Sunteți pe pagina 1din 43

Caracteristici mecanice

Parametri de calcul (continuare)


a) Indicele de capacitate portant, ICP sau CBR
b) Modulul de reacie sau coeficientul patului, K
c) Modulul de deformaie, Ed
d) Modulul de elasticitate, E
e) Coeficientul de compresibilitate ME
rezulta din incercarea cu placa LUKAS (VSS) in doua cicluri de incarcare
stabileste caracteristica de portanta:
la nivelul partii superioare a terasamentului
la nivelul inferior al stratului de forma (cand terasamentele
sunt prevazute cu strat de forma)
este indicat pentru determinarea gradului de compactare al terasamentelor
din pamanturi necoezive, materiale stancoase sau din deseuri industriale
pentru care nu pot fi determinate in laborator caracteristicile de compactare

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

e) Coeficientul de compresibilitate ME
principiul incercarii:
se masoara tasarea terasamentului sub o placa circulara rigida supusa
unei presiuni verticale ce creste treptat
placa LUKAS circulara:

diametrul = 30 cm
grosimea = 25 mm

Se incarca in doua cicluri:


- ciclul I:
> se aplica o presiune de 0.2 bari si se fac citirile la microcomparatoare;
media citirilor reprezinta zero relativ al tasarii verticale a placii
> se ridica presiunea la 0.5 bari si se fac citirile pentru tasari
> se continua cu trepte de incarcare de 0.5 bari pana la presiunea maxima de
4.5 bari
- se descarca placa pana la presiunea de 0 bari si se fac citiri ale tasarilor
dupa stabilizare punctul de plecare pentru al doilea ciclu de incarcare
TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

e) Coeficientul de compresibilitate ME
- ciclul II:
> se deruleaza la fel ca primul
- incercarea e considerata terminata dupa cea de-a doua descarcare pana
la 0.02 bari si citirea se face dupa stabilizarea microcomparatoarelor
Pe baza rezultatelor masuratorilor se traseaza diagrama de incarcare
(primul ciclu) descarcare si incarcare (al doilea ciclu):
Se calculeaza coeficientul de compresibilitate:

M E = 30

p
s

Unde: 30 este diametrul placii de incarcare


p diferenta de presiune intre doua trepte de incarcare: 1 bar (intre
0.5 bari si 1.5 bari)
s diferenta intre tasarile corespunzatoare treptelor respective de
incarcare, pentru primul ciclu de incarcare (s1) si al doilea ciclu de
incarcare (s2)
TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

e) Coeficientul de compresibilitate ME
Se calculeaza raportul m dintre coeficientii de compresibilitate
corespunzatori celui de-al doilea ciclu de incarcare (ME2) si
primului ciclu de incarcare (ME1):

m=

M E2
M E1

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

e) Coeficientul de compresibilitate ME
Interpretarea rezultatelor:
ME1 caracterizeaza portanta atinsa prin compactare
ME1 trebuie sa fie mai mare sau egal cu criteriul impus; altfel
se determina :

m=

M E2
M E1

cand ME2 > ME1 pamantul nu a atins inca gradul de compactare


maxim: compactarea trebuie continuata
cand ME2 ME1 pamantul a atins gradul de compactare maxim,
o compactare suplimentare nu va mai aduce nimic; rezulta ca
avem:
pamant de prosta calitate
pamant pus in opera in conditii nefavorabile
portanta straturilor de dedesubt (in special cea a
terenului de fundare) insuficienta.
TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

n vederea micorrii sensibilitatii la variaiile de umiditate, pamnturile se


mbunatatesc prin masuri speciale se modifica caracteristicile fizico-mecanice.
mbunatatirea se face pe o adncime de 30 ... 50 cm care se numeste strat de
forma
Stratul de forma trebuie sa fie bine compactat si se dimensioneaza ca grosime
Grosimea minima constructiva este de 10 cm

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Stratul de forma este stratul pe care se aseaza fundatia drumului si trebuie sa


prezinte urmatoarele cerinte:
sa aiba o capacitate portanta ridicata si constanta pe toata suprafata
indiferent de variatia umiditatii
sa constituie un strat corespunzator pentru circulatia autovehiculelor si a
utilajelor de santier pe orice timp
sa aiba o suprafata plana, nedeformabila si fara denivelari
sa aiba o sensibilitate ct mai mica la actiunea apei si a nghetului

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Grosimea stratului de forma variaza n functie de:


modul de constructie al profilului transversal (rambleu, debleu)
gradul de omogenitate a terenului de fundare
caracteristicile materialului din care se va realiza stratul
conditii climaterice
conditii de santier

