Sunteți pe pagina 1din 16

CARACTERIZAREA GENERALA A DREPTULUI CIVIL ROMAN

Notiunea: rolul;orincipiile si delimitarea dreptului civil


I NOTIUNEA DREPTULUI CIVIL
Def: Dreptul civil este acea ramura de drept care reglementeaza raporturile patr
imoniale si persoane juridiceice si persoane juridice aflate pe pozitii de egali
tate juridica.
Dreptul civil roman este o ramura a sistemului de drept romanesc,adica o totalit
ate de norme juridice.
Normele dreptului civil sunt cuprinse in izvoarele dreptului civil.
Izvoarele formeaza continutul dreptului civil(izvoare:drept civil,drept penal).
INSTANTELE DREPTULUI CIVIL
*Raportul juridic civil care reuneste normele generale ce stabilesc:partile,cont
inutul si oiectul acestui raport.Principalele norme din aceasta institutie sunt
cele care reglementeaza drepturile subiective civile si obligatiile civile(rapor
tul continutului civil) si bunurile(care intra in obiectul raportului codului ci
vil).
*Actul juridic civil,care reuneste normele ce stabilesc categoriile de acte juri
dice,conditiile actului juridic,nulitatea actului juridic.
*Prescriptia extinctiva.
*Subiectul dreptului civil: persoana fizica si persoana juridica.
*Drepturile reale principale(institutie alcatuita din norme ce reglementeaza pri
ncipalul drept real care este dreptul de proprietate in diferitele sale forme(pu
blica si privata)si derivatele dreptului de proprietate.
*Obligatiile civile: aceasta institutie reuneste norme care privesc:
-izvoarele obligatiilor civile(contractul civil,actul juridic unilateral)
-raspunderea civila delictuala
-stingerea obligatiilor civile\
-transmiterea si transformarea obligatiilor civile
-garantarea obligatiilor civile
-contractele civile speciale
-dreptul de proprietate intelectual
-succesiunile(devolutiunile):
~devolutiunea succesorala legala
~devolutiunea succesorala testamentala
OBIECTUL DREPTULUI CIVIL
*Este format din rapoarte patrimoniale si rapoarte nepatrimoniale.
*Dreptul civil nu reglementeaza toate rapoartele patrimoniale si nepatrimoniale.
*Pentru a ne forma o imagine globala a obiectului "drept civil" se impune enunta
rea subcategoriilor ce intra in alcatuirea celor 2 componente mari.Raportul part
ilor civile sunt alcatuite din urmatoarele subdiviziuni:
I RAPOARTE REALE:acele rapoarte ce au in continutul lor drepturile reale(drept d
e proprietate)
II RAPOARTE OBLIGATIONALE:acele rapoarte ce contin drepturi de creanta indiferen

t de izvorul lor
*Rapoartele nepatrimoniale sunt formate din urmatoarele subdiviziuni:
-rapoarte care privesc existenta si integritatea subiectului de drept civil:
#cele care au in continutul lor drepturi personale nepatrimoniale
-rapoarte de identificare:
#dreptul la domiciliu,la resedinta
-rapoarte generate de creatia intelectuala
#cele care au in continutul lor drepturi personal nepatrimoniale(opera literar
a,artistica,etc)
*Dupa felul subiectului rapoartele civile pot fi grupate in:
-rapoarte juridice civile numai de persoane fizice;
-rapoarte juridice civile numai de persoane juridice;
-rapoarte juridice civile numai de persoane fizice si juridice;
*Al 3-lea element al definitiei vizeaza subiectele raportului juridic civil care
sunt persoane fizice si persoane juridice.
*Al 4-lea element al definitiei se refera la pozitia de egalitate juridica(una d
intre parti nu se subordoneaza celeilalte).
II TERMINOLOGIE
Expresia "drept civil" este folosita in 3 intelesuri:
1)Primul inteles folosit in definitie semnifica ramura de drept,ansamblul ori to
talitatea normelor juridice.
2)Al doilea inteles este cel de element al continutului raportului juridic civil
.Se exprima prin expresia "drept subiectiv civi"(posibilitatea recunoscuta de le
gea civila subiectului activ de a avea o anumita conduita sau de a cere o condui
ta corespunzatoare dreptului sau pasiv,iar in caz de nevoie de a face apel la fo
rta coercitiva a statului)
3)Al 3-lea inteles in "drept civil" este desemnata o ramura a stiintei juridice,
mai exact ce desemneaza acea ramura de drept care are ca obiect de cercetare dre
ptul civil.
III ROLUL DREPTULUI CIVIL.POZITIA DREPTULUI CIVIL DE DREPT COMUN
*Acest aspect al rolului dreptului civil are in vedere dreptul civil ca ramura d
e drept.
*Pozitia dreptului civil de a fi "drept comun" se exprima prin urmatoarea idee:
Atunci cand o alta ramura de drept nu contine norme proprii care sa reglement
eze un anumit aspect al unui raport juridic,se apeleaza la norma corespunzatoare
din dreptul civil.
IV PRINCIPIILE DREPTULUI CIVIL ROMAN
Sunt urmatoarele:
-principiul proprietatii;
-principiul egalitatii in fata legii civile;
-principiul imbinarii individuale cu cele generale;
-principiul ocrotirii drepturilor civile ori al garantarii lor;
NORMELE DREPTULUI CIVIL.IZVOARELE DREPTULUI CIVIL
Def: Regula generala si abstracta care reglementeaza conduita subiectelor si rap
orturilor juridice civile se numeste norma a dreptului civil.
In sens material prin izvor al dreptului civil se desemneaza conditiile material
e de existenta care genereaza normele acestei ramuri de drept.

