Universitatea din Pitesti

Referat la Atletism

Student: Nedelea Emanuel-Florin Facultatea de Educatie fizica si sport Anul:I Grupa:II

Atletismul este unul din cele mai populare sporturi din lume. Este o ramur a sportului care cuprinde diverse probe de alergri i de mar, de srituri i aruncri, sau probe combinate, la care particip atleii. Termenul provine din francezul athltisme. Istoric:

Atletismul se practica n cadrul Jocurilor Panelenice (Jocurile Phytice, Istmice, Nemeice, Olimpice) n Grecia antic Atletismul modern se constituie ca sport n Anglia, la mijlocul secolului al XIX-lea. n anul 1896, la prima ediie a J.O. moderne (Atena), atletismul apare ca sport nscris n programul competiiei. Cuprindea 12 probe (6 alergri, 4 srituri i 2 aruncri). Atletismul rmne prezent la toate ediiile J.O. care au urmat dup 1896. n 1912 se nfiineaz Federaia Internaional de Atletism Amator (I.A.A.F.). n 1934, la Torino, are loc ediia inaugural a Campionatelor Europene (C.E.) n aer liber.

Atletismul in Romania: Datorit studenilor romni care studiau n Germania, Frana i Austria, atletismul ptrunde n Romnia ca sport la sfritul secolului XIX. Se organizeaz concursuri pentru elevi i aduli, se nfiineaz societi (Societatea romn de alergri pe jos), apar cri (Atletismul - 1875, Exerciii atletice -1879). [2] n 1912 este fondat Federaia Romn de Atletism (F.R.A.), cea care coordoneaz seciile de atletism ale Cluburilor i Asociaiilor sportive din Romnia. Primele Campionate Naionale ale Romniei se organizeaz n anul 1914, la 16 probe, numai pentru brbai. Abia n 1922 se organizeaz primele concursuri cu participare feminin. Din anul 1952 atleii romni particip regulat la toate marile competiii mondiale. Exemple de "probe" de atletism sunt:

sritura n lungime, sritura n nlime, sritura cu prjina, triplu salt alergare liber sau cu obstacole (garduri) pe diferite distane tafet aruncarea ciocanului aruncarea discului aruncarea greutii aruncarea suliei maratonul

Principalele competitii:

Internaionale o Jocurile Olimpice o Jocurile Paralimpice o Campionatele Mondiale de Atletism o Campionatele Europene de Atletism o Cupa Mondial de atletism o Cupa Europei la atletism o Campionatele mondiale de atletism n sal o Campionatele europene de atletism n sal Naionale o Campionatele Internaionale de Atletism ale Romniei o Campionatul Naional Grand Prix pentru Seniori, Tineret i Juniori o Campionatul Naional Universitar de Sal o Campionatul Naional de Iarn - Mar Alergarea de garduri

-Tehnica si metodica alergarii de garduri Alergarea de garduri face parte din categoria alergarilor de viteza ,in care succesiunea ciclica normal a pasilor este intrerupta de trecerea gardurilor. Esential pentru alergarea de garduri este pastrarea vitezei de deplasare .Pentru aceasta,timpul de zbor trebuie sa fie cat mai scurt.

Scopul alergarilor de garduri este de a parcurge distanta de concurs intr-un timp cat mai scurt,acest lucru fiind posibil prin stapanirea unei tehnici de executie foarte buna si prin capacitatea de a dezvolta o viteza de deplasare cat mai mare . Sunt necesare in acest sens perfectionarea tehnicii trecerii gardurilor si a alergarii intre garduri ,precum si dezvoltarea calitatilor motrice implicate in practicarea probelor de garduri. Pentru a realiza o performanta cat mai buna ,in alergarea de garduri trebuie indeplinite urmatoarele cerinte: -atacul gardului sa se faca fara pierdere de viteza; -timpul de zbor sa fie cat mai scurt; -trecerea gardului sa fie razanta cu gardul pentru ca traiectoria centrului de greutate sa aiba oscilatii vericale cat mai mici; -reluarea contactului ca solul sa se faca pe pingea ,intr-o pozitie cat mai favorabila reluarii alergarii. Probele clasice de garduri,care se desfasoara in aer liber sunt: 100m garduri femei,110m garduri barbati ,400m garduri femei si barbati. In fiecare din aceste probe alergatorii trebuie sa treaca un numar de 10 garduri. Distanta de la linia de plecare pana la primul gard este de 13,72m in cursa de 110m,13m in cursa de 100 m si 45m in cursa de 400m garduri. Inaltimea gardurilor este de 1,067 la 110m;0,84m la 100 m;0,91m la 400m garduri barbati si 0,76 la 400m garduri femei. Distanta dintre garduri este parcursa intr-un numat fix de pasi ,datorita intervalului regulat dintre acestea . Cei trei pasi sunt o regula de baza in probele de sprint pe garduri si au o lungime inegala: scurt,lung,mediu care trebuie sa acopere o distant de 9,14 m in proba de 110m garduri la barbate si 8,50m in proba de 100 m garduri la femei.Distanta dintre garduri in cursa de 400m este de 35m.

