Performantele comutatoarelor

1.Viteza de comutatie
Viteza de comutatie caracterizeaza frecventa maxima de lucru a comutatorului. Ea se defineste ca
fiind timpul necesar iesirii sa treaca de la zero la nivelul maxim de intrare din momentul aplicarii
comenzii de deschidere a comutatorului. Deoarece
are nevoie de un timp infinit pentru a deveni

vOUT

egal cu

vIN

, se consider ieirea stabil daca se afl n jurul valorii finale intr-o zon numit band

de eroare, notata cu
dup

tS

in fig. C9. Se spune in acest sens c ieirea s-a stabilizat cu o eroare de

secunde, adic n cazul

0,1 V / vIN _ M 0,1% V 0,1% vIN _ M

Figura C9 Definirea vitezei intr-un circuit de esantionare.

Specificarea vitezei trebuie nsoit i de specificarea preciziei cu care se incadreaza iesirea in jurul
valorii vinale. Dup
se pot considera egale tensiunile de pe surs i dren.

t tS

Viteza de eantionare fiind data de viteza de incarcare a condensatorului va depinde de doi factori:
rezistena ON a comutatorului i de valoarea capacitatii condensatorului de eantionare. Aadar pentru
a ajunge la viteze mari trebuie folosit o capacitate mic si un tranzistor cu
de valoare mica ceea

rON

ce impune un raport

mare pentru tranzistor si o structura de comutator CMOS.

2.Precizia esantionarii.
Analiza anterioara a comutatoarelor MOS a artat c un raport mare W/L sau un condensator mic de
eantionare determina o vitez de lucru mai mare. Se va demonstra in continuare c aceste metode de
cretere a vitezei de lucru duc la scderea preciziei cu care semnalul este eantionat.
Trei mecanisme introduc erori n modul de operare al comutatorului MOS n momentul n care acesta
trece n starea off.Vom studia fiecare efect individual.
2.1 Injecia de sarcina din canalul tranzistorului.

Se considera initial tranzistorul in conductie. In acest caz, sub grila, este format un canal conductoe de
suprafata WL cu capacitatea Cox pe unitatea de suprafata. Considerand
, sarcina din canal

vIN vOUT

va fi determinata de capacitatea canalului si tensiunea de la bornele acestuia ceea ce se poate scrie

( ).

Qch WLCox VDD vIN VTH

Cnd comutatorul trece n blocare, sarcina din canal iese prin terminalele drenei i sursei, fenomen
numit injecia sarcinii din canal.

fig. C 10 Injecia de sarcin din canal cnd comutatorul trece n blocare.

Sarcina injectat n partea stng a figurii C10 este absorbit de sursa de intrare i nu produce erori.
Sarcina injectat n partea dreapt a figurii C10 incarca capacitatea
determinand o eroare n

tensiunea stocat pe condensator. De exemplu, dac jumtate din

Qch

este injectat n C, eroarea

rezultat este egal cu:

WLCox VDD vIN VTH

2C

()

Asa cum se observa din fig C10, aceast eroare pentru un comutator realizat cu NMOS apare ca un
salt negativ de tensiune la ieire. Acest salte este cu atat mai mare cu cat sarcina din canal este mai
mare (este direct proporional cu
) si cu atat mai mic cu cat capacitatea condensatorului este

WLCox

mai mare (invers proporional cu

). Sarcina din canal se elimina pe doua cai: prin sursa si prin

drena. Nu se stie cata sarcina se elimina prin sursa si cata prin drena. Aceste cantitati depind de
impedantele vazute de sursa si respectiv drena in afara tranzistorului, de timpul de tranzitie el
clockului si de alti parametri care nu pot fi integrati in relatii simple de calcul. In cel mai defavorabil
caz se considera ca intreaga sarcina din canal se elimina prin terminalul de interes. De obicei calculul
pentru marimile tipice se face considerand ca jumatate din sarcina canalului se elimina prin sursa si
jumatate prin drena.
Presupunnd c ntreaga sarcin este eliminata prin drena in condensatorul C si ca nu exista intarziere
de faza intre iesire si intrare, tensiunea eantionat in ieire in momentul
va fi:

t0

vOUT t t0 vIN t0

WLCox VDD vIN t0 VTH

C

Se obtine:

()

vOUT t t0

()

WLCox
WLCox
vIN t0 1
VDD VTH

C
C

care arata c ieirea difer de intrare prin dou efecte: un ctig neunitar egal cu

tensiune constant de offset data de

vOUT _ D

WLCox

VDD VTH
C

WLCox
A 1
C

i o

asa cum se observa din

diagrama din fig C11.

Fig. 11 Caracteristica intrare/ieire a circuitului de eantionare n prezena injeciei sarcinii canalului.

2.2 Efectul tensiunii de prag.
Tensiunea de prag se modifica in functie de tensiune de la sursa la substrat asa cum arata relatia

VTH VTH 0
in care

vSB

2 B vSB 2 B

este tensiunea de la sursa la substrat si

vSB vOUT vIN

. Inlocuind in relatia anterioara

se obtine pentru tensiunea din iesire expresia:

vOUT t vIN t

WLCox VDD vIN t VTH

vIN t

vOUT

WLCox VDD vIN t VTH 0

2 B vIN 2 B

WLCox
WLCox
WLCox
vIN 1
2 B vIN
VDD VTH 0 2 B

C
C
CH

Relatia anterioara arata ca intre iesire si intrare exista o dependena neliniar deoarece

vOUT

care depinde neliniar de

vIN

VTH

()

depinde de

n concluzie ,injecia sarcinii introduce trei tipuri de erori n circuitele de eantionare MOS: erori de
ctig, de offset i de neliniaritate. n multe aplicaii primele dou tipuri de erori pot fi tolerate sau
corectate, dar cea de-a treia nu.

2.3 Patrunderea clockului

Fronturile semnalului de clock trec prin capacitatile

si

CGD

CGS

spre sursa si respectiv spre

condensatorul de esantionare asa cum se observa din fig C12.

Fig. C12 Patrunderea clockului ntr-un circuit de eantionare.

Valoarea acestor capacitati desi este mica ele transfera din frontul clockului semnale
perturbatoare mari ce nu pot fi neglijate. Valoarea acestor capacitati depind in principal de
suprapunerile dintre grila-drena si respectiv grila-sursa. Astfel valorile lor se pot aprecia
cunoscand capacitatea de suprapunere pe unitatea de latime
. Tensiunea adusa prin
Cov
CGS
in condensatorul de esantionare este data de relatia divizorului capacitiv

Cov

, C:

()

CGS
WCov
V Vck
Vck
CGS C
WCov C
unde

CGS

este capacitatea parazit pe unitatea de latime. Se observa ca eroarea

este independent

de nivelul de intrare, manifestndu-se doar ca un offset constant n caracteristica intrare/ieire. La fel

ca i injecia de sarcin, influena clock-ului conduce la o legtur ntre vitez i precizie .

2.4 Zgomotul intr-un circuit de esantionare

Puterea medie a semnalului de zgomot

x (t )

se apreciaza cu relatia

T /2

Pmed

similara relatiei din cazul semnalelor deterministe

Pmed v / R

din care pentru simplitate s-a

eliminat rezistorul de sarcina R iar unitatea de masura va fi, in acest caz,

V
Pmed

1
Lim
x 2 (t )dt

T T
T / 2

in loc de W. Cunoscand

valoarea medie patratica a semnalul de zgomot (rms) se poate calcula cu relatia

Densitatea spectrala de putere a zgomotului

.
2

x (t ) Pmed
x (t )

, notata cu

Sx ( f )

, se defineste ca puterea medie a

semnalului de zgomot

x(t )

de interes sunt aleatoare,

intr-o banda de un Hertz in jurul frecventei f . Desi sursele de zgomot

Sx ( f )

are de obicei un spectru predictibil. Ca si in definitia puterii medii s-

a eliminat din definitia densitatii spectrale sarcina R iar unitatea de masura in acest caz pentru
este

in loc de

V / Hz

W / Hz

valoarea

. Se obisnuieste sa se caracterizeze uneori semnalul de zgomot cu

caz in care unitatea de masura este

V / Hz

x (t ) S x ( f )