Izvoarele sunt:
I LEGEA-principalele izvoare formale ale dreptului civil sunt actele normative a
dica actele ce emana de la organele de stat investite in prerogative ale legifer
arii.
Categorii de acte normative ce pot constitui izvoare ale dreptului civil:
1)Constitutia(din 1991 revizuita in 2003)-contine legi constitutionale,organice
si ordinare.
2)Ordonantele guvernului.
3)Hotararile guvernului.
4)Acte normative emise de autoritatile publice centrale si locale.
5)Reglementarile institutiilor europene.
6)CEDO.
II UZANTELE-conform articolului 1,alineat 6 din Codul Civil,uzantele sunt:
1)Obiceiul(cutuma).
2)Uzurile profesionale.
Obiceiul constituie o practica indelungata,inradacinata si continua pe care cei
ce o aplica o considera obligatorie.
Uzurile profesional sunt reguli ce reglementeaza raporturile stabilite intre mem
brii unei profesii sau dupa caz intre membrii profesiei si clienti.
Examplu: articolul 44 din Constitutie.
III PRINCIPIILE GENERALE ALE DREPTULUI-constituie izvoare de drept numai in masu
ra in care acele situatii nu sunt reglementate de lege sau uzante.
CLASIFICAREA NORMELOR DE DREPT CIVIL:
I Dupa caracterul normei prescrise:
1)Norme dispozitive=suplinesc/interpreteaza vointa neexprimata a subiectelor de
drept civil ingaduind sa se deroge de la vointa pe care le cuprinde;
*Se impart in:
-permisive=normele care nu impun ci doar permit ca subiectele sa aiba o anumita
conduita(articolul 1698 din Codul Civil)
-supletive=sunt cele care stabilesc o anumita conduita obligatorie pentru parti
in cazul in care partile nu au prevazut prin vointa lor o alta conduita(articolu
l 2015 din Codul Civil)
2)Norme imperative=norme care impun partilor o anumita conduita(actiune sau inac
tiune) si care sub sanctiune nu permit sa se deroge de la ele.
*Se impart in:
-onerative=prevad obligatia de a avea o anumita conduita
-prohiditive=interzic o anumita conduita a partilor
II Dupa natura interesului ocrotit:
1)Norme de ordine publica=>urmaresc ocrotirea interesului public
2)Norme de ordine privata=>urmaresc ocrotirea unui interes individual
III In functie de intinderea campului de aplicare:
1)Norme juridice de drept civil generale(aplicabilitate in toate cazurile)
2)Norme juridice de drept civil speciale(aplicabilitate numai in cazurile expres
prevazute de lege)
APLICAREA LEGII CIVILE
I IN SPATIU-aspect intern->vizeaza situatia raporturilor civile stabilite pe ter
itoriul Romaniei
intre subiecte de cetatenie sau nati
onalitate romana

-aspect international->vizeaza raporturile civile cu elemente de extr


aneitate
II ASUPRA PERSOANELOR:
*Din punct de vedere al destinatarilor normele de drept civil se impart in:
-norme ce se aplica numai persoanelor fizice;
-norme ce se aplica numai persoanelor juridice;
-norme ce se aplica persoanelor fizice si juridice;
III IN TIMP(articolul 6 alineat 1 din Codul Civil prevede ca legea se aplica in
intervalul de timp cat ea este in vigoare).
In caz de succesiune a legilor civile aparute se solutioneaza tinand cont de 2 p
rincipii:
1)Principiul neretroactivitatii legii civile.
2)Principiul aplicarii imediate a legii civile(exceptie: ultraactivitatea legii
civile vechi).
*Aspecte generale privind principiul neretroactivitatii:
-se intelege,prin acest principiu,regula juridica potrivit careia legea civila s
e aplica numai situatiilor care se ivesc dupa intrarea in ei in vigoare iar nu s
i situatiilor anterioare(articolul 15).
*Aspecte generale privind aplicarea imediata a legii civile noi:
-prin principiul 2 se intelege ca regula de drept conform careia de indata ce a
fost adoptata legea civila noua se aplica tuturor situatiilor dupa intrarea ei i
n vigoare(exceptie: ultraactivitatea legii civile vechi ceea ce inseamna ca in a
numite situatii determinate,legea civila continua sa supravietuiasca si se aplic
a si dupa intrarea in vigoare a legii civile noi).
INTERPRETAREA NORMELOR JURIDICE:
Prin interpretare se intelege operatiunea de stabilire a continutului si sensulu
i normelor de drept civil.
CLASIFICARE:
1)In functie de organul/persoana de la care provine:
-oficiala(vine de la insusi organul care a elaborat norma si are aplicabilitate
generala)
-juristdictionala(data de un organ juristdict si nu are aplicabilitate generala)
2)In functie de rezultatul interpretarii:
-literala
-extensiva
-restrictiva
3)In functie de procedeele cu ajutorul carora se stabileste intelesul normei jur
idice:
-gramaticala
-sistematica
-istorico-teleologica
-logica
-analogia

RAPORTUL JURIDIC CIVIL


Def: Se intelege relatia sociala patrimoniala sau nepatrimoniala reglementata de
norma de drept civil.
Caracterele raportului juridic civil:
-social(se naste intre oameni)
-volitional
-partile se afla pe egalitate juridica

1)Social: oameni priviti in mod individual sau colectiv.