Distanta de la ultimul gard la linia de sosire este de 14,02m la 110m si 100m si 40 m pentru proba de 400m garduri. Fazele alergarii de garduri sunt: -startul si lansarea de la start; -trecerea peste gard; -alergarea intre garduri; -finisul; -sosirea. Startul si lansarea de la start Aceste doua elemente conditioneaza trecerea primului gard de care depinde desfasurarea probei. Pentru descrierea fazelor alergarii vom lua ca etalon alergarea de 100m si 110m garduri.Ca si la alergarea de viteza si aici se foloseste plecarea cu start de jos. Pozitiile la start sunt identice cu cele adoptate la alergarile de sprint , doar la pozitia gata ,bazinul este mai ridicat decat la alergarea de viteza pentru a usura trecerea primului gard.Aceasta cerinta apare ca urmare a faptului ca in distanta mica pana la primul gard,alergatorul trebuie sa dezvolte o viteza cat mai mare posibil,care trebuie mentinuta in continuare.Dupa efectuarea a 4 pasi de la start,alergatorul are corpul indreptat ,realizand o alergare supla ce favorizeaza pasirea peste gard. Numarul de pasi pana la primul gard in cele mai dese cazuri ,este de 8,dar si de 7 pasi pentru alergatorii foarte inalti si de 9 pasi pentru alergatorii mai scunzi. Alergatorii care realizeaza un numar de 8 pasi pana la primul gard vor aseza piciorul de impulsie in primul bloc.

Dupa plecarea din blocstart lungimea primilor 7 pasi creste progresiv pana la cel de-al optulea ,care este cel mai scurt,pentru a facilita trecerea gardului ,printro amortizare mai redusa ca durata si mai supla si reducerea franarii vitezei de deplasare. Pasul peste gard Reprezinta veriga de baza a tehnicii alergarii de garduri si presupune realizarea urmatoarelor elemente: -atacul gardului -trecerea gardului -aterizarea. Centrul general de greutate al corpului trebuie sa treaca razant deasupra gardului,pentru a pierde cet mai putin timp in faza de zbor . Pentru realizarea pasului peste gard piciorul de impulsie se aseaza pe pingea ca si la pasul alergator de viteza .Distanta de la locul de bataie pana la gard este intre 2-2,30m.Lungimea intregului pas peste gard variaza intre 3,40-3,65m la barbati si intre 3,00-3,25m la femei.Din aceasta distanta 60% revine atacului (distanta de la care se ataca gardul) si 40% aterizarii (distanta de la gard pana la contactul cu pista ).Deasemenea trebuie realizat un bun echilibru al alergatorului in pasul peste gard .Acest lucru este asigurat de pozitiile successive ale segmentelor corpului(trunchi,brate ,picioare). Atacul gardului Pasul peste gard incepe cu actiunea piciorului de atac ,care este dus inainte si in sus ,cu gamba flexata pe coapsa intr-un unghi de 90 %. Genunchiul este cel care conduce intreaga miscare ,iar ridicarea coapsei piciorului de atac are loc concomitant cu extensia piciorului de bataie ,in timp ce bratul opus piciorului de atac este dus inainte-lateral . Bratul de partea piciorului de atac este blocat langa corp ,iar trunchiul este inclinat in fata,cu bazinul proiectat inainte,trunchiul in prelungirea piciorului de impulsie ,care este extins din toate articulatiile.La

terminarea impulsiei piciorului de bataie ,se extinde rapid gamba ,cu laba piciorului in flexie dorsal simultan cu aplecarea truchiului inainte .Este esential ca la pasul peste gard axa umerilor sa fie perpendiculara pe directia alergarii. Pasul peste gard se executa de la o distanta in jur de 2,15m pentru barbate si de la o distanta in jur de 1,90m pentru femei.In momentul in care calcaiul piciorului de atac atinge planul vertical al gardului,atacul gardului ia sfarsit,urmand:

