,,De fapt istoria nu ne apartine, dar

noi ii apartinem ei

ARHITECTURA
ROMANA
Hans-Georg Gadamer

Material prezentat in cadrul proiectului

,,Viata cotidiana la Dunarea de Jos in Epoca
romana
Prof. Nistor Mirela

ARTA ROMANA
Arta este o expresie a societii romane, a puterii
statului, avnd ca scop principal propaganda n
favoarea politicii oficiale. De asemenea, arta exprim i
pasiunea romanilor pentru ornament, gustul lor pentru
fastuos, dorina de a-i nfrumusea locuinele, palatele,
templele i locurile publice.
La nceput, arta roman este dominat de influene
etrusce i greceti (nct unii o consider chiar o
copie a acestor arte), ca apoi s devin o art
original, cu trsturi specifice, care a supravieuit dea lungul istoriei, exercitnd influene asupra perioadelor
ulterioare (Renaterea, neoclasicismul).
Avnd un caracter statal, este o art unitar, bazat
pe talentul organizatoric, spiritul utilitar i simul practic
al romanilor. De la Roma pornesc principiile, soluiile,
noutile, pentru a se extinde apoi n toate provinciile.

ARTA ROMANA
Cteva sunt elementele care constituie firul rou al
acestei arte.
1. Arta este perceput n prim faz ca un meteug
aidoma celorlalte; arta era dependenta de realitatea
din jur, imita realitatea;
2. Rolul moralizator al acesteia se explica prin
prezenta in interiorul corpului civic - monumentele
sunt destinate pentru a fi privite i a constitui un
fundal pentru exprimarea mreiei senatului i, ceva
mai trziu, a mpratului.

Arta greac i cea

roman
Arta roman, s-a spus adesea, reprezint din multe
puncte de vedere o simpl continuare a artei greceti.
1. Lumea greac a exercitat o influen foarte puternic
asupra unor populaii italice care, la rndul lor, au constituit
o surs de inspiraie pentru latini, cum ar fi etruscii.
Influena greac s-a manifestat direct, prin intermediul
coloniilor greceti din sudul Italiei (Magna Graecia).
2. Dup cucerirea regatelor elenistice de ctre romani,
intelectualitatea greac a acceptat s fie integrat ntr-o
nou comunitate politic, cea roman.
Asemnrile dintre arta greac i cea roman - sunt
numeroase dar nu elimin diferenele dintre acestea.
Evoluia artei romane a fost afectat de mult mai muli
factori dect cea greac i, dac putem spune, mult mai
strini de orizontul mediteranean.
Arta roman influeneaz arta medieval european pn
trziu n epoca modern.

Sursele originalitii artei

romane
Arta roman este mult mai puin interesat de
materiale de foarte bun calitate sau de aplicarea
unor tehnici foarte elaborate;
Are un caracter narativ mult mai accentuat;
Asimilarea influenelor strine rmne la nivelul
tehnicilor de lucru;
Atenia mai mare acordat spaiului privat - se
adaug alte camere cu funcionalitate divers;
Un alt element definitoriu al arhitecturii romane l
constituie forumul;
Monumentul cel mai rspndit al arhitecturii
romane este reprezentat de bile publice.

MORTARUL ROMAN
Procedeele de constructie s-au perfectionat cand in
sec II iH s-a descoperit un fel de ciment :un
conglomerat artificial de pietris si nisip, amestecat cu
materii vulcanice, peste care se turna in cofraje
mortar.
Dupa aceasta, peretele era acoperit cu caramizi are
sau cu mici blocuri de piatra taiate in forma de romb.
Apoi prin folosirea generalizata a caramizilor arse, a
fost posibila constructia boltei in leagan si a cupolei
care putea acoperii sali de mari dimensiuni.
Asemenea progrese tehnice i-au ajutat pe romani sa
realizeze
edificii
indraznete,impresionind
prin
dimensiunile lor uriase : constructii in special cu
caracter pur utilitar: bazilici, terme, apeducte si edificii
destinate spectacolelor.

SPATIUL PRIVAT
n ciuda amplorii unor construcii, acestea rmn
tributare unui model de locuin tipic mediteranean,
centrat pe o curte interioar. Dou sunt excepiile
notabile.
n primul rnd, vilele imperiale, subordonate unui
program arhitectonic centrat pe mprat i pe
sublinierea (cu ajutorul citatelor vizuale din arta
greac) excelenei personajului.
n al doilea rnd, villae rusticae, reedine de ar
pentru aristocraia provincial i care se constituie n
acelai timp n reedine de lux (n standardele
provinciale) i centre de administrare a unor latifundii.
Casele obinuite sunt decorate adesea cu fresce i
cu mozaicuri, primele mai degrab de inspiraie
mitologic, n timp ce cele din urm sunt decorate cu

Casele romanilor
Casele romanilor se deosebeau de cele ale grecilor ,in primul rand prin acel
element tipic roman care este atrimul, curtea interioara , de forma
rectangulara sau patrata,cu un bazin sau un put in centru ,iar de jur-inprejur
cu camerele de locuit : in atrium erau plasate imaginile stramosilor si
caminul domestic , precum si statuile divinitatilor protectoare ale familiei.