Norma de drept civil se adreseaza numai conduitei oamenilor chiar si atunci cand
aceasta norma ar fi in legatura cu anumite lucruri(ori de cate ori norma juridi
ca nu stabileste conduita pentru lucruri).
2)Volitional: primul aspect care evidentiaza caracterul volitional al oricarui r
aport juridic civil rezultata din norma de drept civil,norma ce exprima vointa d
e stat adica o relatie sociala devine raport juridic civil numai pentru ca acest
lucru s-a dorit de catre legiuitor prin edictarea normei de drept civil.
Al 2-lea aspect al caracterului volitional rezulta din faptul ca pe langa vointa
exprimata de norma de drept civil exista si vointa exprimata de autorul sau.
Din cele doua aspecte rezulta ca raportul juridic civil are caracter dublu volit
ional.
3)Partile au egalitate juridica.
Egalitatea juridica a partilor se exprima in nesubordonarea unei parti fata de c
ealalta parte a raportului juridic civil.
II STRUCTURA RAPORTULUI JURIDIC CIVIL
1)Partile(subiectele raportului juridic civil): persoane fizice sau juridice in
calitate de titulari de drepturi subiective civile si de obligatii civile.
2)Continutul raportului juridic civil: reprezinta totalitatea drepturilor si obl
igatiilor civile pe care le au partile raportului juridic civil respectiv.
3)Obiectul raportului juridic civil care consta in conduita partilor adica in ac
tiunea sau inactiunea la care sunt indreptatite sau tinute partile.
*Cele 2 elemente trebuie intrunite comulativ.
III IZVOARELE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL
Prin izvor al raportului juridic civil concret se intelege o imprejurare(act sau
fapt) de care legea leaga nasterea unui raport juridic civil concret.
Pentru existenta unui raport juridic civil abstract sunt necesare 2 premise:
-subiectele
-norma de drept civil
Clasificarea izvoarelor raportului juridic civil:
I Dupa cum depind sau sunt independente de vointa umana:
1)Faptele omenesti(omisive sau comisive) sunt faptele savarsite de subiectele de
drept civil cu sau fara intentia de a produce efecte juridice,de care legea lea
ga nasterea,unificarea sau stingerea unui raport juridic civil.
2)Faptele savarsite cu aceeasi intentie de a produce efecte juridice sunt actele
juridice civile iar cele fara intentie sunt fapte juridice civile.
Faptele juridice civile pot fi:
-licite
-ilicite
Evenimentele sunt imprejurari de care legea leaga nasterea de raporturi juridice
civile(acestea se produc interdependent de vointa umana).
II Dupa sfera lor:
1)Latosensul prin care desemnam atat faptele omenesti savarsite cu sau fara inte
ntie+evenimente
2)Strictosensul prin care desemnam faptele fara intentie+evenimentele
*Diferenta de sfera o reprezinta actul juridic civil.
IV CONTINUTUL RAPORTULUI JURIDIC CIVIL
Are doua laturi:
1)Drepturile subiective civile(latura activa)
2)Obligatiile subiective civile(latura pasiva)
Cele doua laturi nu sunt independente ci se afla intr-o stransa corelatie.

Nu exista drept fara obligatie si nu exista obligatie fara drept.


Dreptul subiectiv civil reprezinta posibilitatea subiectului activ in limitele n
ormelor juridice de a avea o anumita conduita,de a pretinde subiectului pasiv o
conduita corespunzatoare,iar in caz de nevoie de a solicita concursul fortei coe
rcitive a statului.
Dreptul subiectiv civil este o facultate(posibilitate) recunoscuta de legea civi
la.
Dreptul subiectiv civil are 3 componente:
-dreptul de a avea o conduita
-dreptul de a pretinde o conduita
-dreptul de a avea o forta coercitiva a statului
Clasificarea drepturilor subiective civile:
A)Dupa cum titularul poate sa-si exercite dreptul cu/fara concursul altei persoa
ne:
1)Dreptul subiectiv civil absolut(adica dreptul in temeiul caruia titularul poat
e avea o anumita conduita fara a avea nevoie de concursul altor persoane pentru
a-si exercita drepturile-drepturi nepatrimoniale si drepturi reale)
-caractere: numai titularu este determinat;ii corespunde o obligatie generala ne
gativa de a nu se atinge;este opozabil tuturor.
2)Dreptul subiectiv civil relativ(titularul poate pretinde subiectului pasiv o a
numita conduita fara de care dreptul sau nu se poate realiza-drepturi de creanta
)
-caractere: este cunoscut si subiectul pasiv;obligatia poate consta intr-o actiu
ne sau inactiune;este opozabil numai subiectului pasiv.
B)Dupa natura continutului dreptului subiectiv civil:
1)Dreptul nepatrimonial(nu poate fi exprimat in bani)
2)Dreptul patrimonial(este exprimat in bani)
3)Dreptul real(ius in re)-exercita prerogative direct fara concursul altei perso
ane.
4)Dreptul de creanta(ius ad persona)-subiectul activ poate pretinde subiectului
pasiv(debitor) sa dea,sa faca sau sa nu faca ceva.
C)In functie de corelatia dintre drepturile subiective civile:
1)Principale(existenta de sine statatoare-existenta sa nu depinde de existenta a
ltui drept)
2)Dreptul subiectiv accesoriu-existenta sa depinde de existenta altui drept
D)Dupa gradul de certitudine conferit totularilor:
1)Dreptul subiectiv civil pur si simplu-ofera maxima de certitudine titularului
intrucat existenta si exercitarea nu depind de o imprejurare viitoare.
2)Dreptul subiectiv civil afectat de modalitati-nu ofera deplina siguranta titul
arului intrucat existenta si exercitarea depind de o imprejurare viitoare.
-modalitatile actului juridic civil: termenul,conditia si sarcina.
V OBLIGATIA CIVILA
Def: Indatorirea subiectului pasiv al raportului juridic civil de a avea o anumi
ta conduita corespunzatoare dreptului subiectiv corelativ,care poate consta in a
da,a face sau a nu face ceva si care in caz de nevoie poate fi impusa prin fort
a coercitiva a statului.
*Obligatia civila nu este o facultate(facultativa).
Clasificarea obligatiilor:
I)De a da,a face/a nu face ceva:
1)De a da-reprezinta indatorirea de a transmite un drept real.
2)De a face-indatorirea de a executa o lucrare,de a presta un serviciu,de a pred
a un lucru.

