Sunteți pe pagina 1din 8

ANALELE Ş TIIN ȚIFICE ALE U NIVERSITĂȚII „A L .I.C UZA ” IA Ş I

Tomul LVII, Ş tiin ț e Juridice, 2011, Nr. II

INFRAC Ț IUNEA DE ÎN Ș ELĂ CIUNE ÎN CODUL PENAL BELGIAN Ș I ÎN CODUL

PENAL DIN LUXEMBURG

MIRELA C ARMEN D OBRIL Ă

Abstract The offence of deceit in the Belgian Criminal Code and the Criminal Code of Luxembourg The presentation of regulations of the offence of deceit in the Belgian Criminal Code and in the Criminal Code of Luxembourg can contribute to development and improvement of our own provisions regarding the offence of deceit by combining elements of tradition in the Romanian Criminal Law with some solutions adopted by other systems. Key words: offence of deceit, Belgian Criminal Code, Criminal Code of Luxembourg

Pe lâng ă valorificarea tradi ției legisla ției penale române, Codul penal trebuie s ă fie racordat la curentele de reglementare actuale ale unor sisteme juridice de referință , iar o analiz ă a acestora poate contribui la dezvoltarea ș i îmbun ă tățirea reglement ă rilor proprii, prin îmbinarea unor elemente de tradi ție din legisla ția penal ă română cu unele solu ții adoptate de alte sisteme. Această tehnică a fost avută în vedere de legiuitorul român în mod frecvent. În acest sens, Codul penal în vigoare, în valorificarea tradi ției legisla ției noastre penale, a pornit de la prevederile Codului penal din 1936, multe dintre dispozi țiile acestuia fiind menținute, cod care a avut dou ă surse de inspira ție principale Codul penal italian ş i Codul penal din Transilvania (în esen ță , de inspira ție austriacă ).

Asist. univ. drd., Facultatea de Drept, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Ia ș i, email: mirela.dobrila@uaic.ro;

36

MIRELA CARMEN DOBRIL Ă

Este necesar ca legiuitorul român s ă se preocupe constant de îmbun ă tățirea mijloacelor de combatere a infracțiunilor contra patrimoniului astfel încât legea penala în materia ocrotirii rela țiilor patrimoniale s ă corespunda cerin țelor de politică penal ă actuală 1 .

Ca o consecin ță fireasc ă a importan ț ei pe care o au rela ț iile sociale referitoare la patrimoniu pentru dezvoltarea societ ății şi pentru stimularea interesului individului la progresul societ ăț ii 2 , toate legile moderne cuprind reglementă ri ample cu privire la faptele care aduc atingere patrimoniului. Prin analiza acestor reglementă ri legate de infrac ț iunile contra patrimoniului, și apoi, printro analiză a reglementă rii cu privire la infrac ț iunea de în șelăciune din diferite

sisteme juridice de referință în dreptul penal, se va asigura corelarea eforturilor depuse în valorificarea tradi ției legisla ț iei noastre penale cu racordarea la tendin țele actuale ale dreptului penal european. Titlul III din Partea special ă a Codului penal în vigoare este consacrat incrimin ă rii faptelor îndreptate contra relațiilor patrimoniale, iar în noul Cod penal, Legea 286/2009, aceste infracțiuni sunt reglementate în Titlul II al P ă r ții speciale, acordându se prioritate incrimin ă rilor referitoare la persoană ş i patrimoniu în raport cu cele privitoare la comunitate în ansamblul ei, solu ție adoptată de unele Coduri penale europene, cum sunt Codul penal francez ş i penal spaniol 3 . Spre deosebire de Codul penal român în vigoare, care cuprinde într un singur titlu toate infracțiunile contra patrimoniului, această solu ție nu este promovată în alte legisla ții str ă ine. Solu ț ia clasific ă rii infracțiunilor contra patrimoniului în mai multe categorii este promovată ş i în codurile penale ale unor ță ri membre ale Uniunii Europene, cum este cazul Codului penal francez, italian, german sau spaniol.

