Decret 318-1980

DECRET nr.
318 din 14 octombrie 1980 pentru ratificarea unor nelegeri internaionale n domeniul circulaiei rutiere
Forma sintetic la data 22-aug-2013. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct-Acte Sintetice. SintAct i tehnologia Acte Sintetice sunt mrci inregistrate ale Wolters Kluwer.
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza: Art. 1 Se ratifica Conventia asupra circulatiei rutiere, incheiata la Viena la 8 noiembrie 1968, cu urmatoarea rezerva: "Republica Socialista Romania nu se considera legata prin dispozitiile art. 52 din conventie, potrivit carora orice diferend intre doua sau mai multe parti contractante privind interpretarea sau aplicarea conventiei, pe care partile nu l-au putut rezolva prin negociere sau in alt mod, va putea fi supus Curtii Internationale de Justitie la cererea uneia dintre partile contractante interesate. Republica Socialista Romania considera ca asemenea diferende pot fi supuse Curtii Internationale de Justitie, spre solutionare, numai cu consimtamintul tuturor partilor in litigiu, pentru fiecare caz in parte. Art. 2 Se ratifica Conventia asupra semnalizarii rutiere, incheiata la Viena la 8 noiembrie 1968, cu urmatoarea rezerva: "Republica Socialista Romania nu se considera legata prin dispozitiile art. 44 din conventie, potrivit carora orice diferend intre doua sau mai multe parti contractante privind interpretarea sau aplicarea conventiei, pe care partile nu l-au putut rezolva prin negociere sau in alt mod, va putea fi supus Curtii Internationale de Justitie la cererea uneia dintre partile contractante interesate. Republica Socialista Romania considera ca asemenea diferende pot fi supuse Curtii Internationale de Justitie, spre solutionare, nu cu consimtamintul tuturor partilor in litigiu, pentru fiecare caz in parte". Art. 3 Se ratifica Acordul european ce completeaza Conventia asupra circulatiei rutiere (Viena 1968), incheiat la Geneva la 1 mai 1971, cu urmatoarea rezerva: "Republica Socialista Romania nu se considera legata de dispozitiile art. 9 din acord, potrivit carora diferendele intre doua sau mai multe parti contractante privind interpretarea sau aplicarea acordului, care nu sint reglementate pe cale de negociere, vor fi supuse arbitrajului, la cererea oricarei parti. Republica Socialista Romania considera ca asemenea diferende pot fi supuse arbitrajului numai cu consimtamintul tuturor partilor in litigiu, pentru fiecare caz in parte". Art. 4. Se ratifica Acordul european ce completeaza Conventia asupra semnalizarii rutiere (Viena 1968), incheiat la Geneva la 1 mai 1971, cu urmatoarea rezerva: "Republica Socialista Romania nu se considera legata de dispozitiile art. 9 din acord, potrivit carora diferendele intre doua sau mai multe parti contractante privind interpretarea sau aplicarea acordului, care nu sint reglementate pe cale de negociere, vor fi supuse arbitrajului, la cererea oricarei parti. Republica Socialista Romania considera ca asemenea diferende pot fi supuse arbitrajului numai cu consimtamintul tuturor partilor in litigiu, pentru fiecare caz in parte". Art. 5. La depunerea instrumentelor de ratificare a intelegerilor mentionate la art. 1-4 se vor face urmatoarele declaratii:
a)"Republica Socialista Romania considera ca prevederile art. 45 din Conventia asupra circulatiei rutiere si ale art. 37 din Conventia asupra semnalizarii rutiere nu sint in concordanta cu principiul conform caruia tratatele internationale al caror obiect si scop intereseaza comunitatea internationala in ansamblul sau trebuie sa fie deschise participarii universale." b)"Republica Socialista Romania considera ca mentinerea starii de dependenta a unor teritorii, la care se refera art. 46 din Conventia asupra circulatiei rutiere, art. 38 din Conventia asupra semnalizarii rutiere, art. 3 din Acordul european ce completeaza Conventia asupra circulatiei rutiere si art. 3 din Acordul european, ce completeaza Conventia asupra semnalizarii rutiere, nu este in concordanta cu Carta Natiunilor Unite si cu documentele adoptate de O.N.U. cu privire la acordarea independentei tarilor si popoarelor coloniale, inclusiv cu Declaratia asupra principiilor de drept international privind relatiile prietenesti si cooperarea intre state potrivit Cartei Natiunilor Unite, care a fost adoptata in unanimitate prin Rezolutia Adunarii generale a Organizatiei Natiunilor Unite nr. 2625 (XXV) din 24 octombrie 1970 si care proclama in mod solemn obligatia statelor de a favoriza realizarea principiului, egalitatii in drepturi a popoarelor si drepttul lor de a dispune de ele insele, in scopul de a pune de indata capat colonialismului." -****NICOLAE CEAUSESCU Presedintele Republicii Socialiste Romania
Anexa Nr. 1:
CONVENTIE asupra circulatiei rutiere
Anexa Nr. 2:
CONVENTIE asupra semnalizarii rutiere
Anexa Nr. 3:
ACORD EUROPEAN ce completeaza Conventia asupra circulatiei rutiere, deschisa semnarii la Viena la 8 noiembrie 1968
Anexa Nr. 4:
ACORD EUROPEAN ce completeaza Conventia asupra semnalizarii rutiere, deschisa semnarii la Viena la 8 noiembrie 1968 Publicat in Buletinul Oficial cu numarul 86 din data de 20 octombrie 1980
ANEXA 1
CONVENTIE din 8 noiembrie 1968 asupra circulatiei rutiere
Partile contractante, dornice sa inlesneasca circulatia rutiera internationala si sa sporeasca siguranta pe drumuri prin adoptarea unor reguli uniforme de circulatie,
(la data 20-oct-1980 actul a fost ratificat de Decretul 318/1980 )
au convenit asupra urmatoarelor dispozitii: Art. 1: Definitii Pentru aplicarea dispozitiilor prezentei conventii, termenii de mai jos vor avea sensul ce le este dat in acest articol: a)legislatia nationala a unei parti contractante cuprinde totalitatea legilor si reglementarilor nationale sau locale in vigoare pe teritoriul partii contractante; b)un vehicul este considerat in circulatie internationala pe teritoriul unui stat cind: (i)apartine unei persoane fizice sau juridice cu resedinta obisnuita in afara acestui stat; (ii)nu este inmatriculat in acest stat; (iii)si este adus in mod temporar pe teritoriul acestui stat, oricare parte contractanta putind sa nu considere in circulatie internationala un vehicul ce ar ramine pe teritoriul sau mai mult de un an fara o intrerupere importanta a carei durata poate fi fixata de partea contractanta. Un ansamblu de vehicule este considerat in "circulatie internationala" daca cel putin unul dintre vehiculele care-l compun raspunde definitiei; c)localitate este spatiul ce cuprinde imobile cladite si ale carei intrari si iesiri sint stabilite in mod special sau care este definit in orice alt mod in legislatia nationala; c)localitate inseamna un spatiu ce cuprinde imobile construite si ale carei intrari si iesiri sint stabilite in mod special ca atare.
(la data 20-oct-1980 Art. 1, litera C. din capitolul I modificat de punctul 3., litera A. din anexa 1 din Acord din 1971 )
CAPITOLUL I: Dispozitii generale
d)drum inseamna intreaga latime a unei cai sau strazi deschisa circulatiei publice; e)parte carosabila este acea parte a drumului folosita in mod normal pentru circulatia vehiculelor; un drum poate avea mai multe parti carosabile separate in mod distinct, una de alta, printr-o zona centrala despartitoare sau o diferenta de nivel; f)pe partile carosabile unde una sau mai multe cai laterale ori una sau mai multe piste sint rezervate circulatiei anumitor vehicule, marginea partii carosabile inseamna, pentru ceilalti participanti la circulatie, marginea restului partii carosabile; g)cale este oricare dintre benzile longitudinale materializate sau nu prin marcaje rutiere longitudinale, in care poate fi impartita partea carosabila, si care are o latime suficienta pentru a permite scurgerea unui sir de automobile, altele decit motociclete; h)intersectie este oricare incrucisare la nivel, intilnire sau bifurcare de drumuri, inclusiv locurile formate de aceste incrucisari, intilniri sau bifurcari; i)trecere la nivel este orice incrucisare la nivel a unui drum cu o cale ferata sau de tramvai cu platforma proprie; j)autostrada este un drum proiectat si construit in mod special pentru circulatia automobilelor, care nu deserveste proprietatile alaturate si care: (i)cu exceptia unor locuri speciale sau cu caracter temporar, are, pentru cele doua sensuri de circulatie, parti carosabile distincte, separate una de alta printr-o banda de teren care nu este destinata circulatiei sau, in mod exceptional, prin alte mijloace; (ii)nu se intersecteaza la nivel cu un drum, cu o cale ferata, de tramvai sau destinata circulatiei pietonilor; (iii)si este special semnalizata ca autostrada; k)un vehicul este:
(i)oprit, cind este imobilizat pe o perioada de timp necesara pentru a lua sau lasa persoane ori de a incarca sau descarca bunuri; (ii)stationat, cind este imobilizat pentru un motiv, altul decit acela de a evita un conflict cu un participant la circulatie sau un obstacol ori pentru a se supune regulilor de circulatie, iar imobilizarea nu se limiteaza la timpul necesar luarii sau lasarii de persoane ori de bunuri. Partile contractante vor putea sa considere "oprite" vehiculele imobilizate in conditiile aratate la alin. ii) de mai sus, daca durata imobilizarii nu depaseste o limita de timp stabilita de legislatia nationala si sa considere "stationate" vehiculele imobilizate in conditiile definite la alin. i) de mai sus, daca durata imobilizarii depaseste o limita de timp stabilita de legislatia nationala; l)bicicleta este acel vehicul care are cel putin doua roti si este actionat exclusiv de energia musculara a persoanelor care se gasesc pe acest vehicul, in special cu ajutorul pedalelor sau al manivelelor; m)motoreta este acel vehicul cu doua sau trei roti, actionat de un motor cu ardere interna, avind o capacitate cilindrica de cel mult 50 cm3, si a carui limita de viteza, prin constructie, nu depaseste 50 km/ora. Partile contractante pot sa nu considere ca motorete, potrivit legislatiei lor nationale, vehiculele care nu au caracteristicile bicicletelor, in ce priveste posibilitatile lor de folosire, in special caracteristica de a putea fi puse in miscare cu ajutorul pedalelor, sau a caror viteza maxima, prin constructie, greutate sau anumite caracteristici ale motorului, depasesc limitele stabilite. Nimic din aceasta definitie nu va putea fi interpretat ca impiedicind partile contractante sa asimileze complet motoretele bicicletelor pentru aplicarea dispozitiilor din legislatia nationala asupra circulatiei rutiere; n)motocicleta este acel vehicul cu doua roti, cu sau fara atas, echipat cu un motor cu ardere interna. Partile contractante pot, in legislatia nationala, sa asimileze motocicletelor vehiculele cu 3 roti a caror greutate in gol nu depaseste 400 kg. Termenul motocicleta nu include motoretele; totusi, partile contractante pot asimila motoretele motocicletelor, cu conditia sa faca o declaratie in acest scop conform paragrafului 2 al art. 54 din conventie; n)vehiculele cu trei roti a caror greutate in gol nu depaseste 400 kg vor fi asimilate motocicletelor.
(la data 20-oct-1980 Art. 1, litera N. din capitolul I modificat de punctul 3., litera B. din anexa 1 din Acord din 1971 )
o)vehicul cu motor este, cu exceptia motoretelor pe teritoriul partilor contractante care nu le-au asimilat motocicletelor si a vehiculelor care se deplaseaza pe sine, acel vehicul prevazut cu un motor cu ardere interna care circula pe drum prin mijloacele sale proprii; p)automobil este acel vehicul cu motor care serveste in mod normal la transportul pe drum de persoane sau bunuri ori la tractarea pe drum a vehiculelor folosite la transportul de persoane sau bunuri. Acest termen include troleibuzele, adica vehiculele legate de o linie electrica si care nu circula pe sine. Nu include vehiculele, cum ar fi tractoarele agricole, a caror utilizare la transportul pe drum de persoane sau bunuri ori la tractarea pe drum a vehiculelor utilizate la transportul de persoane sau bunuri nu este decit accesorie; q)remorca este orice vehicul destinat a fi tractat de un vehicul cu motor; acest termen include semiremorca; r)semiremorca este acea remorca destinata a fi cuplata la un automobil, in asa fel incit sa se sprijine in parte pe ea insasi, iar o parte apreciabila a greutatii sale si a greutatii incarcaturii sale sa fie suportata de automobil;
s)remorca usoara este acea remorca a carei greutate maxima autorizata nu depaseste 750 kg; t)ansamblu de vehicule inseamna vehicule cuplate care circula pe drum ca o unitate; u)vehicul articulat este ansamblul de vehicule constituit dintr-un automobil si o semiremorca cuplata la acest automobil; v)conducator este acea persoana care isi asuma conducerea unui vehicul cu sau fara motor (inclusiv bicicleta) si care insoteste pe drum animale izolate sau in turma ori animale de tractiune, de povara sau de calarie; w)greutate maxima autorizata este greutatea maxima a vehiculului incarcat, declarata admisibila de autoritatea competenta din statul in care vehiculul este inmatriculat; x)greutate in gol este greutatea vehiculului fara echipaj, pasageri sau incarcatura, dar cu plinul de carburant si cu utilajul normal de bord; y)greutate in sarcina este greutatea efectiva a vehiculului astfel cum este incarcat, cu echipajul si pasagerii la bord; z)sens de circulatie si corespunzator sensului circulatiei inseamna partea dreapta cind, dupa legislatia nationala, conducatorul unui vehicul trebuie sa permita unui alt vehicul care circula din sens contrar sa treaca prin stinga sa; in caz contrar, inseamna partea stinga; - aa) obligatia unui conducator de vehicul de a ceda trecerea altor vehicule inseamna ca acesta nu trebuie sa-si continue mersul sau manevra ori sa o reia daca aceasta risca sa determine pe conducatorii altor vehicule sa modifice in mod brusc directia sau viteza vehiculelor lor. z1)Se asimileaza pietonilor persoanele care imping sau trag un vehicul pentru copil, bolnav ori infirm, sau orice alt vehicul de marime redusa si fara motor, cele care conduc cu bratul o bicicleta sau o motoreta, ca si infirmii ce se deplaseaza intr-un scaun rulant miscat de ei insisi sau care circula cu viteza redusa.
(la data 20-oct-1980 Art. 1 din capitolul I completat de punctul 3., litera C. din anexa 1 din Acord din 1971 )
Art. 2: Anexele conventiei Anexele prezentei conventii, si anume: - Anexa nr. 1 - Exceptii de la obligatia de a admite in circulatie internationala automobilele si remorcile; - Anexa nr. 2 - Numarul de inmatriculare al automobilelor si remorcilor in circulatie internationala; - Anexa nr. 3 - Semnul distinctiv al automobilelor si remorcilor in circulatie internationala; - Anexa nr. 4. _ Elemente de identificare a automobilelor si remorcilor in circulatie internationala; - Anexa nr. 5 - Conditii tehnice pentru automobile si remorci; - Anexa nr. 6. _ Permisul de conducere national si - Anexa nr. 7 - Permisul de conducere international, fac parte integranta din aceasta conventie. Art. 3: Obligatiile partilor contractante 1._ a)Partile contractante vor lua masurile corespunzatoare pentru ca regulile de circulatie in vigoare pe teritoriul lor sa fie, in ce priveste fondul lor, in concordanta cu dispozitiile cap. II al conventiei. Cu conditia ca ele sa nu fie in nici un fel contrare dispozitiilor conventiei:
(i)aceste reguli pot sa nu reia acele dintre prevederile care se aplica situatiilor ce nu apar pe teritoriul partilor contractante; (ii)aceste reguli pot sa contina dispozitii neprevazute in acest cap. II. b)Prevederile prezentului paragraf nu obliga partile contractante sa prevada sanctiuni penale pentru orice incalcare a dispozitiilor cap. II reluate in regulile lor de circulatie. 2._ a)Partile contractante vor lua, de asemenea, masurile corespunzatoare pentru ca regulile in vigoare pe teritoriul lor, referitoare la conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca automobilele si remorcile, sa fie conforme cu dispozitiile anexei nr. 5 a conventiei; aceste reguli pot contine dispozitii neprevazute in aceasta anexa, cu conditia de a nu fi deloc contrare principiilor de siguranta ce stau la baza dispozitiilor sus aratate. In plus, ele vor lua masurile corespunzatoare pentru ca automobilele si remorcile inmatriculate pe teritoriul lor sa fie conforme cu dispozitiile anexei nr. 5 atunci cind sint in circulatie internationala. b)Dispozitiile prezentului paragraf nu impun nici o obligatie partilor contractante in ce priveste regulile in vigoare pe teritoriul lor referitoare la conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca vehiculele cu motor care nu sint automobile in sensul conventiei. 3.In afara exceptiilor prevazute la anexa nr. 1 a conventiei, partile contractante vor fi obligate sa admita pe teritoriul lor in circulatie internationala automobilele si remorcile care indeplinesc conditiile prevazute in cap. III al conventiei si ai caror conducatori indeplinesc conditiile prevazute in cap. IV; ele vor fi obligate sa recunoasca si certificatele de inmatriculare eliberate conform dispozitiilor cap. III ca dovedind, pina la proba contrara, ca vehiculele ce fac obiectul acestor prevederi indeplinesc conditiile prevazute la cap. III. 4.Masurile pe care le-au luat sau pe care le vor lua partile contractante, fie unilateral, fie prin acorduri bilaterale sau multilaterale, pentru a admite pe teritoriul lor in circulatie internationala automobile si remorci care nu indeplinesc toate conditiile prevazute in cap. III al conventiei si pentru a recunoaste, in afara cazurilor prevazute in cap. IV, valabilitatea pe teritoriul lor a permiselor eliberate de o parte contractanta, vor fi considerate ca fiind conforme cu obiectul conventiei. 4.Masurile la care se refera acest paragraf nu vor putea sa modifice nici intinderea art. 39 al conventiei si nici sa faca facultativa dispozitia pe care o contine.
(la data 20-oct-1980 Art. 3, punctul 4. din capitolul I modificat de punctul 4. din anexa 1 din Acord din 1971 )
5.Partile contractante vor fi obligate sa admita in circulatie internationala pe teritoriul lor bicicletele si motoretele care indeplinesc conditiile tehnice prevazute in cap. V al conventiei si ai caror conducatori au resedinta pe teritoriul unei alte parti contractante. Nici o parte contractanta nu va putea sa ceara conducatorilor de biciclete sau motorete in circulatie internationala sa fie titulari ai unui permis de conducere; totusi, partile contractante care vor face, conform paragrafului 2 al art. 54 al conventiei, o declaratie prin care asimileaza motoretele motocicletelor, vor putea cere permis de conducere conducatorilor de motorete in circulatie internationala. 6.Partile contractante se obliga, la cererea oricarei parti contractante, sa comunice informatiile necesare stabilirii identitatii persoanei pe numele careia este inmatriculat pe teritoriul lor un automobil sau o remorca cuplata la un automobil, cind din cererea prezentata rezulta ca vehiculul a fost implicat intr-un accident pe teritoriul partii contractante care a adresat cererea.
7.Masurile pe care le-au luat sau pe care le vor lua partile contractante, fie unilateral, fie prin acorduri bilaterale sau multilaterale, pentru a inlesni circulatia rutiera internationala prin simplificarea formalitatilor de vama, de politie sau de sanatate si alte formalitati de acelasi gen, precum si masurile luate pentru a face sa coincida competentele si orele de deschidere a birourilor si posturilor vamale in acelasi punct al frontierei, vor fi considerate ca fiind conforme cu obiectul conventiei. 8.Dispozitiile paragrafelor 3, 5 si 7 ale acestui articol nu afecteaza dreptul oricarei parti contractante de a conditiona admiterea pe teritoriul sau, in circulatie internationala, a automobilelor, remorcilor, motoretelor si bicicletelor, precum si a conducatorilor si pasagerilor lor, de respectarea reglementarilor cu privire la: transporturile comerciale de calatori si marfuri, asigurarea de raspundere civila a conducatorilor de autovehicule si in materie de vama, precum si, in general, a reglementarilor din alte domenii decit circulatia rutiera. Art. 4: Semnalizarea Partile contractante la conventie, care nu vor fi si parti contractante la Conventia asupra semnalizarii rutiere, deschisa semnarii la Viena in aceeasi zi cu prezenta conventie, se obliga: a)ca toate indicatoarele, semnalele luminoase de circulatie si marcajele rutiere, instalate pe teritoriul lor, sa constituie un sistem unitar; b)ca numarul tipurilor de indicatoare sa fie limitat, iar indicatoarele sa nu fie instalate decit in locuri unde prezenta lor este socotita necesara; c)ca indicatoarele de avertizare a pericolului sa fie instalate la o distanta suficienta de obstacole, pentru a-i putea anunta din timp pe conducatori; si d)sa interzica: i)de a figura pe un indicator, pe suportul lui sau pe oricare alta instalatie ce serveste la dirijarea circulatiei, orice nu are legatura cu obiectul acestui indicator sau instalatii; totusi, cind partile contractante sau subdiviziunile lor autoriza o asociatie fara scop lucrativ sa instaleze indicatoare de orientare, ele pot permite ca emblema acestei asociatii sa figureze pe indicator sau pe suportul acestuia, cu conditia ca intelegerea semnificatiei indicatorului sa nu fie ingreuiata; ii) de a instala panouri, afise, marci sau instalatii ce risca sa fie confundate cu indicatoare sau cu alte instalatii ce servesc la dirijarea circulatiei, sa le reduca vizibilitatea sau eficacitatea, sa-i stinjeneasca pe participantii la circulalie sau sa le distraga atentia intr-un mod periculos pentru siguranta circulatiei. Art. 5: Valoarea semnalizarii 1.Participantii la circulatie trebuie sa se conformeze semnificatiei indicatoarelor rutiere, semnalelor luminoase de circulatie si marcajelor rutiere, chiar daca semnificatia acestora ar fi in contradictie cu alte reguli de circulatie. 2.Semnificatia semnalelor luminoase de circulatie prevaleaza asupra indicatoarelor rutiere care reglementeaza prioritatea. Art. 6: Comenzi date de agentii care dirijeaza circulatia 1.Agentii care dirijeaza circulatia vor fi usor recunoscuti si vizibili de la distanta, atit noaptea cit si ziua. 2.Participantii la circulatie sint obligati sa se supuna imediat comenzilor date de agentii care dirijeaza circulatia. 3.Se recomanda ca legislatiile nationale sa prevada ca sint considerate, in special, ca comenzi date de agentii care dirijeaza circulatia: a)bratul ridicat vertical; acest gest inseamna "atentie, oprire" pentru toti participantii la circulatie, exceptind pe conducatorii care nu s-ar mai putea opri in
CAPITOLUL II: Reguli aplicabile circulatiei rutiere
conditii de siguranta suficienta; mai mult, daca acest gest este facut intr-o intersectie, el nu obliga oprirea conducatorilor angajati deja in intersectie; b)bratul sau bratele intinse orizontal; acest gest inseamna "oprire" pentru toti participantii la circulatie care vin, oricare ar fi sensul lor de mers, din directiile intersectate de bratul sau de bratele intinse; dupa ce a facut acest gest, agentul care dirijeaza circulatia va putea cobori bratul sau bratele; pentru conducatorii care se gasesc in fata sau in spatele agentului, acest gest inseamna, de asemenea, "oprire"; c)balansarea unei lumini rosii; acest gest inseamna "oprire" pentru participantii la circulatie spre care este indreptata lumina. *) Dispozitiile acestui paragraf, care sint recomandari in conventie, vor fi obligatorii.