3)De a nu face-subiectul pasiv se abtine de la o actiune sau mai multe actiuni.


II)Pozitive si negative
*pozitive-de a da si de a face.
*negative-de a nu face
III)De rezultat si de mijloace(dirigenta):
*de rezultat-indatorirea de a obtine un rezultat determinat
*de mijloace-indatorirea de a debuta toata staruinta pentru atingerea rezultatul
ui dar fara garantia rezultatului
IV)Obisnuite:
1)Opozabile si tertilor.
2)Reala.
V)Perfecte si imperfecte.
NOTIUNI GENERALE PRIVIND PARTILE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL
*Categoriile subiectelor de drept civil:
-persoane fizice(omul): privit ca titular de drepturi si obligatii.
-persoane juridice: o entitate care indeplineste conditii prevazute de lege si e
ste titular de drepturi si obligatii civile.
-conditii de drept civil: sa aibe organizare de sine statatoare,sa aibe patrimon
iu propriu,sa aibe un scop determinat.
*Determinarea subiectelor raportului juridic civil:
-subiectul raportului juridic civil se determina in mod diferit in functie de ra
porturile care au in continutul lor drepturi subiective civile relative.
-in cazul raporturilor civile care au un drept absolut este cunoscut numai subie
ctul activ al raportului care este titularul dreptului subiectiv.
(!)Subiectul pasiv al raportului juridic civil este format din toate celelalte s
ubiecte de drept civil(este nedeterminat).
-in cazul raportului juridic civil care are in continut un drept relativ este cu
noscut atat subiectul activ(creditor) cat si subiectul pasiv(debitor).
*Pluritatea subiectelor raportului juridic civil:
-simplu->raportul juridic civil ce se stabileste intre o persoana ca subiect act
iv si o alta
persoana ca subiect pasiv.
->raportul juridic cu pluritate de subiect este raportul ce se stabileste
intre mai multe
persoane fie ca subiecte active fie ca subiecte pasive
.
In cazul raportului juridic civil nepatrimonial subiectul pasiv fiind nedetermin
at este constituit din pluritatea celorlalte subiecte de drept civil cu exceptia
subiectului activ.
In cazul raporturilor juridice patrimoniale umeaza sa deosebim cum acstea au in
continutul lor un drept real si unul de creanta.
Pluralitatea subiectului in cazul raporturilor reale subiectul activ este titula
rul dreptului de proprietate iar subiectul pasiv este constituit din pluralitate
a celorlalte subiecte de drept civil.
Subiectul activ poate fi o persoana(proprietate exclusiva) sau mai multe persoan
e(proprietate comuna).
Proprietatea comuna:
-pe coparti
-de valmasie
*Co-proprietatea prezinta ca proprietatea unui lucru,cateva lucruri determinate
sau universalitatea de lucruri,fiecare co-propiretate avand cota-aprte ideala s
i abstracta din dreptul de proprietate dar neavand o parte determinata din lucru
privit in materialitatea lui.

*Devalmasia desemneaza acea proprietate comuna care se caracterizeaza prin faptu


l ca titularii nu au precizata cota-parte ce ar reveni fiecaruia din drept,ceea
ce este nefractionat,deci d maiul de proprietate nu este divizat si cu atat mai
mult lucrurile nu sunt fractionate.
Pluritatea subiectelor in cazul raportului de creanta:
*Rapoarte juridice obligationale(de creanta):pluritatea poate fi activa(mai muti
creditori) sau pasiva(mai multi debitori) sau mixta.
*Poate imbraca 3 forme:
1)Obligatiile divizibile.
2)Obligatiile solidare.
3)Obligatiile indivizibile.
*Obligatia divizibila este aceea care leaga mai multi creditori/debitori intre c
are creanta este divizibila.
*Obligatia solidara este aceea in care fiecare creditor poate cere debitorului i
ntreaga datorie(solidaritate activa) sau fiecare debitor este obligat si poate f
i tinut de plata intregii datorii(solidaritate pasiva).
!Solidaritatea activa se poate naste numai din conventia partilor sau din testam
ent deci dintr-un act juridic.
!Solidaritatea pasiva consta in posibilitatea creditorului de a cere oricaruia d
intre debitori executarea integrala a prestatiei care formeaza obiectul obligati
onal.
*Obligatia indivizibila este aceea care,datorita vointei expres a partilor(natur
a obiectului obligational nu este susceptibil de diversitatea materiala sau indi
viduala)nu poate fi impartita intre creditori(indivizibilitate activa) ori intre
debitori(indivizibilitate pasiva).
SCHIMBAREA SUBIECTELOR RAPORTULUI JURIDIC CIVIL:
-problema schimbarii subiectelor raportului juridic civil se poate pune numai in
cazul raporturilor patrimoniale.
-in ceea ce priveste raporturile juridice patrimoniale care au un continut real
se poate pune problema schimbarii subiectului activ iar nu si a subiectului pasi
v.
-in cazul raportului juridic civil de creanta poate sa intervina o schimbare ata
t persoanei subiectului activ cat si persoanei subiectului pasiv.
SCHIMBAREA SUBIECTULUI ACTIV IN RAPORTUL JURIDIC OBLIGATIONAL(SCHIMBAREA CREDITO
RULUI):
1)Cesiunea de creanta-conventia prin care creditorul(cedent) transmite debitorul
ui(cesionar) o creanta impotriva unui tert.
2)Subrogatia personala-modalitate de transmitere legala sau conventionala a drep
tului de creata catre un tert care l-a platit pe creditorul in locul debitorului
.
3)Novatia prin schimbare de creditor-consta in substituirea unui nou creditor ce
lui vechi,debitorul fiind obligat fata de noul creditor si fiind eliberat fata d
e vechiul creditor.
SCHIMBAREA SUBIECTULUI PASIV AL RAPORTULUI JURIDIC CIVIL OBLIGATIONAL(SCHIMBAREA
DEBITORULUI):
1)Preluarea datoriei-mijloc juridic direct de schimbare a persoanei debitorului
nefiind vorba de nasterea unei noi obligatii,ci de transmiterea unei obligatii p
reexistente ca regula impreuna cu accesibilitatea si garantiile care o insotesc,
cu exceptia garantiilor care nu pot fi despartite de persoana debitorului.
2)Cesiunea contractului-mijloc juridic direct de schimbare a debitorului si a cr
editorului.
-presupune in mod necesar si consimtamantul co-contractantului sau poate fi dat
o data cu cesiunea,ulterior cesiunii,anticipat cesiunii.

