www.referat.

ro

FIZIOLOGIA SANGELUI
Sangele este un lichid vital existent in corpul oamenilor precum si in cel al animalelor,
care hraneste toate organele si tesuturile corpului si elimina substanele nefolositoare sau
reziduale din organism,de aici si denumirea de "raul vietii". Sangele mpreuna cu limfa si
lichidul interstiial formeaza mediul intern al organismului.El se caracterizeaza prin
culoarea rosie,mirosul sau specific prin gustul sau sarat,printr-o slaba reactie (Ph)
alcalina, este vascos si iriga toate organele si esuturile.
PROPRIETATILE SANGELUI
Greutatea specifica(densitatea) a sangelui este la femei de 1057 iar la barbati de 1061.
Densitatea separata a masei globulare este de 1097,iar a plasmei de 1027.La nou-nascut
valorile sunt ceva mai crescute decat la adult.Componentele sngelui cu importana cea
mai mare in determinarea valorii densitaii sunt elementele figurate, eritrocitele in
special, proteinele plasmatice si apa.Variaiile fiziologice determinate de sex si varsta
(densitate mai mai mare la nou nascut si la barbat)se datoresc deci unui numar mai mare
de globule rosii.Cresteri ale densitatii peste valorile normale se intlnesc fiziologic la
altitudine,in efort(datorita splenocontractiei), deshidratari prin transpiraie ,iar patologic,
n diaree, voma, poliglobulii primare sau secundare si soc. Scaderi fiziologice ale
densitatii sngelui se semnalizeaza la gravide, dupa ingerari masive de lichide, iar
patologice in anemii in hemoragii.
Vscozitatea (in raport cu apa)variaza in mod normal ntre 3,5 si 5,4.Vscozitatea
determina scurgerea laminara(in straturi)a sngelui prin vase,cresterea vascozitatii peste
anumite valori este un factor de ngreunare a circulaiei.Variaiile greutaii specifice i a
vascozitai sunt determinate de variaia numarului de elemente figurate.Factorii care
determina vscozitatea sngelui sunt:hematocritul(dependent de elemente figurate)si
proteine plasmatice (in primul rnd fibrinogenul si imunoglobulinele Ig G si Ig
M).Vscozitatea sngelui variaza in funcie de o serie de parametrii fizici :
- temperatura ; vscozitatea variaza invers proportional cu temperatura ; ca urmare
vscozitatea sngelui in teritoriul cutanat expus la rece este mai mare dect in vasele
profunde ; simpla scufundare a bratului in apa la 4 grade Celsius crete valorile
vscozitaii regionale de trei ori ; creterea temperaturii, dimpotriva, determina scaderea
vscozitaii sngelui ;
- viteza de curgere a sngelui - in condiiile vitezelor mari eritrocitele se dispun in
lungul axului central al sensului de curgere si fora de frecare interna este
minimala.Odata cu scaderea vitezei,tendina eritrocitelor de a ocupa axul curentului
diminua,iar curgerea elementelor figurante n ' suspensie' permite numeroase coliziuni
intercelulare care cresc frecarea interna deci,vacozitatea ;
Culoarea rosie a sngelui se datoreaza hemoglobinei din eritrocite. Culorea sngelui
poate varia n condiii fiziologice sau patologice. Sngele recoltat din artere (snge
arterial) este de culoare rou deschis(datorita oxihemoglobinei) iar sngele recoltat din
vene (sange venos) are culoare rou nchis (datorita hemoglobinei reduse)
FUNCTIILE SANGELUI
Transportul de gaze - sngele are rolul de a transporta gazele mplicate n procesul
respiraiei. De la nivelul plamnilor sngele se ncarca cu oxigen (O2), pe care l