Trecerea gardului Aceasta faza dureaza din momentul desprinderii de pe sol a piciorului de impulsie si pana in momentul aterizarii pe piciorul de atac.In aceasta faza ,trunchiul este aproape orizontal,aplecat peste coapsa piciorului de atac.Celalalt picior (de bataie-impulsie) atarna remorcatinapoi cu laba orientate spre exterior .Piciorul de bataie are gamba indoita sub un unghi de 90% ,in timp ce deasupra gardului gamba si coapsa piciorului acestuia trebuie sa fie paralele cu stinghia gardului ,formand cu trunchiul un unghi de 90% .Acest picior trebuie sa fie relaxat sis a aiba un timp inactiv in tragerea lui inainte,aspect esential pentru o trecere corecta si razanta a gardului. Simultan cu tragerea piciorului de impulsie peste gard ,are loc si coborarea piciorului de atac dincolo de gard. Coborarea piciorului de atac se face in mod activ ,printr-o miscare energica in jos si inapoi,in timp ce trunchiul se ridica treptat. Concomitent cu aceste miscari bratul opus piciorului de atac ,printr-o miscare de vaslire executata in lateral este tras inapoi,in acelasi timp terminanduse miscarea piciorului de impulsie ,care trece cu genunchiul pe sub axila ,gamba coboara progresiv,pana cand coapsa ajunge pe directia alergarii. Axa umerilor este pastrata perpendiculara pe directia alergarii.

Aterizarea dupa gard Este faza in care se ia din nou contact cu solul(pista) dincolo de gard.Alergatorii aterizeaza la o distanta de gard in jur de 1,40m,iar alergatoarele la o distanta in jur de 1,30m. Aterizarea se face pe pingea ,printr-o miscare de tractiune dinainte spre inapoi .La incheierea aterizarii trunchiul se afla intr-o pozitie favorabila alergarii,coapsa piciorului de impulsie este ridicata suficient pentru efectuarea primului pas.Socul aterizarii este amortizat de articulatii,in special de articulatia gleznei. Aterizarea depinde de corectitudinea atacului .Daca in aceasta faza centrul general de greutate al corpului cade inapoia sprijinului ,viteza va fi franata,iar daca va cadea inaintea sprijinului ,se va produce dezechilibrare spre inainte,alergatorul fiind in situatia de a cadea. Piciorul de impulsie va avea laba orientate spre exterior pentru a nu agata gardul si va fi tras inainte-sus,pe sub axila,urmand sa faca primul pas dupa aterizare.

Alergarea intre garduri Distanta intre garduri de 9,14m pentru barbati si 8,50m pentru femei este parcursa in 3 pasi de alergare. Ritmul celor trei pasi de alergare intre garduri reprezinta mecanismul de baza al tehnicii alergarii de garduri. Tehnica realizarii acestor trei pasi de alergare nu este diferita de alergarea de viteza ,doar ca cei trei pasi se efectueaza mai inalt si cu miscari mai active .Structura celor trei pasi este urmatoarea : -primul pas este cel mai scurt,in jur de 1,60m pentru barbati si 1,50m pentru femei;

-al doilea pas este cel mai lung ,in jur de 2m pentru barbati si 1,90m pentru femei; -al treilea pas este scurt ,dar mai lung decat primul,in jur de 1,90m la barbati si aproximativ 1,80m la femei. Este necesara scurtarea ultimului pas (trei),deoarece in acest fel se reduce franarea la pasul peste gard si se realizeaza relaxarea necesara pasului peste gard ,iar corpul alergatorului este pregatit pentru atacul gardului.