3)Novatia prin schimbare de debitor:cand o terta persoana se obliga fata de cred


itor sa plateasca datoriile debitorului(cu sau fara consimtamantul debitorului).
4)Stipulatia pentru altul-contract prin care una dintre parti stipuleaza o prest
atie de la cealalta parte in folosul unei terte persoane,fara a fi reprezentantu
l acesteia din urma si fara ca tertul beneficiar sa participe la incheierea cont
ractului.
*POPRIREA este o forma de executare silita,indirecta prin care creditorul urmare
ste sumele sau efectele pe care debitorul sau le are de primit de la o terta per
soana.
-creditor=popritor
-debitor=poprit
-tert=tert poprit
ACTUL JURIDIC CIVIL
Def: Intelegem manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte jur
idice adica de a
naste,a modifica sau de a stinge un raport juridic civil.
Elemente caracteristice:
1)Prezenta unei manifestari de vointa sau manifestari de vointe concordante.
2)Manifestarea de vointa este facuta cu intentia de a produce efecte juridice.
3)Efectele pot consta in a da nastere,a modifica sau a stinge un raport juridic.
Sensurile notiunii de actiune:
1)De opertiune juridica(negotium iuris).
2)Inscris constatator(instrumentum probationis)
Clasificarea actelor juridice:
I In functie de numarul partilor:
1)Unilaterale(vointa unei singure parti).
2)Bilaterale(vointa concordanta a 2 parti).
3)Plurilaterale(vointa concordanta a 3 parti).
II Dupa scopul urmarit:
1)Cu titlu oneros(fiecare parte urmareste sa obtina un avantaj in schimbul oblig
atiilor asumate)
2)Cu titlu gratuit(una dintre parti urmareste sa procure celeilalte parti un ben
eficiu fara a obtine in schimb un avantaj).
*Cu titlu oneros:
-comotative(cele in care inca de la incheierea actului juridic partile cunosc ex
istenta si intinderea obligatiilor si a drepturilor)
-aleatorii-sunt cele care prin natura lor sau prin vointa partilor ofera cel put
in uneia dintre parti sansa unui castig sau o expune la riscul unei pierderi ce
depinde de un eveniment viitor si incert(alea).
*Cu titlu gratuit:
-dezinteresate(dispunatorul procura un avantaj celeilalte parti fara sa isi mics
oreze patrimoniul-mandatul gratuit)
-liberalitati(dispunatorul isi micsoreaza patrimoniul in folosul patrimoniului g
ratificatului).
III Dupa efectul lor:
1)Constitutive-dau nastere unui drept subiectiv civil care anterior nu a existat
.
2)Translative-au ca efect stramutarea unui drept subiectiv din patrimoniul unei
persoane in patrimoniul altei persoane.
3)Declarative-au ca efect consolidarea sau definitivarea unui drept preexistent.
IV Dupa importanta lor:
1)De conservare-prin care se urmareste preintampinarea pierderii unui drept subi

ectiv civil.
2)De administrare-prin care se urmareste sa se realizeze o normala punere in val
oare a unui bun.
3)De dispozitie-are ca rezultat iesirea din patrimoniu a unui drept sau generare
a cu sarcini a unui bun.
V Dupa modul de formare:
1)Consensuale-i-a nastere prin simpla manifestare de vointa a partii sau a parti
lor.
2)Solemne-este cel pentru formarea caruia simpla manifestare de vointa nu este s
uficienta ci aceasta trebuie sa imbrace o anumita forma stabilita de lege.
3)Reale-este acela care nu se poate forma valabil decat daca manifestarea de voi
nta este insotita de predarea bunului.
VI Dupa continut:
1)Patrimoniale-au un continut evaluabil in bani.
2)Nepatrimoniale-nu au un continut evaluabil in bani.
VII Dupa modul de executare:
1)Dintr-odata-a carui executare presupune o singura prestatie din partea debitor
ului.
2)Succesiva-a carui executare presupune mai multe prestatii esalonate in timp.
VIII Dupa raportul dintre ele:
1)Principale-au o existenta de sine statatoare soarta lor nedepinzand de soarta
altui act juridic.
2)Accesorii-nu au o existenta de sine statatoare soarta lor depinzand de soarta
altui act juridic.
IX Dupa modalitatea incheierii lor:
1)Strict personale-nu poate fi incheiat decat de autorul sau.
Examplu:testament.
2)Prin reprezentant:-pot fi incheiate si prin reprezentanti.
*Majoritatea actelor juridice pot fi incheiate atat personal cat si prin repreze
ntanti.
X In functie de momentul la care se produc efecte:
1)Intre vii(intervivos)-produc efecte independent de moartea autorului.
2)Pentru cauza de moarte(mortis causa)-produc efecte dependent de moartea autoru
lui.
XI In functie de raportul de vointa partilor la stabilirea continutului:
1)Subiective-al carui continut este determinat prin vointa partilor.
2)Conditie-la a caror incheiere partile isi exprima vointa numai in ceea ce priv
este nasterea,continutul acestuia fiind prestabilite de norme de la care partile
nu pot deroga.
XII Dupa legatura cu modalitatile actului juridic:
1)Pure si simple-nu sunt afectate de modalitati.
Exemplu: casatoria.
2)Afectate de modalitati-actul afectat de termen,conditie sau sarcina.
XIII Dupa legatura cu cauza sau scopul:
1)Cauzale-pentru a caror valabilitate este necesara analiza cauzei sau scopului
actului juridic.
*In cazul in care cauza fie lipseste,este ilicita sau imorala,intervine nulitate
a.
2)Abstracte-a caror valabilitate nu implica analiza cauzei sau scopului.
XIV Dupa reglementarea sau denumirea lor:

1)Numite-au o denumire stabilita de lege si o reglementare proprie.


