose.
50

Retractarea cranio-dorsala a muschiului micul rotund si cranio-ventrala a portiunii
laterale a muschiului triceps expune articulatia scapulo-humerala.
Procedurile operatorii de deschidere a articulatiei, expunere a capului humeral si tratare a
leziunilor cartilajului articular al capului humerusului sunt identice cu cele prezentate
anterior la celelate tehnici de acces, pag.............. Acest acces permite o expunere buna a
portiunii caudale a capului humeral, permitnd si abordarea compartimentului medial al
articulatiei.
Sutura fasciei muschiului deltoid la fascia muschiului tricepsale se face cu material
resorbabil amplasat n puncte separate simple.
Sutura n surjet simplu a tesutului conjunctiv subcutanat si a stratului adipos este
efectuata cu material resorbabil, evitnd formarea unor spatii moarte propice pentru
acumularile seroase postoperatorii.
IV. Artroplastia humerala cu acces cranio-medial

[Hohn 1971, Piermattei - 1979]
Incizia pileii si a tesutului conjunctiv subcutanat se pozitioneaza pe fata cranio-mediala a

umarului, pornind de deasupra tuberozitatii glenoide a spetei, pe mijlocul fetei mediale a
humerusului, pna n treimea mijlocie a diafizei acestuia.
Retractarea laterala a marginilor cutanate ale plagii expune muschiul brahiocefalic.
Incizia fasciei brahiale profunde n lungul marginii craniale a muschiului brahiocefalic,
pna la bifurcatia venei cefalice brahiale permite disectia acestuia care este apoi retractat
n partea mediala a cmpului operator vezi si tehnica abordarii umarului n luxatia
scapulo-humerala mediala, cap. 6., pag........
ramura distala a venei cefalice antebrahiale. Separarea musculara trebuie efectuata la o
muschiului pectoral profund care este incizat n mod similar cu precedentul.
Retractarea mediala a ambilor muschi pectorali expune ntreaga fata mediala a articulatiei
scapulo-humerale, evidentiind tendonul muschiului coracobrahial si traiectul nervului
suprascapular.
Retractarea caudala a tendonului muschiului coracobrahial NR.
Insertia muschiului supcapsular pe tuberculul mic al humerusului este incizata si
retractata proximal NR.
Incizia capsulei articulare, la mijlocul distantei dintre marginea cavitatii glenoide a spetei
si capul humerusului, paralel cu marginea cavitatii glenoide.
Sutura capsulei articulare.
51
Cornel Igna
Sutura muschiului supcapsular se efectueaza cu fire resorbabile sintetice amplasate n
puncte separate n U).
Sutura cu material resorbabil a muschilor pectorali (profund si superficial) la fascia
portiunii acromiale a muschiului deltoid.
Sutura muschiului brahiocefalic la fascia brahiala (material resorbabil).
Sutura tesutului conjunctiv subcutanat si sutura n puncte separate simple cu material
neresorbabil a pielii asigura refacerea integritatii anatomice a regiunii.
Prognosticul postoperator
Prognosticul postoperator este bun spre excelent n 75 % din cazuri, schiopatura
disparnd complet, iar n peste 90 % din cazuri s-a nregistrat o reluare acceptabila a
locomotiei [Cook 2001, Probst 1987, Probst 1993]. Degner A.D. 2002 [...]
raporteaza o rata a succesului operator de peste 95 %. La cinii batrni prognosticul este
rezervat [Probst 1993]. La cazurile la care interventia operatorie a fost ndelung
tergiversata ca si la cele cu leziuni de dimensiuni mari dezvoltarea ulterioara a unor
afectiuni degenerative cu localizare humerala este posibila [Cook 2001, Fossum 1999,
Lewis - 1999].
Imobilizarea postoperatorie nu este necesara, fiind suficienta restrictionarea
regimului de miscare voluntara timp de patru saptamni numai mers la pas [Brinker
1990, Manley 1990, Probst 1993, Fossum 1999, Lewis - 1999 La cinii hiperactivi,
pentru a evita utilizarea intensa a piciorului operat, n perioada postoperatorie imediata,
se recomanda imobilizarea ntr-un pansament de tip Velpeau [Brinker 1990] vezi
pag......
Fizioterapia pasiva (imprimarea unor miscari de flexie si extensie a umarului)
este indicat sa debuteze chiar de a doua zi dupa operatie. Rentoarcerea la un regim
normal de miscare se face treptat dupa 4 6 saptamni [Lewis 1999, Manley 1990,
Brinker 1990, Probst 1993, Fossum 1999].
Chistul sero-sangvinolent (seromul) este complicatia postoperatorie cel mai
frecvent ntlnita, pna la 18 % din cazuri [Tomlinson 1986, Probst - 1993], fiind
urmarea unei disectii excesive si / sau a lasarii de spatii moarte ntre planurile de sutura
[Lewis 1999]. Tratamentul acestora urmeaza regulile clasice initial medicatie
proflogistica, aspirare aseptica, pansament usor compresiv si n caz de persistenta deschidere si drenaj [Brinker 1990, Bolte -1997].
Bibliografie
1. Alexander W.J. 1983 Osteochondritis dissecans. n: Current techniques in
small animal surgery, 2nd ed. (ed. Bojrab M.J.) Ed. Lea & Febiger, Philadelphia,
780-785.
52

