Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TEORIILE AFECTIVITATII
Procesele afective sunt trairi subiective ce reflecta
relatiile omului cu mediul, si masura in care
necesitatile lui interne sunt sau nu satisfacute
Afectivitatea desemneaza ansamblul proceselor afective
(emotii, dispozitii, sentimente, pasiuni)
Emotiile sunt stari afective de scurta durata si de
intensitate variabila.
TEORIILE MECANICISTE
Teoria comuna in legatura cu emotiile: apare o situatie,
care este interpretata de persoana, ca apoi sa apara
starea emotionala.
Au existat numeroase dezbateri privind emotiile si teoriile
care stau la baza lor, dar exista trei directii generale
-teoriile mecaniciste
-teoriile cognitiviste
-teoriile pragmaticii emotionale.
TEORIILE MECANICISTE
Teoria James-Lange.
TEORIILE MECANICISTE
- Teoria James-Lange se afla in concordanta cu
ipoteza feed-back-ului facial.
- Teoria sugereaza ca ne putem schimba
sentimentele prin modificarea
comportamentului.
TEORIILE MECANICISTE
TEORIILE MECANICISTE
Critici aduse Teoriei Cannon-Bard:
TEORIILE COGNITIVISTE
Sustinatori ai teoriilor cognitiviste:
G.Bower,R.Lazarus, S.Schachter, R.Zajonc
Principiul general:
-evenimentul inductor este receptat, si mai apoi
interpretat;
-odata interpretat, este codificat si transpus intr-o
forma de reprezentare interna;
-in functie de reprezentarea interna, se adopta un
plan de pregatire pentru a actiona intr-un anumit
fel;
-se face o evaluare a adaptarii la acea situatie.
TEORIILE COGNITIVISTE
S.Schachter: emotiile au modele
generale pentru excitatia fizica.
-eticheta atribuita unei stari emotionale depinde
in mare parte de modalitatea noastra de a
percepe situatia, din punct de vedere cognitiv.
-evaluarea cognitiva se bazeaza si pe perceptia
noastra despre evenimentele exterioare, si
modul cum alti oameni raspund la aceleasi
evenimente.
TEORIILE COGNITIVISTE
Experimentul lui Schachter si Singer(1962):
-au aratat ca excitatia poate fi etichetata in mod diferit, in functie de situatia in
care se afla indivizii
-participantilor li se spunea ca obiectivul este studiul efectelor unor vitamine asupra vazului
Grupul 1
adrenalina
Nici o informatie
Grupul 2
Adrenalina
Grupul 3
Adrenalina
Grupul 4
subs.inactiva
Nici o informatie
TEORIILE COGNITIVISTE
-Replicarea experimentului lui Schachter si Singer a dus la
rezultate diferite
Ex.:este putin probabil ca participantii sa imite comportamentul
complicelui, dar percep o excitare in sens negativ, manifestata
cu nervozitate, furie, gelozie (Zimbardo,1993)
R.Zajonc: emotia este o entitate independenta,
autonoma, ce nu poate fi redusa la simpla cognitie
Argumente:
-reactiile negative se produc in timp mai scurt decat reactiile
cognitive
-reactiile afective ocupa un loc mai important in evolutia speciei
decat in evolutia individului(emotia preceda cognitia)
-reactiile afective sunt relativ independente de vointa si ratiune
TEORIILE COGNITIVISTE
R.Lazarus: face deosebirea intre evaluarea
primara a aspectului pozitiv sau negaiv al
oricarei situatii noi, urmata de o evaluare a
resurselor;acest proces e urmat de evaluarea
rezultatelor
K.Schrer
(1984,1992):
modelul proceselor
componente
1.
2.
3.
4.
Principiul inhibitiei
EXPRIMAREA EMOTIILOR
C.Darwin: recunoasterea
2.
3.
1. FURIA
Eckman, anii `60: emotiile si expresiile
faciale aferente trairii emotiilor au un
caracter universal;
Simptomele furiei:
Senzatiile de tensiune musculara;
Batai rapide ale inimii;
Senzatie de caldura;
Strangerea pumnului;
Inrosirea fetei;
Cresterea ritmului de respiratie
1. Furia
Functiile emotiei de tip
furie:
1. Pregatirea
in
vederea
actionarii (lupta sau fuga);
2. Comunicarea
cu
alti
indivizi (expresiile faciale)
Nedorit;
Intentionat;
Contrar sistemului nostru de valori;
Capabil prin reactia noastra la furie.
Rationalizarea;
Disocierea;
Proiectia;
Clivajul;
Sublimarea;
Suprimarea;
Umorul.
Asa NU
Stabilirea si amintirea
prioritatilor;
Considerearea punctului de
vedere al celuilalt
Reactionarea pe loc
A nu da sanse la explicatii
2. BUCURIA
FERICIREA: stare subiectiva de bine,
suma de momente de bucurie, dispozitie
pozitiva.
Gradul de satisfactie al individului: compararea
asteptarilor cu rezultatele obtinute
Trairea emotionala a acestuia : emotii agreabile
versus emorii dezagreabile (tristete, furie, rusine,
etc.)