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Necesitatea adoptarii stratului de forma si solutia tehnica pentru alcatuirea


acestuia depind de:
proprietatile terasamentelor si omogenitatea pamntului din fundatie
natura si caracteristicile stratului inferior de fundatie
procesul tehnologic si conditiile de executie

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Metode de mbunatatire:
amestecarea pamntului necorespunzator cu adaosuri care sa-i asigure
un schelet mineral rezistent si o coeziune corespunzatoare.
Amestecurile obtinute trebuie sa prezinte un indice de plasticitate dupa cum
urmeaza:
Ip 3 % n regiuni foarte umede
Ip = 4 ... 8 % n regiuni cu umiditate mijlocie
Ip = 9 ... 15 % n regiuni uscate si calde

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Adaosuri pentru pamnturi argiloase:


balast sau nisip local
zgura
savura
deseuri de concasare
deseuri de la fabricile de caramida
sfarmaturi din roci slabe
cenusa de termocentrala
Adaosuri pentru pamnturi necoezive:
argila nisipoasa
stabilizarea pamnturilor:
se actioneaza asupra particulelor argiloase din pamnturi care
sunt cele mai sensibile la variatiile de umiditate, fie pe cale fizica, fie pe cale
chimica
TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Mijloace de stabilizare:
prelucrare termica
folosirea de substante higroscopice (retin apa si maresc
coeziunea): clorura de calciu, clorura de sodiu (mai rar)
tratarea pamnturilor cu substante hidrofobizante:
combinatii silico-organice, rasini sintetice
tratarea pamnturilor cu lianti (se mareste coeziunea, nu
mai sunt influentate de variatiile de umiditate): minerali si bituminosi

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Lianti minerali:
varul
cimentul
maresc capacitatea portanta si reduc sensibilitatea la umiditate.
- se utilizeaza:
varul pentru pamnturi prafoase
cimentul pentru pamnturi cu fractiunea argila redusa
cimentul si varul pentru pamnturi argiloase
Liantii bituminosi dau un grad de impermeabilizare ridicat.
Pamnturile foarte plastice, Ip = 30 ... 55 % si wL = 50 ... 90 % se stabilizeaza cu
15% cenusa si 3 % var.

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

- prin sapare, pamnturile se nfoiaza, si maresc volumul initial datorita cresterii


volumului de goluri si n consecinta scade greutatea volumica
- pentru ca pamntul din corpul rambleului sa aiba o capacitate portanta sporita,
terasamentele trebuie sa fie compactate artificial.

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Procesul de compactare are loc dac pmntul este supus unor eforturi repetate
(oc, treceri de vehicule, vibraii etc.) prin care se elimin o anumit cantitate de
aer i ap liber i n urma cruia se mresc contactele dintre granule printr-o
reaezare a acestora
Dac pmntul este foarte uscat, particulele solide nu se vor aduna; dac este
prea moale, se va produce doar o deplasare a materialului, fr o tasare propriuzis
Trebuie s existe deci o umiditate optim care va asigura o compactare maxim,
n funcie de mijloacele mecanice folosite.
PROCTOR

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

n urma compactrii apar urmtoarele:


- greutatea volumic a pmntului crete, ceea ce conduce la o cretere a
caracteristicilor mecanice (caracteristici intrinseci, modul de elasticitate, de
deformaie);
- influena apei asupra pmntului scade;
- se evit tasarea ulterioar a terasamentelor i a straturilor rutiere.
Caracteristicile de compactare sunt:
- umiditatea optim de compactare, wopt;
- densitatea n stare uscat maxim, d max

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristicile de compactare se stabilesc pentru un anumit lucru mecanic de


compactare:
ncercarea Proctor normal, PN, cu L = 0.6 J/cm3;
se folosete pentru straturi de form i terasamente de drumuri, ci ferate,
aeroporturi, locuri de parcare, platforme auto, diguri i baraje de pmnt pentru
hidroamelioraii, mbuntirea terenului de fundare (conform STAS 1913/13-83);
ncercarea Proctor modificat, PM, cu L = 2.7 J/cm3;
se folosete pentru straturi de form, straturi de baz, straturi i substraturi de
fundaie, situaii speciale.