House of Sallust, atrium and tablinum

Herculaneum: House of the Mosaic

Atrium

ROMANE
Atat de solidele poduri romane, indispensabile imensei
retele de drumuri ,erau perfect calculate ca sa reziste la
presiunea apei. Podurile din epoca imperiala nu
foloseau in totdeauna betonul ci blocuri de travertin .
Ei cunosteau din cele mai vechi timpuri si arcul liber.
Ponte Milvio din Roma, de pilda , avea arcele cu
deschiderea de 18 m : dar in Spania , podul in intregime
din argit de langa Alcantara, peste fluviul Tajo, pod lung
de 189 m , are sase semiarce circulare, deschiderea
celui mai mare fiind de 27 m. Iar podul lui Traian de la
Portile de Fier, avea o lungime de aprox. 900 m , cu
piloni de piatra la o dis. de 51 m unul de altul.
Adeseori podurile trcand peste apele unui rau sau
traversand o campie, functionau ca suport al unor
apeducte.

Podul Alcantara, Spania

Pont Milvius, Roma

Podul de la Drobeta, Romania

Pont du Gard - Frana

Zaghuan - Cartagina - Tunisia Apeductul lui Valens - Istanbul

APEDUCTELE ROMANE
Faimoasele apeducte romane, opere impresionante de inginerie,
aduceau in orase apa prin tuburi sau canale sustinute de arcuri
uriase, de la mari distante. Inginerul roman Frontinus, expert in
constructia de apeducte, spunea ca acestea sunt 'principalul
semn al maretiei Imperiului roman.
Total apeducte = aprox. 265; Total km = aprox. 6000

Carsarea Maritima - Izrael

Tarragona - Spania

Izmir - Turcia

Reproducerea santierului unui apeduct

ROMANE
O realizare tipic romanain domeniul arhitecturii a
fost si amfiteatrul.
Aceste gigantice constructii ovale reprezinta o
dublare a teatrului semicircular greco roman, a carei
prima versiune permanenta , constituita in piatra si stuf
vulcanic ,a fost completata de pompei, in 54 ien. Arena
de forma eliptica era acoperita cu nisip pentru ca
acesta sa absoarba sangele oamenilor ori al animalelor.
Primul amfitiatru, prtial din piatra a fost construit la
Roma de Augustus, II sub Nerodar cel mai mare
amfitiatru
romansi
totodata
si
cel
mai
celebrueste'Amfiteatru Flaviilor'(sau Coloseum).,inceput
de Vespasian si terminat de Titus in 80 ien .
Renumite sunt si amfiteatrele din Verona, Arles,
Nimes, Pola, sa.Arhitectura amfiteatrelor romane a
exercitat o influenta considerabila in epoca renasterii.

Amfiteatrul Roman Kom el-Dikka

Verona Arena, Italia

Amfiteatrul Aspendos, Turcia

Amman, Iordania. Amfiteatrul roman

TERMELE ROMANE
Terme: cldire care adpostete bi publice. La
romani diversele sli (frigidarium, tepidarium,
caldarium) aveau temperaturi diferite;
Faimoasele terme romane nu erau doar niste enorme
si luxoase bai publice, ci si locuri de recreatie si centre
de activitati sportive si culturale. Dintre cele existente
la Roma cele mai renumite erau cele din Agripa ,
Termele lui Diocletian construite intre 298-305 si
Termele lui Caracala a caror constructie dateaza de la
inceputul sec III.

Exemple de terme romane

Activitati in cadrul termelor

ARCURI DE TRIUMF
Arcul de triumf, realizat pentru prima data in secolul
I i. Hr., are forma unei porti boltite, cu 1-3 deschideri
frontale, uneori si laterale, ornamentata cu coloane,
basoreliefuri si statui.
Deasupra se plasa un grup statuar sau trofee care
aminteau victoriile din razboaiele de cucerire purtate
de imparati, despre virtutile carora erau inscriptionate
texte pe fronton (partea centrala superioara a arcului).
Cele mai impunatoare arcuri de triumf existente la
Roma sunt ale imparatilor Titus, Constantin, Septimius
Severus. La Beneventum (Italia) se afla cel inchinat
imparatului Traian, altele in zone ale Italiei si Frantei,
dedicate lui Octavianus Augustus. Portile de intrare in
orase erau de asemenea monumentale dar s-au
pastrat doar partial, ca cel din orasul german Trier.
Erau flancate de turnuri si aveau atat rol de aparare
cat si decorativ.