2. Barthez P., Morgan J. 1993 Bicipital tenosynovitis in the dog, evaluation with
positive contrast arthrography. Vet. Radiology, 34, 325.
3. Beale B.S. 2000 Arthroscopy in dogs. Proc. 60th Symp. Annual international
canine sports medicine, Orlando, 27.
4. Berzon J.L. 1979 Osteochondritis dissecans in the dog: diagnosis and therapy.
J. Am. Vet. Med. Assoc., 175, 796.
5. Bolte S. 1997 Chistul traumatic. n: Chirurgie veterinara (ed. Bolte S., Igna
C.). Ed. Brumar, Timisoara, 285.
Fracture treatment Osteochondritis dissecans of the humeral head. Ed. W.B.
8. Cook J.L. 2001 Osteochondrosis. n: Small animal orthopedic surgery
lecture schedule. www.cvm.missouri. edu.
9. Cordy D.R., Wind A.P. 1969 Transverse fracture of the proximal humeral
articular cartilage in dogs (so called osteochondritis dissecans). Pathology Vet., 6,
424.
10. Craig P.H., Riser W.H. 1965 Osteochondritis dissecans in the proximal
humerus in the dog . J. Am. Vet. Radiol. Soc., 6, 40.
11. Cross A.R. 2000 Medical management of degenerative joint disease. Proc.
60th Symp. Annual international canine sports medicine, Orlando, 38.
12. Dee J.F. 1972 A simplified approach to the canine shoulder for the treatment
of osteochondritis dissecans. J. Am. Anim. Hosp. Assoc., 8, 111.
13. Dee J.F. 1999 Medical management of osteoarthritis in senior dogs. Proc. of
First international symp. on Rehabilitation and physical therapy in vet. med.,
Corvallis, Oregon, 83.
14. Degner A.D. 2002 Osteochondritis dissecans of the shoulder joint. www.
Vetsurgerycentral.com/shoulder.htm
15. Dingwall J.L. et al. - 1972 Osteochondritis dissecans in a miniature poodle.
Mod. Vet. Pract., 53, 47.
16. Dingle J.T. 1991 Cartilage maintenance in osteoarthritis: interactions of
cytokines, NSAID and prostaglandins in articular cartilage damage and repair. J.
Rheumatol. Suppl., 28, 30.
17. Dijkgraaf L.C., DeBont L.G., Boering G., Liem R.S. 1995 The structure,
biochemistry, and metabolism of osteoarthritic cartilage: a review of the literature.
J. Oral Maxillofac. Surg., 53, 1182.
18. Duthie R.B., Houghton G.R. Constitutional aspects of the osteochondroses.
Clin. Orthop., 158, 19.
19. Farquhar T., Bertram J., Todhunter R.J., Burton-Wurster N., Lust G. 1997
Variations in composition of cartilage from the shoulder joints of young adult
dogs at risk for developing canine hip dysplasia. J. Am. Vet. Med. Assoc., 210,
1483.
20. Faulkner R.T. 1980 Osteochondritis dissecans of the shoulder joint: Its
surgical treatment. Vet. Med. Small Anim. Clin., 11, 1709.
21. Fayolle P. 1992 Les osteochondroses canines. Le Point Vet., 28 (148), 17.
53
Cornel Igna
Surgery Osteochondritis dissecans of the proximal humerus. Ed. Mosby, St.
Louis, 724-727.
23. Frenkel S.R., DiCesare P.E. 1999 Degradation and repair of articular cartilage.
Front Bioscience, 4, 662.
24. Gahring D.R. 1985 A modified caudal approach to the canine shoulder joint.
J. Am. Anim. Hosp. Assoc., 21, 613.
25. Genevois J.P. 2002 Shoulder osteochondrosis shoulder synovial
chondromatosis shoulder dysplasia. Proc. of 27th WSAVA Congres, Granada,
pid 2655.
26. Griffits R.C. 1968 Osteochondritis dissecans of the canine shoulder. J. Am.
Vet. Med. Assoc., 12, 1733.
27. Harrison W.J., Hohn R.B. 1975 Osteochondritis dissecans. n: Current
techniques in small animal surgery (ed. Bojrab M.J.). Ed. Lea & Febiger,
28. Hazewinkel H.A.W., Goedegebuure S.A., Poulos P.W., et al. 1985 Influences
of chronic calcium excess on the skeletal development of growing Great Danes. J.
Am. Anim. Hosp. Assoc., 21, 337.
29. Hazewinkel H.A.W. 1989 Nutrition in relation to skeletal growth deformities.
J. Small Anim. Pract., 30, 625.
30. Hazewinkel H. 2000 Role of nutrition in growth disturbance. Proc. of 10th
ESVOT Congress, Munchen, 53.
31. Hohn R.B., Rosen H., Bohning R.H.Jr., Brown S.G. 1971 Surgical
stabilization of recurrent shoulder luxation. Vet.Clin. North Am., 1, 537.
32. Hohn R.B. 1973 Osteochondritis dissecans of the humeral head. J. Am. Vet.
Med. Assoc., 163, 69.
33. Howard P.E. 1984 Luxation of the canine shoulder joint to maximize exposure
for treatment of osteochondritis dissecans. Vet. Surg., 13, 15.
34. Houlton J.E.F. 1984 Osteochondrosis of the shoulder and elbow joints in
35. Hulse D. 2002 Juvenile orthopedic disease. Proc. of 27th WSAVA Congres,
Granada, pid 2661.
36. Insall J. 1974 The Pridie debridement operation of osteoarthritis of the knee.
Clin. Orthop., 101, 61.
37. Johnson A.L., Pijanowski G.J., Stein L.E. 1985 Osteochondritis dissecans of
the femoral head of a Pekingese. J. Am. Vet. Med. Assoc., 187, 623.
38. Johnson E.W., McLeod T.L. 1977 Osteochondral fragments of the distal end
of the femur fixed with bone pegs. J. Bone Joint Surg., 59A, 677.
39. Johnston S.A. 1998 Osteochondritis dissecans of the humeral head. Vet. Clin.
North Am. Small Anim. Pract., 28, 33.
40. Jones D.G., Vaughan L.C. 1970 The surgical treatment of osteochondritis
dissecans of the humeral head in dogs. J. Small Anim. Pract., 11, 803.
41. Kerstetter K.K. 2002 Medical management of osteoarthritis.
www.vetsurgerycentral.com/medical.htm
54