Densitatea spectrala de putere de la iesirea unui sistem invariabil in timp,

transfer

H (s)

Sx ( f )

SOUT ( f )

, cu functia de

, este dependent de densitatea spectrala de putere a semnalului de la intrare,

S IN ( f )

prin intermediul relatiei

SOUT ( f ) S IN ( f ) H ( f )
unde

H ( f ) H ( s j 2 f )

Un rezistor real se modeleaza din punct de vedere al zgomotului cu un rezistor fara zgomot in serie cu
o tensiune medie patratica de zgomot
.

vz2
Densitatea spectrala de putere a zgomotului termic generat de un rezistor este
unde

k 1,381023 J / K

este constanta lui Boltzman iar

Sv ( f )

Sv ( f ) 4kTR, f 0

se masoara in

foloseste ca tensiunea medie patratica de zgmot chiar valoarea

V 2 / Hz

. Uneori se

in care linia de deasupra

vz2
indica valoarea medie sau se spune ca tensiunea de zgomot este

4kTR
4kTR

desi aceasta este de fapt

valoare medie patratica. De fiecare data unitatea de masura precizeaza semnificatia. De exemplu un
rezistor de 50 are la T=300 grade K un zgomot termic de
desi asa cum s-a

8, 28 1019V 2 / Hz

precizat , tensiunea medie patratica este data de radicalul acestei cantitati care determina o tensiune de
zgomot de
. Prezenta unitatii de masura
arata ca este vorba despre o banda de

0,91nV / Hz

Hz

frecventa de 1Hz si este utila in calculul puterii si densitatii spectrale determinand ca puterea intr-o
banda de 1Hz sa fie
. Polaritatea tensiunii de zgomot nu este importanta deoarece

0,9110

9 2

V2
5

zgomotul este un semnal aleator dar dupa ce polaritatea este fixata ea prebuie pastrata pentru rezultate
consistente.
Comutatorul MOS si condensatorul C care formeaza circuitul de esantionare se pot modela cu
circuitul din fig C13 in care tranzistorul s-a inlocuit cu rezistenta
. Zgomotului care afecteaza

rON

tensiunea din iesire se poate calcula considerand tensiunea de zgomot a rezistorului

vr _ z

rON

notata cu

in fig C13c.

Fig. C13
Functia de transfer a circuitului din fig C13c este data de

vOUT
1

vr _ z 1 sCrON

In cazul circuitului de esantionare din fig C13a, densitatea spectrala de putere a zgomotului din iesire
se determina cu :

SOUT Sr _ z

vOUT
vr _ z

4kTrON

1
1 2 f C rON

Puterea totala a zgomotului din iesire este data de

.

Pout _ z 4kT rON

0

Deoarece

1
1 u 2 arctgu

1
1 2 f C rON

dt

se obtine pentru puterea totala a zgomotului din iesire expresia:

Pout _ z
Unitatea de masura pentru cantitatea

2kT
kT
u

arctgu u 0
C
C

kT / C

este

. Se poate considera cantitatea

tensiune medie patratica de zgomot in iesire

ca o

kT / C
. De exemplu pentru un condensator

2
vOUT
_Z

de 1pF tensiunea de zgomot este

64,3Vrms

kT / C

. Se observa ca aceasta tensiune de zgomot nu depinde

de rezistenta din circuit si poate fi redusa numai crescand capacitatea C ceea ce duce la ncarcarea
altor circuite i la scderea vitezei de operare.

In concluzie, rezistena ON a comutatorului introduce un zgomot termic la ieire, iar cnd comutatorul
trece in off acest zgomot este stocat n condensator mpreun cu valoarea instantanee a tensiunii de
intrare, asa cum se vede in fig C14.

Fig C14 Zgomot termic intr-un circuit de esantionare.