(la data 20-oct-1980 Art. 6, punctul 3. din capitolul II completat de punctul 5. din anexa 1 din Acord din 1971 )
4.Comenzile agentilor care dirijeaza circulatia prevaleaza asupra semnificatiei indicatoarelor rutiere, a semnalelor luminoase de circulatie sau a marcajelor rutiere, precum si asupra regulilor de circulatie. Art. 7: Reguli generale 1.Participantii la circulatie trebuie sa evite orice comportare ce ar putea constitui un pericol sau un obstacol pentru circulatie, de a pune in pericol persoane ori de a produce o paguba proprietatilor publice sau particulare. 2.Se recomanda ca legislatiile nationale sa prevada ca participantii la circulatie trebuie sa evite a stinjeni circulatia ori sa o faca periculoasa aruncind, depozitind sau abandonind pe drum obiecte sau materii ori creind orice alte obstacole pe drum. Participantii la circulatie care n-au putut evita crearea unui obstacol sau a unui pericol trebuie sa ia masurile necesare pentru a-l face sa dispara cit mai repede posibil si, in cazul in care nu-l poate face sa dispara imediat, sa-i semnaleze prezenta celorlalti participanti la circulatie. *) Dispozitiile acestui paragraf, care sint recomandari in conventie, vor fi obligatorii.
(la data 20-oct-1980 Art. 7, punctul 2. din capitolul II completat de punctul 6., litera A. din anexa 1 din Acord din 1971 )
3.Participantii la circulatie trebuie sa dea dovada de o prudenta sporita fata de copii, infirmi, in special fata de orbi ce au un baston alb, precum si fata de persoane in virsta. 4.Conducatorii trebuie sa aiba grija ca vehiculele lor sa nu stinjeneasca pe participantii la circulatie si proprietatile alaturate drumului, mai ales prin producerea de zgomot, de praf sau de fum, atunci cind este posibil de a evita sa o faca.
(la data 20-oct-1980 Art. 7 din capitolul II completat de punctul 6., litera B. din anexa 1 din Acord din 1971 )
Art. 8: Conducatori 1.Orice vehicul sau ansamblu de vehicule in miscare trebuie sa aiba un conducator. 2.Se recomanda ca legislatiile nationale sa prevada ca animalele de povara, de tras sau de calarie si, eventual, cu exceptia unor zone semnalizate special la intrare, animalele izolate sau in turma, trebuie sa aiba un conducator. *) Dispozitia acestui paragraf, care este o recomandare in conventie, va fi obligatorie.
3.Fiecare conducator trebuie sa aiba calitatile fizice si psihice necesare si sa fie in stare fizica si mintala de a conduce. 4.Fiecare conducator de vehicul cu motor trebuie sa aiba cunostintele si indeminarea necesare conducerii vehiculului; aceasta dispozitie nu constituie,
totusi, un impediment pentru invatarea conducerii vehiculelor, potrivit legislatiei nationale. 5.Fiecare conducator trebuie sa aiba permanent controlul vehiculului sau ori sa poata insoti animalele sale. Art. 9: Turme Se recomanda ca legislatiile nationale sa prevada ca, cu exceptia derogarii acordate pentru a inlesni migratiile, turmele trebuie sa fie fractionate in grupuri de lungime moderata si separate unele de altele prin intervale suficient de mari pentru comoditatea circulatiei. *) Dispozitia acestui articol, care este o recomandare in conventie, va fi obligatorie.
(la data 20-oct-1980 Art. 9 din capitolul II completat de punctul 8. din anexa 1 din Acord din 1971 )
Art. 10: Locul pe partea carosabilaArt. 10: Locul pe drum (la data 20-oct-1980 Art. 10 din capitolul II modificat de punctul 9., litera A. din anexa 1 din Acord din 1971 ) 1.Sensul de circulatie trebuie sa fie acelasi pe toate drumurile unui stat, cu exceptia, daca e cazul, a drumurilor care servesc exclusiv sau in primul rind tranzitului intre doua alte state. 11._ a)In afara cazului de stricta necesitate, orice conducator trebuie sa circule numai pe drumurile, partile carosabile, benzile si pistele destinate participantilor la circulatie din categoria din care face parte; b)In cazul cind nu le este destinata nici o banda sau nici o pista, conducatorii de motorete, de biciclete si de vehicule fara motor pot, daca aceasta se poate face fara dificultate pentru ceilalti participanti la circulatie, sa foloseasca, in sensul de circulatie, orice acostament practicabil.
(la data 20-oct-1980 Art. 10, punctul 1. din capitolul II completat de punctul 9., litera B. din anexa 1 din Acord din 1971 )
2.Animalele ce sint insotite pe partea carosabila trebuie sa fie mentinute, pe cit posibil, cit mai aproape de marginea partii carosabile corespunzatoare sensului circulatiei. 3.Sub rezerva dispozitiilor contrare ale paragrafului 1 al art. 7, ale paragrafului 6 al art. 11 si ale altor dispozitii contrare din conventie, orice conducator de vehicul trebuie, atit cit ii permit imprejurarile, sa mentina vehiculul cit mai aproape de marginea partii carosabile corespunzatoare sensului circulatiei. Partile contractante sau subdiviziunile lor pot stabili reguli mai precise referitoare la locul pe partea carosabila al vehiculelor destinate transportului de marfuri. 4.Cind un drum are doua sau trei parti carosabile, nici un conducator nu trebuie sa mearga pe partea carosabila situata pe partea opusa aceleia care corespunde sensului circulatiei. 5._ a)Pe partile carosabile unde circulatia se face in ambele sensuri si care are cel putin patru benzi, nici un conducator nu trebuie sa circule pe benzile situate pe cealalta jumatate a partii carosabile opusa sensului circulatiei. b)Pe partile carosabile unde circulatia se face in ambele sensuri si care are trei benzi, nici un conducator nu poate circula pe banda situata la marginea partii carosabile opusa sensului circulatiei. Art. 11: Depasirea si circulatia pe benzi 1._ a)Depasirea trebuie sa se faca pe partea opusa celei care corespunde sensului circulatiei. b)Totusi, depasirea trebuie sa se faca pe partea corespunzatoare sensului circulatiei in cazul cind conducatorul care urmeaza sa fie depasit, dupa ce a semnalizat
intentia de a se indrepta spre partea opusa celei care corespunde sensului circulatiei, a condus vehiculul sau animalele spre aceasta parte a drumului, in scopul fie de a vira in aceasta parte pentru a circula pe alt drum sau pentru a intra intr-o proprietate alaturata, fie pentru a opri pe aceasta parte. 2.Inainte de a depasi, conducatorul trebuie, sub rezerva dispozitiilor paragrafului 1 al art. 2 si ale art. 14 ale conventiei, sa se asigure ca: a)nici un conducator care il urmeaza nu a inceput o manevra pentru a-l depasi; b)cel care il precede pe aceeasi banda nu a semnalizat intentia de a depasi un altul; c)banda pe care urmeaza sa se angajeze este libera pe o distanta suficienta pentru ca, tinind seama de diferenta dintre viteza vehiculului sau in timpul depasirii si aceea a participantilor la circulatie ce urmeaza sa fie depasiti, manevra sa sa nu pericliteze sau sa stinjeneasca circulatia din sens invers; d)si ca, in afara cazului cind se angajeaza pe o banda interzisa circulatiei din sens invers, va putea, fara a stinjeni pe cei depasiti, sa-si reia locul prevazut la paragraful 3 al art. 10 din conventie. 3.Conform dispozitiilor paragrafului 2 al acestui articol, pe partile carosabile unde circulatia se face in ambele sensuri, depasirea este interzisa in apropierea virfului unei pante si, cind vizibilitatea este insuficienta, in curbe, afara de cazul cind in aceste locuri exista benzi materializate prin marcaje rutiere longitudinale, iar depasirea se face fara a iesi de pe aceste benzi interzise prin marcaje circulatiei din sens invers. 4.In timpul depasirii, conducatorul trebuie sa se indeparteze de cel sau de cei depasiti, astfel incit sa lase libera o distanta laterala suficienta. 5._ a)Pe partile carosabile care au cel putin doua benzi rezervate circulatiei in sensul de mers, un conducator care ar vrea sa efectueze o noua manevra de depasire imediat sau la putin timp dupa ce a revenit pe locul prevazut de paragraful 3 al art. 10 din conventie, poate, pentru a efectua aceasta manevra si cu conditia de a se asigura ca aceasta nu stinjeneste in mod deosebit pe conducatorii vehiculelor mai rapide care vin din spate, sa ramina pe banda pe care s-a angajat la efectuarea primei depasiri. b)Partile contractante sau subdiviziunile lor pot totusi sa nu aplice dispozitiile prezentului paragraf conducatorilor de biciclete, motorete, motociclete si vehicule care nu sint automobile in sensul conventiei, precum si conducatorilor de automobile a caror greutate maxima autorizata depaseste 3.500 kg sau a caror viteza, prin constructie, nu poate depasi 40 km pe ora.
(la data 20-oct-1980 Art. 11, punctul 5., litera B. din capitolul II abrogat de punctul 10., litera A. din anexa 1 din Acord din 1971 )
6.Cind sint aplicabile dispozitiile paragrafului 5.a) al acestui articol, iar densitatea circulatiei este de asa natura incit vehiculele nu numai ca ocupa toata latimea partii carosabile rezervata sensului lor de circulatie, dar circula cu o viteza ce depinde de viteza vehiculului pe care-l precede pe banda pe care se afla: a)sub rezerva dispozitiilor paragrafului 9 al prezentului articol, faptul ca vehiculele de pe o banda circula mai repede decit vehiculele de pe alta banda nu este considerat depasire in sensul acestui articol; b)un conducator care nu se gaseste pe banda cea mai apropiata de marginea partii carosabile corespunzatoare sensului circulatiei trebuie sa nu schimbe banda decit pentru a se pregati sa vireze la dreapta sau la stinga ori pentru a stationa, cu exceptia schimbarilor de banda efectuate, conform legislatiei nationale, in aplicarea prevederilor paragrafului 5. b) al prezentului articol.
*) Ca urmare a neaplicarii alin. b) al paragrafului 5 al acestui articol, dispozitia din ultima parte a frazei acestui alineat nu se va aplica.
(la data 20-oct-1980 Art. 11, punctul 6., litera B. din capitolul II modificat de punctul 10., litera B. din anexa 1 din Acord din 1971 )
7.In circulatia pe benzi prevazuta la paragrafele 5 si 6 ale acestui articol, este interzis conducatorilor, atunci cind benzile sint delimitate pe partea carosabila prin marcaje longitudinale, sa circule incalcind aceste marcaje. 8.Sub rezerva dispozitiilor paragrafului 2 al prezentului articol si ale altor restrictii pe care partile contractante sau subdiviziunile lor le vor putea stabili in ce priveste depasirea la intersectii si la trecerile la nivel, nici un conducator de vehicul nu trebuie sa depaseasca un vehicul, altul decit o bicicleta cu doua roti, o motoreta sau o motocicleta fara atas: a)imediat inainte si intr-o intersectie alta decit o intersectie cu sens giratoriu, in afara de: (i)cazul prevazut la paragraful 1 b) al prezentului articol; (ii)cazul in care drumul sau locul unde are loc depasirea beneficiaza de prioritate la intersectie; (iii)cazul in care circulatia este dirijata la intersectii de un agent de circulatie sau de semnale luminoase de circulatie; b)imediat inainte si pe trecerile la nivel neprevazute cu bariere sau semibariere, partile contractante sau subdiviziunile lor putind totusi sa permita depasirea la trecerile la nivel unde circulatia este dirijata prin semnale luminoase de circulatie, cind semnalul permite trecerea vehiculelor. b)imediat inainte si pe trecerile la nivel neprevazute cu bariere sau cu semibariere, afara de cazul cind circulatia rutiera este dirijata de semnale luminoase de circulatie ca cele folosite in intersectii.
(la data 20-oct-1980 Art. 11, punctul 8., litera B. din capitolul II modificat de punctul 10., litera C. din anexa 1 din Acord din 1971 )
9.Un vehicul nu trebuie sa depaseasca un alt vehicul care se apropie de o trecere pentru pietoni, delimitata prin marcaje sau semnalizata ca atare, ori care este oprit in dreptul acesteia, decit cu o viteza suficient de redusa pentru a putea opri daca un pieton se afla pe trecere. Nici o dispozitie din prezentul paragraf nu va fi interpretata ca impiedicind partile contractante sau subdiviziunile lor sa interzica depasirea incepind de la o anumita distanta de o trecere pentru pietoni sau sa impuna prevederi mai stricte conducatorului unui vehicul care vrea sa depaseasca un altul oprit in dreptul trecerii. 10.Un conducator care constata ca un altul care il urmeaza doreste sa-l depaseasca trebuie, in afara cazului prevazut la paragraful 1 b) al art. 16 al conventiei, sa se apropie de marginea partii carosabile corespunzatoare sensului circulatiei si sa nu mareasca viteza. Daca insuficienta latimii, profilul sau starea partii carosabile nu permit, tinind seama de densitatea circulatiei din sens invers, de a depasi cu usurinta si fara pericol un vehicul lent, voluminos ori obligat sa respecte o limita de viteza, conducatorul acestui din urma vehicul trebuie sa reduca viteza si, la nevoie, sa se dea la o parte de indata ce este posibil, pentru a lasa sa treaca vehiculele care il urmeaza. 11._ a)Partile contractante sau subdiviziunile lor pot, pe drumurile cu sens unic si pe cele unde circulatia se desfasoara in ambele sensuri, cind cel putin doua benzi in localitati si trei benzi in afara localitatilor sint rezervate circulatiei in acelasi sens, delimitate prin marcaje longitudinale:
(i)sa permita vehiculelor care circula pe o banda sa depaseasca, pe partea corespunzatoare sensului de circulatie, vehiculele care circula pe alta banda; (ii)sa nu aplice dispozitiile paragrafului 3 al art. 10 din conventie, cu exceptia unor dispozitii corespunzatoare care sa restringa posibilitatea de a schimba banda. b)In cazul prevazut la alin. a) al prezentului paragraf, modul de a conduce va fi considerat ca nu constituie o depasire in sensul conventiei; totusi, dispozitiile paragrafului 9 al prezentului articol ramin aplicabile. Art. 12: Trecerea pe linga vehiculele care circula din sens opus 1.Pentru a trece pe linga un vehicul care circula din sens opus, orice conducator trebuie sa lase libera o distanta laterala suficienta si, la nevoie, sa circule cit mai aproape de marginea partii carosabile corespunzatoare sensului circulatiei; daca, procedind astfel, mersul sau inainte este impiedicat de un obstacol sau de prezenta altor participanti la circulatie, el trebuie sa reduca viteza si, la nevoie, sa opreasca pentru a lasa sa treaca pe cel sau pe cei care vin din sens opus. 2.Pe drumurile de munte si pe cele cu panta mare ce au caracteristici similare, unde trecerea pe linga vehicule care circula din sens opus este imposibila sau grea, obligatia de a lasa sa treaca orice vehicul care urca revine conducatorului de vehicul care coboara, in afara de cazul cind prin modul cum sint situate refugiile de-a lungul partii carosabile, pentru a permite vehiculelor sa le foloseasca, este de asa natura incit, tinind seama de viteza si pozitia lor, vehiculul care urca are in fata lui un refugiu, iar mersul inapoi al unuia dintre vehicule ar fi necesar daca vehiculul ce urca nu s-ar opri pe acest refugiu. In cazul in care unul dintre cele doua vehicule este obligat sa mearga inapoi pentru a face posibila trecerea unul pe linga altul, aceasta manevra va fi facuta de conducatorul vehiculului care coboara, cu exceptia cazului in care manevra este in mod evident mai usor de facut de catre conducatorul vehiculului care urca. Partile contractante sau subdiviziunile lor pot, pentru anumite vehicule si anumite drumuri sau sectoare ale acestora, sa stabileasca reguli speciale diferite de cele din acest paragraf. 2.Pe drumurile de munte si pe drumurile cu inclinare mare ce au caracteristici asemanatoare, unde trecerea pe linga vehicule care circula din sens opus este imposibila sau grea, obligatia de a opri pentru a lasa sa treaca vehiculul care urca revine conducatorului de vehicul ce coboara, cu exceptia cazului cind, prin modul cum sint dispuse refugiile pentru a permite vehiculelor sa opreasca este de asa natura incit, tinind seama de viteza si pozitia vehiculelor, vehiculul care urca dispune de un refugiu in fata lui, iar mersul inapoi al unuia dintre vehicule ar fi necesar daca vehiculul ce urca nu ar opri pe acest refugiu. In cazul in care unul din cele doua vehicule ce urmeaza sa se incruciseze trebuie sa mearga inapoi pentru a permite trecerea unul pe linga altul, ansamblurile de vehicule au prioritate fata de celelalte vehicule, vehiculele grele fata de vehiculele usoare si autocarele fata de autocamioane; atunci cind este vorba de vehicule de aceeasi categorie, cel care trebuie sa mearga inapoi este conducatorul vehiculului care coboara, afara de cazul cind aceasta este in mod evident mai usor pentru conducatorul vehiculului care urca, in special daca se afla aproape de un refugiu.
(la data 20-oct-1980 Art. 12, punctul 2. din capitolul II modificat de punctul 11. din anexa 1 din Acord din 1971 )
Art. 13: Viteza si distanta intre vehicule 1.Orice conducator de vehicul trebuie sa ramina, in toate imprejurarile, stapin pe vehiculul sau, in asa fel incit sa poata face fata cerintelor prudentei si sa fie continuu in masura sa efectueze toate manevrele ce ii revin. El trebuie ca, potrivind viteza vehiculului, sa tina tot timpul seama de imprejurari, in special de dispunerea
locurilor, de starea drumului, de starea si incarcatura vehiculului sau, de conditiile atmosferice si de intensitatea circulatiei, asa incit sa poata opri vehiculul in limitele cimpului sau vizual din fata, precum si inaintea oricarui obstacol previzibil. El trebuie sa reduca viteza si, la nevoie, sa opreasca ori de cite ori imprejurarile o cer, in special atunci cind vizibilitatea nu este buna. 2.Nici un conducator nu trebuie sa stinjeneasca mersul normal al celorlalte vehicule circulind, fara motiv temeinic, cu o viteza anormal de redusa. 3.Conducatorul unui vehicul care circula in spatele altui vehicul trebuie sa lase libera, in spatele acestuia, o distanta de siguranta suficienta pentru a putea evita o lovire in caz de reducere brusca a vitezei sau de oprire neasteptata a vehiculului care il precede. 4.In afara localitatilor, in scopul de a se inlesni depasirile, conducatorii vehiculelor sau ai ansamblurilor de vehicule cu mai mult de 3.500 kg greutate maxima autorizata sau cu o lungime mai mare de 10 m trebuie, in afara cazului cind depasesc sau se pregatesc sa depaseasca, sa mentina un interval intre vehiculele lor si cele care le preced, in asa fel incit vehiculele care ii depasesc sa se poata intercala fara pericol in spatiul lasat in fata vehiculului depasit. Aceasta dispozitie nu este aplicabila atunci cind circulatia este intensa si nici atunci cind depasirea este interzisa. In plus: a)Autoritatile competente pot dispune ca anumite convoaie de vehicule sa beneficieze de derogari de la aceste prevederi sau sa le faca inaplicabile, chiar si pe drumurile unde exista doua benzi pe acelasi sens de circulatie. b} Partile contractante sau subdiviziunile lor pot stabili cifre diferite de cele mentionate in prezentul paragraf pentru caracteristicile vehiculelor respective. 4.In afara localitatilor, pe drumurile unde o singura banda este destinata circulatiei pe sens, in scopul de a usura depasirile, conducatorii vehiculelor supuse unei restrictii speciale de viteza si cei ai vehiculelor sau ai ansamblurilor de vehicule cu mai mult de 7 m lungime trebuie, cu exceptia cazului cind depasesc sau se pregatesc sa depaseasca, sa mentina un interval intre vehiculele lor in asa fel incit vehiculele ce le depasesc sa poata intra fara pericol in intervalul lasat in fata vehiculului depasit. Aceasta dispozitie nu este aplicabila atunci cind circulatia este foarte intensa si nici atunci cind depasirea este interzisa.
5.Nimic din aceasta conventie nu ar putea fi interpretat ca impiedicind partile contractante sau subdiviziunile lor de a stabili limite generale sau locale de viteza, pentru toate vehiculele sau pentru anumite categorii de vehicule, ori de a stabili, pe anumite drumuri sau categorii de drumuri, fie viteze minime sau maxime, ori de a stabili intervale minime determinate de prezenta pe drum a anumitor categorii de vehicule ce prezinta un pericol deosebit datorita, mai ales, greutatii sau incarcaturii lor. Art. 14: Dispozitii generale pentru manevre 1.Orice conducator care vrea sa execute o manevra, ca aceea de a iesi dintr-un rind de vehicule stationate sau de a intra intr-un asemenea rind, a devia directia la dreapta sau la stinga pe partea carosabita, a vira la dreapta sau la stinga pentru a merge pe un alt drum ori pentru a intra intr-o proprietate alaturata, trebuie sa nu inceapa a executa aceasta manevra decit dupa ce s-a asigurat ca o poate face fara a constitui un pericol pentru ceilalti participanti la circulatie care il urmeaza, il preced sau cu care urmeaza sa se incruciseze, tinind seama de pozitia, directia si viteza lor.
1.Orice conducator care vrea sa efectueze o manevra, cum ar fi iesirea dintr-un sir de vehicule stationate sau intrarea intr-un asemenea sir, devierea la dreapta sau la stinga pe partea carosabila, mai ales pentru a schimba banda, virajul la stinga sau la dreapta pentru a circula pe alt drum sau pentru a intra intr-un spatiu alaturat, trebuie sa nu inceapa a efectua aceasta manevra decit dupa ce s-a asigurat ca o poate face fara a risca sa constituie un pericol pontru ceilalti participanti la circulatie care il urmeaza, il preced sau cu care urmeaza sa se incruciseze, tinind seama de pozitia, directia si viteza lor.
2.Orice conducator care vrea sa efectueze o intoarcere sau sa mearga inapoi trebuie sa nu inceapa a executa aceasta manevra decit dupa ce s-a asigurat ca o poate face fara a constitui un pericol sau un obstacol pentru ceilalti participanti la circulatie. 3.Inainte de a vira sau de a efectua o manevra ce implica o deplasare laterala, orice conducator trebuie sa-si anunte intentia in mod clar si din timp cu ajutorul indicatorului sau al indicatoarelor de directie ale vehiculului ori, in lipsa, semnalizind corespunzator cu bratul. Semnalizarea cu ajutorul indicatorului sau al indicatoarelor de directie trebuie sa se mentina pe intreaga durata a manevrei. Semnalizarea trebuie sa inceteze indata ce manevra s-a efectuat. Art. 15: Dispozitii speciale referitoare la vehiculele din serviciile regulate de transport in comun Se recomanda ca legislatiile nationale sa prevada ca in localitati, in scopul de a usura circulatia vehiculelor din serviciile regulate de transport in comun, conducatorii celorlalte vehicule, cu exceptia dispozitiilor paragrafului 1 al art. 14 din prezenta conventie, sa reduca viteza si, la nevoie, sa opreasca pentru a lasa aceste vehicule de transport in comun sa efectueze manevra necesara repunerii in miscare din statiile semnalizate ca atare. Dispozitiile astfel luate de partile contractante sau de subdiviziunile lor nu modifica cu nimic obligatia conducatorilor de vehicule de transport in comun de a lua masurile necesare pentru a evita un accident, dupa ce au anuntat cu ajutorul luminilor de semnalizare a directiei intentia lor de a se repune in miscare. *) Dispozitia acestui articol, care este o recomandare in conventie, va fi obligatorie.
(la data 20-oct-1980 Art. 15 din capitolul II modificat de punctul 14. din anexa 1 din Acord din 1971 )
Art. 16: Schimbarea directiei 1.Inainte de a vira la dreapta sau la stinga pentru a intra pe un alt drum sau intro proprietate alaturata, oricare conducator trebuie, sub rezerva dispozitiilor paragrafului 1 al art. 7 si ale art. 14 din conventie: a)daca vrea sa paraseasca drumul pe partea corespunzatoare sensului circulatiei, sa se apropie cit mai mult posibil de marginea partii carosabile corespunzatoare acestui sens si sa execute manevra intr-un spatiu cit mai restrins posibil; b)daca vrea sa paraseasca drumul pe cealalta parte, cu exceptia posibilitatii pentru partile contractante sau subdiviziunile lor de a stabili prevederi diferite pentru biciclete si motorete, sa se apropie cit mai mult de axa drumului, daca este vorba de un drum cu circulatie in ambele sensuri, sau de marginea opusa partii care corespunde sensului circulatiei, daca este vorba de un drum cu sens unic, si, daca vrea sa se angajeze pe un alt drum unde circulatia se face in ambele sensuri, sa execute manevra in asa fel incit sa intre pe acest drum pe partea corespunzatoare sensului circulatiei.
