Activitate si odihna

Activitatea mentala si fizica a copiilor este mare consumatoare de energie si producatoare de reziduuri si pe
masura ce nivelul de energie scade iar reziduurile se acumuleaza, apare o oboseala din ce in ce mai accentuate si
dorinta si necesitatea de a se odihni a copiilor.
Volumul si intensitatea activitatilor zilnice variaza n functie de vrsta copilului si de preocuparile sale particulare;
de aceste considerente trebuie tinut cont n organizarea odihnei si a timpului sau liber.
Prin activitatile pe care le desfasoara n timpul unei zile, scolarii depun att efort fizic, ct si efort intelectual.
O diferenta importanta intre activitatile fizice si mentale este aceea ca activitatea fizica, odata incetata, duce la o
relaxare a musculaturii, in timp ce incetarea unei activitati mentale prelungite si sustinute duce la cresterea tensiunii
musculare.
Efortul fizic la care este supus un copil, daca nu este bine dozat, duce la oboseala prematura, la diminuarea pna la
disparitia poftei de mncare, la tulburarea somnului, iar daca starea de suprasolicitare fizica se prelungeste timp
ndelungat, duce la ntrzierea dezvoltarii armonioase, psihice si fizice a copilului.
Privit ca modalitate de petrecere a timpului liber, jocul trebuie dirijat de adulti astfel nct copiii nu
trebuie lasati sa se joace pna la epuizarea resurselor fizice.
Traim intr-o societate din ce in ce mai sedentara (studiile recente de specialitate aratand o
cresterea alarmanta a numarul de copii obezi) in care dezechilibrul intre activitatea fizica si ea mentala este din ce in
ce mai accentuat, in care se resimte din ce in ce mai acut nevoia de exercitii fizice, necesare unei relaxari autentice si
contracararii oboselii. Cu toate ca asemenea studii sunt mai putin uzuale in Romania, putem anticipa anticipa ca
timpul liber al copiilor romani este ocupat mai degraba de actvitati passive cum este jocurile pe computer, chat-urile,
jocurile online, televizorul e.t.c., si mai putin de activitati sportive atat de necesare bunei dezvoltari armonioase si
sanatoase a acestora.
Organizarea judicioasa a timpului liber le creeaza elevilor ragaz si pentru practicarea unor activitati
sportive. Exercitiile fizice antreneaza att corpul, ct si mintea. Sunt antrenati muschii si ncheieturile, marindu-se
astfel mobilitatea organismului. Orice tip de miscare este foarte benefic, de la simplul mers pe jos pna la exercitii
fizice complexe, efectuate cu sau fara aparate speciale, jocuri si ntreceri desfasurate n sali de sport si n aer liber
sau n apa. Gimnastica de dimineata ntretine sanatatea si frumusetea corpului. Sportul l ajuta pe fiecare copil sa-ti
ntareasca organismul, devenind mai rezistent la boli, i confera pofta de viata si-l face mai ncrezator n fortele sale.
Prin sport se dezvolta vointa, se creeaza buna dispozitie, se relaxeaza sistemul nervos, eliminndu-se stresul.
Efortul intelectual se refera la activitatile intelectuale pe care le desfasoara elevii: citit, scris,
calculat, memorat etc. Scolarii depun efort intelectual att la scoala, ct si acasa prin efectuarea temelor. Activitatea
de nvatare le solicita gndirea, atentia, memoria, care produc un grad de ncordare a organismului. Activitatea
intelectuala, rational organizata, reprezinta un mijloc de promovare a sanatatii mintale a elevului. Copilul scolar din
primii ani de nvatamnt desfasoara o activitate fizica si intelectuala usoara sau medie. Cu toate acestea, efortul
depus zilnic este resimtit de sistemul nervos si de aparatul sau locomotor, asa nct, dupa masa de prnz, 1-2 are de
somn sunt binevenite si suficiente pentru refacerea fortelor sale n vederea reluarii activitatii cotidiene (nvatamnt,
joaca, plimbare). Dupa efectuarea lectiilor, fie ca aceasta activitate se desfasoara n cursul diminetii, fie dupaamiaza, urmeaza alta perioada de odihna, dar de data aceasta sub forma unor lecturi usoare (basme, poezii) sau a
unor jocuri, n casa sau n aer liber. Seara pot urmari la televizor unele emisiuni pentru copii, dupa care culcarea n
jurul orelor 21-22 asigura odihna necesara nceperii unei noi zile de activitate scolara.
n cazul scolarul mai mare lucrurile stau putin mai altfel. Efortul inte1ectual solicitat n clasa sau
acasa (cu ocazia efectuarii temelor pentru ziua urmatoare), la care se mai adauga o activitate sportiva organizata sau
nvatarea unui instrument muzical, solicita intens organismul copilului. Proportional cu efortul depus trebuie sa fie

organizata si odihna elevului, care, la aceasta vrsta, se mparte ntre timpul afectat somnului de noapte (n cazuri
exceptionale si somnului de dupa-amiaza) si timpul de odihna propriu-zisa, pe care elevul l poate petrece n mod
placut, citind, ascultnd muzica, practicnd un sport, efectund o plimbare n aerul placut al unei paduri sau ntr-un
parc.
Capacitatea de munca intelectuala este mai mare n timpul zilei dect noaptea. De asemenea
si n timpul zilei ea este diferita: ntre orele 7 si 9 dimineata capacitatea este mai redusa, ntre 9 si 12 se nregistreaza
cea mai marea putere de munca din tot parcursul zilei, scade din nou ntre 13 si 15, urmnd sa creasca ntre 16 si 18,
iar dupa ora 20 capacitatea fizica si intelectuala scade semnificativ.
Nerational si n cele din urma daunator este excesul de preocupari intelectuale care le sunt impuse elevilor, din
dorinta gresita a parintilor de a vedea proprii copii realiznd performante intelectuale care sa-i situeze deasupra
semenilor lor, de vrsta sau scolarizare asemanatoare.
Foarte importante pentru n vederea refacerii organismului si n special a sistemului sau al copilului sunt
momentele de odihna si somn. Odihna si somnul depend in mare parte de abilitatea noatra de a ne relaxa - daca o
persoana tensionata nu ajunge sa se relaxeze, nu o sa beneficieze de odihna necesara refacerii energiei si indepartarii
rezidurilor. Atunci cand organismul ajunge sa consume din rezervele energetice strategice ale organismului putem
vorbi despre aparitia unei oboseli cornice.
Oboseala
cronica are numerate alte cauze - dintre cele mai frecvente putem enumera alimentatia in exces, lipsa exercitiului
fizic, stresul, polularea sau ingestia insuficienta de lichide. In acest caz, putem vorbi despre o oboseala fizica indepartarea factorului (de exemplu persoana incepe sa faca exercitii fizice cu reguralitate dupa perioadele de efort
intelectual sustinut) duce la instalarea unui tonus mai bunsi la o alternare mai naturala a momentelor de activitate si
odihna.
Putem vorbi de
asemenea si despre oboseala patologica, aceasta manifestandu-se prin senzatia de sfarseala, de lipsa de energie si
pofta de viata si poate fi cauzata de boli cum ar fi: anemia, insuficienta cardiaca, cancerul sau orice alta infectie
cronica. Orice oboseala persistenta si care nu poate fi explicata ar trebui raportata medicului de familie sau altor
medici pentru investigare.