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Principiul metodei de determinare a caracteristicilor de compactare:


- se determin, prin ncercri de laborator, variaia densitii n stare uscat, d, a
pmntului, n funcie de variaia umiditii, w, sub efectul unui lucru mecanic de
compactare, L;
- ntr-un cilindru metalic de dimensiuni standard se introduce pmntul cu o
aumit umiditate; pmntul este aezat n straturi succesive, fiecare strat fiind
compactat cu un mai de mas standardizat ce cade de la o anumit nlime;
numrul de lovituri ce se aplic fiecrui strat se calculeaz n funcie de datele de
mai sus, din relaia:

mghn
L=
Aa

J/cm3

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Dup terminarea compactrii se stabilete densitatea n stare umed a


pmntului, w:

w =
unde

Mw
V

[t/m3]

Mw este masa pmntului, [t];


V volumul pmntului, [m3].

Apoi se calculeaz, n funcie de umiditatea pmntului, densitatea n stare


uscat, d:

d =
unde

1+

w
100

[t/m3]

w este densitatea n stare umed a pmntului, [t/m3];


w umiditatea prescris.

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracteristicile de compactare n domeniul uscat pot fi luate n considerare numai


dac d uscat max 0.95 d max
d, [t/m3]

d max

Domeniul
umed

Domeniul
uscat

II

uscatd max
I

wuscatoptim

wcr

w1

w2

w3

woptim

w4

w5

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

w, [%]

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Pentru controlul alurii curbei de compactare Proctor se traseaza curba de


saturatie (II) folosind formula:

d =

s
1+

w
s
100

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Principalii factori care influeneaz compactarea:


energia de compactare: influeneaz pn la un punct valoarea umiditii optime
de compactare pentru un pmnt dat, n sensul c densitatea maxim n stare
uscat d max crete pentru umiditi mai mici dect umiditatea optim de
compactare, wopt;
d, [t/m3]
d max1
d max2

E1>E2>E3>E4

umiditatea de saturaie 100%


E2>E3>E4

d max3

E3>E4

d max4

E4

woptim1

woptim2

woptim3

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

woptim4

w, [%]

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Principalii factori care influeneaz compactarea:


natura pmntului: materialele neuniforme - cu granulozitate ntins pot fi aduse
prin compactare la densiti foarte ridicate (de exemplu nisipurile argiloase sau
nisipurile prfoase, la care d max poate fi mai mare de 2g/cm3); de asemenea,
pmnturile nisipoase sau prfoase (inclusiv loessurile) se compacteaz bine (d
max > 1.7 g/cm3); n schimb, pmnturle argiloase sunt greu de compactat, fac
bulgri care se sfarm greu. d, [t/m3]
NA - nisip argilos
NP nisip prfos
N nisip
P praf
A - argil
NA
NP
N
P
A
5

15

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

25

w, [%]

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Umiditatea optim Proctor


normal, %

Umiditatea optim
Proctor modificat, %

Argil gras

20...25

15...20

Argil

16..23

12...18

Argil prfoas

16...22

12...17

Argil nisipoas

14...20

10...16

Argil prfoas nisipoas

16...18

12...14

Praf argilos

14...18

10...14

Praf argilos nisipos

12...16

9...12

Praf

13...16

10...12

Praf nisipos

11...16

8...12

Nisip argilos

13...16

10...13

Nisip prfos

11...14

8...11

Pietri

4...8

3...6

Nisip

8...11

6...8

Balast

2...6

2...5

Denumirea pmntului

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Controlul compactrii pmnturilor din corpul terasamentelor de drum se verific


prin gradul de compactare prescris i prezint o importan deosebit n
asigurarea capacitii portante a terasamentelor.
Gradul de compactare se obine ca raport ntre starea de ndesare a unui pmnt
la un moment dat, d i starea de ndesare maxim d max obinut n laborator:

k=

d max

[%]

Pentru situaii concrete, pe teren se prescrie gradul de compactare care trebuie


realizat la diferite adncimi ale terasamentelor; se stabilete prin mai multe
ncercri relaia care exist ntre numrul de treceri (sau lovituri) ale utilajului care
efectueaz compactarea i densitatea n stare uscat, d care trebuie obinut.
k = 100%
k = 97 - 100%

0.50
1.50

k = 92 - 95%
k = 95 - 98%
TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

1.00

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Pentru realizarea gradului de compactare prescris, nainte de nceperea lucrarilor


de compactare trebuie stabilite grosimile straturilor elementare de compactat si
numarul necesar de treceri sau de lovituri peste aceeasi suprafata, n functie de
caracteristicile utilajului folosit.
Grosimea stratului elementar compactat:
- pe o platforma consolidata si nivelata se aseaza placute P1, P2, .. din tabla
metalica din 3...5 m n 3...5 m
- peste placute se asterne un strat din pamnt de latime egala cu latimea de lucru
a utilajului de compactat sporita cu 50% si de grosimi hi diferite si cunoscute de la
placuta la placuta
- se compacteaza cu un anumit numar de treceri ale utilajului si se masoara
grosimea rezultata, hi
- se determina tasarea procentuala a fiecarui strat:
TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

hi
hi hi '
100 =
100
ti =
hi
hi
conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Grosimea h a stratului de pamnt corespunzatoare tasarii procentuale maxime


reprezinta grosimea optima de compactare a stratului de pamnt.