2.In timpul manevrei de schimbare a directiei de mers conducatorul trebuie, sub rezerva dispozitiilor art. 21 al conventiei, in ce priveste pietonii, sa lase sa treaca vehiculele ce vin din sens opus pe drumul pe care se pregateste sa-l paraseasca, precum si bicicletele si motoretele care circula pe pistele pentru biciclete ce traverseaza partea carosabila pe care urmeaza sa intre. Art. 17: Reducerea vitezei 1.Nici un conducator de vehicul nu trebuie sa efectueze o frinare brusca neimpusa de motive de siguranta. 2.Orice conducator care vrea sa reduca mult viteza trebuie, in afara de cazul cind aceasta nu este justificata de un pericol iminent, sa se asigure in prealabil ca o poate face fara pericol si stinjenire excesiva pentru ceilalti conducatori. Mai mult, el trebuie, in afara de cazul cind s-a asigurat ca nu este urmat de nici un vehicul sau ca acesta se afla foarte departe, sa semnalizeze in mod clar si din timp intentia sa facind un semn corespunzator cu bratul; totusi, aceasta dispozitie nu se aplica in cazul in care semnalul de reducere a vitezei este dat prin aprinderea luminilor stop prevazute la paragraful 31 al anexei nr. 5 a conventiei. Art. 18: Intersectii si obligatia de a ceda trecerea 1.Orice conducator care se apropie de o intersectie trebuie sa dea dovada de o prudenta sporita, potrivita conditiilor locale. Conducatorul unui vehicul trebuie, in special, sa conduca cu o viteza care sa-i dea posibilitatea de a opri pentru a lasa sa treaca vehiculele ce au prioritate de trecere. 2.Orice conducator care patrunde de pe o carare sau drum de pamint pe un drum care nu-i nici carare, nici drum de pamint, este obligat sa cedeze trecerea vehiculelor care circula pe acest drum. In sensul prezentului articol, termenii de carare si drum de pamint vor putea fi definiti in legislatia nationala. 3.Orice conducator care iese de pe o proprietate alaturata si intra pe un drum este obligat sa cedeze trecerea vehiculelor care circula pe acest drum. 3.Orice conducator care iese pe drum dintr-un spatiu lateral este obligat sa cedeze trecerea persoanelor care circula pe acest drum.
(la data 20-oct-1980 Art. 18, punctul 3. din capitolul II modificat de punctul 15., litera A. din anexa 1 din Acord din 1971 )
4.Cu exceptia dispozitiilor paragrafului 7 al prezentului articol: a)in statele unde sensul de circulatie este pe dreapta, in intersectii altele decit cele care sint prevazute de paragraful 2 al acestui articol si de paragrafele 2 si 4 ale art. 25 al conventiei, conducatorul unui vehicul este obligat sa cedeze trecerea vehiculelor care vin din dreapta; b)partile contractante sau subdiviziunile lor pe teritoriul carora sensul de circulatie este pe stinga sint libere sa stabileasca cum doresc regulile de prioritate in intersectii. b)In statele unde sensul de circulatie este pe stinga, prioritatea la intersectii este dirijata printr-un semnal sau printr-un marcaj rutier.
5.Chiar daca semnalele luminoase permit, un conducator nu trebuie sa se angajeze intr-o intersectie daca densitatea circulatiei este atit de mare incit el risca sa ramina imobilizat in intersectie, stinjenind sau impiedicind astfel circulatia transversala. 6.Orice conducator intrat intr-o intersectie unde circulatia este dirijata prin semnale luminoase poate parasi intersectia fara sa astepte ca circulatia sa fie deschisa in sensul in care intentioneaza sa mearga, cu conditia sa nu stinjeneasca circulatia celorlalti participanti la circulatie care inainteaza in sensul in care circulatia este deschisa.
7.In intersectii conducatorii vehiculelor care nu se deplaseaza pe sine au obligatia de a ceda trecerea vehiculelor care se deplaseaza pe sine. Art. 19: Treceri la nivel Orice participant la circulatie trebuie sa dea dovada de prudenta sporita la apropierea si la traversarea trecerilor la nivel. In special: a)orice conducator de vehicul trebuie sa circule cu viteza redusa; b)in afara obligatiei de a se supune indicatiei de oprire date de un semnal luminos sau acustic, nici un participant la circulatie nu trebuie sa se angajeze pe o trecere la nivel ale carei bariere sau semibariere sint coborite sau pe cale de a fi coborite ori ale carei semibariere sint in curs de ridicare; c)daca o trecere la nivel nu este prevazuta cu bariere, cu semibariere sau cu semnale luminoase, nici un participant la circulatie nu trebuie sa intre fara a se fi asigurat ca nu se apropie nici un vehicul pe sine; d)nici un participant la circulatie nu trebuie sa prelungeasca nejustificat traversarea trecererii la nivel; in caz de imobilizare fortata a unui vehicul, conducatorul lui trebuie sa se straduiasca sa-l scoata in afara caii ferate si, in cazul in care nu poate sa o faca, sa ia imediat toate masurile ce-i stau in putinta pentru ca mecanicii vehiculelor pe sine sa fie preveniti din timp de existenta pericolului. Art. 20: Dispozitii aplicabile pietonilor 1.Partile contractante sau subdiviziunile lor vor putea sa nu aplice dispozitiile prezentului articol decit in cazul in care circulatia pietonilor pe partea carosabila ar fi periculoasa sau stinjenitoare pentru circulatia vehiculelor. 1.Pietonii trebuie, pe cit posibil, sa evite a circula pe partea carosabila, dar daca o folosesc ei trebuie sa o faca cu prudenta si fara sa stinjeneasea sau sa impiedice circulatia.
2.Daca exista trotuare sau acostamente practicabile pentru pietoni, acestia trebuie sa circule pe ele. Totusi, luind masurile de precautie necesare: a)pietonii care imping sau transporta obiecte stinjenitoare pot merge pe partea carosabila daca circulatia lor pe trotuar sau acostament ar cauza o stinjenire importanta celorlalti pietoni; b)grupurile de pietoni conduse de un responsabil si care formeaza un cortegiu pot circula pe partea carosabila. 21.Cu toate dispozitiile paragrafului 2 al acestui articol al conventiei, infirmii ce se deplaseaza intr-un scaun rulant pot, in toate cazurile, sa circule pe partea carosabila.
3.Daca nu este posibil sa se foloseasca trotuarele sau acostamentele ori in lipsa acestora, pietonii pot circula pe partea carosabila; atunci cind exista o pista pentru biciclete, iar densitatea circulatiei le permite, ei pot circula pe aceasta pista, dar fara sa stinjeneasca trecerea biciclistilor si a conducatorilor de motorete. 4.Atunci cind, in aplicarea paragrafelor 2 si 3 ale prezentului-articol, pietonii circula pe partea carosabila, ei trebuie sa mearga cit mai aproape posibil de marginea partii carosabile. 4.Atunci cind pietonii circula pe partea carosabila, conform paragrafului 2, paragrafului suplimentar introdus dupa acest paragraf 2 si paragrafului 3 al prezentului articol, ei trebuie sa mearga cit mai aproape posibil de marginea partii carosabile.
(la data 20-oct-1980 Art. 20, punctul 4. din capitolul II modificat de punctul 16., litera C. din anexa 1 din Acord din 1971 )
5.Se recomanda ca legislatiile nationale sa prevada cele ce urmeaza: atunci cind pietonii circula pe partea carosabila, ei trebuie, afara de cazul cind aceasta este de natura a-i pune in pericol, sa mearga pe partea opusa celei corespunzatoare sensului circulatiei. Totusi, persoanele care imping cu mina o bicicleta, o motoreta sau o motocicleta trebuie totdeauna sa circule pe partea corespunzatoare sensului circulatiei ca si grupurile de pietoni conduse de un responsabil sau care formeaza un cortegiu. Cu exceptia cazului cind formeaza un cortegiu, pietonii care circula pe partea carosabila trebuie ca, in timpul noptii sau cind vizibilitatea este redusa, precum si ziua, cind densitatea circulatiei o cere, sa mearga pe cit posibil pe un singur sir. 5._ a)In afara localitatilor, atunci cind pietonii circula pe partea carosabila, ei trebuie sa mearga pe partea opusa celei ce corespunde sensului circulatiei, afara de cazul cind aceasta este de natura se le pericliteze siguranta, precum si de imprejurari speciale. Totusi, persoanele care imping cu mina o bicicleta, o motoreta sau o motocicleta, infirmii ce se deplaseaza intr-un scaun rulant si grupurile de pietoni conduse de un responsabil sau care formeaza un cortegiu trebuie sa circule pe partea drumului corespunzatoare sensului circulatiei. In afara de cazul cind formeaza un cortegiu, pietonii care circula pe partea carosabila trebuie, pe cit posibil, sa se deplaseze pe un singur sir daca siguranta circulatiei o cere, mai ales in caz de vizibilitate necorespunzatoare sau de intensitate mare a circulatiei de vehicule. b)Dispozitiile alin. a) al prezentului paragraf pot fi aplicate si in localitali.
(la data 20-oct-1980 Art. 20, punctul 5. din capitolul II modificat de punctul 16., litera D. din anexa 1 din Acord din 1971 )
6._ a)Pietonii nu trebuie sa se angajeze pe partea carosabila pentru a o traversa decit dind dovada de prudenta; ei trebuite sa foloseasca trecerea pentru pietoni atunci cind exista in apropiere o asemenea trecere. b)Pentru a traversa o trecere pentru pietoni semnalizata ca atare sau delimitata de marcaje pe partea carosabila: (i)daca trecerea este prevazuta cu semnale luminoase pentru pietoni, acestia trebuie sa se supuna semnificatiei acestora; (ii)daca trecerea nu este prevazuta cu o astfel de semnalizare, dar circulatia vehiculelor este dirijata prin semnale luminoase sau de catre un agent de circulatie, pietonii nu trebuie sa intre pe partea carosabila atit timp cit semnalul luminos sau gestul agentului de circulatie permite trecerea vehiculelor; (iii)la celelalte treceri pentru pietoni, pietonii nu trebuie sa intre pe partea carosabila fara sa tina seama de distanta si viteza vehiculelor care se apropie. c)Pentru a traversa in afara unei treceri pentru pietoni semnalizata ca atare sau delimitata de marcaje pe partea carosabila, pietonii nu trebuie sa se angajeze mai inainte de a se fi asigurat ca o pot face fara sa stinjeneasca circulatia vehiculelor. c)Pentru a traversa in afara unei treceri pentru pietoni semnalizata ca atare sau delimitata prin marcaje aplicate pe partea carosabila, pietonii nu trebuie sa se angajeze pe partea carosabila inainte de a se fi asigurat ca o pot face fara a stinjeni circulatia vehiculelor. Pietonii trebuie sa traverseze partea carosabila perpendicular pe axa acesteia.
(la data 20-oct-1980 Art. 20, punctul 6., litera C. din capitolul II modificat de punctul 16., litera E. din anexa 1 din Acord din 1971 )
d)Odata angajati in traversarea partii carosabile, pietonii prelungeasca trecerea, sa intirzie sau sa se opreasca fara motiv.
nu
trebuie
sa
7.Totusi, partile contractante sau subdiviziunile lor pot prevedea dispozitii mai stricte pentru pietonii care traverseaza partea carosabila. Art. 21: Conduita conducatorilor fata de pietoni 1.Cu exceptia dispozitiilor paragrafului 1 al art. 7, ale paragrafului 9 al art. 11 si ale paragrafului 1 al art. 13 din conventie, cind pe partea carosabila exista o trecere pentru pietoni semnalizata ca atare sau delimitata prin marcaje: a)daca circulatia vehiculelor este dirijata la aceasta trecere de semnale luminoase sau de un agent de circulatie, conducatorii trebuie, atunci cind le este interzis sa treaca, sa opreasca inainte de a se angaja pe trecere, iar atunci cind le este permis sa treaca, sa nu impiedice sau sa stinjeneasca trecerea pietonilor care sint angajati pe trecere si traverseaza in conditiile prevazute de art. 20 din conventie; daca conducatorii vireaza pentru a intra pe un alt drum la inceputul caruia se gaseste o trecere pentru pietoni, ei nu trebuie s-o faca decit cu viteza redusa si chiar daca in acest scop trebuie sa opreasca lasind sa treaca pietonii angajati sau care se angajeaza pe o trecere in conditiile prevazute de paragraful 6 al art. 20 din conventie; b)daca circulatia vehiculelor nu este dirijata la aceasta trecere de semnale luminoase sau de un agent de circulatie, conducatorii nu trebuie sa se apropie de aceasta trecere decit cu viteza suficient de redusa pentru a nu pune in pericol pietonii angajati sau care se pregatesc sa se angajeze in traversare; la nevoie, ei trebuie sa opreasca pentru a-i lasa sa treaca. 11.Sub rezerva dispozitiilor paragrafului 1 al art. 7 si ale paragrafului 1 al art. 13 ale conventiei, cind pe partea carosabila nu exista trecere pentru pietoni semnalizata ca atare sau delimitata prin marcaje rutiere, conducatorii care vireaza pentru a circula pe un alt drum nu trebuie sa o faca decit dupa ce au lasat sa treaca pietonii care s-au angajat pe partea carosabila a acestui drum, in conditiile prevazute la paragraful 6 al art. 20 al conventiei, chiar daca este necesar sa opreasca in acest scop.
(la data 20-oct-1980 Art. 21, punctul 1. din capitolul II completat de punctul 17., litera A. din anexa 1 din Acord din 1971 )
2.Conducatorii care au intentia sa depaseasca, pe partea corespunzatoare sensului circulatiei, un vehicul de transport in comun oprit intr-o statie semnalizata ca atare, trebuie sa reduca viteza si, la nevoie, sa opreasca pentru a permite calatorilor sa urce in vehicul sau sa coboare din acesta. 3.Nici o dispozitie din prezentul articol nu va fi interpretata ca impiedicind partile contractante sau subdviziunile lor: - sa oblige pe conducatorii unui vehicul sa opreasca ori de cite ori pietonii s-au angajat ori se angajeaza pe o trecere pentru pietoni semnalizata ca atare sau delimitata prin marcaje pe partea carosabila, in conditiile prevazute de art. 20 al conventiei, sau - sa le interzica de a impiedica sau stinjeni mersul pietonilor care traverseaza o intersectie sau foarte aproape de o intersectie, chiar daca in acel loc nu exista o trecere pentru pietoni, semnalizata ca atare sau delimitata prin marcaje pe partea carosabila.
(la data 20-oct-1980 Art. 21, punctul 3. din capitolul II abrogat de punctul 17., litera B. din anexa 1 din Acord din 1971 )
Art. 22: Refugii pe partea carosabila Cu exceptia dispozitiilor art. 10 al conventiei, orice conducator poate sa lase la stinga sau la dreapta lui refugiile, bornele si celelalte dispozitive existente pe partea carasabila, cu exceptia urmatoarelor cazuri:
a)atunci cind un indicator impune trecerea pe una din laturile refugiului, bornei sau dispozitivului; b)atunci cind refugiul, borna sau dispozitivul se afla pe axa drumului unde circulatia se face in doua sensuri; in acest ultim caz, conducatorul trebuie sa lase refugiul, borna sau dispozitivul pe partea opusa aceleia care corespunde sensului circulatiei. Art. 23: Oprirea si stationarea 1.In afara localitatilor, vehiculele si animalele trebuie sa fie, pe cit posibil, oprite sau stationate in afara partii carosabile. Ele nu trebuie lasate pe pistele pentru biciclete si, cu exceptia cazului in care legislatia nationala o permite, nici pe trotuarele sau acostamentele amenajate pentru circulatia pietonilor. 1.In afara localitatilor, vehiculele si animalele oprite sau stationate trebuie, pe cit posibil, sa stea in afara partii carosabile. In localitati si in afara lor, acestea nu trebuie sa stea pe pistele pentru biciclete, pe trotuare ori pe acostamentele amenajate pentru circulatia pietonilor, decit in limita in care legislatia nationala in vigoare o permite.
2._ a)Animalele si vehiculele oprite sau stationate pe partea carosabila trebuie sa stea cit mai aproape posibil de marginea acesteia. Un conducator nu trebuie sa opreasca vehiculul sau sa stationeze pe partea carosabila decit pe partea care corespunde pentru el sensului circulatiei; totusi, oprirea sau stationarea este permisa si pe cealalta parte atunci cind nu este posibil pe partea care corespunde sensului circulatiei ca urmare a existentei unei cai ferate. In plus, partile contractante sau subdiviziunile lor pot: (i)sa nu interzica, in anumite conditii, oprirea sau stationarea pe o parte sau pe cealalta parte, mai ales daca indicatoare rutiere interzic oprirea pe partea corespunzatoare sensului circulatiei; (ii)pe drumurile cu sens unic, sa permita oprirea si stationarea pe cealalta parte, concomitent sau nu cu oprirea sau stationarea pe partea care corespunde sensului circulatiei; (iii)sa permita oprirea si stationarea in mijlocul partii carosabile in locuri special indicate. b)In afara unor dispozitii contrare din legislatia nationala, vehiculele altele decit bicicletele cu doua roti, motoretele sau motocicletele fara atas nu trebuie sa fie oprite sau stationate pe partea carosabila pe doua rinduri. Vehiculele oprite sau stationate trebuie, cu exceptia cazurilor in care dispunerea locurilor permite altfel, sa fie asezate paralel cu marginea partii carosabile. b)Vehiculele altele decit bicicletele cu doua roti, motoretele cu doua roti sau motocicletele cu doua roti fara atas nu trebuie sa stationeze in sir dublu pe partea carosabila. Vehiculele oprite sau stationate trebuie sa fie asezate paralel cu marginea partii carosabile, in afara de cazul cind dispunerea locurilor permite sa fie astfel.
3._ a)Orice oprire si stationare a unui vehicul sint interzise pe partea carosabila: (i)pe trecerile pentru pietoni, pe cele pentru biciclisti si pe trecerile la nivel; (ii)pe sinele de tramvai sau de tren ori atit de aproape de aceste sine incit circulatia tramvaielor sau a trenurilor ar putea fi impiedicata, precum si cu conditia ca partile
contractante sau subdiviziunile lor sa prevada dispozitii contrare, pe trotuare si pe pistele pentru biciclete; a)Orice oprire si stationare a unui vehicul este interzisa pe partea carosabila: (i)la mai putin de 5 m inaintea trecerilor pentru pietoni, pe trecerile pentru pietoni, pe trecerile pentru biciclisti si pe trecerile la nivel cu calea ferata; (ii)pe sinele tramvaielor sau ale trenurilor ori aproape de acestea, cind circulatia tramvaielor sau trenurilor ar putea fi impiedicata din aceasta cauza.
(la data 20-oct-1980 Art. 23, punctul 3., litera A. din capitolul II modificat de punctul 18., litera C. din anexa 1 din Acord din 1971 )
(iii)In apropiere de intersectii, la cel putin 5 m de prelungirea marginii celei mai apropiate a partii carosabile transversale, precum si in intersectii, afara de indicatia contrara data de un indicator sau de un marcaj rutier.
(la data 20-oct-1980 Art. 23, punctul 3., litera A. din capitolul II completat de punctul 18., litera D. din anexa 1 din Acord din 1971 )
b)Oprirea si stationarea unui vehicul sint interzise in orice loc unde acestea ar constitui un pericol, in special: (i)sub pasajele superioare si in tunele, cu exceptia eventual a unor locuri special indicate; (ii)pe partea carosabila, in apropierea virfurilor de pante si in curbe, cind vizibilitatea este in suficienta, pentru ca depasirea vehiculului sa se poata face in deplina siguranta, tinind seama de viteza vehiculelor pe acel sector de drum; (iii)pe partea carosabila in dreptul marcajului longitudinal, atunci cind alin. b) ii) al prezentului paragraf nu se aplica, daca latimea partii carosabile intre marcaj si vehicul este sub 3 m, iar marcajul interzice incalcarea lui de catre vehiculele care circula pe aceeasi parte. In locuri unde vehiculul ar acoperi un indicator sau un semnal luminos de circulatie vederii participantilor la circulatie.
(la data 20-oct-1980 Art. 23, punctul 3., litera B. din capitolul II completat de punctul 18., litera E. din anexa 1 din Acord din 1971 )
c)Stationarea unui vehicul pe partea carosabila este interzisa: (i)in apropiere de trecerile la nivel, de intersectii si de statiile pentru autobuze, troleibuze si vehicule pe sine, pe distantele prevazute de legislatia nationala; Pe distanta stabilita de legislatia nationala in apropiere de trecerile la nivel si la mai putin de 15 m de o parte si de alta a statiilor de autobuz, de troleibuz sau de vehicule pe sine, afara de cazul cind legislatia nationala prevede o distanta mai mica.
(la data 20-oct-1980 Art. 23, punctul 3., litera C. din capitolul II modificat de punctul 18., litera F. din anexa 1 din Acord din 1971 )
(ii)in fata intrarilor carosabile ale proprietatilor; (iii)in orice loc unde vehiculul stationat ar impiedica accesul la un alt vehicul stationat regulamentar sau degajarea unui asemenea vehicul; (iv)pe banda centrala a drumurilor cu trei parti carosabile si, in afara localitatilor, pe partile carosabile ale drumurilor indicate ca prioritare de o semnalizare corespunzatoare; (v)in locurile unde vehiculul stationat ar acoperi vederii participantilor la circulatie indicatoarele sau semnalele luminoase de circulatie.
(la data 20-oct-1980 Art. 23, punctul 3., litera C. din capitolul II abrogat de punctul 18., litera G. din anexa 1 din Acord din 1971 )
4.Un conducator nu trebuie sa-si paraseasca vehiculul sau animalele fara sa fi luat toate masurile necesare pentru a evita un accident si, in cazul unui automobil, pentru a evita sa fie folosit fara aprobare.
5.Se recomanda ca legislatiile nationale sa prevada ca orice vehicul cu motor altul decit o motoreta sau o motocicleta fara atas, precum si orice remorca, cuplata sau nu, care se afla imobilizata pe partea carosabila in afara unei localitati, sa fie semnalizata de la distanta, cu ajutorul unui dispozitiv corespunzator asezat in locul cel mai potrivit pentru a-i avertiza din timp pe ceilalti conducatori care se apropie; a)atunci cind vehiculul este mobilizat noaptea pe partea carosabila in astfel de conditii incit conducatorii care se apropie nu-si pot da seama de obstacolul existent; b)atunci cind conducatorul, in alte cazuri, a fost constrins sa imobilizeze vehiculul intr-un loc unde oprirea este interzisa. 5._ a)Orice vehicul cu motor, altul decit o motoreta cu doua roti fara atas, ca si orice remorca, cuplata sau nu, imobilizata pe partea carosabila in afara unei localitati, trebuie sa fie semnalata celorlalti conducatori care se apropie in asa fel incit acestia sa fie avertizati din timp de prezenta acestuia: (i)atunci cind conducatorul a fost determinat sa imobilizeze vehiculul sau intr-un loc unde oprirea este interzisa, conform dispozitiilor paragrafului 3 b) i) sau ii) al acestui articol din conventie; (ii)atunci cind conditiile sint de asa natura incit conducatorii ce se apropie nu pot, ori nu pot decit cu greutate, sa observe din timp obstacolul produs de vehicul. b)Dispozitiile alin. a) al prezentului paragraf pot fi aplicate si in localitati. c)Pentru aplicarea dispozitiilor acestui paragraf, se recomanda ca legislatiile nationale sa prevada folosirea unuia dintre dispozitivele prevazute la paragraful 56 al anexei nr. 5 din conventie.