2)Nenumite-nu au o denumire stabilita de lege si nici o reglementare proprie.
CONDITIILE ACTULUI JURIDIC
Def: Intelegem prin conditiile actului juridic,acele componente care trebuie sau
care pot sa intre in structura actului juridic,deci elemente din care este alca
tuit actul juridic.
Clasificare:
I In functie de aspectul la care se refera:
1)De fond(instrinseci).
2)De forma(extrinseci).
II Dupa criteriul obligativitatii:
1)Esentiale.
2)Neesentiale.
III Dupa sanctiunea care intervine in cazul nerespectarii:
1)De validitate-nulitatea.
2)De eficacitate-inopozabilitatea.
IV In functie de vocatia lor:
1)Generale.
2)Speciale.
CAPACITATEA DE A INCHEIA ACTUL JURIDIC CIVIL
Def: Reprezinta aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de dr
epturi si obligatii civile prin incheierea actelor juridice civile.
*Capacitatea de a incheia acte juridice civile este o conditie de fond,esentiala
,de validitate si generala.
Regula=capacitatea
Exceptie=incapacitatea
CONSIMTAMANTUL
Def: Se intelege exteriorizarea hotararii de a incheia un act juridic civil.
*Consimtamantul este o conditie de fond,esentiala,de validitate si generala.
*Poate fi exteriorizat tacit sau expres,verbal,in scris si prin gesturi sau fapt
e concludente.In principiu,tacerea nu valoreaza consimtamantul.
Exceptie 1: Cand tacerea valoreaza consimtamantul-legea prevede aceasta(articolu
l 1860 din Codul Civil-tacita relocatiune).
Exceptie 2: Daca partile au atribuit expres tacerii o anumita semnificatie jurid
ica.
Exceptie 3: Cand tacerea are valoare de consimtamant potrivit obiceiului sau uzu
rilor profesionale.
PRINCIPIILE VOINTEI JURIDICE
Sub aspect juridic vointa are o structura complexa intrucat reuneste 2 elemente:
consimtamantul si cauza(scopul) actului juridic.
Principiile care carmuiesc vointa juridica sunt:
1)Libertatea de vointa este reglementata in 3 articole(1169+1220+11):
-partile sunt libere sa incheie orice fel de contracte si sa determine continutu
l acestora in limitele impuse de lege,ordine publica,bunele moravuri.
-analitic continutul se exprima asa:
*subiectul este liber sa aleaga cu cine va incheia actul sau cine va fi benefici
arul actului juridic
*sa stabileasca continutul actului juridic.

*partile sunt libere sa modifice sau sa puna capat actului juridic.


2)Vointa reala
-vointa juridica cuprinde un element intern(psihologic) si unul extern(social)
-cand nu exista concordanta intre cele 2 vointe se pune problema careia dintre e
le i se da prioritate
-pentru solutionare exista 2 concepte:
*subiectiva-da prioritate elementului intern
*obiectiva-da prioritate elementului extern
CERINTELE VALABILITATII CONSIMTAMANTULUI
Consimtamantul partilor trebuie:
1)Sa fie exprimat in cunostinta de cauza(sa provina de la o persoana cu discerna
mant): aceasta cerinta este o consecinta a caracterului constient al actului jur
idic civil;nu trebuie confundata cu conditia capacitatii.
*Capacitatea constituie o stare de drept(de jure) iar discernamantul este o star
e de fapt(de fapto).
*Persoanele fizice au o capacitate plina de exercitiu si sunt prezumate ca au di
scernamantul necesar pentru a incheia acte juridice.
*Cel lipsit de capacitate de exercitiu este prezumat a nu avea discernamantul fi
e din cauza varstei fragede,fie din cauza sanatatii.
*Lipsa discernamantului la incheierea actului juridic atrage nulitatea relativa.
*Consimtamantul sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice.
*Consimtamantul nu este exprimat cu intentia de a produce efecte juridice atunci
cand:
A)Manifestarea de vointa este facuta in gluma(iocani causa),din prietenie,din cu
rtoazie sau pura complezenta.
B)Consimtamantul s-a facut sub conditie suspensiva pur potestativa din partea ce
lui care se obliga.
C)Specific viciilor de consimtamant este faptul ca exista manifestari de vointa(
exista consimtamant)insa acesta este alterat in continutul sau intelectual,const
ient sau in caracterul sau liber.
*Viciile de consimtamant sunt acele imprejurari in care caracterul constient si
liber al vointei de a incheia un act juridic este afectat.
2)Sa fie serios(cu intentia de a produce efecte juridice)
3)Sa fie liber
D)Viciile de consimtamant sunt:
I Eroarea-falsa reprezentare a unor imprejurari la incheierea unui act juridic.
*Clasificare erorii:
1)In functie de consecintele care intervin:
-esentiala
-neesentiala(nu produce efecte)
2)In functie de natura realitatii fals reprezentate:
-de fapt
-de drept
3)Dupa cum este sau nu imputabila partii aflate in eroare:
-scuzabila
-nescuzabila
Sanctiunea este nulitatea relativa.
II Dolul-viciu de consimtamant care consta in inducerea in eroare a unei persoan
e prin mijloace viclene.
*Structura dolului:
1)Element obiectiv(material)
2)Element subiectiv(intentional)
Singura cerinta a dolului este sa provina de la cealalta parte.
Sanctiunea care intervine in cazul in care actul a fost incheiat prin mijloace d
e dolosive este nulitatea relativa.
Dolul nu se prezuma.