2. BUCURIA
Teoria
GAP
(teoria
diferentelor):
estimarea propriei stari de fericire in functie
de :
-
2. BUCURIA
Duchenne de Boulogne (sec. XIX) realizeaza
diferenta (harta expresiilor umane faciale)
intre tipuri de zambete in functie de expresiile
faciale asociate: zambetul de complezenta,
zambetul de curtoazie si zambetul sincer.
Tipuri de actori: actor mediocru (suras vid),
actorul bun (surasul fals), actorul foarte bun
(surasul lui Duchenne)
2. BUCURIA
Buna dispozitie: stare de fond:
-
CHIPURILE FERICIRII:
1. Fericirea perceputa ca o suma de
bucurii;
2. Fericirea perceputa ca o stare
prelungita de multumire;
3. Fericirea ca scop atins in activitatea
desfasurata;
4. Fericirea ca serenitate (echilibru
sufletesc).
FACTORII CE DETERMINA
FERICIREA
1. PERSONALITATEA
- Extrovertitii si persoanele stabile din
punct de vedere emotional au sanse
crescute de a fi fericiti;
- Nivelul de fericire este reglat in
functie de capacitatile individuale,
imediat ce se face adaptarea la
situatia de esec sau de succes cu
care ne-am confruntat.
FACTORII CE DETERMINA
FERICIREA
2. SANATATEA
3. CASATORIA
4. PRACTICA RELIGIOASA
-
5. ACTIVITATEA
6. PRIETENII SI RELATIILE
- fericirea este determinata de relatia stabilita
in sprijinul social si adaptarea la situatii
stresante ale individului.
7. BANII
SPRIJINUL SOCIAL
Sprijin
Sprijin
Sprijin
Sprijin
emotional
prin respect
informativ
material
VARSTAfericirea
factor
ce
influenteaza
Varsta adulta
BUCURIE EUDEMONIA
Varsta
maturitatii
Varsta
batranetii
MULTUMIRE SERENITATE
3. TRISTETEA
Tristetea reprezinta emotia
asociata pierderii;
Tipuri de pierderi:
- Pierderea unei fiinte iubite;
- Pierderea unui obiect
valorizat;
- Pierderea statutului social;
- Pierderea valorilor/scopurilor.
3. TRISTETEA
Expresie faciala caracteristica universala:
sprancenele adopta o pozitie oblica, ridurile
de pe frunte se cuteaza omega
melancolica
FUNCTIILE TRISTETII
1. Ajuta la evitarea situatiei ce determina
aceasta emotie;
2. Determina retragerea si reflectarea la
propriile greseli;
3. Atragerea atentiei si simpatiei celorlalti;
4. Protejeaza, pe moment, de agresivitatea
celorlalti;
5. Ajuta la manifestarea simpatiei si a empatiei
fata de tristetea altor persoane.
DOLIUL
Doliul: tristetea provocata de pierderea
unei persoane dragi.
Factori :
- Sensibilitatea personala la pierderi;
- Modalitatea de producere a pierderii;
- Intensitatea
si
durata
relatiei;
doliul
patologic
- Complexitatea emotiilor resimtite in legatura
cu persoana pierduta;
- Sprijinul acordat de persoanele din preajma.
DEPRESIE
Tulburare patologica
AVANTAJELE TRISTETII
Il invata pe individ sa evite situatiile
ce genereaza emotia tristetii;
Ajuta
la
relevarea
situatiei
si
greselilor facute;
Atrage atentia si simpatia celorlalti;
Protejeaza de agresiunea celorlalti
Permite manifestarea simpatiei si
empatiei fata de ceilalti.
4. FRICA
Evolutionistii- ne temem pentru
ca asa ne este scris in gene;
- emotie care ajuta
specia umana sa supravietuiasca.
Comportamentalistii- ne temem
deoarece trupul nostru este supus
emotiei.
reactia
fizica
de
spaima sistem de avertizare
menit sa ne determine mai
vigilenti.
4. FRICA
Cognitivistii- ne este teama
pentru ca ne gandim la asta
- Frica- emotie de a ne
proteja
Curentul culturalist- ne este
teama pentru ca asa am
invatat
4. FRICA
Centrul
de
coordonare
fundamentala pentru frica
se
afla
in
nucleul
amigdalian,
in
lobul
temporal din zona laterala
a cortexului cerebral.
fight (lupta),
flight (fuga),
freeze (nemiscarea)
TIPURI DE TEMERI
Temeri innascute:
temeri excesive ce
se
manifesta
din
stadiile timpurii;
Temeri
naturale:
ajuta individul sa
supravietuiasca;
Temeri
culturale:au
ca
obiect viitorul
FRICA
Frica reprezinta o emotie care se
poate invata:
- Experienta unei traume unice;
- Prin intermediul experientelor repetate/
stresante;
- Prin efect retroactiv
Controlul fricii
Mecanismele fricii:
- Informarea in legatura cu ceea ce nu
cunoastem,
- Invatarea unei metode de relaxare pe
care o practicam in situatii de panica,
- Adoptarea unei atitudini active.
Controlul fricii
ASA DA
ASA NU
Sa se resimta rusine in
legatura cu emotia traita
Analiza obiectiva a
riscurilor reale
Sa nu se reflecte asupra
temerilor
SFARSIT