42. Kincaid S.A., Van Sickle D.C. 1981 Regional histochemical and thickness
variations of adult articular cartilage. Am. J. Vet. Res., 42, 428.
43. Kincaid S.A., Van Sickle D.C. 1983 Bone morphology and postnatal
osteogenesis: Potential for disease. Vet. Clin. North. Am., 13, 3.
44. Kincaid S.A., Rudd R.G., Evander S.A. 1985 Lipids of normal and
osteochondritic cartilage of the immature canine humeral head. Am. J. Vet. Res.,
46, 1060.
45. Korbel J., Matis U., Maierl J., Muler-Gerbl M. 2000 CT-Osteoabsortiometry
in dogs with elbow diseases. Proc. of 10th ESVOT Congress, Munchen, 91.
46. Knecht C.D. 1977 Osteochondrosis of the shoulder and stifle in 3 of 5 border
collie littermates. J. Am. Vet. Med. Assoc., 170, 58.
47. Kriegleder H. 2000 Cauda equina compression through osteochondrosis-like
lesion in the sacrum: clinical signs, treatment and outcome in 10 German
shepherd dogs. Proc. of 10th ESVOT Congress, Munchen, 81.
48. Lau R.E., Shumway J.D. 1979 Osteochondrosis of the humeral head. Canine
Pract., 6, 26.
49. LaHue T.R., Brown S.G., Roush J.C. et al. 1988 Entrapment of joint mice in
the bicipital tendon sheath as a sequela to osteochondritis dissecans of the
proximal humerus in dogs: A report of six cases. J. Am. Anim. Hosp. Assoc., 24,
99.
50. Leighton L.R. 1993 Small animal orthopedics Osteochondritis dissecans of
the joint. Ed. Wolfe, London, 7.2-7.3
51. Lenehan T.M., Van Sickle D.C. 1985 Canine osteochondrosis. n: Textbook
of small animal orthopedics (ed. Newton C.D, Nunamaker D.M.). Ed. J.B.
Lippincott, Philadelphia, 981-997.
52. Lepine J.A., Nap C.R. 2000 - Nutritional research on bones and joins in the
dog. Proc. of 10th ESVOT Congress, Munchen, 78.
53. Lewis D. 1999 Osteochondrosis in dogs. n: Small animal advanced
orthopaedic surgery (VEM 5432). www. vetmed.ufl.edu/sacs/Lewis/LewisOCD.
54. Mankin H.J. 1985 The articular cartilages. n: Textbook of small animal
orthopedics (ed. Newton C.D, Nunamaker D.M.). Ed. J.B. Lippincott,
55. Manley A.P., Howard E.P., Constantinescu M. Gh. 1990 Surgery for
osteocondrosis of the canine shoulder. n: Current techniques in small animal
surgery, third ed. (ed. Bojrab M.J.) Ed. Lea & Febiger, Philadelphia, 749-756.
56. Manley A.P., Romich J.A. 1993 Miscellaneous orthopedic diseases. n:
Texbook of small animal surgery (ed. Slatter D.H.). Ed. W.B. Saunders Comp.,
57. Martini F.M., Pinna S., Del B.M. 2002 A simplified technique for diagnostic
and surgical arthroscopy of the shoulder joint in the dog. J. Small Anim. Pract.,
43, 7
58. May C. 1989 Osteochondrosis in the dog: a review. Vet. Ann., 29, 207.
59. McLaughlin R.Jr., Roush J.K. 1995 A comparison of two surgical approaches
to the scapulohumeral joint in dogs. Vet.Surg., 24, 207.
