Androne Irina

II B A.M.G.

SECTIA REUMATOLOGIE
Este situata in corpul V parter a Spitalului Municipal Ploiesti
Sectia este structurata in:
Camera de garda primiri urgente
Cabinet medici
Cabinet calculator
Cabinet Asistent Sef
Cabinet Medic Sef sectie
Camera de contaminare
Vestiar personal
Sala de mese
Toaleta personal
Magazie efecte
Magazie pericol biologic
Depozit de lenjerie curata
Camera materiale studii prime
Spitalizare continua: 35 paturi
Salonul 1: 5 paturi
Salonul 2: 3 paturi
Salonul 3: 3 paturi
Salonul 4: 4 paturi
Salonul 5: 5 paturi
Salonul 6: 3 paturi
Salonul 8: 3 paturi
Salonul 9: 5 paturi
Salonul 10: 4 paturi
Spitalizare de zi: 4 paturi
Salonul 7: 4 paturi
Principalele grupe de afectiuni de care se ocupa sectia de reumatologie sunt
urmatoarele :
patologie degenerativa : boala artrozica (gonartroza, coxartroza, spondiloza si alte
localizari), guta, pseudoguta
patologie articulara si a tesuturilor moi legata de suprasolicitare si degenerativa :
nevralgia cervico-brahiala, fibromialgia, periartrita scapulo-humerala, epicondilita,
sindroamele canalare de membru superior si inferior, sindromul Dupuytren, entezite,
tenositovite, bursite, capsulite, distrofia simpatica reflexa
patologie infectioasa articulara : TBC osteo-articular, boala Lyme (borelioza),
artritele infectioase
patologie metabolica : osteoporoza, osteomalacia
1

Androne Irina
II B A.M.G.

patologie infamatorie, autoimuna: poliartrita reumatoida, spondilita anchilozanta,

artrita reactiva, artrita psoriazica, lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, polimiozita,
dermatomiozita, vasculitele
Mijloacele diagnostice folosite in sectia de reumatologie:
Examen de laborator:
VSH
CRP cantitativa
Hemoleucograma completa
Glicemie
Enzime: TGO, TGP, Fosfataza alcalina, CK
Creatinina
Acid uric
Autoanticorpi:
factor reumatoid (cantitativ),
anticorpi antinucleari (reactie de imunofluorescenta ),
anticorpi antifosfolipide
Anticorpi anti Chlamydia
Anticorpi anti Mycoplasma
Anticorpi anti Salmonella
Anticorpi anti Shigella
Anticorpi anti Yersinia
Examenul lichidului sinovial
Examenul de urina
Fibrinogen
LDH
CK-MB
Electroforeza proteinelor serice
Imunoelectroforeza
Anticorpi anti ADN dublu catenar
Anticorpi anti Scl-70
Fractiuni ale complementului
ANCA
ASLO
HLA-B27
Proteinurie pe 24 ore
Uricozurie pe 24 ore
Examen bacteriologic din lichidele biologice
Alte examene:
Punctia articulara
Infiltratia intraarticulara
Infiltratia periarticulara
Administrarea parenterala supravegheata de substante medicamentoase
Tomografie

Androne Irina
II B A.M.G.

Rezonanta magnetica
Scintigrafie osteoarticulara
Biopsie sinoviala
Biopsie cutanata si musculara
EMG si viteza de conducere nervoasa
Ultrasonografia musculoscheletala
Ultrasonografie abdominala, pelvina, cardiaca, vasculara
Densitometria osoasa DXA
Punctia articulara
Definitie:
-reprezinta patrunderea cu un ac de punctie in cavitatea articulara
Scop:
-explorator(celulariatea lichidului sinovial)
-evacuator: HIDRARTROZA=lichid articular in exces
HEMARTOZA=singe in articulatie
-terapeutic:introducere de subst medicamentoase(antibiotice, subst viscoelastice)
Indicatii:
-artrite ac si cr cu hidratroza
-analize de laborator din lichidul sinovial
-exam bacteriologic, biochimic, histologic
-in traumatisme cu hemartroza masiva
-in distrugerea articulara incipienta
Locuri de electie:
-articulatia umarului se practica pe fata dorsala, bratul in usoara abductie, sub baza
acromiomului
-articulatia cotului se face in semiflexie
-articulatia genunchiului se face pe fata antero-externa a articulatiei.
Se poate face si spalatura articulara si se introduce o solutie de antibiotice si hidrocortizon.
Rolul asistentei medicale:
a.pregateste materialele necesare:
-ace de punctie de diverse marimi
-seringi
-pense anatomice
-substanta dezinfectanta tip Betadina sau alcool iodat
-xilina 1%
-comprese, plasture
-eprubete sterile
-tavita renala
-medicamente
-cimpuri sterile pt izolat articulatia.
b.pregateste bolnavul:
3

Androne Irina
II B A.M.G.

-psihic: i se explica tehnica si se ia consimtamintul

-fizica:-se spala locul de punctie
- se dezinfecteaza(anterior se rad pilozitatile daca e cazul)
- badijonarea zonei cu alcool iodat
- se aseaza in pozitie de relaxare a articulatiei.
- Pentru punctia articulatiei scapulo-humerale: pozitia decubit dorsal cu
bratul in abductie si cotul flectat la 90 grade sprijinit pe abdomen sau sezand cu cotul
flectat si sprijinit de cealalta mana.
-Pentru punctia articulatiei cotului pozitia pozitia sezand, cu cotul flectat la
90 de grade si sprijinit pe masa de consultatie.
-Punctia articulatiei pumnului pozitia bolnavul este sezand cu antebratul si
mana sprijinite pe masa de consultatie, pozitia mainii in flexie palmara pe un camp
operator si pe un suport facut sul.
-Punctia articulatiei genunchiului, necesita pozitia decubit dorsal cu
genunchiul in flexie maxima sau extensie cand punctia se practica din lateral; pozitia
sezand cu genunchiul flectat si gamba si piciorul atarnate la marginea mesei de consultatie.
-Punctia articulatiei maleolare se face in pozitie decubit dorsal cu piciorul in
flexie plantara.
-Se mentine articulatia ce urmeaza a fi punctionata in pozitia ceruta de medic
de catre o asistenta; sunt necesare 2 asistente una supravegheaza bolnavul si pozitia,
cealalta serveste medicul cu materialele necesare, pregateste si eticheteaza eprubetele cu
lichidul recoltat pentru analize de laborator.
c. ingrijiri dupa punctie
-repaus la pat dupa punctia terapeutica cateva zile 6-7 zile;
-uneori se recomanda o imobilizare articulatiei provizorie cu atela;
-masurarea functiilor vitale, puls, TA, temperatura;
-calmarea durerii unde se recomanda. Administrarea medicamentelor.