Lucrarea nr.

6
STUDIUL COMEZII UUI CSTF CU MODULATIE
I FRECVETA (ECHPAMETUL CMA-200)
1. Scopul lucrarii
Lucrarea are ca scop, studiul principiului de comanda cu modulatie in frecventa al
unui invertor de tensiune.
2. otiuni teoretice
Un convertor static de tensiune si frecventa (CSTF), este un ansamblu format dintr-un
redresor si un invertor, ansamblu ce permite obtinerea unui sistem p-fazat de tensiuni
alternative, cu frecventa si valoare efectiva a tensiunii, variabile.
Schema bloc a unui CSTF este ilustrata mai jos:

Fig. 1 Schema bloc a unui CSTF

Variatia frecventei tensiunii obtinute la iesire este necesara in cazul alimentarii unui
motor asincron cu posibilitatea reglarii vitezei acestuia (pastrand cuplul critic, Mk,
constant). Pentru a evita saturarea masinii asincrone la viteze (frecvente) mici, este
necesara variatia in consecinta a tensiunii de alimentare, respectand conditia:
U ef
f

= const

unde: Uef =

U max
2

Valoarea medie intr-o alternanta a tensiunii de alimentare a motorului are expresia:

Ud =

U max

Deoarece tensiunea la iesirea invertorului este obtinuta din circuitul intermediar de cc

(iesirea redresorului), atunci:
Umax = Ud
1

 U d

U max

U ef

2
=
f

f
U
d = const
f

2
f

= K

Ud
= const,
f

unde: K =

Daca o alternanta a tensiunii de linie este formata din n pulsuri, de latime ton si
amplitudine (constanta) U0, atunci valoarea medie a acesteia este:
t

T
t
1
1 on
Ud = u d dt = n U 0 dt = n U 0 on = n U 0 t on f
T
T 0
T 0

Se observa ca valoarea medie a tensiunii de linie pe o alternanta depinde de

amplitudinea tensiunii din circuitul intermediar, numarul de impulsuri intr-o alternanta,
durata acestora, respectiv frecventa tensiunii de linie.

Ud
= n U 0 t on
f

Ud
= const

n U 0 t on = const
f
Deoarece, in general, in structura convertoarelor de tensiune si frecventa PWM (cu
modulatie in durata a impulsurilor), tensiunea continua din circuitul intermediar, U0, este
obtinuta la iesirea unui redresor necomandat, rezulta ca valoarea acesteia nu poate fi
modificata.
U0 = const

n ton = const

In consecinta, pentru a mentine constant raportul

Ud
, trebuie mentinut constant
f

produsul nton.
3. Echipamentul de lucru

Echipamentul de lucru se prezinta sub forma unui pupitru constituit din mai multe
module functionale. Dupa modul in care se vor interconecta aceste blocuri, pupitrul poate
fi utilizat ca sistem de actionare in circuit inchis sau deschis. Modulele ce vor fi utlizate
pentru realizarea lucrarii sunt prezentate in continuare:

a. Modulul SG-200
Acest modul are rolul de a genera valoarea prescrisa a vitezei motorului. Semnalul ce
contine aceasta informatie este o tensiune ce poate avea trei forme:
- semnal treapta (iesirea CE)
2

semnal rampa (iesirea CR)

semnal continuu (iesirea CM)

Prin potentiometrele +, respectiv, -, se stabilesc valorile maxime pentru cele doua

polaritati, pozitiva, respectiv, negativa, ale celor doua tipuri de semnale: treapta,
respectiv, rampa.
Din comutatorul cu trei pozitii se selecteaza atat polaritatea ce va fi utilizata a
semnalului, cat si decizia de a aplica semnalul la borna de iesire, sau nu.
Daca se preia semnalul de la iesirea treapta (disponibil la iesirea CE), cele doua valori
setate pentru cele doua polaritati ale semnalului treapta, reprezinta valorile prescrise ale
vitezei la care motorul va accelera, teoretic instantaneu intr-un sens, pentru o polaritate a
semnalului, respectiv in sens opus, pentru cealalta polaritate a semnalului.
Daca se preia semnalul de la iesirea rampa (disponibil la iesirea CR), cele doua valori
stabilite prin potentiometrele + / - au aceeasi semnificatie ca in cazul precedent, cu
deosebirea ca, in acest caz, motorul nu va accelera instantaneu, ci viteza acestuia va
creste liniar, cu rampa stabilita din potentiometrul V/SEC.
Daca se preia semnalul de la iesirea continua (disponibil la iesirea CM), atunci viteza
prescrisa a motorului va fi stabilita in timp real de catre operator, intre limitele maxim
intr-un sens .. maxim in celalalt sens, prin intermediul potentiometrului situat in partea
inferioara a modulului.