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Numarul de treceri ale utilajului pe aceeasi suprafata:


- se asterne pamnt ntr-un strat de grosime h, determinat ca mai sus, pe o
platforma consolidata
- se verifica grosimea stratului asternut
- se ncepe compactarea prin treceri repetate cu compactorul
- dupa fiecare trecere se masoara grosimea stratului obtinut
- se nregistreaza rezultatele ntr-un grafic, numarul de treceri n n functie de
tasarea procentuala t

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Dupa un anumit numar de treceri pamntul se compacteaza foarte putin. n acest


moment se opreste compactarea si se determina gradul de compactare. Se
compara gradul de compactare obtinut cu cel prescris. Daca corespunde, atunci
numarul de treceri efectuat se considera satisfacator si se mentine procesul de
compactare. Altfel, se continua compactarea pna se obtine gradul de compactare
prescris.

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Pmnturi
Zonele
din
terasament la care se
prescrie gradul de
compactare

necoezive
mbrcmini
permanente

coezive

mbrc-mini
semipermanente

mbrcmini
permanente

mbrcmini semipermanente

Gradul de compactare, %
Primii 30 cm ai
terenului natural de
sub un rambleu cu
nlimea h de:
h 2.00 m
h > 2.00 m

100
95

95
92

97
92

93
90

n corpul rambleelor
la adncimea (h) sub
patul drumului:
h 0.50 m
0.5 < h 2.00 m
h > 2.00 m

100
100
95

100
97
92

100
97
92

100
94
90

n
deblee
pe
adncimea de 30 cm
sub patul drumului

100

100

100

100

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Utilaje pentru compactarea terasamentelor


utilaje care actioneaza prin apasare:
compactoare cu rulouri netede
compactoare cu pneuri
compactoare tractate (tavalugi) cu rulouri cu crampoane
utilaje care actioneaza prin batere:
maiuri mecanice usoare (portabile)
maiuri mecanice grele
maiuri macara (cu cadere libera)
utilaje care actioneaza prin vibrare:
compactoare vibratoare
placi vibratoare

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Alegerea utilajului de compactare se face n functie de:


caracteristicile pamntului
gradul de compactare ce trebuie realizat
adaptarea la conditiile de lucru, pe santier n functie de conditiile
climatice
Pamnturile coezive si mai putin coezive pot fi compactate cu masini care exercita
o presiune statica (prin cilindrare) si cu masini de batatorit.
Pamnturile necoezive se compacteaza n general prin batatorire si vibrare.

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Pamnturile fine argilele si prafurile se caracterizeaza prin permeabilitate


redusa.
Prezinta o compactare diferita n prezenta apei fata de pamnturile grosiere.
Se utilizeaza pentru compactare compactoare cu rulouri metalice cu crampoane
sau compactoare cu pneuri.
Pentru netezirea suprafetei (la sfarsitul zilei de lucru) se utilizeaza compactoare cu
rulouri netede.

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Nisipurile argiloase se compacteaza ca si argilele.


Nisipurile monogranulare sunt permeabile si insensibile la apa; sunt sensibile la
decompactare, se compacteaza cu mare greutate.
Se folosesc compactoare vibratoare, dupa o prealabila compactare cu un utilaj
usor, nevibrator.
Nisipurile cu granulozitate corespunzatoare pot fi compactate cu aproape orice fel
de utilaj.
Pentru grosimi mici de strat se folosesc compactoare cu rulouri netede.

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Balasturile argiloase reprezinta un material bun pentru constructia rambleelor.


Se folosesc compactoare cu pneuri (pentru grosimi de pna la 50 cm) sau
compactoare vibratoare (pentru grosimi peste 50 cm).
Daca balastul contine un procent ridicat de argila si nu are granule mari, se pot
folosi compactoare cu rulouri cu crampoane.
Balasturile cu granulozitate necorespunzatoare nu permit obtinerea unor straturi
stabile, ceea ce duce de multe ori la deformarea structurii rutiere.
Se recomanda completarea curbei granulometrice cu material deficitar.
Se folosesc compactoare cu pneuri cu sarcina reglata astfel nct sa se evite
pierderea stabilitatii materialului ce se compacteaza.
Pentru straturi subtiri de balast grosier se poate utiliza compactorul cu rulouri
netede.
TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Balasturile cu granulozitate corespunzatoare se compacteaza tinnd seama de


unghiul de frecare interna.
Pentru un unghi mic se folosesc compactoare cu pneuri grele iar pentru unghi
mare se combina compactorul cu pneuri cu cel cu vibrare greu.
Materiale cu elemente foarte mari: elementele mari se vor sparge deoarece ridica
probleme la compactare ntruct acestea pot sa se blocheze lasnd ntre ele
goluri care determina o tasare inegala a rambleului si deformatii anormale.