1 Dragu Cre țu , Ocrotirea penală a patrimoniului. Elemente de drept comparat, International Conference on European Integration Realities and Perspectives, Universitatea Danubius din Gala ți, vol. 1/ 2006, p. 96, text electronic disponibil la http://proceedings.univ

danubius.ro/index.php/eirp/article/view/1143.

2 Octavian Pop , Opinii doctrinare și practică judiciară privind infracțiunea de înșelăciune , Editura Mirton, Timiș oara, 2003, p. 10.

3 Ilie Pascu, Infracțiunile contra patrimoniului. Drept comparat, Revista de drept penal nr. 1/2007, p. 146.

Infracț iunea de în ș elă ciune în Codul penal belgian ș i în Codul penal din Luxemburg 37

Cod penal belgian

Solu ția actual ă a legiuitorului român de a cuprinde într un singur titlu toate infracțiunile contra patrimoniului nu este promovată nici de Codul penal belgian 4 , care incrimineaz ă faptele contra patrimoniului în Titlul IX , intitulat “Crime ș i delicte contra proprietății”, ș i care este structurat pe trei capitole: astfel, Capitolul I este destinat pentru incriminarea infracțiunilor de furt, fiind prev ă zute în mod separat dispozi ții cu privire la furtul comis f ă r ă violen ță sau amenin ță ri (Secțiunea I), la furtul comis prin violen ță sau amenință ri (Secțiunea II) ș i la furtul de materiale nucleare (Secțiunea II bis), cu reglementă ri privind protec ția fizică în acest domeniu (Capitolul I bis) ; în Capitolul II, numit „Fraudele”, sunt reglementate infracțiunile legate de starea de faliment (Sec țiunea I), abuzul de încredere (Secțiunea II), infrac țiunea de în ș el ă ciune/escrocherie (Sec țiunea III), infracțiuni cu privire la corup ția privată (Secțiunea III bis), frauda informatică (Secțiunea III bis), dispozi ții cu privire la tă inuirea bunurilor care provin din s ă vâr ș irea unei infracțiuni (Secțiunea IV), precum ș i alte fraude (Secțiunea V); în Capitolul III, numit „Distrugeri, degradă ri, prejudicii”, sunt prev ă zute dispozi ții cu privire la incendiere (Secțiunea I), distrugerea de construc ții, ma ș ini cu abur ș i aparate telegrafice (Secțiunea II), distrugerea sau degradarea de morminte, monumente, obiecte de artă , documente sau alte acte (Secțiunea III), distrugerea de produse, mă rfuri sau alte bunuri mobile (Secțiunea IV), graffiti ș i distrugerea bunurilor imobile (Secțiunea IV bis), distrugerea ş i devastarea culturilor, plantelor, arborilor, produselor de altoire, cerealelor ș i furajelor, distrugerea instrumentelor pentru agricultur ă (Secțiunea V), distrugeri cu privire la animale (Secțiunea VI), distrugeri cu privire la garduri sau schimbarea semnelor de hotar (Secțiunea VIII), distrugeri ș i prejudicii cauzate prin inunda ții (Secțiunea IX). În Belgia, infracțiunea de în ș el ă ciune constă , conform art. 496 din Codul penal 5 în fapta de a obține remiterea sau furnizarea anumitor

4 Cod penal belgian, cu modifică rile pân ă la data de 13.07.2011, disponibil în format electronic la http://www.droitbelge.be/codes.asp#pen

5 Art. 496: “Quiconque, dans le but de s’approprier une chose appartenant à autrui, se sera fait remettre ou délivrer des fonds, meubles, obligations, quittances, décharges, soit en faisant usage de faux noms ou de fausses qualités, soit en employant des manœuvres frauduleuses pour persuader l’existence de fausses entreprises, d’un pouvoir ou d’un crédit

