Alimentatia

afecteaza
comportamentul
uman

COMPORTAMENTUL ALIMENTAR

Comportamentul alimentar
definete modul de hrnire a unei
persoane. Latura psihogen a
comportamentului alimentar
ntodeauna are o influen,
deoarece la om, apetitul
instinctiv (latura instinctiv a
comportamentului alimentar)
este slab dezvoltat.

Comportamentele alimentare anormale sunt

cauzate de obicei de o combinatie de factori,
care includ:
- norme sociale care favorizeaza caractere
delicate;
- personalitatea vulnerabila;
- distorisiuni ale perceptiei;
- supraevaluarea beneficiilor cresterii sau
scaderii in greutate sau modificarii formei;
- regimul alimentar, in special la varste
critice.
Acesti factori laolalta pot duce la tulburari de
dezvoltare semnificative si la tulburari de
alimentatie sustinute de insusi bolnavul, in
principal anorexia nervoasa si
bulimia nervoasa.

Tulburarile de alimentatie , care incep

ca un raspuns la restrictia calorica
stricta, se transforma treptat in
probleme de autoapreciere, in
relatiile interpersonale si de
dispozitie. Aceste comportamente
alimentare sunt sustinute de
preocuparile bolnavului in legatura
cu greutatea si de o teama irationala
de a deveni supraponderal , precum si
de distorsionarea imaginii propriului
organism.

Medicii specialisti trebuie sa fie

capabili sa recunoasca
tulburarile de alimentatie si sa
inteleaga potentialele complicatii
care includ:
- tulburari electrolitice (ale
magneziului, calciului, potasiului
, etc);
- suicidul in cazul bolnavilor
depresivi;
- moartea datorita malnutritiei
severe.

Diagnostic

Cu cat sunt diagnosticate mai

timpuriu, cu atat sansa de
vindecare a
tulburarilor de alimentatie este
mai mare. Primele indicii de
anorexie sau de bulimie nervoasa
pot fi subtile.

Primele posibile manifestari includ:

- scaderea in greutate, datorita infometarii sau
exercitiilor fizice in exces;
- amenoreea (lipsa menstruatiei);
- scaderea apetitului sexual ;
- dureri abdominale;
- distensia abdominala (marirea in volum a
abdomenului);
- malnutritia (o forma severa de scaderea in
greutate);
- tulburarile electrolitice;
- pierderea smaltului dintilor datorita
varsaturilor repetate;
- esofagita;
- subtierea firelor de par (asemanator cu puful
de pe capul sugarilor);
- fracturi datorate unor traumatisme minore din
cauza scaderii densitatii osoase ;
- folosirea laxativelor, diureticelor.

Primele semne de laborator sau radiologice ale

tulburarilor alimentare includ:
- alcaloza metabolica (scaderea aciditatii
normale) datorita varsaturilor repetate;
- hipokaliemia datorita varsaturilor repetate si
abuzului de laxative sau diuretice;
- anemia (scaderea hemoglobinei in sange);
- malnutritia;
- scaderea nivelului de estrogen (hormon
feminin);
- scaderea nivelului de testosteron (hormon
masculin);
- scaderea nivelului de hormon eliberator de
gonadontropina;
- scaderea nivelului de gonadotropina (hormon
feminin)
- hiperprolactinemia (hormon feminin cu rol in
lactatie), care poate duce la infertilitate ;
- osteopenia.

De exemplu, femeile pot prezenta

initial amenoree datorita scaderii
ponderale sau fracturi osoase
datorita scaderii densitatii
osoase, sau esofagita sau
piederea smaltului dentar,
datorita varsaturilor repetate.

Cand bolnavii cu tulburari de

alimentatie se prezinta la medic,
acesta trebuie sa ia in considerare si
alte boli care determina scadere in
greutate, cum ar fi:
- hipertiroidismul ;
- diabetul zaharat ;
- malabsorbtia;
- diverse cancere.
Cu toate acestea, teama excesiva si
irealistica a pacientilor cu
anorexie nervoasa , ii diferentiaza de alte
boli medicale sau psihiatrice care pot
determina scaderea in greutate.

Supraponderea (greutatea crescuta) este un

factor de risc pentru multe boli importante cum
ar fi:
- hipertensiunea arteriala;
- hipercolesterolemia;
- diabetul zaharat;
- carcinomul endometrial (in cazul
femeilor).
Obezitatea morbida, care consta in greutate
de 2 ori mai mare decat normalul, poate
duce la boli cardiopulmonare, posibil
fatale. Obezitatea este, de obicei,
multifactoriala.