Fig. 2 Modulele SNG-200, VCO-200

b. Modulul VCO-200
Acest modul genereaza semnalul de tact necesar comenzii tranzistoarelor. Acest bloc este
constituit din doua sub-blocuri, si anume:
- blocul limitator - primeste la intrarea c, semnalul furnizat de catre blocul SNG. La
iesirea acestuia sunt disponibile semnalele:
i. |c|
care este o tensiune proportionala cu valoarea prescrisa a
vitezei
ii. s
care este un semnal logic 0, daca c 0 (motorul se roteste
intr-un sens), respectiv, 1, daca c < 0 (motorul se roteste in celalalt
sens).
Functia de limitare este definita prin conditiile:
| c |, daca, u min | c | u msx
| c |= u min , daca, | c | u min
u max , daca, | c | u max
si are urmatoarea semnificatie:
Valorile ce le poate lua semnalului |c| si implicit frecventa semnalului de
tact sunt limitate la valori cuprinse intre limitele definite de catre potentiometrele
MAX, respectiv, MIN. Deoarece frecventa semnalului de tact stabileste frecventa
tensiunii de la iesirea invertorului, care la randul ei, stabileste viteza de
sincronism a motorului, rezulta astfel limitarea valorilor maxima, respectiv
minima, ale vitezei de sincronism a motorului. Este necesar a se respecta conditia:
0 < umin < umax < 10 V.
- convertorul tensiune frecventafurnizeaza semnalul de tact la borna F, in
functie de valoarea semnalului |c| si a constantei n1, stabilita prin intermediul
comutatorului n1. Frecventa semnalului de tact este data de relatia:
f = |c| n1
|c| = 0 .. 10 V
n1 = 240

n1 = 480

[Hz]

f = 0 .. 2400 Hz
f = 0 .. 4800 Hz.

c. Modulul MDX-200
Acest modul genereaza semnalele de comanda propriu-zise ale tranzistoarelor de
forta. Este compus din urmatoarele trei sub-blocuri:
- Generatorul de faze - genereaza pe baza semnalului de tact furnizat la borna de intrare
F (de la modulul VCO) trei semnale dreptunghiulare (unda plina), fiecare avand durata de

2
radiani. Aceste semnale constituie semnalele de
3
comanda caracteristice unui invertor de tensiune cu unda plina. Frecventa semnalelor de
comanda este de 48 ori mai mica decat frecventa semnalului de tact F.

radiani, defazate intre ele cu

- Inversorul de faze - acest sub-modul inverseaza doua faze intre ele in functie de
valoarea semnalului primit la borna de intrare s (tot de la modulul VCO). In acest fel se
realizeaza inversarea sensului de rotatie al motorului astfel:
- daca s = 0
- sens implicit de rotatie
succesiune directa a fazelor
- daca s = 1
- sens invers de rotatie
succesiune inversa a fazelor
- modulatorul
- realizeaza functia logica SI intre semnalele de comanda cu unda
plina ale celor trei faze si semnalul modulator furnizat la borna de intrare PT. Se obtine
astfel chopparea semnalelor de comanda cu unda plina, si obtinerea semnalelor de
comanda in impulsuri ale tranzistoarelor de forta. Pe durata de radiani, corespunzatoare
conductiei fiecaruia dintre tranzistoarele de forta, jonctiunii baza-emitor i se va aplica un
tren de impulsuri de amplitudine constanta.

Fig. 3 Modulele MDX-200, TON-200

d. Modulul TO-200

U ef

. Uef este valoarea efectiva a

f
fundamentalei tensiunii de linie. Acest raport nu este acelasi pe tot intervalul 0 .. fN, ci:
Acest modul are rolul de a pastra constant raportul

