Clasificarea deficientelor

1. Deficientele motorii- determinate de boli ale sistemului locomotor si sistemul locomotor.

Locomotor- sistemul muscular, reumatice.
Sistem nervos-paralizii celebrale, sectionari totale.
2. Deficiente senzoriale- analizatori auditivi si vizuali, pelanga surzi si oribi avem deficiente senzoriale
3. Deficiente moto- functionale la organele interne- boli ale sistemului cardio-vascular, boli circulatorii,
afectiuni renale, digestive sau metabolice.
4. Deficiente psihice- probleme fizice ale sistemului central si ale sistemului periferic, la nou nascut datorate
lipsei de maturitate, boli psihice dobandite in timpul vietii.
Autismul- este tulburare de dezvoltare, care apare la copi pana la 3ani, si se manifesta prin dificultati
verbale si nonverbale.
Surzenia- este tulburare a aparatului auditiv, din cauza careia copilul nu poate procesa informatia verbala.
Hipoacuzia- deficienta a aparatului auditiv permanenta sau tranzitorie.
Cecitatea sau orbirea- deficienta aparatului vizual care ducela probleme educationale sau probleme de
comunicare severa.
Retard mintal- defiicienta care de cele mai multe ori se asociaza unor deficiente de adaptare si se
manifesta in timpul dezvoltarii copilului.
Deficientele de invatare- sunt disfunctii ale uneia sau mai multor disfunctii implicate in intelegerea in
limbajul scris sau vorbit care se manifesta prin deficiente de ascultare sau citire prin capacitati reduse de a gandi
sau de a realiza operatii matematice.
Deficiente de vorbire sau limbaj- disfunctii de comunicare, manifestare prin articulare defectuasa si deficit
de voce.
Deficiente emotionale- reprezinta o conditie interna a individului care se poate manifesta astfel: prin
dificultati care nu au cauze senziriale de sanatate, dificultati de mentinere a relatiilor personale;depresiv,
comportamente anormale in situatii normale.

2 dec 2014
Activiti sportive adaptate pentru persoanele cu deficiene de auz
Deficiena de auz presupune afectarea total sau parial a unuia dintre principalele simuri care asig leg
individului cu mediul nconjurtor. Pers cu deficien de auz ntmpin greuti n procesarea informaiei
verbale cu sau fr amplificare ceea ce duce la afectarrea performaelor educaionale i sociale. Gradul de
afectare a auzului poate varia de la aprial la complet, astfel putem deosebi urm categ de pers cu deficien de
auz
1. Surzii care nu posed auz funcional pentru viaa de zi cu zi. n cadrul acestei categ, deosebim surzii
timpurii sau congenitali 0757743155 i surzii trzii sau asurziii, care i-au pierdut acest sim n urma
unor boli sau accidente
2. Hipoacuzicii- posed resturi de auz i n fc de gr de afectare utilizeaz proteze auditive
Mrimea pierderii de auz s msoar n decibeli. Intre 15-25 decibeli hipoacuzie uoar, intre 25-45
decibeli hipoacuzie mijlocie, 40-65 decibeli hipoacuzie moderat, 65-95 decibeli hipoacuzie sever,

peste 95 surditate sau surzenie sau cofoz.