Alergarea dupa ultimul gard,finisul si atacul firului de sosire Pentru a acoperi o distanta mica ,14,02m pentru barbati si 10,50m la femei ,dupa trecerea ultimului gard ,alergatorii au drept scop marirea vitezei pe portiunea de alergare pe plat. Acest lucru este posibil daca alergatorii trec corect ultimul gard,in cazul in care acest lucru este incorect si ritmul alergarii avand de suferit ,deoarece se modifica pozitia alergatorului dupa gard,se produce o inclinare excesiva catre inainte,ceea ce nu mai permite realizarea alergarii accelerate. In consecinta,finisul se efectueaza printr-o alergare accelerata ,iar atacul liniei de sosire are loc ca si la alergarile pe plat.

Metodica invatarii alergarii de garduri: De la inceput se va aborda alergarea in ritm de 3 pasi ,iar inaltimea gardului,intervalul intre garduri si numarul gardurilor vor fi adaptate la particularitatile colectivului. Tipuri de exercitii pentru insusirea alergarii de garduri:

Exercitii efectuate dupa incalzire ,cu caracter permanent in lectie: -luarea pozitiei de trecere a gardului sezand (la inceput in conditii usurate ,apoi in conditii normale); -acelasi exercitiu ,dar imitand lucrul cu bratele ca in alergarea de garduri(ritmul de 3 pasi); -atacul la perete sau la alt sprijin frontal; -exercitii de tragere a remorcii cu sprijin inainte. Exercitii efectuate din deplasare fara garduri: -din mers ducerea genunchiului piciorului de atac inainte sus ,apoi extensia gambei pe coapsa si aplecarea trunchiului insotita de miscarea bratului opus piciorului de atac; -din joc de glezna imitarea atacului gardului. Exercitii pentru insusirea mecanismului de baza (ritmul pasilor intre garduri): -trecerea succesiva a mai multor obstacole joase de 40-50m cu 3 pasi de alergare; -cu elevi asezati in ghemuit,trecere libera ,apoi cu 3 pasi de alergare; -treceri peste bete tinute la orizontala de catre elevi; -treceri peste obstacole joase din alergare cu genunchii sus. Exercitii pentru insusirea verigii de baza-pasul peste gard,(trecere peste un gard si mai multe): -exersare globala; -treceri din mers peste un gard cu ajutor inainte cu accent pe trecerea piciorului de remorca; -treceri din mers cu sprijinul mainilor pe garduri;

-trecere peste un gard si mai multe cu ritm de 3 pasi; Studiul piciorului de atac si al aplecarii trunchiului: -din mers pe langa gard trecerea piciorului de atac peste mai multe garduri In ritm de 5 pasi si apoi de 3 pasi; -treceri globale peste un gard si mai multe cu start din picioare. Perfectionarea tehnicii de executie : -treceri peste un gard si mai multe cu start din picioare ,marind treptat distanta si inaltimea lor ; -treceri peste un gard cu start de jos -treceri peste unul sau mai multe garduri cu start de jos la comanda. Pe parcursul procesului didactic pot aparea unele greseli ce trebuie indepartate la timp,deoarece pot constitui un mijloc de diminuare a capacitatii de performanta. Greseli frecvente si cauzele acestora : -gardul nu este trecut razant ,ci foarte inalt ,prin saritura cauza:teama de gard,declansarea atacului tarziu,prea aproape de gard; -piciorul de atac ramane indoit deasupra gardului cauza :rigiditate in miscari si lipsa coordonarii; -agatarea gardului cu laba piciorului de remorca cauza :pozitia incorecta a labei piciorului,traiectoria incorecta a piciorului de remorca; -contactul cu solul la piciorul de atac se ia pe toata talpa sau pe calcaicauza:deficiente in dezvoltarea fortei;proiectia centrului de greutate este inapoia sprijinului. Indicatii metodice: -luarea contactului cu solul pe pingea la aterizare ;

-trecerea gardului sa de realizeze pe directie ,coordonata,rapida; -proiectia centrului de greutate sa nu cada in momentul aterizarii inapoia sprijinului; -trunchiul sa fie avantat inainte; -realizarea unei miscari continue si relaxate.