55
Cornel Igna
60. Milton J.L., Rumph P.H., Reed A.D. 1981 Osteochondritis dissecans of the
shoulder in the racing greyhound: A report of two cases and a survey of 10
greyhound anatomy specimens. J. Am. Anim. Hosp. Assoc., 17, 617.
61. Milton L.J. 1983 Osteochondritis dissecans in the dog. Vet. Clin. North Am.,
13, 117.
62. Olsson S.E. 1977 Osteochondrosis in the dog. n: Current veterinary theraphy
VI (ed Kirk R.W.). Ed. W.B. Saunders, Philadelphia, 880-886.
63. Olsson S.E. 1982 Morphology and physiology of the growth cartilage under
normal and pathologic conditions. n: Bone in clinical orthopedics (ed. SumnerSmith G.). Ed. W.B. Saunders, Philadelphia, 159.
64. Olsson S.E. 1983 The early diagnosis of fragmented coronoid process and
osteochondritis dissecans of the canine elbow joint. J. Am. An. Hosp. Assoc., 19,
616.
65. Paatsama S., Rokkanen P., Jussila J., Sittnikow K. 1971 A study of
osteochondritis dissecans of the canine humeral head using histological, OTC
bone labelling, microradiographic and microangiographic methods. J. Small
Anim. Pract., 11, 603.
66. Paatsama S., Rokkanen P., Jussila J. 1975 Etiological factors in
osteochondritis dissecans. An experimental study into the etiological factors in
osteochondritis dissecans in the canine humeral head using overloading with and
without somatotropin and thyrotropin hormone treatment and mechanical trauma.
Acta Orthop. Scand., 46, 906.
67. Pedersen N.C., Pool R. Canine joint disease. Vet. Clin. North Am., 8, 465.
68. Person M. 1989 Arthroscopic treatment of osteochondritis dissecans in the
canine shoulder. Vet. Surg., 18, 175.
70. Pridie K.H. 1959 A method of resurfacing osteoarthritic knee joints. J. Bone
Joint Surg., 41B, 618.
71. Probst W.C., Flo G.L.- 1987 Comparison of two caudolateral approaches to the
scapulohumeral joint for treatment of osteochondritid dissecans in dogs. J. Am.
Vet. Med. Assoc., 19, 1101.
72. Probst W.C., Johnston A.S. 1993 Osteochondrosis. n: Texbook of small
73. Puglisi T.A., Tanger C.H., Green R.W., et al. 1988 Stress radiography of the
canine humeral joint. J. Am. Anim. Hosp. Assoc., 24, 235.
74. Robins G.M. 1978 - Osteochondritis dissecans in the dog. Aust. Vet. J., 54,
272.
75. Rudd R.G., Visco D.M., Kincaid S.A., Cantwell H.D. 1987 The effects of
beveling the margins of articular cartilage defects in immature dogs. Vet. Surg.,
16, 378.
76. Schulman A.J., Lusk R., Ettinger S.J., et al. 1986 Longitudinal myotomy of
the acromial head of the deltoid: A modified approach for the surgica treatment of
osteochondritis dissecans in the dog. J. Am. Anim. Hosp. Assoc., 22, 475.
77. Siffert R.S. 1981 Classification of the osteochondroses. Clin. Orthop., 158, 10.
56

78. Smith C.W., Stowater J.L. 1975 Osteochondritis dissecans of the canine
shoulder joint: A review of 35 cases. J. Am. Anim. Hosp. Assoc., 11, 658.
79. Storey E.C. 1978 Prognostic value of arthrography in canine shoulder
osteochondrosis (osteochondritis) dissecans. Vet. Clin. North Am., 8, 301.
80. Studdert V.P., Lavelle R.B., Beilharz R.G., et al. 1991 Clinical features and
heritability of osteochondrosis of the elbow in labrador retrievers. J. Small Anim.
Pract., 32, 557.
81. Tomlinson J., Constantinescu G., McClure R., et al. 1986 Caudal approach to
the shoulder joint in the dog. Vet. Surg., 15, 294.
82. Tomlinson J.L., Cook J.L., Kuroki K., Kreeger J.M., Anderson M.A. 2001
Biochemical characterization of cartilage affected by osteochondritits dissecans in
the humeral head of dogs. Am. J. Vet. Res., 62, 876.
83. Tomlinson 2001 Arthroscopy in dogs: Basic principles. Proc. of WSAVA
World congress, Vancouver, htm.
84. Tomlinson 2001 Arthroscopy in dogs: Applications Sotal. Proc. of WSAVA
World congress, Vancouver, htm.
85. Van Bree H. 1990 Evaluation of the prognostic value of positive-contrast
shoulder arthrography for bilateral osteochondrosis lesions in dogs. Am. J. Vet.
Res., 51, 1121.
86. Van Bree H., Van Ryssen B., Desmidt M. 1992 Osteochondrosis lesions of the
canine shoulder: Correlation of positive contrast arthrography an arthroscopy.
Vet. Radiol. & Ultrasound, 33, 342.
87. Van Bree H., Van Ryssen B., Degryse H., Ramon F. 1995 Magnetic resonance
arthrography of the scapulohumeral joint in dogs, using gadopentetate
dimeglumine. Am. J. Vet. Res., 56, 286.
88. Vaughan L.C., Jones D.G.C. 1968 Osteochondritis dissecans of the head of
the humerus in dogs. J. Small Anim. Pract., 9, 283.
89. Wissler J., Sumner-Smith G. 1977 Osteochondrosis in the elbow joint in the
dog. J.Am. Anim. Hosp. Assoc., 13, 349.
90. * * * - 2002 OCD in the dog. www.bsi.vt.edu/vet.med., 8083.
57
Cornel Igna
11. OSTEOCONDROMATOZA SINOVIALA A UMARULUI