Pierderile de auz se clasific i n funcie de segmentul analizatorului auditiv unde apar probleme.n acest
caz pot aprea tulburri cauzate de conductibilitate, tulburri senzorineurale, tulb centrale cerebrale.
Pierderile de auz cauzate de conductibilitate au consecin faptul c persoanele afectate vorbesc pe un ton
ridicat, nu sunt contieni de zgomotul din jurul lor, iar ntr-un mediu zgomotos pot auzi mai bine dect
persoanele normale.
Pierderile de auz cauzate de afectri senzoneurale, afectri ale urechii interne, sunt de obicei ireversibile. Ele
pot fi compensate cu aj protezelor auditive.
Leziunile centrale, mai precis, leziunile lobului cerebral temporal, pot avea dept consecin deteriorri
semnificative sau pierderi totale ale auzului.
Cauzele instalrii deficienei de auz
Prenatale
ereditare sau de alt natur, precum deficienele de nutriie, boli infecioase ale mamei i Rh al mamei
-perinatale ca urmare a hipoxiei ftului n timpul travaliului sau a unr traumatisme mecanice n timpul
travaliului
- postnatale - cele mai fecvente, sunt datorate bolilor infectioase, traumatismelor craniene si imbtrnirii
Particularitati si dezvoltari ale copiilor cu deficiente
Deficienta de vedere induce modificari pe mai multe planuri: plan neuro fiziologic, dezvoltarii fizice,
preceselor cognitive primare si secundare, socio afectiv, motricitatii.
Neuro fiologic- copii cu deficien4a de vedere inregistreaza o scadere a vitezei de coordonare si a mobilitatii
lor.
Din cauza lipsei excitatiei luminoase se constata aparatia unor dereglari ale functiei controlate de la nivelol
sistemului nervos central.
Dezvoltarea fizica- se constata o tendinta catre sendentarism, lipsa motricitatii in primul an de viata are o
serie de repercursiuni negative, astfel intarzierea in dezvoltarea fizica la 7 ani este de cca. 2 ani, iar la varsta de
17 ani de cca. 1 an.
Se manifesta mai ales la ivel muscular si osos conferind un aspectatrofic, cu membre subtiri si torace
ingust. Deasemenea se constata atitudini structurale deficiente la nivelul gatului si a capului, aplecte inainte si
atitudinea corporala este influentata de inclinarea trunchiului inainte si mentinerea genunchilor flectati ca
urmare a tendintei de pasire pe toata talpa pt sustinerea unui punct de sprijin cat mai mare.
Atitudinea sedentara afecteaza de asemenea sistemul respirator si circulator, diminueaza o capacitate scazuta
cu pers sau copii normali de aceasi varsta.
In plan cognitiv- in cazul ampliopilor (resturi de vedere) exista o tulburare marcataa perceptiei, ca urmare a
faptilui ca stimulii vizuali externi sunt sesizati cu intarziere sau nu sunt sesizati de loc, in acelasi timp se
constata saracia in detalii si tendinta de retinere a elementelor nesimnicative. De asemenea se constata dificultati
in indentificarea si recunoasterea obiectului perceperii.
Perceptiile nevazatorilor se bazeaza pe tactil kinestetice si informatii auditive.
Reprezentarile se vor caracteriza in cazul nevazatorilor prin saturatie in informatie de tip tactil kinestezic. In
unele situatii si ampliopii prezinta caracteristici ale informatii tactil kinestezice, acest lucru fiind indus de
insuficienta perceptiei vizuale.
Dezvoltarea intelectuala-intarzierile de dezvoltare sunt o cosecinta secundara datorate in primul rand
nivelului de solicitare necorespunzatoare educationale. Memoria prezinta o dezvoltare intensa datorita
solicitarilor multiple. Este folosita in scop compensator.

Deasemenea o solicitre intensa o are atentia a carei stabilitate atinge valori ridicate uneori mult mai mari
decatale copiilor mult mai mari.
Plan socio afectiv- se considera ca tresaturile negative ale deficientului vizual sunt consecinta conditiilor
socio educative, inadecvate ( in cazul in care ele apar), problemele de inadaptare la mediul social sub consecinta
esecurilor de comunicarecu ceilalti a excluderii de la jocuri, a evitarii sau a izolarii, copii cu deficiente vizuale
prezinta o serie de izolatii manifestate prin stari depresive, nesiguranta, atitudine inhibata sau dimpotriva,
atitudine aroganta, ne-incredere de cei din jur.
In planul motricitatii- se inregistreaza lipsa de coordonare si miscari aritmice, influenta de vedere se
registreaza deficienta planu manualitatii, prin evitarea realizarii miscarilor, sau printr-o executie precara. Inca
din primul an de viata, miscarile nou-nascutului congenital difera semnificativ fata de schema clasica de
dezvoltare motrica, ne efectuarea miscarilor poate fi si consecinta unei hiper protectii din partea parintilor care
nu ii stimuleaza si nu ii mobilizeaza in reexecutarea actelor. Teama copilului de a fi deplasat brusc, lipsa
ocaziilor de vizualizarea miscariilor a celorlalti si a miscarilor obiectelor, contribuie la miscarea obiectelor, la
varste mai mari retardul motric se poate produce prin aparitia feedback-ului realizat de parinte sau specialist.
Mersul nevazatorului este rigid, sever,etc. Membrele sunt usor flectate. Alergarea se caracterizeaza intr-un ritm
redus, faza de sprijin prelungita si o viteza de deplasare mai scazuta cu 50% decat de persoanele normale,