U
, daca, f a f 
f
U
=
, daca, f > a f 
f
U
, daca, f > f 
f
k

U ef
f

unde,
a [0 , 0.3], reglabil
k [1 , 2]
Aceasta modificare impusa a caracteristicii tensiune frecventa este necesara pentru
a evita saturarea masinii la frecvente mici, cand valoarea efectiva a tensiunii de
alimentare a motorului ar fi prea mica.
Modulul este compus din doua sub-module:
- blocul de generare a semnalului modulator, PT
- care genereaza cate un impuls
dreptunghiular la fiecare front descrescator al semnalului de tact, F, aplicat la borna de
intrare F, de la modulul VCO. Durata impulsului semnalului PT este fixa, nu depinde de
nici un semnal extern si asigura la frecventa nominala a tensiunii de iesire a invertorului,
valoarea efectiva nominala a tensiunii. Totusi, durata acestui impuls poate fi ajustata din
potentiometrul t0. Daca durata impusului este cel putin egala cu perioada acestuia (factor
de umplere supra-unitar), impulsurile se vor confunda, semnalul PT devine un semnal
continuu iar comanda va fi cu unda plina.
- blocul de supraexcitare
- acest sub-modul actioneaza asupra duratei impulsului
modulator, PT, in functie de valoarea prescrisa a vitezei motorului (viteza de sincronism),
data de semnalul |c| si anume durata impulsului va fi multiplicata cu valoarea ton2,
reglabila din potentiometrul n2 cat timp frecventa de sincronism este inferioara frecventei
specificate prin potentiometrul %Nmax. Frecventa de tranzitie, setata din potentiometrul
%Nmax este stabilita ca fiind un procent din frecventa nominala.
e. Modulul RAMA-200
Acest modul contine partea de forta, respectiv, de amplificare a semnalelor de
comanda la nivelurile necesare atacului bazelor tranzistoarelor de forta. Un singur modul
reprezinta o faza (o ramura) a invertorului, pentru un invertor trifazat fiind necesara
utilizarea a trei astfel de module. Semnalele necesare acestui modul sunt:

tensiunea continua din circuitul intermediar (aplicata la bornele + si -)

tensiunea alternativa monofazata, de alimentare a aplificatoarelor
semnalelor de comanda (necesara deoarece partea de forta este izolata
galvanic de partea de comanda, inclusiv sursele de alimentare)
semnalul de comanda, aplicat la borna de intrare a modului (se va aplica
unul dintre semnalele CR, CS, CT.

Semnalul de comanda primit la borna de intrare a comenzii este aplicat

tranzistorului de pe sectiunea P (dupa o prelucrare corespunzatoare). Semnalul necesar
comenzii tranzistorului din sectiunea N, este tot de semnalul de comanda a tranzistorului
P, dar negat. Deoarece semnalele de comanda a celor doua tranzistoare sunt in antifaza
(cu aceleasi momente de comutatie), pe fiecare dintre cele doua canale exista un circuit
de intirziere care permite comanda unui tranzistor numai dupa ce s-a blocat celalalt.

Fig. 4 Modulul RAMA

La borna U V W, este diponibila tensiunea corespunzatoare unei faze a tensiunii

trifazate de iesire a invertorului.
Functionarea modulului este monitorilzata de catre circuite interne specializate care
realizeaza intreruperea furnizarii semnalelor de comanda in cazul unei functionari
anormale, cum ar fi:

intensitatea curentului prin tranzistor depaseste 25 A, pentru un timp mai

mare de 4 ms.
lipsa tensiunii alternative monofazate, de alimentare
tensiunea continua din circuitul intermediar, mai mica de 120 V
protectie la functionarea incorecta a ansamblului de module RAMA

Actiunea unui bloc de protectie este indicata optic, iar deblocarea se face prin apasarea
butonului blocului respectiv.
f. Modulul SEGURIDAD-200
Acest modul asigura monitorizarea si protectia centralizata a intregului echipament,
cat si amplificarea semnalelor de comanda.
La intrarea modulului se aplica semnalele F1 .. F3, de la blocul MDX iar la iesirea
acestuia sunt diponibile semnalele de comanda pentru modulele RAMA, CR, CS, CT.
Celelalte borne de intrare asigura protectia la:
- tensiune maxima, reglabila din potentiometrul Vmax (borna MV)
- curent maxim, reglabil din potentiometrul Imax (borna MI)
- reglarea amplificarii caii de reactie negativa de viteza
- trei borne de intrare pentru semnalele de inhibare a semnalelor de comanda,
semnale ce sunt furnizate de catre blocurile de protectie la functionarea anormala
a modulelor RAMA.