Osteocondromatoza sinoviala (OCS) sau condrometaplazia sinoviala a umarului
este o afectiune rara [Genevois 2002, Dice 1994, Pool 1993] n care membrana
sinoviala articulatiei si / sau cea care captuseste teaca muschiului biceps brahial sufera un
proces de metaplazie cu transformare n noduli cartilaginosi. Au fost descrise si alte
localizari ale afectiunii la articulatiile: tarsale, carpiene, humero-radio-ulnare si femurotibi-rotuliene [Dice 1994, Flo 1987, Gregory- 1990].
Osteocondromatoza sinoviala poate fi primara (idiopatica) sau secundara
urmarea unor iritatii cronice la nivel articular [Genevois 2002]. Boala a fost raportata la
cini din rase de talie mare cu vrsta cuprinsa ntre 1 si 11 ani.
Simptomatologia osteocondromatozei sinoviale a umarului este dominata de
schiopatura cronica cu evolutie progresiva. Articulatia scapulo-humerala si teaca
sinoviala a muschiului biceps brahial sunt destinse ca urmare a productiei n exces de
lichid sinovial. n timpul examinarii, manipularea articulatiei umarului este extrem de
dureroasa. Lichidul articular are aspect normal sau prezinta o crestere a vscozitatii tipica
osteoartrozei. Nodulii carilaginosi pot fi depistati ca fiind aderenti la membrana sinoviala
sau plutind liber n articulatie soricei articulari.
Examenul radiografic releva multiple leziuni nodulare localizate intra-articular.
Aspectul radiografic al nodulilor este sub forma de pete cu diferite grade de
radiodensitate, localizate intra-articular si care sunt mai evidente n fundurile de sac
articulare si n teaca sinoviala a tendonului muschiului biceps brahial. Frecvent sunt
observate si leziuni osoase de tip degenerativ si o osteofitoza periarticulara [Flo - 1987].
Tratamentul conservator bazat pe administrarea intra-articulara a unei medicatii
antiinflamatorii ofera o mbunatatire simptomatica pasagera.
Tratamentul operator, constnd n artrotomia umarului (vezi tehnicile de acces
la articulatia scapulo-humerala, cap.10, pag.....) si exereza nodulilor sinoviali
(sinovectomie) este metoda de electie pentru tratamentul osteocondromatozei articulatiei
scapulo-humerale [Genevois 2002, Flo 1987]. Recidivele si aparitia unor leziuni
degenerative severe cu dureri puternice impun efectuarea artrodezei scapulo-humerale
[Edinger 1998] vezi cap. 1.5., pag..........
Bibliografie
1. Dice J. 1994 Neoplastic and neoplastic-like conditions of joints. n: Manual of
small animal arthrology (ed. Houlton J.E.F., Collinson R.W.). Ed. BSAVA, 149174.
2. Edinger D.T., Manley P.A. 1998 Arthrodesis of the shoulder for synovial
osteochondromatosis. J. Small Anim. Pract., 39, 397.
3. Flo G.L., Stickle R.L., Dunstan R.W. 1987 Synovial chondrometaplasia in
five dogs. J. Am. Vet. Med. Assoc., 191, 1417.
58