transporta prin vasele de snge la organe i esuturi. Aici are loc schimbul de gaze ntre
tesuturi i snge, oxigenul fiind transferat catre esuturi, iar dioxidul de carbon (CO2),
rezultat din procesele de ardere, trece n snge, urmnd a fi transportat la plamni, unde
va avea loc un nou schimb de gaze.
Transportul de nutrienti, apa i produsii de catabolism - aceasta funcie a sngelui
este de o importana majora, ndeplinind doua necesitai ale organismelor vii: nutriia i
excreia. De la nivelul zonei de absorie a tractului digestiv, sngele se ncarca cu
nutrieni (ex: proteine, lipide, glucide, vitamine, minerale etc.) i apa, pe care i
transporta cu ajutorul sistemului circulator, la organe i esuturi. Odata ajuni aici,
nutrienii i apa sunt transferai esuturilor, iar produii reziduali rezultai din degradarea
acestora, trec din esuturi n snge, prin intermediul caruia sunt transportai la rinichi, de
unde vor fi preluai de celulele specializate n filtrare.
Transportul de molecule n curs de maturare - sngele are rolul de a transporta
substanele n curs de maturare, de la un organ la altul, unde sufera modificari, pentru a
putea fi folosite n procesele fiziologice. De exemplu parcursul vitaminei D, care este
produsa n forma inactiva n celulele tegumentare, de unde este preluata de snge i
transportata la ficat, iar apoi la rinichi pentru a putea fi transformata n vitamina D activa.
De aici vitamina D activa este transportata de snge n intestinul subtire unde ajuta la
absoria calciului.
Transportul moleculelor cu rol n reglarea proceselor vitale - majoritatea proceselor
din corpul uman sunt reglate pe cale umorala, de catre hormoni. Pentru a ajunge de la
organele, care i produc, pna la organele inta, hormonii sunt transportai prin vasele
sanguine, de catre snge.
Reglarea pH-ului i meninerea presiunii osmotice a mediului intern -sngele
conine substane care ajuta la meninerea pH-ului n limitele lui normale (7,35-7,40),
precum i substane care ajuta la meninerea n limite normale a presiunii osmotice a
mediului intern.
Mentinerea temperaturii constante a corpului - sngele este implicat i n procesele de
termoreglare din organism. Atunci cnd temperatura interna a corpului crete, sngele
preia o parte din energia termica i o transporta la periferie, unde caldura este eliminata
n mediul extern, iar n situaiile n care organismul risca sa se raceasca prea mult, prin
vasoconstricie tegumentara, sngele ajunge din ce n ce mai puin n teritoriile periferice
ale corpului pentru a evita pierderea suplimentara a caldurii.
Protecie mpotriva substanelor straine i agenilor patogeni - unele celule
sanguine (leucocitele), precum i o serie de compusi biochimici din snge (anticorpii)
constituie o importana parte a sistemului imunitar, protejnd organismul mpotriva
elementelor straine, precum microorganismele si toxinele.
Formarea de coaguli - sngele are proprietatea de a se coagula n locul unde un vas este
lezat, astfel prevenindu-se o eventuala pierdere excesiva de snge. Deasemenea, procesul
de coagulare este primul pas din fenomenul de refacere al tesutului.
Componentele sangelui
Sngele tratat cu oxalat de sodiu 1% nu mai coaguleaza.
Prin centrifugarea unei eprubete cu snge incoagulabil timp de 15 la 3 000 t/minut se
produce separarea sngelui n doua componente".
Elementele figurate ale sngelui, situate la fundul eprubetei, se prezinta ca un lichid

foarte vscos, de culoare rosie-nchisa; Plasma sangvina, situata deasupra, este un lichid
mai putin vscos, transparent, de culoare galben-citrin.
Elementele figurate ale sngelui reprezinta 45% din volumul sangvin. Aceasta valoare
poarta numele de hematocrit sau volum globular procentual. Hematocritul variaza cu
sexul (mai mic la femei), cu vrsta (scade cu vrsta) sau n functie de factori de mediu
ambiant (caldura provocnd transpiratie duce la scaderea apei din snge si cresterea
valorilor hematocritu-lui) etc. Prin examenul microscopic al sngelui se observa trei
tipuri de elemente figurate:
- globulele rosii (hematii sau eritrocite);
- globulele albe (leucocitele)
- plachetele sangvine (trombocitele).
Pentru a studia elementele figurate se face un frotiu de snge proaspat. Se dezinfecteaza
cu alcool pulpa degetului aratator si se nteapa cu un ac sterilizat. n momentul cnd apare
o picatura de snge, aceasta se aplica pe o lama si se ntinde n strat subtire cu o lamela de
sticla. Dupa uscare, frotiul se examineaza la microscop. Frotiul poate fi conservat prin
fixare n amestec de alcool-eter, n parti egale.
ERITROCITELE (hematiile- globulele rosii) sunt celule fara nucleu, bogate n
hemoglobina, un pigment de culoare rosie, cu rol n transportul 02 si C02.
Numarul lor este considerabil : un mm3 de snge contine 4 500 000 hematii la femeie si 5
000 000 la barbat. La copilul mic numarul eritrocitelor este si mai mare (5 500 000-6 000
000/mm3), iar la locuitorii podisurilor nalte se nregistreaza cifre de 8 000 000 globule
rosii la 1 mm3. Numarul hematiilor poate creste temporar prin golirea rezervelor de snge
(mai bogate n hematii ca sngele circulant). Cresteri de lunga durata sunt poliglobulia de
altitudine si poliglobulia unor bolnavi de plamni sau cu defecte congenitale ale inimii.
Scaderea numarului este consecinta unei distrugeri exagerate sau a unei eritropoieze
deficitare. Forma si structura hematiilor reprezinta adaptari morfologice la functia de
transport a gazelor. Privite din fata, hematiile apar ca discuri rotunde sau usor ovalare cu
centrul, de culoare mai deschisa si periferia mai intens colorata galben-auriu. Acest aspect
se datoreste variatiei grosimii hematiei care la centru masoara 1,5 iar la periferie, 2,5
. Lipsa nucleului permite o mai mare ncarcare cu Hb. In structura hematiei se distinge o
membrana lipoproteica. In interiorul hematiei se afla o cantitate mare de
hemoglobina(Hb). Hematia nu contine organite celulare, nu este
capabila
d
e sinteza proteica iar metabolismul sau este foarte redus, si, ca atare, hematia consuma
foarte putin oxigen.
ROLUL HEMATIILOR
Hematiile joaca doua roluri esentiale pentru organism: n transportul 02 si C02 si n
mentinerea echilibrului acido-bazic. .
LEUCOCITELE
Globulele albe sunt elemente figurate ale sngelui ce poseda nucleu.Numarul lor este in
medie 5000/mm3. Aceasta valoare poate varia in condiii fiziologice si
patologice.Creterea numarului se numete leucocitoza,iar scaderea se numete
leucopenie.Numarul leucocitelor poate varia in condiii normale cu 1-3mii de elemente
pe mm3.Astfel,la un copil se intlnesc 8-9 mii leucocite pe mm3,iar la batrni se intlnesc