Fig. 5 Modulul SEGURIDAD-200

4. Chestiuni de studiat

4.1
Se vor oscilografia (din partea de forta) tensiunile de faza si cele de linie pentru
alimentarea motorului asincron trifazat cu rotorul in scurtcircuit. Se vor oscilografia (din
partea de comanda) semnalele F1 .. F3, urmarindu-se comparativ dispunerea a celor 24 de
impulsuri ale semnalului de comanda corespunzator fiecarei faze, astfel incat sa se
2

asigure defazajul de
intre fiecare doua faze succesive (suprapunere de ).
3
3

4.2
-

4.3

Pentru 3 valori ale tensiunii de comanda (1, 4, respectiv, 8 V) se vor masura:

frecventa tensiunii de iesire a invertorului (de alimentare a motorului)
frecventa semnalului de la iesirea convertorului tensiune frecventa,
corespunzatoare acestor valori ale tensiunii de comanda
valoarea efectiva a tensiunii de faza (cu ajutorul unui MAVO)
numarul de impulsuri cuprinse intr-o semialternanta a tensiunii de iesire, respectiv
distributia lor (repartizarea lor pe paliere), pentru tensiunea de faza, respectiv,
pentru tensiunea de linie
latimea unui impuls, respectiv a intervalului cuprins intre doua impusuri
consecutive
Se va completa tabelul urmator, pentru caracteristica de comanda:
U ef
f

= f (Uc)

Uc
Uef
f
U ef

f
5. Modul de lucru

5.1
- Se realizeaza conexiunile intre blocuri in conformitate cu fluxul semnalelor.
Pupitrul se conecteaza la reteaua de tensiune monofazata de 220Vca prin intermediul a
doua cabluri de alimentare. Dupa ce toate legaturile au fost realizate, alimentarea
blocurilor se face in urmatoarea ordine:
- se alimenteaza blocurile de comanda (se actioneaza intreruptorul dreptunghiular)
- se alimenteaza blocurile de forta cu tensiunea continua de 310 V (se actioneaza
intreruptorul basculant de pe modulul ALIMENTACION).
Masuratorile din partea de comanda se vor face cu partea de forta nealimentata.
Alimentarea osciloscopului se va face prin intermediul unui transformator de
separare; primarul transformatorului se conecteaza la o tensiune de faz (de 220 V)!

- Deoarece motorul asincron utilizat este alimentat in conexiunea triunghi, pentru a

oscilografia tensiunile de faza este necesara utilizarea unei sarcini rezistive conectate in
stea (ce ofera un nul artificial).
- Se vor vizualiza semnalele de comanda disponibile la bornele F1 .. F3 ale
modulului MDX, utilizand ambele canale ale osciloscopului.
- Se vor vizualiza tensiunile de faza conectand sonda osciloscopului intre o borna a
motorului si nulul artificial (punctul comun al sarcinii rezistive conectate in stea).
- Se vor vizualiza tensiunile de linie conectand sonda osciloscopului intre doua
borne ale motorului.
Se vor utiliza orientativ, formele de unda ale semnalelor de comanda, respectiv ale
tensiunilor de faza si de linie, prezentate mai jos:

Fig. 6 Semnalele de comanda

Fig. 7 Tensiunea de faza

10

Fig. 8 Tensiunea de linie

5.2

- Se va regla tensiunea de comanda la valorile impuse (masurarea acesteia se

poate face la borna c a modulului VCO, sau la borna de iesire a modulului SNG,
de la care se preia aceasta tensiune).
se conecteaza sonda osciloscopului la borna F a modulului VCO si se masoara
frecventa semnalului de tact cu ajutorul osciloscopului (cursoarele de masura),
sau se masoara perioada acestuia, frecventa determinandu-se cu formula:
o f tact= 1 / Ttact
se va conecta sonda osciloscopului intre o borna a motorului si nulul artificial si
se va masura perioada tensiunii de faza. Frecventa acesteia se masoara folosind
facilitatile oferite de osciloscop (cursoarele de masura) sau se calculeaza cu
formula:
o f Ufaza= 1 / TUfaza
pentru a masura valoarea efectiva a tensiunii de faza, se conecteaza voltmetrul
(MAVO) intre o borna a motorului si nulul artificial si se va citi indicatia acestuia.
se vor numara impulsurile cuprinse intr-o alternanta a tensiunii de faza.
se vor numara impulsurile cuprinse in fiecare palier al tensiunii de faza (1/3Ud,
respectiv, 2/3Ud).
pentru tensiunea de linie, se va conecta sonda osciloscopului intre doua borne ale
motorului si se va masura frecventa acesteia dupa modalitatea descrisa anterior.
pentru a masura valoarea efectiva a tensiunii de linie, se conecteaza voltmetrul
intre doua borne ale motorului si se va citi indicatia acestuia.
se vor numara impulsurile cuprinse intr-o alternanta a tensiunii de linie
se vor numara impulsurile aplicate pe durata palierului unei alternante a tensiunii
de linie
se vor masura durata unui singur impuls, respectiv, durata dintre doua impulsuri
consecutive

5.3
- Pentru cele trei valori masurate ale tensiunii de comanda, respectiv, ale valorii
efective a tensiunii de linie si a frecventei acesteia, se va completa tabelul.

11