(la data 20-oct-1980 Art. 23, punctul 5. din capitolul II modificat de punctul 18., litera H. din anexa 1 din Acord din 1971 )
6.Nimic din prezentul articol nu ar putea fi interpretat ca impiedicind partile contractante sau subdiviziunile lor sa impuna alte interdictii de stationare si oprire. Art. 24: Deschiderea usilor Este interzis de a deschide usa unui vehicul, de a o lasa deschisa sau de a cobori din vehicul fara a se fi asigurat ca nu poate sa rezulte un pericol pentru ceilalti participanti la circulatie. Art. 25: Autostrazi si drumuri cu caracter asemanator 1.Pe autostrazi si, daca legislatia nationala dispune astfel, pe drumurile speciale de intrare pe autostrazi si de iesire de pe autostrazi: a)circulatia este interzisa pietonilor, animalelor, bicicletelor, motoretelor, daca acestea nu sint asimilate motocicletelor, si tuturor vehiculelor altele decit automobilele si remorcile lor, precum si automobilelor sau remorcilor lor care, prin constructie, nu pot atinge in linie dreapta o viteza fixata de legislatia nationala; b)este interzis conducatorilor: (i)sa opreasca sau sa stationeze vehiculele in alta parte decit in locurile de stationare semnalizate; in caz de imobilizare fortata a unui vehicul, conducatorul sau trebuie sa se straduiasca sa-l duca in afara partii carosabile si chiar in afara benzii de urgenta, iar daca nu o poate face, sa semnalizeze imediat de la distanta prezenta vehiculului, pentru a avertiza din timp pe ceilalti conducatori care se apropie; (ii)sa intoarca sau sa dea inapoi ori sa patrunda pe banda centrala, inclusiv pe racordurile care leaga intre ele cele doua parti carosabile. 1.Pe autostrazi ca si pe drumurile speciale de intrare si iesire semnalizate ca autostrazi: a)circulatia este interzisa pietonilor, animalelor, bicicletelor, motoretelor daca nu sint asimilate motocicletelor si tuturor vehiculelor, altele decit automobilele si
remorcile lor, precum si automobilelor si remorcilor care, prin constructie, nu ar putea atinge in linie dreapta o viteza fixata de legislatia nationala, dar care nu va fi mai mica de 40 km/h; b)se interzice conducatorilor: (i)sa opreasca vehiculele sau sa stationeze in alte locuri decit cele de stationare semnalizate; in caz de imobilizare fortata a unui vehicul, conducatorul sau trebuie sa se straduiasca sa-l scoata in afara partii carosabile si in afara benzii de urgenta, iar daca nu o pot face, sa semnalizeze imediat de la distanta prezenta vehiculului pentru a avertiza din timp pe ceilalti conducatori ce se apropie; daca este vorba de unul dintre vehiculele carara li se aplica paragraful 5 al art. 23 din conventie, se recomanda ca legislatiile nationale sa prevada folosirea unuia din dispozitivele prevazute la paragraful 56 al anexei nr. 5 a conventiei; (ii)sa intoarca sau sa mearga inapoi ori sa patrunda pe banda de teren centrala, inclusiv pe racordurile transversale ce leaga intre ele cele doua parti carosabile.
11.Cind o autostrada are trei sau mai multe benzi destinate unui sens de circulatie, se interzice conducatorilor de vehicule destinate transportului de marfuri a caror greutate maxima autorizata depaseste 3,5 tone sau ansamblurilor de vehicule mai lungi de 7 m sa circule pe alte benzi decit pe cele doua de linga marginea partii carosabile corespunzatoare sensului circulatiei.
2.Conducatorii care patrund pe o autostrada trebuie: a)daca nu exista banda de acceleratie in continuarea drumului de acces, sa cedeze trecerea vehiculelor care circula pe autostrada; b)daca exista banda de acceleratie, sa circule pe aceasta si sa intre in circulatia autostrazii respectind prevederile paragrafelor 1 si 3 ale art. 14 din conventie. 3.Conducatorul care paraseste autostrada trebuie ca, din timp, sa circule pe banda corespunzatoare iesirii de pe autostrada si sa se angajeze cit mai curind pe banda de deceleratie daca exista o astfel de banda. 4.Pentru aplicarea paragrafelor 1, 2 si 3 ale prezentului articol sint asimilate autostrazilor celelalte drumuri rezervate circulatiei automobilelor semnalizate ca atare si care nu fac legatura cu proprietati alaturate. 4.Pentru aplicarea paragrafului 1 al prezentului articol, astfel cum este redactat mai sus, a paragrafelor 2 si 3 ale acestui articol al conventiei, se asimileaza autostrazilor celelalte drumuri rezervate circulatiei automobilelor semnalizate ca atare si care nu deservesc proprietatile alaturate drumului.
(la data 20-oct-1980 Art. 25, punctul 4. din capitolul II modificat de punctul 19., litera C. din anexa 1 din Acord din 1971 )
Art. 26: Dispozitii speciale aplicabile cortegiilor si infirmilor 1.Este interzis participantilor la circulatie sa intrerupa coloanele militare, grupurile de elevi sub conducerea unui responsabil si celelalte cortegii. 2.Infirmii care se deplaseaza cu un scaun rulant miscat de ei insisi sau care circula cu viteza redusa pot merge pe trotuare si pe acostamentele practicabile. Art. 27: Dispozitii speciale aplicabile biciclistilor, conducatorilor de motorete si de motociclete 1.Cu toate dispozitiile paragrafului 3 al art. 10 din conventie, partile contractante sau subdiviziunile lor pot sa nu interzica biciclistilor de a circula mai multi unul linga altul. 2.Este interzis biciclistilor sa circule fara sa tina ghidonul cel putin cu o mina, sa fie remorcati de un alt vehicul sau de a transporta, trage sau impinge obiecte
stinjenitoare pentru conducere sau periculoase pentru ceilalti participanti la circulatie. Aceleasi dispozitii sint aplicabile conducatorilor de motorete si de motociclete dar, in plus, acestia trebuie sa tina ghidonul cu ambele miini, cu exceptia cazului in care eventual semnalizeaza manevra descrisa la paragraful 3 si art. 14 din conventie. 2.Se interzice biciclistilor sa circule fara a tine ghidonul cel putin cu o mina, sa remorcheze bicicleta de un alt vehicul sau sa transporte, sa traga ori sa impinga obiecte ce stinjenesc conducerea sau sint periculoase pentru ceilalti participanti la circulatie. Aceleasi dispozitii se aplica conducatorilor de motorete si motociclete dar, in plus, acestia trebuie sa tina ghidonul cu ambele miini, afara de cazul cind, eventual, semnalizeaza cu bratul conform conventiei.
3.Este interzis biciclistilor si conducatorilor de motorete de a transporta pasageri pe vehiculul lor; partile contractante sau subdiviziunile lor pot, totusi, sa permita exceptii de la aceasta dispozitie permitind, in special, transportul pasagerilor pe locul sau locurile suplimentare amenajate pe bicicleta. Nu este permis motociclistilor sa transporte pasageri decit in atas, in cazul in care acesta exista, si pe locul suplimentar amenajat eventual in spatele conducatorului. 4.In cazul cind exista o pista pentru biciclete, partile contractante sau subdiviziunile lor pot interzice biciclistilor sa circule pe partea carosabila. In acest caz, ele pot permite conducatorilor de motorete sa circule pe pista pentru biciclete si, daca considera util, sa le interzica sa circule pe restul partii carosabile. 4.Conducatorilor de motorete li se poate permite sa circule pe pistele de biciclete si, daca este necesar, li se poate interzice sa circule pe partea carosabila.
(la data 20-oct-1980 Art. 27, punctul 4. din capitolul II modificat de punctul 20., litera B. din anexa 1 din Acord din 1971 )
Art. 28: Avertismente sonore si luminoase 1.Pot fi utilizate avertizoarele sonore numai: a)pentru a da avertismentele necesare in vederea evitarii unui accident; b)in afara localitatilor, atunci cind se avertizeaza un conducator care urmeaza sa fie depasit. Emiterea sunetelor de catre avertizoarele sonore nu trebuie sa se prelungeasca mai mult decit este necesar. 2.Conducatorii de automobile pot sa utilizeze, de la caderea noptii si pina la ivirea zorilor, avertismentele luminoase prevazute de paragraful 5 al art. 33 din conventie in loc de avertismentele sonore. Ei o pot face si ziua in scopurile indicate la alin. b) al paragrafului 1 al prezentului articol, daca acest mod de a proceda este mai potrivit in raport de imprejurari. 3.Partile contractante sau subdiviziunile lor pot permite folosirea avertismentelor luminoase, in scopurile prevazute la paragraful 1 b) al prezentului articol, si in localitati. Art. 29: Vehicule pe sine 1.Atunci cind o cale ferata este situata pe partea carosabila, oricare participant la circulatie trebuie, la apropierea unui tramvai sau a oricarui alt vehicul pe sine, sa o elibereze indata ce este posibil, pentru a permite trecerea vehiculului pe sine. 2.Partile contractante sau subdiviziunile lor pot adopta, pentru circulatia pe drum a vehiculelor care se deplaseaza pe sine si pentru incrucisarea cu vehicule ce circula din sens opus sau pentru depasirea lor, reguli speciale diferite de cele stabilite in prezentul capitol. Totusi, partile contractante sau subdiviziunile lor nu pot sa adopte dispozitii contrare celor de la paragraful 7 al art. 18 din conventie.
2.Reguli speciale diferite de cele stabilite in cap. II al conventiei vor putea fi adoptate pentru circulatia pe drum a vehiculelar ce se deplaseaza pe sine. Totusi, asemenea reguli nu vor putea fi contrare dispozitiilor paragrafului 7 al art. 18 al conventiei.
3.Depasirea vehiculelor pe sine, in mers sau oprite, a caror cale este fixata pe partea carosabila, se efectueaza pe partea corespunzatoare sensului circulatiei. Daca incrucisarea si depasirea nu se pot efectua pe partea corespunzatoare sensului circulatiei, datorita trecerii inguste, aceste manevre se pot face pe partea opusa celei ce corespunde sensului circulatiei, cu conditia sa nu stinjeneasca sau sa puna in pericol pe participantii la circulatie ce vin din sens opus. Pe partile carosabile cu sens unic depasirea se poate efectua pe partea opusa celei ce corespunde sensului circulatiei atunci cind nevoile traficului o justifica.
(la data 20-oct-1980 Art. 29 din capitolul II completat de punctul 21., litera B. din anexa 1 din Acord din 1971 )
Art. 30: Incarcarea vehiculelor 1.Daca pentru un vehicul este stabilita o greutate maxima autorizata, greutatea in sarcina a acestui vehicul nu trebuie sa depaseasca niciodata greutatea maxima autorizata. 2.Orice incarcatura a unui vehicul trebuie sa fie asezata si, la nevoie, fixata in asa fel incit sa nu poata: a)pune in pericol persoane sau provoca pagube proprietatilor publice ori private, in special sa fie tirita ori sa cada pe drum; b)dauna vizibilitatii conducatorului sau primejdui stabilitatea ori conducerea vehiculului; c)provoca zgomot, praf sau alte inconveniente ce pot fi evitate; d)masca luminile, inclusiv luminile de frinare, indicatoare de directie, catadioptrii, numerele de inmatriculare si semnul distinctiv al statului de inmatriculare cu care vehiculul trebuie sa fie prevazut in conditiile conventiei sau ale legislatiei nationale, ori masca semnele facute cu bratul, conform dispozitiilor paragrafului 3 al art. 14 sau ale paragrafului 2 al art. 17 din conventie. 3.Accesoriile, cum ar fi cablurile, lanturile, prelatele, ce servesc la ancorarea sau la protejarea incarcaturii, trebuie sa fie bine strinse si solid fixate. Toate accesoriile ce servesc la protejarea incarcaturii trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru incarcare la paragraful 2 al prezentului articol. 4.Incarcaturile care depasesc vehiculul spre in fata, spre in spate sau pe parti trebuie sa fie semnalizate vizibil in toate cazurile in care marginile lor risca sa nu fie observate de conducatorii celorlalte vehicule; noaptea, aceasta semnalizare trebuie sa fie facuta in fata cu un semnal luminos alb si un dispozitiv reflectorizant alb, iar la spate printr-o lumina rosie si un dispozitiv reflectorizant rosu. In special, pe vehiculele cu motor:4. Incarcaturile ce depasesc lungimea vehiculului spre in fata, in spate si pe partile laterale, trebuie sa fie semnalizate suficient de vizibil in toate cazurile cind marginile lor risca de a nu fi observate de conducatorii celorlalte vehicule; intre caderea noptii si zorii zilei, precum si in orice alte momente cind vizibilitatea este insuficienta, aceasta semnalizare trebuie sa se faca in fata printr-o lumina alba si un dispozitiv reflectorizant alb, iar in spate printr-o lumina rosie si un dispozitiv reflectorizant rosu. In special, pe vehiculele cu motor: (la data 20-oct-1980
Art. 30, punctul 4. din capitolul II modificat de punctul 22., litera A. din anexa 1 din Acord din 1971 )
a)incarcaturile care depasesc extremitatea vehiculului cu mai mult de un metru in spate sau in fata trebuie sa fie totdeauna semnalizate;
b)incarcaturile care depasesc lateral gabaritul vehiculului in asa fel incit extremitatea lor laterala sa se gaseasca la peste 0,40 m de marginea exterioara a luminii de pozitie din fata vehiculului trebuie sa fie semnalizate noaptea spre inainte ca si spre inapoi de cele a caror extremitate laterala se afla la peste 0,40 m de marginea exterioara a luminii de pozitie rosii din spate a vehiculului. b)Intre caderea noptii si zorii zilei, ca si in orice alte momente cind vizibilitatea este insuficienta, incarcaturile ce depasesc lateral gabaritul vehiculului astfel incit extremitatea lor laterala sa fie la mai mult de 0,40 m de marginea exterioara a luminii de pozitie din fata, trebuie sa fie semnalizate, spre in fata ca si spre in spate, de cele a caror extremitate laterala se afla cu mai mult de 0,40 m de marginea exterioara a luminii rosii de pozitie din spate a vehiculului.
5.Nimic din paragraful 4 al prezentului articol nu ar trebui interpretat ca impiedicind partile contractante sau subdiviziunile lor de a interzice, limita sau supune unei autorizatii speciale depasirile de incarcatura prevazute la paragraful 4. Art. 301: Transport de pasageri Pasagerii nu vor fi transportati, ca numar si ca maniera, incit sa constituie un pericol.
(la data 20-oct-1980 Art. 30 din capitolul II completat de punctul 23. din anexa 1 din Acord din 1971 )
Art. 31: Conduita in caz de accident 1.Cu exceptia dispozitiilor din legislatiile nationale in ceea ce priveste obligatia de a acorda ajutor ranitilor, oricare conducator sau alt participant la circulatie, implicat intr-un accident de circulatie, trebuie: a)sa opreasca imediat ce este posibil fara sa creeze un pericol suplimentar pentru circulatie; b)sa se straduiasca sa mentina siguranta circulatiei la locul accidentului si, daca o persoana a fost ucisa sau ranita grav in accident, sa evite, in masura in care aceasta nu afecteaza siguranta circulatiei, modificarea starii locului si disparitia urmelor ce pot fi utile pentru a stabili raspunderile; c)daca alte persoane implicate in accident i-o cer, sa le comunice identitatea; d)daca o persoana a fost ranita sau ucisa in accident, sa instiinteze politia si sa ramina sau sa revina la locul accidentului pina la sosirea acesteia, in afara de cazul in care n-a fost autorizata de aceasta sa paraseasca locul sau cind nu ar trebui sa acorde ingrijiri ranitilor ori sa fie el insusi ingrijit. 11.Atunci cind accidentul n-a produs decit pagube materiale si daca o parte lezata n-a fost prezenta, persoanele implicate in accident trebuie, pe cit posibil sa dea pe loc indicatii cu privire la numele si adresa lor precum si, in orice caz, sa dea cit mai curind aceste date partii lezate pe calea cea mai directa sau, in lipsa, prin intermediul politiei".
2.Partile contractante sau subdiviziunile lor pot, in legislatia nationala, sa nu impuna prevederea de la alin. d) al paragrafului 1 al prezentului articol, cind n-a fost produsa nici o ranire grava si nici una dintre persoanele implicate in accident nu cere ca politia sa fie instiintata. Art. 32: Iluminarea: dispozitii generale 1.In sensul prezentului articol, termenul noapte inseamna intervalul dintre caderea noptii si ivirea zorilor, precum si alte momente in care vizibilitatea este redusa datorita, de exemplu, cetii, caderii zapezii, ploii torentiale sau trecerii prin tunel. 2.Pe timp de noapte:
a)orice vehicul cu motor, altul decit o motocicleta sau o motoreta cu 2 roti fara atas, care se afla pe un drum, trebuie sa aiba in fata cel putin doua lumini albe sau galbene selectiv, iar in spate un numar cu sot de lumini rosii, conform dispozitiilor prevazute pentru automobile la paragrafele 23 si 24 ale anexei nr. 5; legislatiile nationale pot permite in fata lumini de pozitie galbene auto. Dispozitiile prezentului alineat se aplica si ansamblurilor formate dintr-un vehicul cu motor cu una sau mai multe remorci, luminile rosii trebuind sa se gaseasca in acest caz in spatele ultimei remorci; remorcile carora le sint aplicabile dispozitiile paragrafului 30 din anexa nr. 5 a conventiei trebuie sa aiba, in fata, cele doua lumini albe cu care trebuie sa fie prevazute conform dispozitiilor acestui paragraf 30; b)orice vehicul sau ansamblu de vehicule caruia nu i se aplica dispozitiile alin. a) al prezentului paragraf si care se afla pe un drum trebuie sa aiba cel putin o lumina alba sau galbena selectiv in fata si cel putin o lumina rosie in spate; atunei cind nu are decit o lumina in fata sau una in spate, aceasta trebuie sa fie situata pe axa vehiculului sau pe partea opusa aceleia care corespunde sensului circulatiei; pentru vehiculele cu tractiune animala si carucioare dispozitivul care emite aceste lumini poate fi purtat de conducator sau de un insotitor care merge pe aceasta parte a vehiculului. 3.Luminile prevazute la paragraful 2 al prezentului articol trebuie sa fie astfel incit sa semnalizeze in mod efectiv vehiculul celorlalti participanti la circulatie; lumina din fata si cea din spate nu trebuie sa fie emise de aceeasi lampa sau de acelasi dispozitiv decit daca caracteristicile vehiculului, in special lungimea sa redusa, sint astfel incit pot fi satisfacute in aceste conditii. 4._ a)Prin derogare de la dispozitiile paragrafului 2 al prezentului articol: (i)dispozitiile acestui paragraf 2 nu se aplica vehiculelor oprite sau stationate pe un drum iluminat in asa fel incit acestea sa fie vizibile de la o distanta suficienta; (ii)vehiculele cu motor a caror lungime si latime nu depasesc 6 m si, respectiv, 2 m si la care nu este cuplat nici un vehicul vor putea, atunci cind sint oprite sau stationate pe un drum dintr-o localitate, sa nu aiba decit o lumina instalata pe partea vehiculului opusa marginii partii carosabile unde vehiculul este oprit sau stationat; aceasta lumina va fi alba sau galbena auto in fata si rosie sau galbena auto in spate; (iii)dispozitiile alin. b) al paragrafului 2 nu se aplica bicicletelor sau motoretelor si nici motocicletelor fara atas neechipate cu baterie, atunci cind sint oprite sau stationate intr-o localitate la marginea partii carosabile. b)Mai mult, legislatia nationala poate acorda derogari de la dispozitiile prezentului articol pentru: (i)vehiculele oprite sau stationate in locuri speciale in afara partii carosabile; (ii)vehiculele oprite sau stationate pe strazi unde circulatia este foarte redusa. 5.In nici un caz un vehicul nu trebuie sa aiba in fata lumini, dispozitive reflectorizante sau materiale reflectorizante rosii, iar in spate lumini, dispozitive reflectorizante sau materiale reflectorizante albe sau galbene selectiv; aceasta dispozitie nu se aplica in cazul folosirii de lumini albe sau galbene selectiv pentru mersul inapoi, reflectorizarii cifrelor sau literelor de culoare deschisa ale placilor de inmatriculare din spate, semnelor distinctive sau altor insemne cerute de legislatia nationala, reflectorizarii fondului deschis al acestor placi sau insemne si nici luminilor rosii giratoare sau fulger ale unor vehicule prioritare. 6.Partile contractante sau subdiviziunile lor pot, in masura in care ele apreciaza ca posibil fara sa pericliteze siguranta circulatiei, sa puna de acord legislatia lor nationala cu derogarile de la dispozitiile prezentului articol pentru:
a)vehiculele cu tractiune animala si carucioare; a)carucioarele pentru copii, bolnavi sau infirmi si orice alte vehicule de dimensiuni mici si fara motor impinse sau trase de pietoni;
(la data 20-oct-1980 Art. 32, punctul 6., litera A. din capitolul II modificat de punctul 25., litera A. din anexa 1 din Acord din 1971 )
b)vehiculele de forma sau de natura speciala ori utilizate in scopuri si in conditii speciale. 7.Nimic din aceasta conventie nu va putea fi interpretat ca impiedicind legislatia nationala sa impuna grupurilor de pietoni condusi de un responsabil sau care formeaza un cortegiu, precum si conducatorilor de animale, izolate sau turme, de animale de tras, de carausie sau de calarie, de a avea, atunci cind circula pe partea carosabila in situatiile aratate la paragraful 2 b) al prezentului articol, un dispozitiv reflectorizant sau o lumina; lumina reflectata sau emisa trebuie sa fie in acest caz alba sau galbena selectiv in fata si rosie in spate, ori galbena auto in ambele directii. 7._ a)Noaptea, cind circula pe partea carosabila: (i)grupurile de pietoni, conduse de un responsabil sau care formeaza un cortegiu, trebuie sa aiba, pe partea opusa partii corespunzatoare sensului circulatiei, cel putin o lumina alba sau galbena selectiv spre in fata si o lumina rosie spre in spate, ori o lumina galben auto in ambele directii; (ii)conducatorii de animale de tras, de calarie sau de povara, ori de vite, trebuie sa aiba, pe partea opusa partii corespunzatoare sensului circulatiei, cel pulin, fie o lumina alba sau galbena selectiv spre in fata si o lumina rosie spre in spate, fie o lumina galben auto in ambele directii. Aceste lumini pot fi emise de acelasi dispozitiv. b)Luminile prevazute la alin. a) al acestui paragraf nu sint totusi cerute daca deplasarea se face intr-o localitate corespunzator iluminata.
(la data 20-oct-1980 Art. 32, punctul 7. din capitolul II modificat de punctul 25., litera B. din anexa 1 din Acord din 1971 )
Art. 33: Iluminarea: conditii de folosire a luminilor prevazute in anexa nr.
1.Conducatorul unui vehicul echipat cu lumini de drum, cu lumini de intilnire sau cu lumini de pozitie definite in anexa nr. 5 a conventiei trebuie sa foloseasca aceste lumini in conditiile urmatoare cind, conform art. 32 din conventie, vehiculul trebuie sa aiba cel putin una sau doua lumini albe sau galbene selectiv in fata: a)luminile de drum nu trebuie sa fie aprinse nici in localitati, atunci cind drumul este suficient de iluminat si nici in afara localitatilor, atunci cind partea carosabila este iluminata in mod continuu, iar aceasta iluminare este suficienta pentru a permite conducatorului sa vada in mod distinct pina la o distanta suficienta, precum si nici atunci cind vehiculul este oprit; b)cu exceptia posibilitatii ca legislatia nationala sa permita folosirea luminilor de drum in timpul zilei sau cind vizibilitatea este insuficienta datorita, de exemplu, cetii, ninsorii, ploii torentiale sau trecerii prin tunel, luminile de drum nu trebuie sa fie aprinse ori functionarea lor trebuie sa fie schimbata in asa fel incit sa evite orbirea cind: (i)un conducator urmeaza sa treaca pe linga alt vehicul ce circula din sens opus; luminile, in cazul in care sint folosite, trebuie sa fie stinse sau schimbate in asa fel incit sa evite orbirea la o distanta necesara pentru ca conducatorul celuilalt vehicul sa poata continua drumul lesne si fara pericol;
(ii)un vehicul circula in spatele altuia la o distanta mica; totusi, luminile de drum pot fi folosite, conform dispozitiilor paragrafului 5 al prezentului articol, pentru a semnala intentia de a depasi in conditiile prevazute la art. 28 al conventiei; (iii)in orice alta imprejurare cind trebuie sa nu fie orbiti ceilalti participanti la circulatie ori cei care folosesc o apa sau o cale ferata ce se afla de-a lungul drumului; c)cu exceptia dispozitiilor de la alin. d) al prezentului paragraf, luminile de intilnire trebuie sa fie aprinse atunci cind folosirea luminii de drum este interzisa de dispozitiile alin. a) si b) de mai sus si pot fi folosite in locul luminilor de drum atunci cind luminile de incrucisare permit conducatorului sa vada in mod distinct pina la o distanta suficienta, iar celorlalti participanti la circulatie sa observe vehiculul de la o distanta suficienta; d)luminile de pozitie trebuie sa fie folosite in acelasi timp cu luminile de drum, cu luminile de incrucisare sau cu luminile de ceata. Ele pot fi folosite singure, cind vehiculul este oprit sau stationat, ori cind pe drumuri, altele decit autostrazile si drumurile mentionate la paragraful 4 al art. 25 din conventie, conditiile de iluminare sint de asa natura incit conducatorul poate sa vada in mod distinct pina la o distanta suficienta, iar ceilalti participanti la circulatie sa poata observa vehiculul de la o distanta suficienta. 2.Cind un vehicul este echipat cu lumini de ceata definite la anexa nr. 5 a conventiei, nu trebuie utilizate aceste lumini decit in caz de ceata, de ninsoare sau de ploaie torentiala. Prin derogare de la dispozitiile paragrafului 1 c) al prezentului articol, aprinderea luminilor de ceata inlocuieste luminile de incrucisare, legislatia nationala putind sa permita in acest caz aprinderea simultana a luminilor de ceata si a luminilor de incrucisare. 3.Prin derogare de la dispozitiile paragrafului 2 al prezentului articol, legislatia nationala poate permite, chiar in absenta cetii, a ninsorii sau a ploii torentiale, aprinderea luminilor de ceata pe drumurile inguste si cu numeroase curbe. 4.Nimic din aceasta conventie nu va putea fi interpretat ca impiedicind legislatia nationala sa impuna obligatia de a se folosi luminile de incrucisare in localitati. 5.Avertismentele luminoase prevazute la paragraful 2 al art. 28 din conventie constau in aprinderea intermitenta, la intervale scurte, a luminilor de incrucisare sau in aprinderea intermitenta a luminilor de drum ori in aprinderea alternanta la intervale scurte a luminilor de incrucisare si a luminilor de drum. Art. 34: Exceptii 1.Indata ce apropierea unui vehicul prioritar este anuntata prin avertismente speciale luminoase si sonore ale acestui vehicul, toti participantii la circulatie trebuie sa elibereze trecerea si, la nevoie, sa opreasca. 2.Legislatiile nationale pot sa prevada ca conducatorii vehiculelor prioritare sa nu fie obligati, atunci cind circulatia lor este anuntata prin avertismente speciale ale vehiculului si cu conditia de a nu pune in pericol pe ceilalti participanti la circulatie, sa respecte in totalitate sau in parte dispozitiile prezentului cap. II, altele decit acelea ale paragrafului 2 al art. 6. 2.Conducatorii vehiculelor prioritare nu sint obligati, cind apropierea lor este anuntata de avertizoarele speciale ale vehiculului si fara sa puna in pericol pe ceilalti participanti la circulatie, sa respecte in totul sau in parte dispozitiile cap. II al conventiei, asa cum au fost modificate prin prezentul acord, altele decit cele ale paragrafului 2 al art. 6. Conducatorii acestor vehicule nu pot sa puna in functiune aceste avertizoare decit in cazurile justificate de urgenta misiunii lor.
3.Legislatiile nationale pot stabili in ce masura personalul care lucreaza la construirea, repararea sau intretinerea drumului, inclusiv conducatorii utilajelor folosite la aceste lucrari, nu este obligat, cu exceptia luarii tuturor masurilor de prudenta necesare, sa respecte in timpul lucrului dispozitiile prezentului cap. II. 4.Pentru a depasi sau a trece pe linga utilajele care circula din sens opus vizate la paragraful 3 al prezentului articol in timp ce participa la lucrari de drum, conducatorii celorlalte vehicule pot, in masura necesara si cu conditia de a lua toate masurile de prudenta, sa nu respecte dispozitiile art. 11 si 12 ale conventiei.
CAPITOLUL III: Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca automobilele si remorcile pentru a fi admise in circulatie internationala
Art. 35: Inmatricularea 1._ a)Pentru a beneficia de dispozitiile conventiei, orice automobil in circulatie internationala si orice remorca, alta decit o remorca usoara, cuplata la un automobil, trebuie sa fie inmatriculata de o parte contractanta sau de una dintre subdiviziunile ei, iar conducatorul automobilului sa posede un certificat valabil eliberat pentru a dovedi aceasta inmatriculare, fie de catre o autoritate competenta a acestei parti contractante sau de o subdiviziune a sa, fie, in numele partii contractante sau a subdiviziunii sale, de catre o asociatie pe care a autorizat-o in acest scop. Certificatul denumit certificat de inmatriculare, cuprinde cel putin: - un numar de ordine, denumit numar de inmatriculare, a carui compunere este prevazuta la anexa nr. 2 a conventiei; - data primei inmatriculari a vehiculului; - numele complet si domiciliul titularului certificatului; - numele sau marca de fabrica a constructorului vehiculului; - numarul de ordine al sasiului (numarul de fabrica sau numarul de serie al constructorului); - daca este vorba de un vehicul destinat transportului de marfuri, greutatea maxima autorizata; - perioada de valabilitate, in cazul in care nu este nelimitata. Indicatiile trecute pe certificat sint fie numai cu caractere latine ori cursive, denumite engleze, fie repetate in acest mod. b)Partile contractante sau subdiviziunile lor pot sa dispuna ca pe certificatele eliberate pe teritoriul lor, anul de fabricatie sa fie trecut in locul datei primei inmatriculari. 2.Prin exceptie de la dispozitiile paragrafului 1 al prezentului articol, un vehicul articulat, in timp ce sa afla in circulatie internationala, va beneficia de dispozitiile conventiei chiar daca nu face obiectul decit al unei singure inmatriculari si al unui singur certificat pentru vehiculul tragator si semiremorca ce il compun. 3.Nimic din aceasta conventie nu va putea fi interpretat ca limitind dreptul partilor contractante sau al subdiviziunilor lor de a cere, in cazul unui vehicul in circulatie internationala ce nu este inmatriculat pe numele unei persoane care se gaseste la bord, justificarea dreptului conducatorului la detinerea vehiculului. 4.Se recomanda ca partile contractante care n-au infiintat inca un serviciu la nivel national sau regional sa inregistreze vehiculele aflate in circulatie si sa centralizeze, pentru fiecare vehicul, datele inscrise pe fiecare certificat de inmatriculare. Art. 36: Numarul de inmatriculare
1.Orice automobil in circulatie internationala trebuie sa aiba in fata si in spate un numar de inmatriculare; totusi, motocicletele nu sint obligate sa aiba acest numar decit in spate. 2.Orice remorca inmatriculata trebuie, in circulatie internationala, sa aiba in spate un numar de inmatriculare. In cazul unui automobil care tracteaza una sau mai multe remorci, remorca sau ultima remorca, daca nu este inmatriculata, trebuie sa poarte numarul de inmatriculare al vehiculului tragator. 3.Compunerea si modalitatile de aplicare a numarului de inmatriculare prevazute in prezentul articol trebuie sa fie conforme cu dispozitiile anexei nr. 2 a conventiei. Art. 37: Semnul distinctiv al statului de inmatriculare 1.Orice automobil in circulatie internationala trebuie sa aiba in spate, in afara de numarul de inmatriculare, un semn distinctiv al statului in care este inmatriculat. 2.Orice remorca cuplata la un automobil si care trebuie, conform art. 36 al conventiei, sa aiba la spate un numar de inmatriculare, trebuie sa poarte si semnul distinctiv al statului care a eliberat acest numar de inmatriculare. Dispozitiile prezentului paragraf se aplica chiar daca remorca este inmatriculata intr-un stat altul decit cel de inmatriculare a automobilului la care fost cuplata; daca remorca nu a fost inmatriculata, ea trebuie sa aiba la spate semnul distinctiv al statului de inmatriculare a vehiculului tragator, cu exceptia cazului in care circula in acest stat. 3.Compunerea si modalitatile de aplicare a semnului distinctiv prevazute in prezentul articol trebuie sa fie conforme dispozitiilor anexei nr. 3 a conventiei. Art. 38: Elemente de identificare Orice automobil si remorca in circulatie internationala trebuie sa poarte elementele de identificare prevazute la anexa nr. 4 a conventiei. Art. 39: Prevederi tehnice Orice automobil, remorca si ansamblu de vehicule in circulatie internationala trebuie sa indeplineasca conditiile din anexa nr. 5 a conventiei. Ele trebuie sa fie in stare buna de functionare. Art. 40: Dispozitie tranzitorie Timp de 10 ani incepind cu data intrarii in vigoare a prezentei conventii, conform paragrafului 1 al art. 47, remorcile in circulatie internationala vor beneficia, oricare ar fi greutatea lor maxima autorizata, de dispozitiile conventiei, chiar daca nu sint inmatriculate. Art. 41: Valabilitatea permiselor de conducere 1.Partile contractante vor recunoaste: a)orice permis redactat in limba lor sau intr-una din limbile lor ori, in cazul in care nu este redactat intr-o astfel de limba, insotit de o traducere certificata; b)orice permis national conform dispozitiilor anexei nr. 6 a conventiei; sau c)orice permis international conform dispozitiilor anexei nr. 7 a conventiei, ca valabil pentru conducerea pe teritoriul lor a unui vehicul care intra in categoriile permisului, cu conditia ca permisul sa fie in curs de valabilitate si sa fi fost eliberat de o alta parte contractanta sau de una dintre subdiviziunile lor ori de catre o asociatie autorizata in acest scop de aceasta alta parte contractanta iau de una dintre subdiviziunile sale. Dispozitiile prezentului paragraf nu se aplica permiselor de elev conducator. 2.Cu toate dispozitiile paragrafului precedent: a)cind valabilitatea permisului de conducere este subordonata, printr-o mentiune speciala, portului de catre cel interesat al unor aparate sau amenajari ale vehiculului in functie de invaliditatea conducatorului, permisul nu va fi recunoscut ca valabil decit daca aceste dispozitii sint respectate;
CAPITOLUL IV: Conducatorii de automobile
b)partile contractante pot refuza sa recunoasca valabilitatea pe teritoriul lor a oricarui permis de conducere al carui titular nu are 18 ani impliniti; c)partile contractante pot refuza sa recunoasca valabilitatea pe teritoriul lor, pentru conducerea vehiculelor sau a ansambiului de vehicule din categoriile C, D si E, prevazute la anexele nr. 6 si 7 ale conventiei, a oricarui permis de conducere al carui titular nu are 21 ani impliniti. 3.Partile contractante se angajeaza sa ia masurile necesare pentru ca permisele nationale si internationale de conducere, prevazute la alin. a), b) si c) ale paragrafului 1 din prezentul articol, sa nu fie eliberate pe teritoriul lor fara o garantie temeinica a capacitatilor conducatorului si a aptitudinii sale fizice. 4.Pentru aplicarea paragrafului 1 si a paragrafului 2 alin. c) al prezentului articol: a)automobilelor din categoria B vizate de anexele nr. 6 si 7 ale acestei conventii li se poate cupla o remorca usoara; poate, de asemenea, sa li se cupleze si o remorca a carei greutate maxima autorizata depaseste 750 kg, dar nu depaseste greutatea in gol a automobilului, daca totalul greutatilor maxime autorizate ale vehiculelor astfel cuplate nu depaseste 3.500 kg; b)automobilelor din categoriile C si D vizate la anexele nr. 6 si 7 ale prezentei conventii li se poate cupla o remorca usoara, fara ca ansamblul astfel constituit sa inceteze a apartine categoriei C sau categoriei D. 5.Permisul international nu va putea fi eliberat decit detinatorului unui permis national, pentru eliberarea caruia vor fi indeplinite conditiile minime stabilite de conventie. El nu va trebui sa fie valabil mai mult decit permisul national corespunzator, al carui numar va trebui sa figureze pe permisul international. 6.Dispozitiile prezentului articol nu obliga partile contractante: a)sa recunoasca valabilitatea permiselor, nationale sau internationale, care vor fi eliberate pe teritoriul unei alte parti contractante persoanelor care isi au resedinta pe teritoriul lor in momentul acestei eliberari sau a caror resedinta a fost transferata pe teritoriul lor dupa aceasta eliberare; b)sa recunoasca valabilitatea permiselor aratate mai sus care vor fi eiiberate conducatorilor a caror resedinta in momentul eliberarii nu se gasea pe teritoriul unde a fost eliberat permisul sau a caror resedinta a fost transferata, dupa eliberarea permisului, intr-un alt teritoriu. Art. 42: Suspendarea valabilitatii permiselor de conducere 1.Partile contractante sau subdiviziunile lor pot sa retraga unui conducator care comite pe teritoriul lor o infractiune ce atrage dupa sine retragerea permisului de conducere conform legislatiei lor, dreptul de a folosi pe teritoriul lor permisul de conducere, national sau international, al carui titular este. Intr-un astfel de caz, autoritatea competenta a partii contractante sau aceea a subdiviziunilor sale care a retras dreptul de a folosi permisul va putea: a)sa retina permisul si sa-l pastreze pina la expirararea termenului pe timpul caruia dreptul de a folosi permisul este retras sau pina cind conducatorul paraseste teritoriul sau, daca aceasta plecare intervine inainte de expirarea termenului; b)sa incunostinteze despre retragerea dreptului de a folosi permisul autoritatea care a eliberat sau in numele careia a fost eliberat permisul; c)daca este vorba de un permis international, sa aplice in locul stabilit in acest scop mentiunea ca permisul nu mai este valabil pe teritoriul sau; d)in cazul in care n-a aplicat procedura de la alin. a) al prezentului paragraf, sa completeze comunicarea mentionata la alin. b) cerind autoritatii care a eliberat permisul sau in numele careia a fost eliberat sa-l instiinteze pe cel interesat de hotarirea luata impotriva sa.
2.Partile contractante se vor stradui sa aduca la cunostinta celor interesati hotaririle care le vor fi comunicate conform procedurii prevazute la paragraful 1 alin. d) al prezentului articol. 3.Nimic din aceasta conventie nu va putea fi interpretat ca interzicind partilor contractante sau uneia din subdiviziunile lor sa impiedice un conducator titular al unui permis de conducere, national sau international, sa conduca daca este evident sau dovedit ca starea lui nu-i permite sa conduca in conditii de siguranta sau daca dreptul de a conduce i-a fost retras in statul in care isi are resedinta. Art. 43: Dispozitii tranzitorii Permisele internationale de conducere conforme prevederilor Conventiei asupra circulatiei rutiere, incheiata la Geneva la 19 septembrie 1949, eliberate in termen de 5 ani de la intrarea in vigoare a prezentei conventii conform paragrafului 1 al art. 47 al conventiei, vor fi asimilate, in aplicarea art. 41 si 42 ale conventiei, permiselor internationale de conducere prevazute de aceasta conventie.
CAPITOLUL V: Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bicicletele si motoretele pentru a fi admise in circulatie internationala
Art. 44 1.In circulatie internationala bicicletele fara motor trebuie: a)sa aiba o frina eficace; b)sa fie echipate cu un claxon care sa fie auzit de la o distanta suficienta si sa nu aiba nici un alt avertizor sonor; c)sa fie echipate cu un dispozitiv reflectorizant rosu in spate si cu dispozitive capabile sa emita o lumina alba sau galbena selectiv spre in fata si o lumina rosie spre in spate. 2.Pe teritoriul partilor contractante care, conform paragrafului 2 al art. 54 al conventiei, n-au facut o declaratie prin care sa asimileze motoretele motocicletelor, motoretele in circulatie internationala trebuie: a)sa aiba doua frine independente; b)sa fie echipate cu un claxon sau cu un alt avertizor sonor care poate fi auzit de la o distanta suficienta; c)sa fie echipate cu un dispozitiv de esapament silentios eficace; d)sa fie echipate cu dispozitive avind o lumina alba sau galbena selectiv in fata, precum si o lumina rosie sau un dispozitiv reflectorizant rosu in spate; e)sa poarte marca de identificare prevazuta la anexa nr. 4 a conventiei. 3.Pe teritoriul partilor contractante care, conform paragrafului 2 al art. 54 din conventie, au facut o declaratie de asimilare a motoretelor, motocicletelor, conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca motoretele pentru a fi admise in circulatie internationala sint cele stabilite pentru motociclete la anexa nr. 5 a conventiei. Art. 45 1.Prezenta conventie va fi deschisa, la sediul Organizatiei Natiunilor Unite din New ork, semnarii, pina la 31 decembrie 1969, de catre toate statele membre a le Organizatiei Natiunilor Unite sau membre ale uneia dintre institutiile sale specializate ori Agentiei Internationale de Energie Atomica sau partilor la Statutul Curtii Internationale de Justitie si de catre oricare alt stat invitat de Adunarea generala a Organizatiei Natiunilor Unite sa devina parte la conventie. 2.Conventia este supusa ratificarii. Instrumentele de ratificare vor fi depuse pe linga secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite.
CAPITOLUL VI: Dispozitii finale
3.Conventia va ramine deschisa aderarii oricarui stat prevazut la paragraful 1 al prezentului articol. Instrumentele de aderare vor fi dspuse pe linga secretarul general. 4.In momentul cind va semna conventia sau va depune instrumentul de ratificare ori de aderare, fiecare stat va face cunoscut secretarului general semnul distinctiv pe care il alege pentru a fi aplicat in circulatie internationala pe vehiculele inmatriculate, conform dispozitiilor anexei nr. 3 din conventie. Printr-o alta incunostintare adresata secretarului general, orice stat poate schimba semnul distinctiv pe cale l-a ales anterior. Art. 46 1.Orice stat va putea, in momentul in care va semna sau ratifica prezenta conventie ori va adera la ea, sau in orice alt moment ulterior sa declare, printr-o instiintare adresata secretarului general, ca conventia devine aplicabila tuturor teritoriilor sau numai unora dintre acestea care asigura relatiile internationale. Conventia va deveni aplicabila pe teritoriul sau teritoriile indicate in instiintare 30 de zile dupa data la care secretarul general va primi aceasta instiintare sau de la data intrarii in vigoare a conventiei pentru statul care adreseaza instiintarea, daca aceasta data este ulterioara precedentei. 2.Orice stat care face declaratia prevazuta la paragraful 1 al prezentului articol va putea, la oritce data ulterioara, printr-o instiintare adresata secretarului general, sa declare ca conventia va inceta sa fie aplicabila pe acel teritoriu, iar conventia va inceta sa fie aplicabila pe acel teritoriu un an dupa data primirii acestei instiintari de secretarul general. 3.Orice stat care adreseaza o instiintare, conform paragrafului 1 al prezentului articol, va aduce la cunostinta secretarului general semnul sau semnele distinctive pe care le-a ales pentru a fi aplicate in circulatia internationala pe vehiculele care au fost inmatriculate pe teritoriul sau teritoriile lor, conform dispozitiilor anexei nr. 3 a conventiei. Printr-o alta instiintare adresata secretarului general, orice stat poate schimba un semn distinctiv pe care il alesese anterior. Art. 47 1.Prezenta conventie va intra in vigoare la 12 luni dupa data depunerii celui de-al cincisprezecelea instrument de ratificare sau de aderare. 2.Pentru fiecare stat care va ratifica conventia sau va adera la ea dupa depunerea celui de-al cincisprezecelea instrument de ratificare sau de aderare, conventia va intra in vigoare la 12 luni de la data depunerii, de acest stat, a instrumentului sau de ratificare sau de aderare. Art. 48 La intrarea sa in vigoare prezenta conventie va abroga si inlocui, in relatiile dintre partile contractante, Conventia internationala asupra circulatiei automobile si Conventia internationala asupra circulatiei rutiere, ambele semnate la Paris la 24 aprilie 1926, Conventia asupra reglementarii circulatiei automobile interamericane, deschisa semnarii la Washington la 15 decembrie 1943, si Conventia asupra circulatiei rutiere, deschisa semnarii la Geneva la 19 septembrie 1949. Art. 49 1.Dupa o perioada de un an de la data intrarii in vigoare a conventiei, orice parte contractanta va putea sa propuna unu sau mai multe amendamente la conventie. Textul oricarei propuneri de amendament, insotit de o expunere de motive, va fi adresat secretarului general, care il va comunica tuturor partilor contractante. Partile contractante vor avea posibilitatea sa anunte, in termen de 12 luni urmatoare datei acestei comunicari: a) daca accepta amendamentul; b) daca-l resping; ori c) daca doreste sa fie convocata o conferinta pentru a-l examina.
Secretarul general va transmite si textul amendamentului propus tuturor statelor vizate la paragraful 1 al art. 45 din conventie. 2._ a)Orice propunere de amendament care va fi comunicata conform dispozitiilor paragrafului precedent va fi considerata ca acceptata daca, in termenul de 12 luni sus-mentionat, cel putin o treime din partile contractante informeaza secretarul general fie ca resping amendamentul, fie ca doresc convocarea unei conferinte pentru a-l examina. Secretarul general va comunica tuturor partilor contractante orice acceptare sau respingere a amendamentului propus, precum si orice cerere de convocare a unei conferinte. Daca numarul total al respingerilor si al cererilor primite in termenul de 12 luni este inferior unei treimi din numarul total al partilor contractante, secretarul general va instiinta partile contractante ca amendamentul va intra in vigoare la 6 luni dupa expirarea termenului de 12 luni specificat la paragraful precedent pentru toate partile contractante, cu exceptia acelora care, in decursul termenului respectiv, au respins amendamentul sau au cerut convocarea unei conferinte pentru a-l examina. b)Orice parte contractanta care, in decursul termenului de 12 luni, va respinge o propunere de amendament sau va cere convocarea unei conferinte pentru a-l examina va putea, in orice moment dupa expirarea acestui termen, sa instiinteze secretarul general ca accepta amendamentul, iar secretarul general va comunica aceasta tuturor celorlalte parti contractante. Amendamentul va intra in vigoare, pentru partile contractante care vor anunta acceptarea, la 6 luni dupa ce secretarul general va primi instiintarea lor. 3.Daca un amendament propus n-a fost acceptat conform paragrafului 2 al prezentului articol si daca, in termenul de 12 luni specificat la paragraful 1 al prezentului articol, mai putin de jumatate din numarul total al partilor contractante informeaza secretarul general ca resping amendamentul propus si ca cel putin o treime din numarul total al partilor contractante dar nu mai putin de zece, il informeaza ca accepta sau ca doresc convocarea unei conferinte pentru a-l examina, secretarul general va convoca o conferinta in vederea examinarii amendamentului propus sau a oricarei alte propuneri cu care va fi sesizat in conformitate cu paragraful 4 al prezentului articol. 4.Daca o conferinta este convocata conform dispozitiilor paragrafului 3 al prezentului articol, secretarul general va invita toate statele vizate la paragraful 1 al art. 45 al conventiei. El va cere tututror statelor invitate la conferinta sa-i prezinte, cel mai tirziu in 6 luni inainte de data deschiderii, orice propunere care ar dori sa fie examinata de aceasta conferinta in afara de amendamentul propus si va comunica aceste propuneri, cu cel putin 3 luni inainte de data deschiderii conferintei, tuturor statelor invitate la conferinta. 5._ a)Orice amendament la conventie va fi considerat acceptat daca a fost adoptat cu o majoritate de doua treimi a statelor reprezentate la conferinta, cu conditia ca aceasta majoritate sa reprezinte cel putin doua treimi din numarul partilor contractante reprezentate la conferinta. Secretarul general va incunostinta tuturor partilor contractante despre adoptarea amendamentului si acesta va intra in vigoare la 12 luni de la data acestei instiintari pentru toate partile contractante, cu exceptia acelora care, inauntrul acestui termen, vor instiinta secretarul general ca resping amendamentul. b)Orice parte contractanta care va respinge un amendament in termenul de 12 luni va putea, in orice moment, sa instiinteze secretarul general ca il accepta,iar secretarul general va comunica aceasta instiintare tuturor celorlalte parti
contractante. Amendamentul va intra in vigoare, pentru partea contractanta care va instiinta acceptarea sa, la 6 luni dupa data la care secretarul general va primi instiintarea sau la sfirsitul termenului de 12 luni, daca data este posterioara precedentei. 6.Daca propunerea de amendament nu se considera acceptata, conform paragrafului 2 al prezentului articol, si daca conditiile prescrise la paragraful 3 al prezentului articol pentru convocarea unei conferinte nu sint intrunite, propunerea de amendament va fi considerata respinsa. Art. 50 Orice parte contractanta va putea declara nula prezenta conventie printr-o instiintare scrisa adresata secretarului general. Declaratia va avea efect la un an de la data la care secretarul general va primi instiintarea. Art. 51 Prezenta conventie va inceta de a fi in vigoare daca numarul partilor contractante este inferior lui cinci in timpul unei perioade oarecare de 12 luni consecutive. Art. 52 Orice diferend intre doua sau mai multe parti contractante privind interpretarea sau aplicarea conventiei, pe care partile nu ar putea sa le reglementeze pe cale de tratative sau intr-un alt mod, va putea fi adus, la cererea oricareia dintre partile contractante interesate, in fata Curtii internationale de Justitie, pentru a fi rezolvat de aceasta. Art. 53 Nici o dispozitie a conventiei nu va fi interpretata ca interzicind unei parti contractante sa ia masurile corespunzatoare cu dispozitiile Cartei Natiunilor Unite si limitate la cerintele situatiei pe care le apreciaza necesare pentru siguranta sa externa sau interna. Art. 54 1.Orice stat va putea, in momentul in care va semna conventia sau va depune instrumentul de ratificare sau de aderare, sa declare ca nu se considera legat de art. 52 al conventiei. Celelalte parti contractante nu vor fi legate de art. 52 fata de oricare dintre partile contractante care va face o astfel de declaratie. 2.In momentul in care depune instrumentul de ratificare sau de aderare, orice stat poate sa declare, prin instiintare adresata secretarului general, ca va asimila motoretele motocicletelor in scopul aplicarii conventiei (art. 1. n). In orice moment un stat va putea ulterior, printr-o instiintare trimisa secretarului general, sa-si retraga declaratia. 3.Declaratiile prevazute la paragraful 2 al prezentului articol vor intra in vigoare la 6 luni dupa data la care secretarul general va primi instiintarea sau la data la care conventia va intra in vigoare pentru statul care va face declaratie daca aceasta data este posterioara precedentei. 4.Orice modificare a unui semn distinctiv ales anterior, instiintata conform paragrafului 4 al art. 45 sau paragrafului 3 al art. 46 din conventie, va intra in vigoare la 3 luni dupa data la care secretarul general va primi instiintarea. 5.Rezervele la prezenta conventie si la anexele sale, altele decit cele prevazute la paragraful 1 al prezentului articol, sint permise cu conditia sa fie formulate in scris si, daca au fost formulate inainte de depunerea instrumentului de ratificare sau de aderare, sa fie confirmate prin acest instrument. Secretarul general va comunica aceste rezerve tuturor statelor prevazute la paragraful 1 al art. 45 din conventie. 6.Orice parte contractanta care va formula o rezerva sau va face o declaratie in conformitate cu paragrafele 1 si 4 ale prezentului articol va putea, in orice moment, sa o retraga printr-o instiintare adresata secretarului general.