Recorduri mondiale 110m garduri masculin: 1908 25 iulie Forrest Smithson, USA, alearg 110 m garduri n timpul de 15,0 s

 1920 18 august Earl Thomson, Kanada, alearg 110 m garduri n timpul de 14,8 s 1927 18 septembrie Sten Pettersson, Suedia, alearg 110 m garduri n timpul de 14,8 s 1928 31 iulie George Weightman-Smith, Sdafrika, alearg 110 m garduri n timpul de 14,6 s 1929 25 august Eric Wennstrm, Suedia, alearg 110 m garduri n timpul de 14,4 s Recorduri mondiale 100m garduri feminin:

1969 20 iulie Karin Balzer, DDR, alearg 100 m garduri n 13,3 s 1969 20 iulie Teresa Sukniewicz, Polonia, alearg 100 m garduri n 13,3 s 1969 27 aprilie Karin Balzer, DDR, alearg 100 m garduri n 13,0 s 1969 5 noiembrie Karin Balzer, DDR, alearg 100 m garduri n 12,9 s 1970 12 decembrie Chi Cheng, Taiwan, alearg 100 m garduri n 12,8 s Campioni nationali

n 1930, la Atena, la prima ediie oficial a Jocurilor Balcanice (J.B.), atleii romni s-au clasat pe locul II, dup Grecia. Atlei cu rezultate remarcabile (dup numrul recordurilor naionale de seniori obinute) n perioada celui de-al doilea rzboi mondial i imediat dup acesta : sprinterii Ion Moina (15), Ludovic Peter (12), Luiza Ernst (11) fondistul Dinu Crstea (13), ciocanarii Lazar Badea (10) i Dumitru Constantin (7), triplusaltistul Ferdinand Calistrat (8), prjinistul Zeno Dragomir (6), semifonditii Stefan Kabat (12), Edith Treybal (18),Victor Firea(6), marluitorul Dumitru Paraschivescu (6), sprinter-lungistul Ion Wiesenmayer (6),

Primii medaliai ai Campionatului European n aer liber : Iolanda Balas -naltime -loc II (Berna 1954), -loc I (Stockholm 1958 si Belgrad 1962) ; Zoltan Vamos - 3ooo m obstacole - loc II (Belgrad 1962) ; Mihaela Penes - sulita - loc II (Budapesta 1966). Primii finaliti olimpici la Helsinki 1952: s-au clasat pe locurile 7 i 8. Lia Manoliu (disc), Ion Soter (naltime), Dumitru Paraschivescu si Ion Baboie (mar) La Campionatul Naional de mar de 50Km seniori i tineret din 28.04.2012-desfurat la Bucureti pe locul I a fost Deac Ciprian.

ROMANIA-rezultate PROBA 2000m obstacole 3000m nalime Lungime 4x100m NUMELE Loghin Bunea Grozav Grecu Blenche PRENUMELE LOC Dana Elena 1 Anca Maria Ligia Damaris Ionut Marius Marian 2 3 4 5 PERF. 6:40.93 9:30.81 1,79m 7,27m 42.42

Gabriela Szabo , cu 21 de medalii de aur i 12 de argint, este una dintre primele atlete din lume care a cucerit toate titlurile absolute ale campionatelor europene, mondiale sau olimpice. In anul 1999 era Cea mai bun sportiv din Europa (Uniunea European a Presei Sportive), Sportiva Anului n lume (A.P.S.M.) i Atleta Anului (I.A.A.F.). A stabilit record mondial la 2.000 m, n 1998, si la 5.000 m, n 1999, la Dortmund. Gabriela a fost medaliata cu aur la Jocurile Olimpice de vara din anul 2000, la proba de 5.000 m si cu bronz si argint la proba de 1.500 m, de la Jocurile Olimpice din 1996 si 2000. A fost de asemenea

de 4 ori campioana mondiala la seniori si o data la juniori. Este vicecampioana olimpica n Atlanta, la 10.000 m. Sprinterul Ctlin Cmpeanu a devenit cvadruplu campion naional, cucerind de asemenea i un argint. Pe primul loc la alergarea 100 m, 200 m, 400 m. Bianca Perie desemnat atleta anului 2011 , este cvadrupla campioan mondial de juniori (dou titluri la cadei, dou la juniori 1) la aruncarea ciocanului, i a reuit, n 2010, s treac peste pragul celor 70 m, clasndu-se pe un spectaculos loc patru la Campionatele Europene de seniori.