III Violenta-viciu de consimtamant care consta in amenintarea unei persoane cu u


n rau de natura sa ii produca fara drept o temere ce o determina sa incheie un a
ct juridic pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
*Clasificarea violentei:
1)Dupa natura raului:
-fizica
-morala
2)Dupa caracterul amenintarii:
-legitima
-nelegitima
*Structura violentei:
1)Element obiectiv->amenintarea
2)Element subiectiv->temerea
Violenta ca sa fie viciu de consimtamant trebuie sa indeplineasca 3 conditii:
1)Temerea insuflata sa fie determinata pentru incheierea actului juridic.
2)Amenintarea sa fie injusta.
3)Amenintarea sa provina de la cealalta parte.
Sanctiunea care intervine este nulitatea relativa.
IV Leziunea-prejudiciul material suferit de o parte ca urmare a incheierii unui
contract.
-consta in disproportia vadita de valoare intre prestatii existenta l
a momentul incheierii contractului.
*Structura leziunii:
1)Element obiectiv-dispozitia de valoare.
2)Element subiectiv-profitarea de situatia speciala in care se gaseste celalalt
contractant.
Sanctiunea care intervine:
-nulitatea relativa
-marirea/miscorarea pretatiilor
OBIECTUL ACTULUI JURIDIC CIVIL
Prin obiectul actului juridic civil se intelege conduita partilor stabilite prin
acel act adica actiunea sau inactiunea la care partile sunt indreptatite sau ti
nute.
*Cerintele de valabilitate ale obiectului obligatiei:
1)Trebuie sa fie determinat(determinabil).
*Este reglementat in articolul 1179 din Codul Civil care vorbeste despre un obie
ct determinat ca o conditie existentiala pentru validitatea unui contract.
*Un act juridic care nu ar avea un obiect determinat ar fi lovit de nulitatea ab
soluta.
2)Sa fie licit.
*Prestatiile partilor trebuie sa fie in concordanta cu legea,ordinea publica si
bunele moravuri.
Sacnctiunea este nulitatea absoluta.
3)Sa existe.
*Bunul prezent in momentul incheierii actului juridic indeplineste conditia de "
a exista".
Bunul care a existat dar nu mai exista la momentul incheierii actului juridic nu
mai indeplineste conditia.Iar bunul viitor poate indeplini conditia de "a exist
a".
4)Sa fie posibil.
*Actul juridic este valabil chiar daca la momentul incheierii sale una dintre pa
rti se afla in imposibilitate de a-si executa obligatia.
5)Sa fie in circuitul civil.
Numai bunurile care sunt in circuitul civil pot face obiect al unui contract.
6)Sa conste intr-un fapt personal a celui care se obliga.
O parte intr-un act juridic nu poate promite fapta altuia ci numai propria sa fa

pta cu exceptia cazului in care promisiunea s-ar face in calitate de reprezentan


t al acelei persoane.
SCOPUL ACTULUI JURIDIC CIVIL
Este motivul care determina fiecare parte sa incheie actul juridic civil.
CAUZA=conditie de fond esentiala,de validitate si generala a actului juridic civ
il;ea raspunde
la intrebarea: pentru ce s-a incheiat actul?
*Cerintele de valabilitate ale actului:
1)Cauza sa existe.
*Cauza nu exista atunci cand partea nu are aptitudinea de a-si reprezenta corect
faptele sale ori consecintele acestora.Lipsa cauzei atrage anulabilitatea contr
actului,cu exceptia cazului in care contractul a fost gresit calificat si poate
produce alte efecte juridice.
2)Cauza sa fie licita.
*Cauza este ilicita atunci cand este contrat legii sau ordinii publice,si in ipo
teza in care se fraudeaza legea->atrage nulitatea actului juridic.
3)Cauza sa fie morala.
*Cauza este imorala atunci cand este contrara.Cauza imorala atrage nulitatea abs
oluta a actului juridic.
*Cel ce invoca lipsa sau nevlabilitatea cauzei are si sarcina probei.
FORMA ACTULUI JURIDIC
Def: Prin forma actului juridic se intelege modalitatile de exteriorizare a mani
festarilor de
vointa facuta cu intentia de a crea,a modifica sau a stinge u
n raport juridic civil
concret.
*Clasificarea conditiilor de forma a actului juridic civil:
I Dupa consecintele nerespectarii lor:
1)Forma ceruta pentru valabilitatea actului juridic civil(forma ad validitate/ad
solemnitate->nerespectarea atrage nulitatea absoluta).
2)Forma ad probation(pentru aprobarea actului juridic civil)-nerespectarea nu at
rage nulitatea ci doar imposibilitatea dovedirii lui cu un alt mijloc de probe.
3)Forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti->nerespectarea atrage inopoza
bilitatea fata de terti,acestia putand face abstractie de act.
II Dupa izvorul lor:
1)Forma legala-impusa de lege.
2)Forma voluntara/conventionala-impusa de vointa
FORMA AD VALIDITATE
Def: Este acea conditie de validitate esentiala si speciala care consta in neces
itatea indeplinirii formalitatii prestabilite de lege,in lipsa carora actul juri
dic civil nu s-ar naste in mod valabil.
Exemplu: contractul de donatie.
*Cerintele pentru ad validitate:
-toate clauzele trebuie sa imbrace forma ad validitate
-actul juridic aflat in interdependenta cu un act juridic solemn trebuie sa imbr
ace forma solemna
-actul juridic care determina ineficienta unui act juridic solemn trebuie sa imb
race forma solemna.
*Forma ceruta ad validitate este un element constitutiv esential al actului juri
dic civil si este incompatibila cu manifestarea tacita de vointa.
FORMA AD PROBATIONE
Def: Prin aceasta forma se intelege acea cerinta care consta in intocmirea unui