7.Orice rezerva facuta conform paragrafului 5 al prezentului articol: a)modifica, pentru partea contractanta care a formulat acea rezerva, dispozitiile conventiei asupra carora poarta rezerva, in limitele acesteia; b)modifica aceste dispozitii in aceleasi limite pentru celelalte parti contractante in ce priveste relatiile lor cu partea contractanta care a facut cunoscuta rezerva. Art. 55 In afara declaratiilor, instiintarilor si comunicarilor prevazute la art. 49 si art. 54 ale conventiei, secretarul general va aduce la cunostinta tuturor statelor vizate la paragraful 1 al art. 45: a)semnaturile, ratificarile si aderarile, conform art. 45; b)instiintarile si declaratiile, conform paragrafului 4 al art. 45 si art. 46; c)datele de intrare in vigoare a conventiei, in virtutea art. 47; d)data intrarii in vigoare a amendamentelor la conventie, conform paragrafelor 2 si 5 ale art. 49; e)declararea nulitatii, conform art. 50; f)abrogarea conventiei, conform art. 51. Art. 56 Originalul conventiei, intocmit intr-un singur exemplar in limbile engleza, chineza, spaniola, franceza si rusa, toate cele cinci texte fiind la fel de valabile, va fi depus pe linga secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite, care va transmite copii certificate conforme tuturor statelor vizate la paragraful 1 al art. 45 din conventie. Pentru care imputernicitii, legal autorizati de guvernele lor, au semnat conventia. Incheiata la Viena, in a 8-a zi a lunii noiembrie 1968.
ANEXA nr. 1: Exceptii de la obligatia de a admite in circulatie internationala automobilele si remorcile

1.Partile contractante pot sa nu admita in circulatie internationala pe teritoriul lor automobilele, remorcile si ansamblurile de vehicule a caror greutate, totala sau pe osie, ori ale caror dimensiuni depatesc limitele stabilite de legislatia nationala pentru vehiculele inmatriculate pe teritoriul lor. Partile contractante pe teritoriul carora are loc o circulatie internationala de vehicule grele se vor stradui sa incheie acorduri regionale care sa permita, in circulatie internationala, accesul pe drumurile regiunii, cu exceptia unor drumuri de importanta redusa, a vehiculelor sau ansamblurilor de vehicule ale caror greutate si dimensiuni nu depasesc limitele fixate prin aceste acorduri. 2.Pentru aplicarea paragrafului 1 al prezentei anexe, nu vor fi considerate ca depasire a latimii maxime autorizate proeminenta: a)pneurilor in apropierea punctului lor de contact cu solul si a legaturilor cu indicatoarele de presiune a pneurilor; b)dispozitivelor antiderapante ce vor fi montate pe roti; c)oglinzilor retrovizoare construite astfel incit sa poata, ca urmare a unei apasari moderate, sa cedeze in ambele sensuri pentru a nu trece peste latimea maxima autorizata; d)indicatoarelor de directie laterale si luminilor de gabarit, cu conditia ca proeminenta sa nu fie mai mare de citiva centimetri; e)sigiliilor vamale aplicate pe incarcatura si dispozitivelor de fixare si protectie a acestor sigilii. 3.Partile contractante pot sa nu admita in circulatie internationala pe teritoriul lor urmatoarele ansambluri de vehicule, in masura in care legislatia lor nationala interzice circulalia unor astfel de ansambluri: a)motociclete cu remorci;
b)ansambluri constituite dintr-un automobil si multe remorci; c)vehicule articulate destinate transportului de persoane. 4.Partile contractante pot sa nu admita in circulatie internationala pe teritoriul lor automobilele si remorcile care beneficiaza de exceptii conform paragrafului 60 al anexei nr. 5 a conventiei. 5.Partile contractante pot sa nu admita in circulatie internationala pe teritoriul lor motoretele si motocicletele al caror conducator si, daca e cazul, pasager nu este echipat cu casca de protectie. 6.Partile contractante pot sa conditioneze admiterea in circulatie internationala pe teritoriul lor a oricarui automobil, altul decit o motoreta sau o motocicleta cu doua roti fara atas, de prezenta la bordul automobilului a unui dispozitiv, prevazut la paragraful 56 al anexei nr. 5 a conventiei, si destinat, in caz de oprire pe partea carosabila, sa anunte pericolul pe care-l constituie vehiculul astfel oprit. 7.Partile contractante pot sa conditioneze admiterea in circulatie internationala, pe anumite drumuri grele sau in anumite regiuni cu relief greu de pe teritoriul lor, a automobilelor a caror greutate maxima autorizata depaseste 3.500 kg, de respectarea dispozitiilor speciale impuse de legislatia lor nationala pentru admiterea pe aceste drumuri sau in aceste regiuni a vehiculelor cu aceeasi greutate maxima autorizata pe care le-a inmatriculat. 8.Partile contractante pot sa nu admita in circulatie internationala pe teritoriul lor orice automobil prevazut cu lumini de incrucisare asimetrice atunci cind reglarea fascicolelor nu este adaptata sensului circulatiei de pe teritoriul lor. 9.Partile contractante pot sa nu admita in circulatie internationala pe teritoriul lor orice automobil sau remorca atasata unui automobil care ar purta un semn distinctiv, altul decit acela prevazut pentru acest vehicul la art. 37 al conventiei.
ANEXA nr. 2: Numarul de inmatriculare al automobilelor si remorcilor in circulatie internationala
1.Numarul de inmatriculare prevazut la art. 35 si 36 ale conventiei trebuie sa fie compus fie din cifre, fie din cifre si litere. Cifrele trebuie sa fie arabe, iar literele cu caractere latine majuscule. Totusi, pot fi utilizate si alte cifre sau caractere, dar numarul de inmatriculare trebuie atunci sa fie repetat in cifre arabe si in caractere latine majuscule. 2.Numarul de inmatriculare trebuie sa fie compus si aplicat in asa fel incit sa fie vizibil pe timp senin de la o distanta de minimum 40 m, de un observator asezat pe axa vehiculului, iar vehiculul oprit. Partile contractante pot, pentru vehiculele pe care le inmatriculeaza, sa reduca aceasta distanta minima de lizibilitate pentru motociclete si categoriile speciale de automobile carora ar fi dificil sa dea numerelor de inmatriculare dimensiuni suficiente pentru a fi lizibile de la 40 m. 3.In cazul in care numarul de inmatriculare este aplicat pe o placa speciala aceasta trebuie sa fie plana si fixata intr-o pozitie verticala sau aproape verticala si perpendiculara pe planul longitudinal median al vehiculului. In cazul in care numarul este aplicat sau scris pe vehicul, suprafata pe care este fixat sau scris trebuie sa fie plana si verticala, precum si perpendiculara pe planul longitudinal median al vehiculului. 4.Cu exceptia dispozitiilor paragrafului 5 al art. 32, placa sau suprafata pe care este fixat sau scris numarul de inmatriculare poate fi dintr-un material reflectorizant.
ANEXA nr. 3: Semnul distinctiv al automobilelor si remorcilor in circulatie internationala
1.Semnul distinctiv prevazut la art. 37 al conventiei trebuie sa fie compus din una pina la trei litere cu caractere latine majuscule. Literele vor avea o inaltime minima
de 0,08 m, iar scrisul o grosime de cel putin 0,01 m. Literele vor fi scrise cu negru pe fond alb, avind forma unei elipse cu axa mare orizontala. 2.Cind semnul distinctiv nu are decit o singura litera, axa mare a elipsei poate fi verticala. 3.Semnul distinctiv nu trebuie sa fie incorporat in numarul de inmatriculare si nici fixat in asa fel incit sa poata fi confundat cu acesta din urma sau sa dauneze asupra lizibilitatii sale. 4.Pe motociclete si pe remorcile lor, dimensiunile axelor elipsei vor fi de cel putin 0,175 m si respectiv 0,115 m. Pe celelalte automobile si pe remorcile lor, dimensiunile axelor elipsei vor fi de cel putin: a)0,24 m si 0,145 m, daca semnul distinctiv are 3 litere; b)0,175 m si 0,115 m, daca semnul distinctiv are mai putin de 3 litere. 5.Dispozitiile paragrafului 3 al anexei nr. 2 se aplica la fixarea semnului distinctiv pe vehicule.
ANEXA nr. 4: Elemente de identificare a automobilelor si remorcilor in circulatie internationala

1.Elementele de identificare cuprind: a)Pentru automobile: (i)numele sau marca constructorului vehiculului; (ii)pe sasiu sau, in lipsa acestuia, pe caroserie numarul de fabricatie sau numarul de serie al constructorului; (iii)pe motor, numarul de fabricatie al motorului, atunci cind un astfel de numar este aplicat de constructor. b)Pentru remorci, indicatiile mentionate la alin. i) si ii) de mai sus; c)Pentru motorete, indicarea capacitatii cilindrice si literele "CM". 2.Elementele mentionate la paragraful 1 al prezentei anexe trebuie sa fie plasate in locuri accesibile si usor de citit; in plus, ele trebuie sa fie greu de modificat sau de inlaturat. Literele si cifrele incluse in semne vor fi numai cu caractere latine sau cursive denumite engleze si in cifre arabe, fie repetate in acest mod.
ANEXA nr. 5: Conditii tehnice pentru automobile si remorci

1.Partile contractante care, conform art. 1 alin. n) al conventiei, au declarat ca vor sa asimileze motocicletelor vehiculele cu 3 roti a caror greutate in gol nu depaseste 400 kg, trebuie sa supuna acestea din urma regulilor stabilite in prezenta anexa fie pentru motociclete, fie pentru celelalte automobile. 2.In sensul prezentei anexe, termenul remorca nu se aplica decit remorcilor destinate a fi cuplate la un automobil. 3.Cu exceptia dispozitiilor paragrafului 2 a) al art. 3 din conventie, orice parte contractanta poate, pentru automobilele pe care le inmatriculeaza si pentru remorcile pe care le admite in circulatie potrivit legislatiei nationale, sa impuna prevederi care sa completeze dispozitiile prezentei anexe ori sa fie mai severe decit acestea. 4.In sensul prezentului capitol: a)termenul roti ale unei osii inseamna rotile simetrice sau aproape simetrice, in raport cu planul longitudinal median al vehiculului, chiar daca nu sint asezate pe aceeasi osie (o osie tandem este socotita ca doua osii); b)termenul frina de serviciu inseamna dispozitivul utilizat in mod normal pentru a reduce viteza si a opri vehiculul;
CAPITOLUL I: Frinarea
c)termenul frina de stationare inseamna dispozitivul utilizat pentru a mentine, in absenta conducatorului, vehiculul imobil sau, in cazul unei remorci, remorca atunci cind aceasta este decuplata; d)termenul frina de ajutor inseamna dispozitivul destinat sa reduca viteza si sa opreasca vehiculul in caz de defectare a frinei de serviciu. 5.Orice automobil, altul decit o motocicleta, trebuie sa fie echipat cu frine care pot fi actionate cu usurinta de catre conducatorul asezat la locul de conducere. Aceste frine trebuie sa asigure cele trei functii ale frinarii, astfel: a)o frina de serviciu care sa permita reducerea vitezei si oprirea vehiculului in mod sigur, rapid si eficace, indiferent de conditiile incarcaturii si de gradul de inclinare a drumului pe care circula; b)o frina de stationare care sa permita mentinerea vehiculului imobil, oricare ar fi conditiile de incarcare, la o inclinare a drumului de 16%, suprafetele active ale frinei raminind in pozitia de frinare prin intermediul unui dispozitiv care actioneaza mecanic; c)o frina de ajutor care sa permita reducerea vitezei si oprirea vehiculului, oricare ar fi conditiile incarcaturii, pe o distanta rezonabila, chiar in caz de defectare a frinei de serviciu. 6.Cu exceptia dispozitiilor paragrafului 5 al prezentei anexe, dispozitivele care asigura cele trei functii ale frinarii (frina de serviciu, frina de ajutor si frina de stationare) pot avea parti comune; combinarea comenzilor nu este admisa decit cu conditia sa existe cel putin doua comenzi distincte. 7.Frina de serviciu trebuie sa actioneze asupra tuturor rotilor vehiculului; totusi, in cazul vehiculelor care au mai mult de doua osii, rotile unei osii pot sa nu fie frinate. 8.Frina de ajutor trebuie sa actioneze asupra unei roti cel putin de fiecare parte a planului longitudinal median al vehiculului; aceeasi dispozitie se aplica frinei de stationare. 9.Frina de serviciu si frina de stationare trebuie sa actioneze asupra suprafetelor de frinare conectate la roti in mod permanent, prin intermediul unor piese suficient de rezistente. 10.Nici o suprafata frinata nu trebuie sa fie decuplata de roti. Totusi, o astfel de decuplare este admisa pentru anumite suprafete frinate, cu conditia: a)sa fie doar momentana, ca de exemplu in timpul schimbarii vitezelor; b)atit timp cit actioneaza asupra frinei de stationare, sa nu fie posibila decuplarea fara interventia conducatorului, si c)atit timp cit actioneaza asupra frinei de serviciu sau de ajutor, actiunea de frinare continua sa se poata exercita cu eficacitatea prescrisa la paragraful 5 al acestei anexe. 11.Cu exceptia dispozitiilor paragrafului 17 c) al prezentei anexe, orice remorca alta decit o remorca usoara trebuie sa fie prevazuta cu frine, si anume: a)o frina de serviciu care sa permita reducerea vitezei si oprirea sigura, rapida si eficace, oricare ar fi conditiile incarcaturii si gradul de inclinare a drumului pe care circula; b)o frina de stationare care sa permita mentinerea vehiculului imobil, oricare ar fi conditiile incarcaturii, pe o inclinare de 16%, suprafetele active ale frinei raminind mentinute in pozitie de frinare prin intermediul unui dispozitiv cu actiune pur mecanica. Prezenta dispozitie nu se aplica remorcilor care nu pot fi decuplate de
SECTIUNEA A: Frinarea automobilelor altele decit motocicletele
SECTIUNEA B: Frinarea remorcilor
vehiculul tragator fara ajutorul uneltelor, cu conditia ca cerintele referitoare la frina de stationare sa fie respectate pentru ansamblul de vehicule. 12.Dispozitivele care asigura cele doua functii ale frinarii (serviciu si stationare) pot avea parti comune. 13.Frina de serviciu trebuie sa actioneze asupra tuturor rotilor remorcii. 14.Frina de serviciu trebuie sa poata fi pusa in functiune prin comanda frinei de serviciu a vehiculului tragator; totusi, daca greutatea maxima autorizata a remorcii nu depaseste 3.500 kg, frina poate fi conceputa pentru a nu fi pusa in actiune, in timpul mersului, decit prin simpla apropiere a remorcii de vehiculul tragator (frinare prin inertie). 15.Frina de serviciu si frina de stationare trebuie sa actioneze asupra suprafetelor frinate conectate la roti in mod permanent prin intermediul unor piese suficient de rezistente. 16.Dispozitivele de frinare trebuie sa fie astfel incit sa asigure oprirea automata a remorcii in caz de rupere a dispozitivului de cuplare in timpul mersului. Totusi, aceasta dispozitie nu se aplica remorcilor cu o osie sau cu doua osii cu distanta intre ele de mai putin de 1 m, cu conditia ca greutatea lor maxima autorizata sa nu depaseasca 1.500 kg si, cu exceptia semiremorcilor, sa fie prevazute, pe linga un dispozitiv de cuplare, cu o legatura secundara prevazuta la paragraful 58 al acestei anexe. 17.In afara dispozitiilor de la lit. A si B ale prezentului capitol referitoare la vehiculele izolate (automobil si remorci), prevederile de mai jos se vor aplica ansamblurilor acestor vehicule: a)dispozitivele de frinare montate pe fiecare din vehiculele care compun ansamblul trebuie sa fie corespunzatoare; b)actiunea frinei de serviciu trebuie sa fie repartizata corespunzator si sincronizata intre vehiculele care compun ansamblul; c)greutatea maxima autorizata a unei remorci neprevazuta cu frina de serviciu nu trebuie sa depaseasca jumatatea totalului greutatii in gol a vehiculului tragator si a greutatii conducatorului. 18._ a)Orice motocicleta trebuie sa fie prevazuta cu doua dispozitive de frinare, care sa actioneze unul cel putin asupra rotii sau rotilor din spate, iar celalalt cel putin asupra rotii sau rotilor din fata; daca unei motociclete i se adauga un atas, frinarea rotii atasului nu este ceruta. Aceste dispozitive de frinare trebuie sa permita reducerea vitezei si oprirea motocicletei intr-un mod sigur, rapid si eficace, oricare ar fi conditiile sale de incarcare si declivitatea drumului pe care circula. b)In afara dispozitivelor prevazute la alin. a) al prezentului paragraf, motocicletele cu trei roti simetrice in raport cu planul longitudinal median al vehiculului trebuie sa fie prevazute cu o frina de stationare care sa corespunda conditiilor de la alin. b) al paragrafului 5 al acestei anexe. 19.In sensul prezentului capitol, termenul: lumina de drum este lumina vehiculului care serveste la iluminarea drumului pe o mare distanta in fata vehiculului; lumina de intilnire este lumina vehiculului care serveste la iluminarea drumului in fata, fara sa orbeasca sau sa stinjeneasca pe conducatorii care vin din sens invers, precum si pe ceilalti participanti la circulatie;
SECTIUNEA C: Frinarea ansamblurilor de vehicule
SECTIUNEA D: Frinarea motocicletelor
CAPITOLUL II: Lumini si dispozitive reflectorizante
lumina de pozitie fata este lumina care serveste la indicarea prezentei si a latimii acestui vehicul vazut din fata; lumina de pozitie spate este lumina care serveste la indicarea prezentei si a latimii acestui vehicul vazut din spate; lumina de frinare este lumina care serveste a semnala celorlalti participanti la circulatie ce se gasesc in spatele acestui vehicul ca conducatorul sau actioneaza frina de serviciu; lumina de ceata este lumina care serveste la imbunatatirea iluminarii drumului in caz de ceata, ninsoare, furtuna sau nor de praf; lumina de mers inapoi este lumina care serveste la iluminarea drumului in spatele acestui vehicul si la avertizarea celorlalti participanti la circulatie ca vehiculul merge inapoi sau este pe punctul de a merge inapoi; lumina indicatoare de directie este lumina care serveste a indica celorlalti participanti la circulatie ca conducatorul are intentia sa schimbe directia spre dreapte sau spre stinga; catadioptru este un dispozitiv care serveste la indicarea prezentei unui vehicul prin reflectarea luminii care emana de la o sursa luminoasa independenta de acest vehicul, observatorul fiind asezat in apropierea acelei surse luminoase; suprafata iluminata este pentru lumini suprafata vizibila de iesire a luminii emise, iar pentru catadioptri suprafata vizibil reflectorizanta. 20.Culorile luminilor prevazute in prezentul capitol trebuie sa fie, pe cit posibil, conforme definitiilor date in suplimentul la aceasta anexa. 21.Cu exceptia motocicletelor, orice automobil care depaseste in linie dreapta viteza de 40 km/h trebuie sa fie echipat in fata cu un numar pereche de lumini de drum albe sau galbene selectiv capabile sa ilumineze, in mod eficace, drumul, noaptea, pe timp senin, pe o distanta de cel putin 100 m in fata vehiculului. Limitele exterioare ale suprafetei iluminate de luminile de drum nu trebuie in nici un caz sa fie situate mai aproape de extremitatea latimii vehiculului decit marginile exterioare ale suprafetei iluminate de luminile de intilnire. 22.Cu exceptia motocicletelor, orice automobil care depaseste in linie dreapta viteza de 10 km/h trebuie se fie echipat in fata cu doua lumini de intilnire albe sau galbene selectiv capabile sa ilumineze, in mod eficace, drumul, noaptea, pe timp senin, pe o distanta de cel putin 40 m in fata vehiculului. De fiecare parte, punctul suprafetei iluminate cel mai indepartat de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie sa se afle la mai mult de 0,40 m de extremitatea latimii vehiculului. Un automobil nu trebuie sa fie prevazut cu mai mult de doua lumini de intilnire. Acestea trebuie sa fie reglate pentru a fi conforme definitiei de la paragraful 19 al acestei anexe. 23.Orice automobil, altul decit o motocicleta fara atas, trebuie sa fie echipat in fata cu doua lumini de pozitie albe; totusi, se admite galbenul selectiv pentru luminile de pozitie din fata inglobate in luminile de drum sau in luminile de intilnire care emit fascicule de lumina galben selectiv. Aceste lumini de pozitie, atunci cind sint singurele lumini aprinse in fata, trebuie sa fie vizibile, noaptea, pe timp senin, de la o distanta de cel putin 300 m, fara a orbi sau stinjeni pe ceilalti participanti la circulatie. De fiecare parte, punctul suprafetei iluminate cel mai indepartat de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie sa se gaseasca la mai mult de 0,40 m de marginea vehiculului. 24._ a)Orice automobil, altul decit o motocicleta cu doua roti fara atas, trebuie sa fie echipat la spate cu un numar pereche de lumini de pozitie rosii vizibile noaptea, pe timp senin, de la o distanta de cel putin 300 m, fara a orbi sau stinjeni pe ceilalti