3-5 mii leucocite pe mm3.In efort fizic avem leucocitoza,iar dupa un repaus
prelungit,leucopenie.
Eozinofilele au rol in reaciile alergice.Granulaiile lor conin histamina.Numarul lor
crete n bolile parazitare si alergice.
Bazofilele au rol in coagularea sngelui, prin intermediul unei substane anticoagulante
numita heparina, coninuta n granulaii. Tot datorita heparinei, leucocitele bazofile au rol
n metabolismul lipidelor, heparina favoriznd dizolvarea chilomicronilor i dispersia lor
in particule fine, ce pot fi mai uor utilizate de catre esuturi.
Monocitele sunt leucocite capabile de fagocitoza, att direct, ct i n urma transformarii
lor n microfage, proces ce are loc dupa iesirea monocitelor din vase n
esuturi.Monocitele i macrofagele formeaza un singur sistem celular care fagociteaza
att microbi, ct i, mai ales, resturile celulare (leucocite, hematii, etc) i prin aceasta
contribuie la curairea i vindecarea focarului inflamator.
Limfocitele au rol considerabil n reacia de aparare specifica.
TROMBOCITE - cele mai mici elemente solide ale sngelui, au rolul important de a
produce coagularea (inchegarea) sngelui. In caz de hemoragie, prin leziuni ale vaselor
sanguine, trombocitele se aduna n gramezi i contribuie, pe langa alte mecanisme la
formarea cheagului i nchiderea ranii i deci la oprirea hemoragiei.
Valori normale
150 000-300 000/mm cubi.
Scaderi patologice
Scaderea trombocitelor sub 80 000- 100 000 pe 1 mm cub predispune la sngerearea
vaselor sanguine, chiar dupa leziuni foarte mici.De aceea, nainte de orice operaie, se
recomanda numaratoarea trombocitelor.
Creteri patologice
Createrea numarului de trombocite peste 400 000 poate predispune coagularea accentuata
a sngelui chiar n interiorul corpului, impiedicnd circulaia n vase, cu producerea de
cheaguri, infarcte, tromboflebite, accidente vasculare cerebrale, etc
Plasma
Dupa ndepartarea elementelor figurate ale sngelui, ramne un lichid vscos, galbui,
numit plasma. Plasma reprezinta 55% din volumul sngelui. Plasma sangvina contine apa
(in proportie de peste 90%) n care sunt dizolvate substane anorganice (n special ioni) i
substane organice (proteine, substane nutritive, produi de metabolism, hormoni, etc).
Plasma sangvina din care au fost ndepartate proteinele de coagulare reprezinta serul.
Proprietatile plasmei sunt similare cu ale sngelui, difera doar valorile si culoarea
(plasma este incolora). Plasma este formata din: apa (90%), care vehiculeaza celelalte
componente i mijlocete schimburile de substane i reacii chimice; proteine (6,5 -8
g\100 ml)cu rol in asigurarea presiunii coloidosmotice, n transportul unor substane
,apararea inimii ,cuagularea , precum i produi lor de degradare (uree, acid uric ,
creatinina); lipide (400-800mg\100ml); glucoza(n jur de 200mg\100ml); saruri minerale
(ai caror ioni au fiecare funcii specifice); alte substane (bilirubina,
hormoni,vitamine,enzime)
Funciile plasmei

Rolul proteinelor plasmatice

Albuminele rol de transport al unor substante minerale (Cu, Ca, Fe), hormoni, pigmenti
biliari, precum si rol n presiunea coloid-osmotica a sngelui. Scaderea albuminelor
compromite schimburile de la nivelul capilarelor.
Globulinele au rol n transportul substantelor prin snge, n coagularea acestuia si
contribuie, alaturi de albumine, la presiunea omotica. Gamaglobulinele, numite si
imunoglobuline (Ig), sunt suportul chimic al anticorpilor.
Fibrinogenul are rol in coagularea sngelui, prin trecerea sa din starea solubila ntr-o
retea insolubila numita cheag de fibrina

REFERAT LA DISCIPLINA
FIZIOLOGIE

Tema:

FIZIOLOGIA SANGELUI
Bibliografie: