Tehnica si metodica nvatarii alergarii de garduri Din punct de vedere al spectatorului, n probele de alergari de garduri, cine alearga mai

repede si trece peste obstacolele din fata este cel mai bun. De aceea elementul esential n alergarea de garduri este trecerea ritmica a obstacolelor aflate la distante egale, fixe. ntreruperea ciclului de pasi de alergare de viteza, cu pasul de trecere peste gard, trebuie sa se faca n asa fel nct trecerea peste gard sa nu reduca viteza obtinuta n momentele anterioare. Asadar viteza + tehnica pasului peste gard determina performanta. O alta caracteristica a acestei probe este faptul ca pasul peste gard are o faza de zbor mai mare dect pasul alergator de viteza. innd cont de aceste aspecte avem de rezolvat urmatoarele cerinte: atacul gardului si trecerea peste gard nu trebuie sa diminueze viteza dobndita anterior. faza de zbor peste gard sa fie realizata ct mai repede. oscilatiile corpului si mai ales a centrului de greutate pe verticala sa fie ct mai mica n raport cu oscilatiile din timpul alergarii.

II.6.2. Tehnica alergarii de garduri Indiferent de proba de alergari de garduri (60 m garduri n sala, 100, 110 sau 400 m garduri) se ntlnesc urmatoarele faze: a. b. c. d. startul de jos si lansarea dupa start pasul peste gard alergarea ntre garduri sosirea Le vom analiza din punct de vedere tehnic n continuare: a. Startul de jos este n mare masura asemanator cu cel descris la alergarea de viteza. Exista unele aspecte ce determina unele abordari diferite: - distanta de la linia de plecare si pna la primul gard este mica (13 m - 13,72 m) ceea ce face ca timpul necesar ridicarii trunchiului dupa start sa fie mult mai scurt. Necesitatea pregatirii atacului primului gard rapid face ca dupa start atletul sa fie nevoit sa se ridice cu trunchiul la verticala mult mai repede (n 10 m fata de probele de viteza unde ridicarea se face la 12-15 m). Aceasta face ca din punct de vedere tehnic atletul sa modifice pozitia corpului la comanda gata. Astfel bazinul este ridicat mai sus fata de nivelul umerilor, greutatea nu se transfera asa de mult pe brate. De asemenea, n functie de piciorul de atac si de numarul pasilor pna la primul gard este posibil ca piciorul ce se aseaza n fata n

blocstart sa nu fie cel puternic. De cele mai multe ori distanta pna la primul gard se parcurge n 7 - 8 pasi. b. Pasul peste gard reprezinta elementul esential si se compune din: momentul atacului n care sportivul aflat la o anumita distanta (1,95-2 m fete; 2,10-2,15 m baieti) executa o impulsie mai puternica cu un unghi mai mare ce face ca centul general de greutate sa se ridice; pentru a contracara aceasta situatie se executa o aplecare a trunchiului pe piciorul de atac: bratul opus piciorului de atac se avnta energic spre nainte, ntins spre laba piciorului. Acest moment se ncheie atunci cnd piciorul de impulsie se desprinde de pe sol avnd urmatoarea pozitie a corpului: piciorul de atac cu genunchiul ntins, laba piciorului de atac n flexie dorsala, trunchiul mult aplecat nainte si bratul opus piciorului de atac ntins nainte spre vrful piciorului de atac. momentul trecerii peste gard continua actiunea anterioara,trunchiul aplecndu-se mai mult nainte ajungnd aproape de orizontala. Piciorul de impulsie se ndoaie din articulatia genunchiului si este dus prin lateral sus nainte din articulatia soldului cu scopul de a depasi piciorul de atac. Actiunea de coborre a piciorului de atac ncepe imediat ce laba piciorului a trecut de planul gardului. Piciorul de impulsie ajunge n momentul de a depasi planul trunchiului. Bratul care a fost ntins spre laba piciorului de atac se ndoaie din cot si este tras energic lateral si napoi. Au existat tehnici n care avntarea bratelor se facea n acelasi timp.

momentul aterizarii este decisiv n reluarea alergarii n cele mai bune conditii .Pentru aceasta este nevoie ca proiectia centrului de greutate sa cada n dreptul piciorului de sprijin sau chiar n fata; piciorul de atac coboara activ cu talpa orientata spre sol, ntins din articulatia genunchiului; piciorul de impulsie este adus n continuare nainte cu genunchiul ct mai sus (pe sub axila); contactul cu solul se face cu o amortizare puternica din articulatia gleznei la aproximativ 1-1,3 m la fete si 1,3-1,5 m la baieti fata de gard .

c. Alergarea ntre garduri este ntlnita de 9 ori n alergarile de garduri. De obicei n probele de 400 m garduri distanta este parcursa cu 13, 15, 17, 19 pasi n functie de sex, vrsta,grad de pregatire. Cei trei pasi au lungimi diferite astfel: primul este cel mai scurt, al doilea este lung, iar al treilea desi mai lung dect primul este mai scurt dect al doilea. n probele de 400 m garduri primul pas si ultimul pas au aceleasi caracteristici cu cel din probele de viteza, iar restul pasilor sunt egali.

e. Sosirea este asemanatoare cu cea din probele de viteza, dar la aceste probe pe ultimul parcurs desi destul de scurt se ncearca o accelerare, o crestere a vitezei de deplasare. Atacul liniei de sosire este asemanatoare cu cea din alergarea de viteza. II.6.3. Metodica nvatarii alergarii de garduri Asa cum am aratat n alergarea de garduri esentiala este trecerea peste aceste garduri ce sunt esalonate la intervale egale de aceea metodica nvatarii are ca obiectiv principal momentul trecerii peste gard si alergarea dintre garduri. Pentru nceput este necesar sa se faca obisnuirea cu trecerea peste diferite semne si obstacole mai mici: alergarea cu trecerea prin impulsie mai puternica peste o linie trasata pe sol. Distanta dintre linii trebuie sa fie egala si sa permita colectivului parcurgerea cu 3 pasi. alergare cu trecerea peste mingi medicale aflate la distanta egala ntre ele. alergare cu trecerea peste bastoane tinute orizontal de elevi. alergare cu trecere peste diferite obstacole ca naltime, dar aflate la distanta egala ntre ele (linie trasata, minge medicinala, bastoane) pe acelasi traseu. Exercitiul formeaza pe lnga ritmul pasilor si o perceptie a naltimii necesara n desprindere.

Dupa aceste exercitii introductive se trece la nsusirea verigii de baza: trecerea peste gard. se face o acomodare cu pozitia aflata deasupra gardului prin asezarea pe sol a elevului cu piciorul de atac ntins si laba aflata n flexie dorsala, iar piciorul de impulsie ndoit din articulatia soldului n unghi de 90, articulatia genunchiului cu unghi de 90 ntre coapsa si gamba este tot de 90 ntre gamba si laba piciorului. Bratul opus piciorului de atac se duce ntins spre acesta, iar celalalt brat se ndoaie si se duce n spate. Se executa miscarea si cu un picior si cu celalalt pentru acomodare si a contribui la cresterea mobilitatii articulare. acelasi exercitiu, la care subiectii sunt pusi sa efectueze mimat lucrul bratelor pentru cei trei pasi. din mers executarea mimata a miscarii de trecere peste gard, peste niste semne trasate pe sol. Accentul se pune pe pozitia piciorului de atac, a piciorului de remorca, a trunchiului. din stnd cu sprijin pe brate(la perete, scara fixa, partener) executarea miscarii de tragere a piciorului de impulsie (remorca) specifica trecerii peste gard.

din stnd cu sprijin pe brate (la perete, scara fixa) executarea miscarii de tragere a piciorului de impulsie (remorca) peste gard. Gardul are la nceput o naltime mai mica si se ridica dupa ce mecanismul a fost nsusit. dupa aceste exercitii prin care se nvata miscarea de trecere peste gard vom trece la lucrul efectiv peste garduri. Se va lucra cu garduri mai joase si asezat la distante mai mici dect cele regulamentare. din mers treceri cu piciorul de remorca peste gardul jos (76,2; 91,4). Se executa cu ambele picioare pentru a reusi sa stabileasca elevul care este piciorul de impulsie si care este cel de atac. din mers trecerea cu piciorul de atac peste gard piciorul de remorca fiind tras pe lnga gard. Se executa alternativ cu ambele picioare pentru a stabili care este piciorul preferat de folosit la atacul gardului. dupa aceste executii se trece la executarea lor din alergare usoara si apoi cu cresterea gradata a alergarii. dupa ce a fost stabilit care este piciorul de atac si care este piciorul de impulsie (remorca) se face trecerea peste gard astfel: la nceput se pun minile pe sipca gardului si se trece peste el din mers trecerea peste gard cu sprijin. Profesorul sau un partener se afla dincolo de gard si prinde minile executantului. Acesta sprijinindu-se n mini executa trecerea peste gard. Miscarea se executa pentru ca subiectul (elevul) sa simta trecerea peste gard prin aplecare nainte si atacul gardului de sus n jos.

din alergare usoara trecere peste gard. din alergare usoara trecere peste mai multe garduri din alergare usoara trece peste mai multe garduri cu ritmul de 3 pasi. n timpul executarilor acestor exercitii se va pune accentul pe executarea corecta a miscarii cu piciorul de atac, a miscarii piciorului de remorca (impulsie) precum si a trunchiului si bratelor. Cele mai frecvente greseli sunt ntlnite: la piciorul de atac, acesta este dus prin lateral sau ntins direct. la piciorul de remorca acesta este tras pe sub bazin si nu prin lateral, sau este uitat n spate, adica nu este tras spre nainte.

la brate se duce bratul de aceeasi parte cu piciorul de atac. executarea unor sarituri peste garduri.

Dupa parcurgerea acestei etape putem sa facem perfectionarea miscarii folosind exercitiile: treceri peste un gard cu start din picioare ; treceri peste mai multe garduri cu start din picioare si start de jos; treceri peste mai multe garduri cu start din picioare cu marirea treptata a distantei dintre garduri sau a naltimii gardurilor; treceri peste mai multe garduri cu start din picioare, gardurile avnd naltimea regulamentara pentru vrsta subiectilor si distanta regulamentara; treceri peste mai multe garduri cu start de jos, gardurile avnd dimensiunile si distantele regulamentare; treceri peste mai multe garduri cu start de jos la comanda; treceri peste mai multe garduri la care distanta este micsorata la un singur pas, pentru a perfectiona actiunea piciorului de atac si amortizarea; alergarea sub forma de concurs pe perechi sau grupe peste mai multe garduri (3, 5). alergarea sub forma de concurs individual cu cronometrarea distantelor dintre garduri pentru a se observa pierderea sau accelerarea vitezei.

De cele mai multe ori conditiile din scoli nu permit realizarea totala a acestor actiuni (lipsa gardurilor) de aceea este necesara nvatarea mecanismului de baza a alergarii de garduri.