inscris cu
scopul de a dovedi actul juridic civil;este obligatorie iar nu f
acultativa.
Exemplu: contractul de asigurare.
FORMA CERUTA PRIN OPOZABILITATE CERUTA FATA DE TERTI
Def: Sunt acele formalitati care sunt necesare potrivit legii pentru a face actu
l juridic
opozabil si persoanelor care nu au participat la incheierea lui i
n scopul ocrotirii
drepturilor si intereselor lor;este obligatorie iar nu f
acultativa->nerespectarea atrage
posibilitatea tertului de a ignora actul j
uridic invocat->actul juridic respectiv produce
efecte numai intre parti da
r este ineficient fata de terti.
Exemplu: inregistrarea ipoteticilor.
MODALITATILE ACTULUI JURIDIC CIVIL
1)*Termenul(dies)=este un eveniment viitor si sigur ca realizare pana la care se
mana inceperea
sau,dupa caz,stingerea exercitiului drepturilor
subiective civile si a
executarii obligatiilor civile corelati
ve.
CLASIFICAREA TERMENULUI
I Dupa efectul sau:
1)Suspensiv(termenul care amana pana la implinirea lui inceputul executarii drep
turilor subiective civile si al executarii obligatiilor civile corelative).
Exemplu: contractele de creditare.
2)Extintiv-amana pana la implinirea sau stingerea exercitiului dreptului subiect
iv civil si al executarii obligatiilor civile corelative->cu precizarea ca o dat
a cu stingerea drepturilor subiective civile se stinge si obligatia civila corel
ativa.
II Dupa persoana care beneficiaza de termen:
1)In favoarea debitorului.
2)In favoarea creditorului.
3)In favoarea creditorului si a debitorului.
III Dupa izvorul lor:
1)Conventional.
2)Legal.
3)Juristdictional-termenul dat de instanta.
IV Dupa cunoasterea sau nu a datei implinirii lui:
1)Cu data certa.
2)Cu data incerta.
*Efecte: afecteaza numai executarea actului juridic civil iar nu existenta lui.
*Efectele termenului suspensiv:
-daca debitorul executa obligatia sa inainte de implinirea termenului,el face o
plata valabila iar una nedatorata.
-creditorul poate lua masuri conservatorii asupra patrimoniului debitorului sau.
-pana la implinirea termenului creditorul nu poate cere plata de la debitor.
-prescriptia extintiva incepe sa curga de la data implinirii termenului.
*Efectele termenului extintiv:
-stingerea exercitiului drepturilor subiective civile si a executarii obligatiei
civile corelativa->stingerea dreptului subiectiv civil si a obligatiei
2)*Conditia=eveniment viitor si nesigur ca realizare de care depinde existenta d
repturilor
subiective civile si a obligatiilor corelative.
*Clasificarea conditiilor:
A)Dupa efecte:
1)Suspensiva.
2)Rezolutorie.

B)Dupa legatura cu vointa partilor:


1)Cauzala.
2)Mixta.
3)Potestativa-depind de vointa uneia dintre parti.
C)Dupa cum consta in realizarea sau nerealizarea drepturilor:
1)Pozitiva.
2)Negativa.
*Efectele conditiei:
Sunt guvernate de 2 reguli:
1)Conditia afecteaza insasi existenta drepturilor si obligatiilor dreptului civi
l.
2)Efectele se produc in principiu retroactiv.
EFECTELE CONDITIEI SUSPENSIVE:
1)Pendente coditione-inaintea indeplinirii conditiei.
Actul juridic nu isi produce efectele.
Existenta drepturilor si obligatiilor sunt sub semnul certitudinii->creditorul n
u poate cere executarea obligatiilor.Debitorul nu datoreaza nimic iar daca plate
ste poate cere restituire.
Obligatia nu se poate stinge prin compensatie pentru ca nu se stinge nici prin p
lata.
In actele juridice translative de drepturi reale nu se produce efectul translati
v.
Efectele pendente conditione:
Difera dupa cum conditia s-a realizat sau nu.Cand conditia s-a realizat se consi
dera retroactiv ca actul a fost pur si simplu prin urmare:
-plata efectuata pendente conditione,desi nedatorata si s-ar fi putut cere resti
tuirea,este validata prin indeplinirea conditiei.
Fructele culese de cel ce a instrainat bunul raman ale sale.
Actele de administrare facute de cel ce a instrainat bunul,raman valabile.
Daca nu s-a indeplinit conditia suspensiva,partile se gasesc in situatia in care
nu s-ar fi contractat deloc rezultand ca toate prestatiile efectuate trebuie re
stituite.
Garantiile constituite se desfiinteaza.
Toate drepturile constituite de debitor se concolizeaza.
EFECTELE CONDITIEI REZOLUTORII:
Inainte de indeplinirea conditiei actului juridic,se comporta ca un act juridic.
Eveniente conditione urmeaza sa deosebeasca daca conditiile rezolutorii s-au ind
eplinit.
Daca conditia rezolutorie s-a realizat,actul juridic se desfinteaza retroactiv a
dica se considera ca drepturile si obligatiile nascute in acel act nu s-au reali
zat.
Cand conditia nu s-a realizat,actul juridic se consolideaza definitiv,fiind soco
tit inca de la nasterea sa ca fiind pur si simplu.