In plus fata de mancatul in exces,

factorii comuni care contribuie la
aparitia obezitatii sunt:
- predispozitia genetica;
- norme sociale;
- disponibilitatea si densitatea
nutritionala;
- boli coexistente medicale,
neurologice sau psihiatrice.

In general, cu cat obezitatea este mai severa si

apare mai devreme, cu atat mai probabil factorii
genetici sau medicali sunt implicati. Tulburarile
de "dispozitie alimentara" (pofta excesiva) sunt
prezente la aproximativ 25% din persoanele
obeze.
Studiile efectuate demonstreaza ca, paradoxal,
disponibilitatea alimentelor din tarile dezvoltate
pot provoca aceste reactii severe.
In special incepand din anii 1950, in tarile
dezvoltate, populatia si-a modificat parerile
despre normele "greutatii ideale". Aproximativ
75% din femei "se simt" supraponderale, in timp
ce doar 25% sunt intr-adevar supraponderale. De
asemenea, si barbatii au fost afectati de aceste
norme, si au devenit din ce in ce mai preocupati
de aspectul exterior.

Cazurile de anorexie si bulimie nervoasa

raportate in SUA, Canada si Europa sunt in
crestere in ultimele decade, atat datorita
incidentei in crestere, cat si datorita
acuratetei diagnosticelor.
Aproximativ 0.51-1% din femeile din aceste
tari sufera de sindromul complet al
anorexiei nervoase. Intre 2% si 4% dintre
studente intrunesc criteriile pentru bulimia
nervoasa, iar 5% din studente sufera de un
sindrom atipic sau partial al acestor 2
afectiuni. Numarul femeilor afectate este
de 6 ori mai mare ca al barbatilor.

Organismul uman regleaza in mod obisnuit aportul

de nutrienti cu o sensibilitate extrem de fina care
mentine greutatea stabila. Cand nu exista tulburari
medicale sau psihologice sau constrangeri de
norme socioculturale, persoanele care se decid sa
consume alimente sarace in grasimi sau dulciuri
concentrate, care fac exercitii regulat si care fac
fata rezonabil stresului de zi cu zi, isi pastreaza
greutatea constanta. Rolul factorilor genetici in
definirea greutatii este demonstrata de studiile
facute pe gemenii sau copii adoptati.
Tulburarile de alimentatie pot fi diagnosticate prin
simptome si semne relativ specifice. Desi cauzele
fundamentale ale acestor tulburari sunt
necunoscute, acestea pot fi diagnosticate cu mai
multa acuratete decat multe alte boli medicale
pentru care exista la dispozitie testele de laborator
specifice.

Fie n mod direct, fie n mod indirect,

comportamentul alimentar poate fi cauza a
numeroase perturbri. De exemplu, n cazul unui
gurmand, care are un comportament specific cu
privire la alimente (comportament gurmand), apar
boli destul de diferite fa de cele ale mncciosului
obinuit, ca: litiaz biliar, gut, litiaz urinar
uric.
Comportamentul n faa actului hrnirii are multe
conotaii, unele dintre ele innd de psihologia
ascuns a unei persoane, dar cu toate acestea,
latura formativ, autoeducativ, poate juca un
important rol de corijare. Devieri vdite ale
comportamentului alimentar se observ n anorexie
i bulimie.
Devierile trectoare ale comportamentului
alimentar pot fi normale i naturale n anumite
circumstane (emoii puternice, nevoi mai crescute
sau mai sczute n substane energetice n urma
unor activiti mai susinute ori mai reduse depuse,
etc.).

Oamenii de stiinta au cazut de acord: "alimentatia

afecteaza comportamentul uman". In urma cercetarilor
intreprinse de Richard Wurtman de la Institutul de
Tehnologie Massachusetts a ajuns la concluzia ca
modificarile in compozitia dietei determina schimbari
ale concentratiilor de neurotransmitatori sintetizati in
creier si astfel influenteaza comportamentul uman.
Neurotransmitatorii sunt substante chimice care
mediaza transmiterea influxului nervos de-a lungul
retelelor neuronale (ex: serotonina, dopamina,
noradrenalina, acetilcolina). Viteza cu care creierul
sintetizeaza acesti transmitatori depinde de ritmul cu
care i se furnizeaza "materia prima", reprezentata in
majoritatea cazurilor de aminoacizi. Spre exemplu,
serotonina este produsa direct din triptofan, iar singura
sursa pentru acest aminoacid este reprezentata de
proteinele alimentare. Deficitul de triptofan se asociaza
cu tulburari ale somnului si sensbilitatii dureroase, in
timp ce un aport crescut de triptofan amelioreaza
insomniile si scade perceptia durerii.