Arcul lui Caracalla, Djemila

Arcul de Triumf al lui

Constantin cel Mare

Arcul lui Adrian, Jerash

Arcul Timgad, Algeria

Arcul lui Titus, Roma

Arcul lui Septimius Severus

TEMPLE ROMANE
Templul roman era asemenea celui etrusc pe care-l continua dar
incorporand si influente grecesti. In general de dimensiuni mici, avea
forma dreptunghiulara si era construit pe un podium de piatra inalt.
Avea in fata un rand sau doua de coloane, iar cela , incaperea rezervata
imaginii divinitatii respective , era pseudoperiptera,adica inconjurata de
coloane incorporate pe jumate in zidul celei.
Exemplu tipic este templul bine pastrat azi dedicat Fortunei Virile,
din Roma,avand alaturi un alt tip de templu circular inchinat Vestei.
Perfect conservate au ramas si templele din S Galiei, de pilda la Nimes.
Una din marile capodopere ale arhitecturii este Panteonul din
Roma-'templul tuturor zeilor' cel mai bine conservat si cel mai celebru
edificiu pe care ni l-au last romani. Construit in anul 27 ien de Agrippa :
distrus de un incendiu , reconstrut de imparatul Domitian, apoi de
Hadrian dupa un alt incendiu a fost restaurat in fine de Septimius
Severus si Caracala . Templul are forma unui edificiu circular, precedat
de un vestibul sustinut de 16 coloane . Interiorul este de o absoluta
armonie si simplitate. Peretii inbracati in marmura, au 7 nise iar in planul
superior, 8 edicule. Cu Panteonul intilnim pentru prima data o
arhitectura inteleasa ca organizare a spatiului, mai degraba decat ca
simpla compozitie a maselor de zidarie.

Fortuna Virila

Templul roman din Nimes

Panteonul din Roma

Templul Vesta

Templul lui Romulus

Templul lui Vesta

Templul lui Vespasian

Templul lui Castor i Pollux

Templul lui Saturn

Arta roman imperial i

barbarizarea artei romane
Trecerea de la sistemul republican la cel imperial a dus la apariia
unui nou comanditar, familia imperial. Iniiativa edilitar este, din
acest moment, o prerogativ imperial i n egal msur un
instrument politic de subliniere a autoritii mpratului n funcie =
este materializat arhitectonic n mari programe edilitare sau n
monumente cu caracter excepional. Colloseumul, Forul lui Traian
sau amenajarea cursului Tibrului sunt expresia interesului
mprailor de a dota oraele imperiului i mai ales capitala cu
construcii care s ateste autoritatea lor.
Termenul care pare s defineasc cel mai bine arhitectura
roman este cel de masivitate. . n ciuda elementelor preluate din
arta i arhitectura greac, utilizarea semicercului i a boltei
semicirculare ca forme principale, masivitatea coloanelor portante
duc la impresia general de soliditate. Acest efect este ntrit de
utilizarea, n multe situaii, a pietrei aparente. Discursul ideologic
este subliniat de existena basoreliefurilor care nareaz succesele
militare ale mpratului i beneficiile aduse puterii i prestigiului
imperiului.

Arta roman imperial i

barbarizarea artei romane
La nivelul tipurilor de monument, dou sunt
monumentele care par s caracterizeze epoca imperial:
coloanele comemorative (cum este Columna lui Traian)
i arcurile de triumf (cum este cel al lui Constantin cel
Mare). Acestora li se adaug o serie de statui colosale
(cele mai cunoscute fiind cea a lui Constantin cel Mare, din
care s-a pstrat doar capul, respectiv statuia unui mprat
necunoscut din Barletta).
Aceste categorii de monumente subliniaz centrarea
artei romane (cel puin a celei aulice) pe figura mpratului
nc din timpul lui Augustus. Seria de statui imperiale
indic faptul c acestea atest mai mult dect nevoile
cultului imperial, ele sunt o form de demonstrare a
fidelitii fa de dinastie, dar i de consolidare a puterii
mpratului.

Sfritul artei romane

imperiale
Asistm, astfel, la o segmentare a fenomenului
artistic n lumea roman a secolelor II-IV d.Hr., o art
aulic,
centrat
pe
figura
imperial
i
pe
instrumentele puterii romane (armata, justiia, cultele
oficiale, spaiul urban), simboluri ala autoritii i
unitii statului, respectiv o art provincial, cu un
predominant accent elenistic sau chiar oriental n
prile estice i unul celtic sau germanic n provinciile
occidentale ale imperiului.
Acest dualism al artei romane n perioada trzie
este rezultatul att al expansiunii teritoriale, ct i al
unei anumite tolerane religioase i al perpeturii
limbii greceti ca limb a elitelor romane.
Arta romana privita in totalitatea ei pastreaza
adeseori amprenta spiritului, a conceptiei, a
stilului artistic al acestor populatii.

Bibliografie:
- Adrian Bejan, Istoria Daciei romane , Timioara 1998;
- ISTORIA ARTEI I A ARHITECTURII - Program postuniversitar de
conversie profesional pentru cadrele didactice din mediul rural,
Carol CPI si Alin CIUPAL;
http://istpedia.blogspot.ro/2013/06/arta-in-dacia-romana.html
http://
www.litere.uvt.ro/vechi/documente_pdf/cursuri/bejan/dacia%20feli
x.pdf
http://origamimela.wordpress.com/2013/05/29/arhitectura-in-roma
-antica
/
www.ancienthistory.about.com
www.penelope.uchicago.edu
http://ro.wikipedia.org/wiki/Arta_roman%C4%83