38

MIRELA CARMEN DOBRIL Ă

categorii de bunuri (fonds, meubles, obligations, quittances, décharges ), cu scopul de a ‐ș i însuș i bunurile care apar țin altei persoane, s ă vâr ș ită fie prin utilizarea de nume false sau calități false, fie prin folosirea unor manopere frauduloase, pentru a convinge victima asupra existenței unei întreprinderi care în realitate nu există , pentru a convinge victima asupra existenței unor puteri sau a unui credit imaginar, sau pentru a face s ă se nasc ă speranța unui succes sau teama de un accident sau producerea orică rui alt eveniment himeric, sau pentru a abuz în orice fel de încrederea sau credulitatea victimei. Astfel, în ș el ă ciunea presupune folosirea unor cuvinte sau a unor propuneri atractive, care nu pot l ă sa victima indiferent ă , cu scopul de obț ine bani sau bunuri de la persoanele naive. Codul penal din Luxemburg Realizat dup ă modelul legisla ției belgiene din 1867, Codul penal din Marele Ducat de Luxemburg 6 nu promovează solu ția legiuitorului român de a cuprinde într un singur titlu toate infracțiunile contra patrimoniului, ci incriminează faptele contra patrimoniului în Cartea a doua, în Titlul IX , intitulat “Crime ș i delicte contra proprietății”, ș i care este structurat pe trei capitole: Capitolul I este destinat pentru incriminarea infracțiunilor de furt, fiind prev ă zute în mod separat dispozi ții cu privire la furtul comis f ă r ă violen ță (Sec țiunea I) ș i la furtul comis prin violen ță sau amenință ri ș i la extorcare (Secțiunea II); în Capitolul II, numit „Fraudele”, sunt reglementate infracțiunile de bancrută (Secțiunea I), abuzul de încredere (Secțiunea II), infracțiunea de escrocherie ș i în ș el ă ciune (Sec țiunea III), tă inuirea bunurilor care provin din s ă vâr ș irea unei infracțiuni (Sec țiunea IV), spă larea banilor (Secțiunea V), precum ș i alte fraude (Secțiunea VI) ș i anumite infracțiuni în domeniul informatic (Sec țiunea VII); în Capitolul III, numit „Distrugeri, degradă ri, prejudicii”, sunt prev ă zute dispozi ții cu privire la incendiere

imaginaire, pour faire naître l’espérance ou la crainte d’un succès, d’un accident ou de tout autre événement chimérique ou pour abuser autrement de la confiance ou de la crédulité, sera puni d’un emprisonnement d’un mois à cinq ans et d’une amende de vingtsix euros à trois mille euros” 6 Code Pénal en vigueur dans Le GrandDuché De Luxembourg, annoté d'après la jurisprudence luxembourgeoise , cu modifică ri pân ă la 10 noiembrie 2010, disponibil la

http://www.legilux.public.lu/leg/textescoordo

ght=CODE%22PENAL;

nnes/codes/code_penal/index.html?highli

Infracț iunea de în ș elă ciune în Codul penal belgian ș i în Codul penal din Luxemburg 39

(Secțiunea I), distrugerea de construcții, ma ș ini cu abur ș i aparate telegrafice (Secțiunea II), distrugerea sau degradarea de morminte, monumente, obiecte de artă , documente sau alte acte (Secțiunea III), distrugerea de produse, mă rfuri sau alte bunuri mobile (Sec țiunea IV), distrugerea ş i devastarea culturilor, plantelor, arborilor, produselor de altoire, cerealelor ș i furajelor, distrugerea instrumentelor pentru agricultur ă (Secțiunea V), distrugeri cu privire la animale (Secțiunea VI), distrugeri cu privire la garduri sau schimbarea semnelor de hotar (Secțiunea VIII), distrugeri ș i prejudicii cauzate prin inunda ții (Secțiunea IX). În Luxemburg, infracț iunea de în ș el ă ciune constă , conform art. 496 din Codul penal 7 în fapta celui care, cu scopul de a ‐ș i însuș i bunurile care apar țin altei persoane, obține sau încearcă s ă obțin ă remiterea sau furnizarea anumitor categorii de fonduri, bunuri imobile, obliga țiuni, chitan țe, s ă vâr ș ită fie prin utilizarea de nume false sau calități false, fie prin folosirea unor manopere frauduloase, pentru a convinge victima asupra existen ței unei întreprinderi care în realitate nu există , pentru a convinge victima asupra existenț ei unor puteri sau a unui credit imaginar, sau pentru a face s ă se nască speranța unui succes sau teama de un accident sau producerea orică rui alt eveniment himeric, sau pentru a abuza în orice fel de încrederea sau credulitatea victimei. Se consider ă că pentru existen ța infracțiunii de în ș el ă ciune este suficientă utilizarea unei calități false, independent de folosirea altor manopere frauduloase. Dacă simpla minciun ă nu este suficient ă pentru existen ța infracțiunii de în ș el ă ciune, situa ția este diferită în cazul în care minciuna este înso țită de folosirea abuziv ă a unei calități reale, iar un astfel de comportament constituie o manoper ă frauduloas ă deoarece este de natur ă s ă imprime declara ț iilor mincinoase aparența de veridicitate, s ă ducă