participanti la circulatie. De fiecare parte, punctul suprafetei iluminate cel mai indepartat de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie sa se gaseasca la mai mult de 0,40 m de marginea vehiculului. b)Orice remorca trebuie sa fie echipata la spate cu un numar pereche de lumini de pozitie rosii vizibile noaptea, pe timp senin, de la o distanta de cel putin 800 m, fara a orbi sau stinjeni pe ceilalti participanti la circulatie. De fiecare parte, punctul suprafetei iluminate cel mai indepartat de planul longitudinal median al remorcii nu trebuie sa se gaseasca la mai mult de 0,40 m de marginea remorcii. Totusi remorcile a caror latime nu depaseste 0,80 m pot sa nu fie echipate decit cu o singura lumina daca sint cuplate la o motocicleta cu doua roti fara atas. 25.Orice automobil sau remorca ce poarta la spate un numar de inmatriculare trebuie sa fie echipat cu un dispozitiv de iluminare a acestui numar astfel incit, cind este iluminat de dispozitiv, sa fie lizibil noaptea, pe timp senin, vehiculul fiind oprit, de la o distanta de 20 m din spatele vehiculului; orice parte contractanta poate sa reduca aceasta distanta minima de lizibilitate pe timpul noptii in aceeasi proportie si pentru aceleasi vehicule pentru care va reduce, conform paragrafului 2 al anexei nr. 2 a conventiei, distanta minima de lizibilitate pe timp de zi. 26.La orice automobil (inclusiv motocicletele) si la orice ansamblu constituit dintrun vehicul automobil si una sau mai multe remorci, legaturile electrice trebuie sa fie astfel incit luminile de drum, de intilnire, de ceata, de pozitie din fata si dispozitivul prevazut la paragraful 25, sa nu poata fi puse in functiune decit atunci cind luminile de pozitie ale automobilului sau ale ansamblului de vehicule situate cel mai in spate, sint aprinse. Totusi, aceasta conditie nu este obligatorie pentru luminile de drum sau pentru luminile de intilnire atunci cind sint folosite pentru a da avertismente luminoase conform paragrafului 5 al art. 33 al conventiei. Mai mult, legaturile electrice trebuie sa fie in asa fel realizate incit luminile de pozitie din fata sa fie totdeauna aprinse atunci cind cele de intilnire, de drum sau de ceata sint aprinse. 27.Orice automobil, altul decit o motocicleta cu doua roti fara atas, trebuie sa fie echipat la spate cu cel putin doi catadioptri rosii a caror forma sa nu fie triunghiulara. De fiecare parte, punctul suprafetei luminoase cel mai indepartat al planului longitudinal median al vehiculului nu trebuie sa se gaseasca la mai mult de 0,40 m de marginea vehiculului. Catadioptrii trebuie sa fie vizibili pentru conducatorul unui vehicul noaptea, pe timp senin, de la o distanta de cel putin 150 m, atunci cind sint iluminati de luminile de drum ale acestui vehicul. 28.Orice remorca trebuie sa fie prevazuta la spate cu cel putin doi catadioptri rosii. Acestia trebuie sa aiba forma unui triunghi echilateral cu un virf in sus si o latura orizontala si ale caror laturi sa aiba cel putin 0,15 m si cel mult 0,20 m; nici o lumina de semnalizare nu trebuie sa fie instalata in interiorul triunghiului. Acesti catadioptri trebuie sa corespunda conditiei de vizibilitate fixata la paragraful 27 de mai sus. De fiecare parte, punctul suprafetei luminoase cel mai indepartat al planului longitudinal median al remorcii nu trebuie sa se gaseasca la mai mult de 0,40 m de marginea remorcii. Totusi, remorcile a caror latime nu depaseste 0,80 m pot sa nu fie prevazute decit cu un singur catadioptru daca sint cuplate la o motocicleta fara atas. 29.Orice remorca trebuie sa fie prevazuta in fata cu doi catadioptri albi a caror forma sa nu fie triunghiulara. Ei trebuie sa indeplineasca conditiile de amplasare si vizibilitate stabilite la paragraful 27 de mai sus. 30.O remorca cu latimea de peste 1,60 m trebuie sa fie prevazuta in fata cu doua lumini de pozitie albe. Luminile de pozitie trebuie sa fie plasate cit mai aproape posibil de marginea remorcii si in orice caz in asa fel incit punctul suprafetei
luminoase cel mai indepartat de planul longitudinal median al remorcii sa nu se gaseasca la mai mult de 0,15 m de aceste margini. 31.Cu exceptia motocicletelor cu doua roti, cu sau fara atas, orice automobil care depaseste in linie dreapta viteza de 25 km/h trebuie sa fie prevazut in spate cu doua lumini de frinare de culoare rosie a caror intensitate luminoasa sa fie net superioara aceleia a luminilor de pozitie din spate. Aceeasi dispozitie se aplica oricarei remorci ce constituie ultimul vehicul al unui ansamblu de vehicule; totusi, nici o lumina de frinare nu este necesara in cazul remorcilor mici ale caror dimensiuni sint astfel incit permit luminilor de frinare ale vehiculului tragator sa fie vizibile. 32.Cu exceptia posibilitatii pentru partile contractante care, conform paragrafului 2 al art. 54 al conventiei, vor declara ca asimileaza motoretele motocicletelor, de a scuti motoretele in total sau in parte de aceste obligatii: a)orice motocicleta cu sau fara atas trebuie sa fie prevazuta cu o lumina de intilnire care sa corespunda conditiilor referitoare la culoare si vizibilitate stabilite la paragraful 22 de mai sus; b)orice motocicleta cu sau fara atas, care depaseste in linie dreapta viteza de 40 km/h, trebuie sa fie echipata, in afara de lumina de intilnire, cu cel putin o lumina de drum care sa corespunda dispozitiilor de culoare si vizibilitate stabilite la paragraful 21 de mai sus. Daca aceasta motocicleta are mai multe lumini de drum, acestea trebuie sa fie situate cit mai aproape posibil una de alta; c)o motocicleta cu doua roti, cu sau fara atas, nu trebuie sa fie echipata cu mai mult de o lumina de intilnire si cu mai mult de doua lumini de drum. 33.Orice motocicleta cu doua roti fara atas poate fi prevazuta in fata cu una sau doua lumini de pozitie care sa indeplineasca conditiile de culoare si vizibilitate stabilite la paragraful 23 de mai sus. Daca aceasta motocicleta are doua lumini de pozitie in fata, acestea trebuie sa fie situate cit mai aproape posibil una de alta. O motocicleta cu doua roti fara atas nu trebuie sa aiba mai mult de doua lumini de pozitie in fata. 34.Orice motocicleta fara atas trebuie sa fie echipata la spate cu o lumina de pozitie care sa corespunda conditiilor de culoare si vizibilitate stabilite la paragraful 24 a) de mai sus. 35.Orice motocicleta fara atas trebuie sa fie prevazuta la spate cu un catadioptru care sa satisfaca conditiile de culoare si vizibilitate stabilite la paragraful 27 de mai sus. 36.Cu exceptia posibilitatii pentru partile contractante care, conform paragrafului 2 al art. 54 al conventiei, vor declara ca asimileaza motoretele motocicletelor, de a scuti de aceasta obligatie motoretele cu sau fara atas, orice motocicleta cu sau fara atas trebuie sa fie prevazuta cu o lumina de frinare care sa satisfaca dispozitiile paragrafului 31 de mai sus. 37.Cu exceptia dispozitiilor relative la lumini si dispozitive prevazute pentru motocicletele fara atas, orice atas cuplat la o motocicleta cu doua roti trebuie sa fie echipat in fata cu o lumina de pozitie care sa satisfaca conditiile de culoare si vizibilitate stabilite la paragraful 23 de mai sus, iar in spate cu o lumina de pozitie care sa satisfaca conditiile de culoare si vizibilitate stabilite la paragraful 24 a) de mai sus si cu un catadioptru care sa corespunda conditiilor de culoare si vizibilitate prevazute la paragraful 27 de mai sus. Legaturile electrice trebuie sa fie astfel incit luminile de pozitie din fata si din spate ale atasului sa se aprinda in acelasi timp cu lumina de pozitie din spate a motocicletei. In orice caz, un atas nu trebuie sa fie prevazut nici cu lumina de drum si nici cu lumina de intilnire.
38.Automobilele cu trei roti simetrice in raport de planul longitudinal median al vehiculului, asimilate motocicletelor in aplicarea alin. n) al art. 1 al conventiei, trebuie sa fie echipate cu dispozitivele prevazute 1a art. 21, 22, 23, 24 a), 27 si 31 de mai sus. Totusi, atunci cind latimea unui astfel de vehicul nu depaseste 1,30 m, sint suficiente doar o lumina de drum si o lumina de intilnire. Dispozitiile referitoare la distanta suprafetelor luminoase in raport cu latimea vehiculului nu sint aplicabile in acest caz. 39.Orice automobil, cu exceptia acelora ai caror conducatori pot semnaliza cu bratul schimbarile de directie vizibile din toate directiile de catre participantii la circulatie, trebuie sa fie echipat cu lumini indicatoare de directie fixe, cu lumina intermitenta galbena auto, dispuse in numar egal pe vehicul si vizibile ziua si noaptea de participantii la circulatie interesati de miscarea vehiculului. Cadenta intermitentei luminii trebuie sa fie de 90 pe minut cu o tolenanta de 30. 40.Daca sint instalate lumini de ceata pe un automobil altul decit o motocicleta cu sau fara atas, ele trebuie sa fie albe sau galbene selectiv, in numar de doua si situate astfel incit nici un punct al suprafetei lor luminoase sa nu se gaseasca mai sus de punctul cel mai inalt al suprafetei luminoase a luminilor de intilnire si ca, de fiecare parte, punctul suprafetei luminioase cel mai indepartat de planul longitudinal median al vehiculului sa nu se gaseasca la mai mult de 0,40 m de extremitatea latimii vehiculului. 41.Nici o lumina de mers inapoi nu trebuie sa orbeasca sau sa stinjeneasca pe ceilalti participanti la circulatie. Daca o astfel de lumina este instalata pe un automobil, ea trebuie sa emita o lumina alba, galbena auto sau galbene selectiv. Comanda de aprindere a acestei lumini trebuie sa fie astfel incit sa nu se poata aprinde decit atunci cind a fost pus in functiune dispozitivul de mers inapoi. 42.Nici o lumina, alta decit luminile indicatoare de directie, montata pe un automobil sau remorca, nu trebuie sa fie intermitenta, cu exceptia acelora care sint folosite, conform legislatiei nationale a partilor contractante, pentru a semnaliza vehiculele sau ansamblurile de vehicule care nu sint obligate sa respecte regulile generale de circulatie sau a caror prezenta pe drum impune celorlalti participanti la circulatie precautii deosebite, cum sint vehiculele prioritare, convoaiele de vehicule, vehiculele agabaritice si vehiculele sau masinile destinate constructiei sau intretinerii drumurilor. Totusi, partile contractante pot permite sau dispune ca anumite lumini, altele decit cele de culoare rosie, sa fie intermitente in total sau in parte pentru a semnaliza pericolul deosebit pe care-l prezinta pentru moment vehiculul. 43.In aplicarea dispozitiilor prezentei anexe, va fi considerat: a)ca o singura lumina orice combinatie a doua sau a mai multor lumini, identice sau nu, dar avind aceeasi functie si aceeasi culoare, ale caror proiectii ale suprafetelor luminoase pe un plan vertical perpendicular pe planul longitudinal median al vehiculului ocupa cel putin 50% din suprafata celui mai mic dreptunghi circumscris proiectiilor suprafetelor luminoase aratate mai sus; b)ca doua sau ca un numar pereche de lumini, o singura suprafata luminoasa avind forma unei benzi atunci cind aceasta este situata simetric in raport cu planul longitudinal median al vehiculului si cind se afla cel putin la 0,40 m de marginea exterioara a latimii vehiculului de fiecare parte a acesteia, avind o lungime minima de 0,80 m. Iluminarea unei astfel de suprafete trebuie sa fie asigurata de cel putin doua surse luminoase situate cit mai aproape de extremitatile sale. Suprafata luminoasa poate consta dintr-un ansamblu de elemente suprapuse astfel incit proiectiile diverselor suprafete luminoase elementare pe un plan vertical perpendicular pe planul longitudinal median al vehiculului sa ocupe cel putin 50%
din suprafata celui mai mic dreptunghi circumscris proiectiilor suprafetelor luminoase elementare aratate mai sus. 44.Pe un acelasi vehicul luminile care au aceeasi functie si sint orientate spre aceeasi directie trebuie sa fie de aceeasi culoare. Luminile si catadioptrii care sint in numar pereche trebuie sa fie situate simetric in raport cu planul longitudinal median al vehiculului, cu exceptia vehiculelor a caror forma exterioara este asimetrica. Luminile fiecarei perechi trebuie sa aiba aproape aceeasi intensitate. 45.Luminile de natura diferita si, cu exceptia dispozitiilor celorlalte paragrafe ale prezentului capitol, luminile si catadioptrii, pot fi grupate sau inglobate in acelasi dispozitiv, cu conditia ca fiecare din aceste lumini si catadioptri sa corespunda dispozitiilor prezentei anexe care le sint aplicabile. 46.Aparat de directie Orice automobil trebuie sa fie echipat cu un aparat de directie robust care sa permita conducatorului sa schimbe cu usurinta, repede si in siguranta directia vehiculului sau. 47.Oglinda retrovizoare Orice automobil altul decit o motocicleta cu doua roti cu sau fara atas trebuie sa fie echipat cu una sau mai multe oglinzi retrovizoare, numarul, dimensiunile si modul de dispunere a acestor oglinzi trebuie sa permita conducatorului sa vada circulatia din spatele vehiculului sau. 48.Avertizor sonor Orice automobil trebuie sa fie prevazut cu cel putin un avertizor sonor care sa aiba o putere suficienta. Sunetul emis de el trebuie sa fie continuu, uniform si nu strident. Vehiculele prioritare si cele din serviciul public de transport al pasagerilor pot sa aiba avertizoare sonore suplimentare ce nu sint supuse acestor cerinte. 49.Stergator de parbriz Orice automobil prevazut cu un parbriz de dimensiuni si forma prin care conducatorul poate din locul sau de conducere sa vada in fata drumul prin elementele transparente ale acestuia, trebuie sa fie prevazut cu cel putin un stergator de parbriz, eficace si robust, situat intr-o pozitie corespunzatoare si a carei functionare sa nu solicite interventia continua a conducatorului. 50.Spalator de parbriz Orice automobil supus obligatiei de a avea cel putin un stergator de parbriz trebuie sa fie prevazut si cu un spalator de parbriz. 51.Parbriz si geamuri La orice automobil si remorca: a)materialele transparente care constituie elementele exterioare ale peretilor vehiculului, inclusiv parbrizul, sau peretele interior despartitor, trebuie sa fie in asa fel incit, in caz de spargere, pericolul leziunilor corporale sa fie cit mai redus posibil; b)geamurile parbrizului trebuie sa fie dintr-un material a carui transparenta sa nu altereze si sa nu deformeze in mod apreciabil obiectele vazute prin el, iar in caz de spargere conducatorul sa poata vedea suficient drumul. 52.Dispozitivul de mers inapoi Orice automobil trebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv de mers inapoi care sa poata fi manevrat din locul conducatorului. Acest dispozitiv nu este obligatoriu pe motocicletele si automobilele cu trei roti simetrice in raport cu planul longitudinal median al vehiculului decit daca greutatea lor maxima autorizata depaseste 400 kg. 53.Amortizorul de zgomot
CAPITOLUL III: Alte dispozitii
Fiecare motor cu ardere interna al unui automobil trebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv de esapare silentios eficace; acest dispozitiv trebuie sa fie astfel incit sa nu poata fi facut fara efect de catre conducator de la locul sau de conducere. 54.Pneuri Rotile automobilelor si ale remorcilor trebuie sa fie echipate cu pneuri, iar starea acestora trebuie sa asigure securitatea, inclusiv aderenta, chiar cind partea carosabila este umeda. Totusi, prezenta dispozitie nu ar putea sa impiedice partile contractante sa permita utilizarea de dispozitive care sa dea rezultate cel putin echivalente acelora obtinute cu pneuri. 55.Indicator de viteza Orice automobil care depaseste in linie dreapta viteza de 40 km/h trebuie sa fie prevazut cu un indicator de viteza, fiecare parte contractanta putind sa dispenseze de aceasta obligatie anumite categorii de motociclete si alte vehicule usoare. 56.Dispozitiv de semnalizare la bordul automobilelor Dispozitivul prevazut la paragraful 5 al art. 23 si la paragraful 6 al anexei nr. 1 din conventie trebuie sa fie: a)ori un panou constind dintr-un triunghi echilateral cu o latura de cel putin 0,40 m, avind marginile rosii de cel putin 0,05 m, centrul fiind gol sau de culoare deschisa; marginile rosii trebuie sa fie iluminate prin transparenta sau prevazute cu o banda reflectorizanta; panoul trebuie sa fie astfel incit sa poata fi asezat intr-o pozitie verticala stabila; b)ori un alt dispozitiv la fel de eficace prevazut de legislatia tarii unde a fost inmatriculat vehiculul. 57.Dispozitiv antifurt Orice automobil trebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv antifurt care sa permita, din momentul in care vehiculul este lasat in stationare, punerea in pana sau blocarea unui organ esential al vehiculului. 58.Dispozitiv de cuplare a remorcilor usoare Cu exceptia semiremorcilor, remorcile care nu sint echipate cu frina automata prevazuta la paragraful 16 al acestei anexe trebuie sa fie echipate, in afara unui dispozitiv de cuplare, cu un dispozitiv secundar de atas (lant, cablu etc.) care, in caz de rupere a dispozitivului de cuplare, sa poata impiedica cirma sa atinga pamintul si sa asigure o anumita directie reziduala remorcii. 59.Dispozitii generale a)In masura in care este posibil, organele mecanice si echipamentele automobilelor nu trebuie sa prezinte riscul de incendiu sau explozie; ele nu trebuie sa dea loc la o emanatie excesiva de gaze nocive, de fum opac, de mirosuri sau de zgomote; b)in masura in care este posibil, dispozitivul de aprindere de inalta tensiune a motorului automobilelor nu trebuie sa dea loc la o emitere excesiva de paraziti radioelectrici; c)orice automobil trebuie sa fie construit in asa fel incit, in fata, spre dreapta si spre stinga, cimpul de vizibilitate al conducatorului sa fie suficient pentru a-i permite sa conduca in siguranta; d)in masura in care este posibil, automobilele si remorcile trebuie sa fie construite si echipate in asa fel incit in caz de accident sa reduca pericolul pentru ocupantii lor si pentru ceilalti participanti la circulatie; in special, ele nu trebuie sa aiba inauntru sau in afara ornamente sau alte obiecte care prezinta muchii ori proeminente inutile, constituind un pericol pentru ocupanti si pentru ceilalti participanti la circulatie.
CAPITOLUL IV: Exceptii
60.Pe plan national, partile contractante pot deroga, in urmatoarele cazuri, de la dispozitiile prezentei anexe: a)pentru automobilele si remorcile a caror viteza prin constructie nu depaseste in linie dreapta 25 km/h, sau pentru care legislatia nationala o limiteaza la 25 km/h; b)pentru vehiculele infirmilor, adica automobilele mici, special concepute si construite - nu numai adaptate - pentru uzul unei persoane atinse de o infirmitate sau o incapacitate fizica si care nu sint utilizate in mod normal decit de acea persoana; c)pentru vehiculele destinate experientelor ce au ca scop realizarea progresului tehnic si imbunatatirea sigurantei; d)pentru vehiculele de o forma ori de un tip special, sau care sint utilizate in scopuri deosebite in conditii speciale. 61.Partile contractante pot, de asemenea, sa excepteze de la dispozitiile prezentei anexe vehiculele pe care le inmatriculeaza si care se pot angaja in circulatie internationala: a)autorizind culoarea galben auto pentru luminile de pozitie prevazute la paragrafele 23 si 30 si pentru catadioptrii prevazuti la paragraful 29 ale acestei anexe; b)autorizind culoarea rosie pentru acele dintre luminile indicatoare de directie prevazute la paragraful 39 al acestei anexe care sint montate la spatele vehiculului; c)autorizind culoarea rosie pentru acele dintre luminile prevazute in ultima fraza a paragrafului 42 al acestei anexe care sint montate la spatele vehiculului; d)in ce priveste pozitia luminilor la vehiculele care au o utilizare speciala si a caror forma exterioara nu ar permite respectarea acestor dispozilii fara sa se recurga la dispozitive de montare ce risca sa fie avariate sau smulse cu usurinta; e)autorizind prezenta unui numar impar, mai mare de doua lumini de drum, pe automobilele pe care le inmatriculeaza; si f)in ce priveste remorcile care servesc la transportul incarcaturilor lungi (trunchiuri de arbori, tuburi etc.) si care, in mers, nu sint cuplate la un vehicul tragator, ci sint legate de vehiculul tragator numai prin incarcatura. 62.Automobilele inmatriculate pentru prima data si remorcile puse in circulatie pe teritoriul uneia dintre partile contractante inainte de intrarea in vigoare a conventiei sau dupa 2 ani de la intrarea ei in vigoare nu vor fi supuse dispozitiilor acestei anexe, cu conditia ca ele sa satisfaca dispozitiile partilor I, II si III ale anexei nr. 6 a Conventiei din 1949 asupra circulatiei rutiere. SUPLIMENT Definirea filtrelor colorate pentru obtinerea culorilor prevazute in aceasta anexa (coordonate tricromatice):
Rosu Alb limita spre galben limita spre purpuriu limita limita limita limita limita limita spre spre spre spre spre spre albastru galben verde verde purpuriu rosu y 0,335 z 0,008 x x y y y y 0,310 0,500 0,150 + 0,640 x 0,440 0,50 + 0,750 x 0,382
CAPITOLUL V: Dispozitii tranzitorii
Galben auto
limita spre galben limita spre rosu limita spre alb
y 0,429 y 0,398 z 0,007
Galben selectiv
limita spre rosu limita spre verde limita spre alb valoarea spectrala
y y y y
0,138 + 0,580 x 1,29 x - 0,100 -x + 0,966 -x + 0,992
Pentru verificarea caracteristicilor colorimetrice ale acestor filtre, se va utiliza o sursa luminoasa la temperatura de culoare de 2854 K [corespunzatoare iluminantului A al Comisiei internationale de iluminare (C.I.E.)].
ANEXA nr. 6: Permisul de conducere national

1.Permisul de conducere national este fie o coala de hirtie format A 7 (74x105 mm), fie o coala pliabila in dublu (148x105 mm) sau in triplu (222x105 mm) a acestui format. El este de culoare roz. 2.Permisul este imprimat in limba sau in limbile prevazute de autoritatea care-l emite sau autorizata sa-l emita; totusi, el poarta, in franceza, titlul "Permis de conducere", insotit sau nu de titlu in alte limbi. 3.Indicatiile scrise de mina sau dactilografiate existente pe permis sint fie numai cu caractere latine sau cursive zise engleze, fie repetate in acest mod. 4.Doua din paginile permisului sint conforme paginilor model 1 si 2, alaturate. Cu conditia ca marimea rubricilor A, B, C, D si E, conform paragrafului 4 al art. 41 din conventie, literele din text sau esentialul din rubricile privind identitatea titularului permisului, sa nu fie modificate, prezenta dispozitie va fi considerata ca satisfacatoare, chiar daca, in raport de aceste modele, li s-au adus modificari de detaliu, permisele de conducere nationale conforme modelului din anexa nr. 9 a Conventiei asupra circulatiei rutiere de la Geneva, din 19 septembrie 1949, vor fi considerate ca satisfacind dispozitiile cuprinse in prezenta anexa. 5.Dreptul de a stabili daca pagina model nr. 3 trebuie sau nu sa faca parte din permis si daca permisul trebuie sau nu sa contina indicatii suplimentare, apartine legislatiei nationale; daca este prevazut un spatiu pentru a trece schimbarile de domiciliu, acesta va fi, cu exceptia permisului conform modelului din anexa nr. 9 a Conventiei din 1949, deasupra, pe versoul paginii a 3-a a permisului.