4. Genevois J.P. 2002 Shoulder osteochondrosis shoulder synovial
chondromatosis shoulder dysplasia. Proc. of 27th WSAVA Congres, Granada,
pid 2655.
5. Gregory S.P., Pearson G.R. 1990 Synovial osteochondromatosis in a labrador
retriever bitch. J. Small Anim. Pract., 31, 580.
6. Pool R.R. 1993 Osteochondromatosis. n: Disease mechanism in small animal
surgery (ed. Bojrab M.J.). Ed. Lea & Febiger, Philadelphia, 820-833.
59

Ortopedie Veterinară

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ortopedie Veterinară

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Chirurgia ortopedica a animalelor de companie

Chirurgia ortopedica a animalelor de companie

1.1. FRACTURILE CORPULUI SPETEI

Chirurgia ortopedica a animalelor de companie

1.2. FRACTURILE SPINEI SCAPULARE SI ALE ACROMIONULUI

1.3. FRACTURILE GTULUI (COLULUI) SPETEI

Chirurgia ortopedica a animalelor de companie

1.4. FRACTURILE TUBEROZITATII SUPRAGLENOIDE

1.5. FRACTURILE CAVITATII GLENOIDE

Chirurgia ortopedica a animalelor de companie

Chirurgia ortopedica a animalelor de companie

Chirurgia ortopedica a animalelor de companie

Tehnica operatorie [Parker-1993, Leighton 1975, -1993, Newton 1985,

Chirurgia ortopedica a animalelor de companie

3. CONTRACTURA MUSCHIULUI INFRASPINOS

Chirurgia ortopedica a animalelor de companie

4. MINERALIZAREA TENDONULUI MUSCHIULUI

Chirurgia ortopedica a animalelor de companie

5. CONTRACTURA MUSCHIULUI SUPRASPINOS

Chirurgia ortopedica a animalelor de companie

Luxatia scapulo-humerala este ntlnita cu frecventa redusa la cine si foarte rar

Chirurgia ortopedica a animalelor de companie

tehnici de stabilizare prin reconstructia sau nlocuirea cu proteze ( din piele

Tehnici de stabilizare a articulatiei scapulo-humerale prin fixare osoasa

Genevois J.P. 2002 [....] mentioneaza restrictionarea drastica a mobilitatii

Chirurgia ortopedica a animalelor de companie

Tehnica operatorie n luxatia scapulo-humerala laterala

Chirurgia ortopedica a animalelor de companie

Tehnica operatorie n luxatia scapulo-humerala mediala

Anestezie: generala de tip N-NLA.

Chirurgia ortopedica a animalelor de companie

- transpozitionarea mediala a tendonului muschiului supraspinos

Tehnica de transpozitionare a tendonului muschiului supraspinos pentru cura

Tehnica operatorie n luxatia scapulo-humerala craniala

Chirurgia ortopedica a animalelor de companie

Tehnica operatorie n luxatia scapulo-humerala caudala

Chirurgia ortopedica a animalelor de companie

Chirurgia ortopedica a animalelor de companie

7. RUPTURA TENDONULUI MUSCHIULUI BICEPS BRAHIAL

Chirurgia ortopedica a animalelor de companie

8. DEPLASAREA MEDIALA A TENDONULUI MUSCHIULUI

Chirurgia ortopedica a animalelor de companie

9. TENOSINOVITA MUSCHIULUI BICEPS BRAHIAL

DJD degenerative joint disease

Chirurgia ortopedica a animalelor de companie

Chirurgia ortopedica a animalelor de companie

10. OSTEOCONDRITA DISECANTA (OCD) A CAPULUI

joint mice (engl.) soricei articulari

Chirurgia ortopedica a animalelor de companie

Chirurgia ortopedica a animalelor de companie

Chirurgia ortopedica a animalelor de companie

III. Artroplastia humerala cu acces caudal

Chirurgia ortopedica a animalelor de companie

IV. Artroplastia humerala cu acces cranio-medial

Incizia pileii si a tesutului conjunctiv subcutanat se pozitioneaza pe fata cranio-mediala a

Chirurgia ortopedica a animalelor de companie

Chirurgia ortopedica a animalelor de companie

Chirurgia ortopedica a animalelor de companie

11. OSTEOCONDROMATOZA SINOVIALA A UMARULUI

Chirurgia ortopedica a animalelor de companie

S-ar putea să vă placă și