7 Art. 496: “Quiconque, dans le but de s'approprier une chose appartenant à autrui,se sera fait remettre ou délivrer ou aura tenté de se faire remettre ou délivrer des fonds, meubles, obligations, quittances, décharges, soit en faisant usage de faux noms ou de fausses qualités, soit en employant des manoeuvres frauduleuses pour persuader l'existence de fausses entreprises, d'un pouvoir ou d'un crédit imaginaire, pour faire naître l'espérance ou la crainte d'un succès, d'un accident ou de tout autre événement chimérique, ou pour abuser autrement de la confiance ou de la crédulité, sera puni d'un emprisonnement d'un mois à cinq ans et d'une amende de 251 euros à 3000 euros.”

40

MIRELA CARMEN DOBRIL Ă

la obținerea încrederii victimei ș i s ă o determine s ă remită bunurile autorului faptei 8 , în mod similar cu cele reținute pentru infracțiunea de în ș el ă ciune din Codul penal român. Simplele afirma ții mincinoase, prin ele însele ş i în absența unui fapt extern proiectat pentru a oferi for ță ș i credit acestor afirma ții, nu pot constitui manoperele frauduloase cerute ca element esențial de art. 496 C. pen., în absența folosirii unui nume sau calități false 9 , ș i aici, existând asemă nă ri cu privire la interpretarea dată pentru infracțiunea de în ș el ă ciune din Codul penal român. Cu privire la faptele de escrocherie sau în ș el ă ciune, în Sec țiunea III, există dispozi ții cu privire la incriminare faptei celui care face, cu bun ă ş tiin ță , declara ții false sau incomplete cu scopul de a obține sau de a menține o subven ție, aloca ție sau orice indemniza ție de alt tip care ține, în întregime sau în parte, de stat, de o altă entitate juridică de drept public sau de o institu ț ie interna țional ă (art. 496 1), cu privire la fapta celui care obține, în aceste condi ții, subven ția, indemniza ția de finan țare sau aloca ția la care nu are dreptul sau are dreptul doar par țial, sau cu privire la folosirea în alte scopuri decât cele pentru care a fost ini țial acordate (art. 492 2), fiind sanc ționat ș i cel care acceptă astfel de indemniza ții, cunoscând că nu are dreptul la acestea (art. 492 3), precum ș i cel care face, cu bun ă ș tiin ță , declara ții false sau incomplete sau omite s ă comunice anumite informa ții, cu încă lcarea unei obliga ții specifice în acest sens, cu scopul de a evita sau de a reduce contribu ția legal ă la resursele bugetare ale unei institu ții interna ț ionale (art. 492 4). Dispozi ții similare cu cele prev ă zute de art. 215 alin. (3) din Codul penal român referitoare la în ș el ă ciunea în conven ții pot fi gă site în Codul penal din Luxemburg în art. 498, care sancționează fapta celui care induce în eroare un cumpă r ă tor și îl în ș eală cu privire la identitatea bunului vândut, livrând în mod fraudulos un alt bun decât obiectul asupra că ruia s a încheiat convenția, sau cu privire la originea mă rfurilor vândute, fiind vândute bunuri aparent similare cu bunul pe care cumpă r ă torul a crezut că îl

8 Code Pénal en vigueur dans Le GrandDuché De Luxembourg, annoté d'après la jurisprudence luxembourgeoise , op. cit., Titlul IX, p. 11. 9 Ibidem .