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

n unele conditii de compactare pot aprea fenomene precum:


salteaua de cauciuc
decompactarea
efectul de nicovala
Salteaua de cauciuc: apare la compactarea unui pamnt fin argilos sau prafos, cu
un continut ridicat de apa.
Dupa un numar relativ redus de treceri, pamntul se taseaza mult sub compactor,
se creeaza valuri care avanseaza n fata rulourilor.
Dupa trecerea compactorului pamntul se reumfla, revine la forma initiala.
Continuarea compactarii este ineficienta.
Ca remediu, se decapeaza pamntul din zona respectiva si se nlocuieste cu un
material corespunzator sau se asteapta uscarea naturala sau artificiala (prin
drenare) a pamntului si abia atunci se reia compactarea.
TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Decompactarea: apare n cazul pamnturilor cu granulozitate necorespunzatoare


si cu granule rotunde.
Ele si pastreaza cu greu ndesarea obtinuta prin compactare,cel putin la
suprafata.
Se cauta marirea unghiului de frecare interna prin concasarea materialului.
Efectul de nicovala: apare la compactarea unui pamnt asternut pe un suport
rigid.
Se usureaza procesul de compactare.
Atunci cnd utilajul de compactare este corespunzator se pot obtine densitati n
stare uscata ridicate cnd exista un suport rigid.

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Metodele de control al compactrii (se mai numesc metode de santier) se folosesc


n vederea obinerii rapide, n timpul executiei, a parametrilor de compactare
obtinuti (densitate n stare uscata, d si umiditate, w):
metode directe:
metoda penetraiei
metoda izotopilor radioactivi
- se aplic direct pe teren;
- sunt rapide furniznd rezultate imediate i prezentnd un cost redus;
- se utilizeaz mai ales ca metode comparative ntre zone cu compactri diferite;
- au dezavantajul c necesit curbe etalon n funcie de natura pmntului i de
umiditatea acestuia pentru diferite grade de compactare.
TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Metoda cu penetrometru static (acul Proctor) const n presarea pe teren, n mod


lent i continuu, a unei tije cu un dorn standardizat.
Se nregistreaz fora de apsare i se determin rezistena pmntului ca raport
ntre fora de apsare, F i suprafaa dornului, S:

F
Rp =
S
Metoda cu penetrometru static se recomand pentru pmnturi cu granulaie fin.

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

n metoda cu penetrometru dinamic se calculeaz rezistena pmntului la


penetrarea cu o tija metalica standardizata pe care culiseaza un ciocan, prin
aciune dinamic.
Gradul de compactare se verifica n functie de numarul de lovituri necesar
patrunderii tijei n pamnt pe grosimea stratului care se compacteaza cu
numarul de lovituri luat ca etalon pentru gradul de compactare dorit.
Daca tija patrunde pe un alt strat pentru acelasi numar de lovituri, atunci straturile
au acelasi grad de compactare.
Daca patrunderea se face pentru un numar mai mic de lovituri atunci stratul
controlat este insuficient compactat.
Metoda cu penetrometru dinamic se recomand ca pmnturile s fie nisipoase,
puin sensibile la umezire i a cror umiditate variaz puin.

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Metoda izotopilor radioactivi const n msurarea intensitii de ptrundere a


radiaiilor (radiaii gamma sau cu neutroni) emise de izotopi radioactivi, n
stratul de pmnt.
Se masoara direct densitatea aparenta si umiditatea pamntului

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

metode indirecte:
se determin parametrii de compactare (densitatea aparent, i umiditatea
pmntului) att pe teren ct i n laborator.
Densitatea aparent a pmntului se determin pe probe tulburate sau
netulburate, n funcie de coeziunea pmntului.
La umiditatea natural, densitatea aparent, w este:

w =

mw
V

unde
mw este masa pmntului umed extras, determinat prin cntrire
V volumul probei de pmnt extras.
Umiditatea pmntului se determin prin metoda uscrii:

w=

m m1
100
m1

unde
m este masa probei de pmnt umed
m1 masa aceleai probe de pmnt uscat.
TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR

conf.dr.ing. Carmen RACANEL