Dr. Bonnie Spring de la Universitatea Harvard

a observat ca dupa o masa formata din
glucide, indivizii testati devin mai calmi dar
atentia selectiva le diminueaza. Ea a declarat:
"Faptul ca putem detecta un efect dupa o
singura masa este cu totul extraordinar!".
Intr-un alt studiu, dr. Alan Gelemberg de la
Facultatea de Medicina din Harvard a
constatat ca tirozina din alimentatie usureaza
depresia cel putin la o parte din pacientii
testati. Rezultatele tuturor acestor studii
converg catre ceea ce afirma de mii de ani
filosofia Upanishadelor (scrieri sacre
hinduse): mintea este alcatuita din particule
foarte fine ce provin din hrana noastra zilnica.

"Mancarea pe care o servim se

transforma pe cai diferite: cea mai
grosiera parte a ei devine reziduu,
partea de densitate medie se
transforma in constituent corporal,
iar partea cea mai fina alimenteaza
mintea" (Chandogya Upanishad, VI,
5, 1). Este remarcabil faptul ca
revelatiile inteleptilor hindusi
cuprind adevaruri "moleculare"
verificate astazi, dupa atatea milenii,
in laboratoarele de biochimie!

OBIECTIVE:
- Cunoasterea tulburarilor
alimentare care apar in pubertate si
adolescenta, a consideratiilor
etiopatogenetice legate de aceasta
patologie, in crestere, in tara
noastra
- Prezentarea unor principii
terapeutice moderne.

Moda femeilor gratioase din frescele renascentine a

apus. S-a devalorizat acea imagine clasica de
Madona care simboliza, la ora respectiva,
bunastarea, cumintenia trupeasca si a mintii,
rodnicia. Femeia snur este astazi indelung
mediatizata, aducand cu sine retete de slabire si o
moda vestimentare care nu poate imbraca cu
succes orice trup. Ea, Femeia- snur se ridica la
rangul de prototip de reusita sociala, fiind
prezenta pretutindeni- in lumea stiintei, a creatiei,
a sportului, pe copertile revistelor, in reclame.
Mesajele mass-media referitoare la modelul de
frumusete au o influenta deosebita asupra fetelor
tinere, la pubertate si adolescenta, intr-o perioada
de stres emotional, cand incearca sa-si gaseasca
independenta fata de parinti, sa se compare cu
prietenii lor si sa-si gaseasca propria identitate.

SUMAR:
Tulburarile instinctului alimentar debuteaza caracteristic
intre 11-18 ani si nu sunt boli in sine. Ele devin boli cand
interfereaza cu sanatatea fizica si mentala, producand
complicatii medicale severe si dezorganizand intr-un
mare grad viata persoanei afectate. Clasificarile DSM IV
si ICD-10 prezinta multe similitudini cu privire la
definirea criteriilor de anorexie mentala. Acestea cuprind
criteriile de reducere a greutatii, tulburari de imagine
corporala, amenoree si asa numita fobie de greutate.
Bulimia mentala este un sindrom caracterizat prin
repetate pusee de supraalimentare si o preocupare
excesiva privind controlul greutatii corporale, conducand
pacientul la adoptarea de masuri extreme pentru a
diminua ingrasarea datorita alimentelor ingerate. Tinand
cont de complexitatea anorexiei, dar si de cea a bulimiei,
un singur factor etiologic cu greu poate fi implicat. Teorii
curente sustin o etiologie multifactoriala a tulburarilor
alimentare, cu numerosi factori determinanti si factori de
risc ce interactioneaza. Acest model e bazat pe urmatorii
factori de risc: individuali, familiali, socioculturali,
biologici si precipitanti. Pe primul loc in tratamentul
tulburarilor alimentare ar fi psihoterapia cu metodele
cognitiv-comportamentala, suportiva si interpersonala.

V MULUMESC