Infracț iunea de în ș elă ciune în Codul penal belgian ș i în Codul penal din Luxemburg 41

achizi ționeaz ă , dispozi țiile acestui text fiind aplicabile atât pentru bunuri mobile cât ș i pentru bunuri imobile Se consider ă că fapta vânză torului de a vinde o vacă , cu privire la care a sus ținut că este tână r ă ș i pe care cumpă r ă torul a crezut că o achizi ționase ca atare, întrune ș te condi țiile pentru existen ța infracțiunii de în ș el ă ciune din art. 498, cu privire la calit ățile esen țiale pe care bunul ar trebui s ă le aib ă în mintea cumpă r ă torului, în cazul în care se stabile ș te faptul că vânză torul a acționat cu rea credință ş i ş tia că declara ția dată de el cumpă r ă torului nu corespunde adev ă rului 10 . Art. 498 din Codul penal din Luxemburg prevede dou ă categorii distincte de în ş el ă ciune, una în ceea ce priveş te identitatea bunurilor ş i una cu privire la natura sau originea lucrurilor vândute. Astfel, este incriminată în ş el ă ciunea cu privire la identitatea lucrului vândut intervenit ă cu ocazia execută rii unui contract, în mă sura în care vânză torul livrează că tre cumpă r ă tor în mod fraudulos altceva decât bunul asupra că ruia pă r țile s au în țeles. Rezultă că nu se poate reț ine această infracțiune în cazul vânză rii unui automobil folosit dacă cump ă r ă torul a cumpă rat bunul pe baza afirma țiilor mincinoase ale cumpă r ă torului cu privire la calitățile esențiale ale ma ș inii, afirma ții care depăş esc cu mult cadrul dolus bonus, deoarece în ș el ă ciunea a intervenit cu ocazia încheierii contractului, ș i nu cu ocazia execută rii acesteia; în acest caz, se poate reține în ș el ă ciunea cu privire la natura sau originea lucrurilor vândute deoarece termenul de natur ă a bunului vândut vizează nu numai în ș el ă ciunea cu privire la substan ța lucrului, ci ș i în ș el ă ciunea cu privire la calităț ile esențiale ale acestuia, din moment ce frauda este la fel de grav ă în cazul în care bunul î ș i pierde calitățile esențiale ca în cazul în care bunul nu este propriu pentru utilizarea avută în vedere de cumpă r ă tor 11 . Informa țiile false, date în mod dolosiv de că tre vânz ă tor cu privire la vechimea ș i starea de uzur ă a motorului unei ma ș ini folosite, cu scopul de a determina un cumpă r ă tor amator s ă achizi ționeze ma ș ina respectiv ă , se

10 Idem , p. 12.

11 Ibidem .

42

MIRELA CARMEN DOBRIL Ă

referă la calit ățile esen țiale ale ma ș inii vândute ș i constituie, conform art. 498, în ș el ă ciune cu privire la natura lucrului vândut 12 . Dispozi ții similare cu cele privind infracțiunea de în ș el ă ciune la mă sur ă toare incriminată de Codul penal român, se gă sesc în Codul penal din Luxemburg în art. 499, care incriminează fapta vânză torului care, prin manopere frauduloase, induce în eroare pe cumpă r ă tor cu privire la cantitatea bunurilor vândute. Concluzii Valorificarea elementelor de tradi ție din legisla ția penal ă român ă concomitent cu luarea în considerare a evoluțiilor intervenite în alte sisteme va permite realizarea unor reglementă ri racordate la tendin țele actuale ale dreptului penal european. Prezentarea dispozi țiilor din Codul penal belgian ș i din Codul penal din Luxemburg, referitoare la infracțiunea de în ș el ă ciune, poate contribui la dezvoltarea ș i îmbun ă tățirea reglement ă rilor proprii, prin îmbinarea unor elemente de tradi ție din legisla ția penal ă română cu unele solu ții adoptate de alte sisteme.

12 Idem, p. 13.