PAGINI MODEL Nr. 1 PERMIS DE CONDUCERE
1)
Nr. 2
2)
Nr.3
Categoriile de vehicule pentru care permisul este valabil 1. Numele ................... 2. Prenumele 3) ............... 3. Data 4) si locul nasterii5) ...... 4. Domiciliul ................. ............................ Semnatura Titularului 6) .......... 5. Eliberat de ................ 6. La.............. data.............. 7.Valabil pina la 7)..... Nr. .................... Semnatura, etc.8) A Motociclete
9)
Valabil pina Reinnoit pina la...... la .....9) data eliberat la..... ...... Valabil pina Reinnoit pina la...... la ...... eliberat la..... 9) data .......
Automobile, altele decit cele din categoria A, a caror greutate maxima autorizata nu depaseste 3500 kg si al caror numar de locuri pe scaune, in afara locului pentru conducator, nu trece de 8 Automobile destinate transportului de marfuri a caror greutate maxima autorizata depaseste 3500 kg Automobile destinate transportului de persoane si care au mai mult de 8 locuri pe scaune, in afara locului
9)
9)
Valabil pina Reinnoit pina la...... la ...... eliberat la..... 9) data ........ Valabil pina Reinnoit pina la...... la ..... eliberat la..... 9) data .......
9)
conducatorului E Ansamblu de vehicule al carui vehicul tragator intra in categoria sau categoriile B, C sau D pentru care conducatorul are dreptul sa conduca, dar ansamblul insusi nu intra in aceasta categorie sau in aceste categorii
9)
Valabil pina Reinnoit pina la...... la ...... eliberat la..... 9) data ......
10)
10)
11)
1)
Pe modelele pliabile in doua (daca sint pliate in asa fel incit coperta sa nu fie o pagina model) si pe modelele pliabile in trei, aceasta indicatie poate figura pe coperta. 2) Se va inscrie denumirea sau semnul distinctiv al statului, asa cum este el definit conform anexei nr. 3 a conventiei. Observatia 1 de mai sus se aplica si acestei rubrici. 3) Pot fi scrise aici numele tatalui sau al sotului. 4) Daca data nasterii nu este cunoscuta, se va trece virsta aproximativa la data eliberarii permisului. 5) Nu se va trece nimic, daca locul nasterii este necunoscut. 6) In lipsa, amprenta degetului mare. Semnatura sau amprenta degetului mare, precum si spatiul destinat, pot fi omise. 7) Aceasta rubrica este facultativa in cazul in care permisul are si o pagina model nr. 3. 8) Semnatura si sigiliul ori pecetea autoritatii care elibereaza permisul sau al asociatiei imputernicita sa o faca. Pe modelele pliabile in doua (in asa fel incit coperta nu este o pagina model) si pe modelele pliabile in trei, sigiliul sau pecetea poate fi aplicata pe coperta. 9) Pecetea sau sigiliul autoritatii care a eliberat permisul si, eventual, data aplicarii pecetii sau sigiliului. Acesta va fi pus in coloana din dreapta paginii model nr. 2, in dreptul despartiturilor referitoare la definirea categoriilor de vehicule pentru care este valabil permisul si numai in dreptul acestora; aceieasi dispozitii se aplica si mentiunilor facute in coloana din dreapta paginii model nr. 3, in ceea ce priveste reinnoirile acordate. Partile contractante pot ca, in loc sa puna sigiliul sau pecetea autoritatii in coloana din dreapta paginii model nr.2, sa inscrie intr-o noua rubrica 8 "Categorii", pe pagina model nr. 1, litera sau literele corespunzatoare categoriei sau categoriilor pentru care este valabil permisul si un asterisc pentru fiecare categorie pentru care permisul nu este valabil (De exemplu: "8, Categoria A, B***"). 10) Spatiu rezervat celorlalte categorii de vehicule stabilite de legislatia nationala. 11) Spatiu rezervat unor observatii suplimentare pe care autoritatile competente ale statului care elibereaza permisul ar dori eventual sa le faca, inclusiv conditiile restrictive de utilizare (de ex. "Port de ochelari corectori") - "Valabil numai pentru conducerea autovehiculului nr ........ " sau "sub rezerva amenajarii vehiculului pentru conducerea de catre o persoana care nu are un picior". In cazul prevazut de alineatul 2 al notei 9 de mai sus, aceste observatii suplimentare vor figura, de preferinta, pe pagina model nr. 1. Alte observatii pot fi consemnate pe pagini ce nu sint pagini model.
ANEXA nr. 7: Permisul de conducere international
1.Permisul este un carnet format A 6 (148 x 105 mm). Coperta sa este gri; paginile interioare sint albe. 2.Ambele pagini ale primei foi ale copertei sint conforme paginilor 1 si, respectiv, 2 de mai jos; ele sint imprimate in limba nationala sau in cel putin una din limbile nationale ale statului care l-a eliberat. La sfirsitul paginilor interioare, doua pagini suprapuse, sint conforme modelului nr. 3 de mai jos si sint imprimate in franceza. Paginile interioare care preced aceste doua pagini reproduc in mai multe limbi, dintre care in mod obligatoriu engleza, spaniola sau rusa, prima din aceste doua pagini. 3.Indicatiile scrise de mina sau dactilografiate vor fi cu caractere latine sau cursive, zise engleze. 4.Partile contractante care elibereaza sau autoriza eliberarea permiselor de conducere internationale ale caror coperti sint imprimate intr-o limba care nu este nici engleza, nici spaniola, nici franceza, nici rusa, vor comunica secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite traducerea in aceasta limba a textului model 3 de mai jos. Pagina model nr. 1 (fata primei foi a copertei)
.................................................1) Circulatia Automobila Internationala PERMIS DE CONDUCERE INTERNATIONAL Nr. ............... Conventia asupra circulatiei rutiere din 8 noiembrie 1968 Valabil pina la .................................2) Eliberat de ......................................... la .................................................... Data ................................................. Numarul permisului de conducere national ......... ......................................... 3) O 4)
1)
Numele statului de eliberare si semnul distinctiv al acestei tari, definit in anexa nr. 3 2) Trei ani de la data eliberarii sau la data expirarii valabilitatii permisului de conducere national, la acea din cele doua date care este anterioara celeilalte. 3) Semnatura autoritatii sau a asociatiei care a eliberat permisul. 4) Pecetea sau sigiliul autoritatii ori asociatiei care a eliberat permisul. Pagina model nr. 2 (versoul primei foi a copertei)
Prezentul permis nu este valabil pentru circulatia pe teritoriul ........................................ 1) Este valabil pe teritoriile tuturor celorlalte parti contractante. Categoriile de vehicule pentru a caror conducere este valabil sint specificate la sfirsitul carnetului.
2)
Prezentul permis nu afecteaza cu nimic obligatia ca acolo unde se afla titularul sau sa respecte in orice stat unde circula legile si reglementarile privind stabilirea si exercitarea unei profesii. Permisul inceteaza de a fi valabil intr-un stat daca titularul sau si-a stabilit aici resedinta obisnuita.
1)
Se va inscrie aici denumirea partii contractante unde titularul isi are resedinta obisnuita. 2) Spatiu rezervat inscrierii facultative a listei statelor parti contractante. Model nr. 3 (pagina din stinga)
Precizari referitoare la conducator Numele ...............................................1 Prenumele 1) ..........................................2 Locul nasterii 2) .......................................3 Data nasterii
3)
........................................4
Domiciliul ............................................5 Categoriile de vehicule pentru care este valabil permisul Motociclete Automobile, altele decit cele de categoria A, a caror greutate maxima autorizata nu depaseste 3500 kg si al caror numar de locuri pe scaun, in afara locului conducatorului, nu depaseste opt Automobile destinate transportului de marfuri si a caror greutate maxima autorizata depaseste 3500 kg Automobile destinate transportului de persoane si care au mai mult de 8 locuri pe scaun, in afara locului conducatorului Ansamblu de vehicule al carui automobil tragator intra intr-una din categoriile B, C sau D pentru care conducatorul are permis, dar nu intra ele insele in aceasta categorie sau aceste categorii Conditii restrictive de folosire 5) .................................. ......................................................... ......................................................... .........................................................
1) 2)
A B C D E
Numele tatalui sau sotului pot fi inscrise in acest spatiu. Nu se va completa cu nimic daca locul nasterii nu este cunoscut. 3) Daca data nasterii nu este cunoscuta, se va indica virsta aproximativa la data eliberarii permisului. 4) Pecetea sau sigiliul autoritatii ori asociatiei care a eliberat permisul. Aceasta pecete sau acest sigiliu nu va fi aplicat in dreptul categoriilor A, B, C, D sau E decit daca titularul are dreptul sa conduca vehicule din categoria respectiva. 5) De exemplu: ........."Poarta ochelari de corectie", "Valabil doar pentru conducerea vehiculului nr. ........ ", "Sub rezerva amenajarii vehiculului pentru conducerea de catre o persoana care are un picior amputat". Model nr. 3 (pagina din dreapta)
1. 2. 3. 4. ............................ ............................. ............................. .............................. Fotografie
A4) B4) C4) D4) E4)
4) Decaderi Titularul este decazut din dreptul de a Semnatura titularului conduce pe teritoriul ..................... de la ......................
6)
.......................
Titularul este decazut din dreptul de a conduce pe teritoriul ................... de la ......................

6) 7) 8)
pana la data ..................
pana la data ..................
Denumirea statului. Semnatura si sigiliul sau pecetea autoritatii care a anulat valabilitatea permisului pe teritoriul sau. In cazul in care spatiile prevazute pe prezenta pagina pentru decaderi au fost deja utilizate, decaderile ulterioare vor fi inscrise pe verso. Publicat in Buletinul Oficial cu numarul 86 din data de 20 octombrie 1980
ANEXA 2
CONVENTIE din 8 noiembrie 1968 asupra semnalizarii rutiere
Partile contractante, recunoscind ca uniformizarea internationala a indicatoarelor, a simbolurilor si a marcajelor rutiere este necesara pentru a inlesni circulatia rutiera internationala si a spori siguranta pe drum, au convenit asupra urmatoarelor dispozitii: Art. 1: Definitii Pentru aplicarea dispozitiilor prezentei conventii, termenii urmatori vor avea sensul ce le este dat in acest articol: a)legislatia nationala a unei parti contractante inseamna totalitatea legilor si reglementarilor nationale sau locale in vigoare pe teritoriul partii contractante respective; b)localitate inseamna un spatiu care cuprinde imobile cladite si ale carei intrari si iesiri sint stabilite in mod special sau care este definita in orice alt mod in legislatia nationala; c)drum inseamna intreaga latime a unei cai sau strazi deschise circulatiei publice; d)parte carosabila este acea parte a drumului folosita in mod normal pentru circulatia vehiculelor; un drum poate avea mai multe parti carosabile separate in mod distinct una de alta, mai ales printr-o zona centrala despartitoare sau printr-o diferenta de nivel; e)cale este oricare dintre benzile longitudinale in care poate fi impartita partea carosabila, materializata sau nu prin marcaje rutiere longitudinale si care are o latime suficienta pentru a permite scurgerea unui sir de automobile altele decit motociclete; f)intersectie este orice incrucisare la nivel, intilnire sau ramificare de drumuri, inclusiv spatiile formate de asemenea incrucisari, intilniri sau ramificari; g)trecere la nivel este orice incrucisare la acelasi nivel a unui drum cu o cale ferata sau de tramvai cu platforma proprie; h)autostrada este un drum proiectat si construit in mod special pentru circulatia automobilelor care nu deserveste proprietatile alaturate si care:
CAPITOLUL I: Dispozitii generale
(i)cu exceptia unor locuri speciale sau cu caracter temporar are, pentru cele doua sensuri de circulatie, parti carosabile distincte, separate una de alta printr-o fisie de teren care nu este destinata circulatiei sau, in mod exceptional, prin alte mijloace; (ii)nu se intersecteaza la nivel cu un drum, cu o cale ferata, de tramvai sau destinata pentru circulatia pietonilor; (iii)si este special semnalizata ca autostrada; i)un vehicul este: (i)oprit cind este imobilizat pe o perioada de timp necesara pentru a lua sau lasa persoane ori de a incarca sau descarca bunuri; (ii)stationat cind este imobilizat pentru un motiv altul decit acela de a evita un conflict cu un participant la circulatie sau cu un obstacol, ori pentru a se supune regulilor de circulatie, iar imobilizarea nu se limiteaza la timpul necesar luarii sau lasarii de persoane ori de bunuri. Partile contractante vor putea sa considere oprite vehiculele imobilizate in conditiile stabilite la alin. ii) de mai sus, daca durata imobilizarii nu depaseste o limita de timp stabilita de legislatia nationala, si sa considere stationate vehiculele imobilizate in conditiile definite la alin. i) de mai sus, daca durata imobilizarii depaseste o limita de timp stabilita de legislatia nationala; j)bicicleta este acel vehicul care are cel putin doua roti si este actionat exclusiv de energia musculara o persoanelor care se gasesc pe acest vehicul, in special cu ajutorul pedalelor sau al manivelelor; k)motoreta este acel vehicul cu doua sau trei roti actionat de un motor cu ardere interna, avind o capacitate cilindrica de cel mult 50 cm3 si a carui limita de viteza, prin constructie, nu depaseste 50 km/h. Partile contractante pot sa nu considere ca motorete, potrivit legislatiei lor nationale, vehiculele care nu au caracteristicile bicicletelor in ce priveste posibilitatile lor de folosire, in special caracteristica de a putea fi puse in miscare cu ajutorul pedalelor, sau a caror viteza maxima, prin constructie, greutate sau anumite caracteristici ale motorului depasesc limitele stabilite. Nimic din aceasta definitie nu va putea fi interpretat ca impiedicind partile contractante sa asimileze complet motoretele bicicletelor in aplicarea dispozitiilor din legislatia nationala privind circulatia rutiera; l)motocicleta este acel vehicul cu doua roti, cu sau fara atas, echipat cu un motor cu ardere interna. Partile contractante pot, in legislatia nationala, sa asimileze motocicletelor vehiculele cu trei roti a caror greutate fara incarcatura nu depaseste 400 kg. Termenul motocicleta nu include motoretele; totusi, partile contractante pot sa asimileze motoretele motocicletelor cu conditia sa faca o declaratie in acest scop potrivit paragrafului 2 al art. 46 din conventie; m)vehicul cu motor este, cu exceptia motoretelor pe teritoriul partilor contractante care nu le-au asimilat motocicletelor si a vehiculelor care se deplaseaza pe sine, orice vehicul prevazut cu un motor cu ardere interna care circula pe drum prin mijloacele sale proprii; n)automobil este acel vehicul cu motor care serveste in mod normal la transportul pe drum de persoane sau bunuri ori la tractarea pe drum a vehiculelor folosite la transportul de persoane sau bunuri. Acest termen include troleibuzele, adica vehiculele legate de o linie electrica si care nu circula pe sine. Nu include vehiculele, cum ar fi tractoarele agricole, a caror utilizare la transportul pe drum de persoane sau bunuri ori la tractarea pe drum a vehiculelor folosite la transportul de persoane sau bunuri nu este decit accesorie; o)remorca este orice vehicul destinat a fi tractat de un vehicul cu motor; acest termen include semiremorca;
p)semiremorca este acea remorca destinata a fi cuplata la un automobil, in asa fel incit sa se sprijine in parte pe ea insasi, iar o parte apreciabila a greutatii sale si a greutatii incarcaturii sale sa fie suportate de automobil; q)conducator inseamna orice persoana care isi asuma conducerea unui vehicul cu sau fara motor (inclusiv bicicleta) sau care insoteste pe drum animale izolate sau in turma ori animale de tractiune, de povara sau de calarie; r)greutate maxima autorizata inseamna greutatea maxima a vehiculului incarcat, declarata admisibila de autoritatea competenta din statul in care vehiculul este inmatriculat; s)greutate in sarcina este greutatea efectiva a vehiculului astfel cum este incarcat, cu echipajul si pasagerii la bord; t)sens de circulatie si corespunzator sensului circulatiei inseamna partea dreapta cind, dupa legislatia nationala, conducatorul unui vehicul trebuie sa permita unui alt vehicul care circula din sens contrar sa treaca prin stinga sa. In caz contrar, inseamna partea stinga; u)obligatia unui conducator de vehicul de a ceda trecerea altor vehicule inseamna ca acesta nu trebuie sa-si continue mersul sau manevra ori sa o reia daca aceasta obliga pe conducatorii altor vehicule sa schimbe in mod brusc directia sau viteza vehiculelor lor. Art. 2: Anexele conventiei Anexele conventiei si anume: - anexa nr. 1: Indicatoarele de avertizare a pericolului, cu exceptia celor instalate in apropierea intersectiilor sau a trecerilor la nivel; - anexa nr. 2: Indicatoarele de reglementare a prioritatii la intersectii, indicatoarele de avertizare a pericolului in apropierea intersectiilor si indicatoarele de reglementare a prioritatii la trecerile inguste; - anexa nr. 3: Indicatoarele pentru trecerile la nivel; - anexa nr. 4: Indicatoarele de reglementare, cu exceptia celor de prioritate, oprire si stationare; - anexa nr. 5: Indicatoarele de informare si orientare, cu exceptia celor de stationare; - anexa nr. 6: Indicatoarele de oprire si stationare; - anexa nr. 7: Panourile suplimentare; - anexa nr. 8: Marcajele rutiere; - anexa nr. 9: Reproducerea in culori a indicatoarelor, simbolurilor si panourilor cuprinse in anexele nr. 1-7 *), fac parte integranta din prezenta conventie. ______________ *) Textele tiparite ale conventiei vor putea reda indicatoarele, marcajele si panourile in pasajele corespunzatoare textului. Art. 3: Obligatiile partilor contractante 1._ a)Partile contractante la conventie accepta sistemul de semnalizare rutiera si de marcaje rutiere descris mai jos si se obliga sa-l adopte cit mai curind posibil. In acest scop: (i)cind conventia defineste un indicator, un simbol ori un marcaj pentru a stabili o dispozitie sau a da o informatie participantilor la circulatie, partilor contractante le este interzis, cu exceptia termenelor prevazute la paragrafele 2 si 3 din prezentul articol, sa foloseasca un alt indicator, simbol sau marcaj pentru a stabili acea dispozitie sau a da acea informatie;
(ii)cind conventia nu prevede un indicator, un simbol sau un marcaj pentru a stabili o dispozitie sau a da o informatie participantilor la circulatie, partile contractante pot sa foloseasca in aceste scopuri indicatorul, simbolul sau marcajul pe care il vor, cu conditia ca acest indicator, simbol sau marcaj sa nu fie prevazut in conventie cu o alta semnificatie si sa corespunda sistemului stabilit de conventie. b)Pentru a permite imbunatatirea metodelor de control al circulatiei si tinind seama de necesitatea efectuarii unor studii inainte de a propune amendamente la aceasta conventie, partile contractante vor putea, cu caracter experimental si temporar, sa deroge pe unele sectoare de drumuri de la dispozitiile conventiei. 2.Partile contractante se obliga sa inlocuiasca sau sa completeze pe teritoriul lor, in cel mult 4 ani de la data intrarii in vigoare a conventiei, orice indicator, simbol, instalatie sau marcaj care, desi are caracteristicile unui indicator, simbol, instalatie sau marcaj din sistemul stabilit de conventie, ar avea o semnificatie diferita de aceea data indicatoarelor, simbolurilor, instalatiilor si marcajelor din conventie. 3.Partile contractante se obliga sa inlocuiasca, in termen de 15 ani de la data intrarii in vigoare pe teritoriul lor a conventiei, orice indicator, simbol, instalatie sau marcaj care nu este conform sistemului stabilit de conventie. In decursul acestei perioade si pentru ca participantii la circulatie sa se obisnuiasca cu sistemul stabilit de conventie, indicatoarele si simbolurile existente vor putea fi mentinute alaturi de cele prevazute de conventie. 4.Nimic din prezenta conventie nu poate fi interpretat ca obligind partile contractante sa adopte toate tipurile de indicatoare si marcaje prevazute in prezenta conventie. Dimpotriva, partile contractante vor reduce la strictul necesar numarul tipurilor de indicatoare si marcaje pe care le adopta. Art. 4 Partile contractante se obliga sa procedeze in asa fel incit sa interzica: a)aplicarea pe un indicator, pe suportul lui sau pe oricare alta instalatie destinata dirijarii circulatiei, ceea ce nu are legatura cu obiectul acestui indicator sau acestei instalatii; totusi, cind partile contractante sau subdiviziunile lor autoriza o asociatie fara scop lucrativ de a instala indicatoare de informare, pot sa permita ca emblema acestei asociatii sa figureze pe acel indicattor sau suport, cu conditia ca semnificatia indicatorului sa nu fie astfel mai putin inteleasa; b)instalarea de panouri, afise, marcaje sau instalatii ce risca fie sa se confunde cu indicatoarele sau cu alte instalatii ce servesc la dirijarea circulatiei, fie sa le reduca vizibilitatea sau eficacitatea, fie sa stinjeneasca pe participantii la circulatie sau sa le distraga atentia in mod periculos pentru siguranta circulatiei. Art. 5 1.Sistemul prevazut in conventie distinge urmatoarele categorii de indicatoare rutiere: a)indicatoare de avertizare a pericolului: aceste indicatoare au ca obiect avertizarea participantilor la circulatie despre existenta unui pericol pe drum, indicindu-le si natura acestuia; b)indicatoare de reglementare: aceste indicatoare au ca obiect de a instiinta participantii la circulatie despre obligatiile, restrictiile si interdictiile speciale pe care trebuie sa le respecte; ele se impart in: (i)indicatoare de prioritate; (ii)indicatoare de interdictie sau de restrictie; (iii)indicatoare de obligare;
CAPITOLUL II: Indicatoare rutiere
c)indicatoare de orientare: aceste indicatoare au ca obiect de a indruma participantii la circulatie in timpul deplasarii lor sau de a le furniza alte indicatii ce le pot fi utile; ele se impart in: (i)indicatoare de presemnalizare; (ii)indicatoare de directie; (iii)indicatoare de identificare a drumurilor; (iv)indicatoare de localizare; (v)indicatoare de confirmare; (vi)alte indicatoare care iau informatii utile pentru conducerea vehiculelor; (vii)alte indicatoare care semnaleaza instalatii ce pot fi folositoare participantilor la circulatie. 2.In cazul in care prezenta conventie permite de a alege intre mai multe indicatoare sau simboluri: a)partile contractante se obliga sa adopte pentru intregul lor teritoriu numai un singur indicator sau simbol; b)partile contractante se vor stradui sa se inteleaga pe plan regional pentru a face aceeasi alegere; c)dispozitiile paragrafului 3 al art. 3 din conventie sint aplicabile indicatoarelor si simbolurilor de tipul celor care nu au fost alese. Art. 6 1.Indicatoarele vor fi instalate in asa fel incit sa poata fi recunoscute cu usurinta si din timp de catre conducatorii carora li se adreseaza. De obicei, vor fi instalate pe partea drumului corespunzatoare sensului circulatiei; totusi, ele vor putea fi instalate sau repetate deasupra partii carosabile. Orice indicator instalat pe partea drumului corespunzatoare sensului circulatiei trebuie sa fie repetat deasupra sau pe partea opusa partii carosabile, cind conditiile locale sint de asa natura incit nu ar putea fi observat din timp de catre conducatorii carora li se adreseaza. 2.Orice indicator va fi valabil pe toata latimea partii carosabile pentru conducatorii carora li se adreseaza. Totusi, el va putea sa nu se aplice decit la una sau mai multe benzi ale partii carosabile materializate prin marcaje longitudinale. 3.Cind, dupa parerea organelor competente, un indicator instalat pe acostamentul unui drum cu parti carosabile distincte ar fi ineficace, acesta va putea fi instalat pe banda despartitoare fara sa mai fie repetat pe acostament. 4.Se recomanda ca legislatiile nationale sa prevada ca: a)indicatoarele vor fi instalate in asa fel incit sa nu stinjeneasca circulatia vehiculelor pe partea carosabila si, pentru cele instalate pe acostamente, sa stinjeneasca pietonii cit mai putin posibil. Diferenta dintre nivelul drumului pe care este instalat indicatorul si marginea inferioara a acestuia va fi, pe cit posibil, cit mai uniforma pentru indicatoarele de aceeasi categorie de pe acelasi itinerar; b)dimensiunile panourilor de semnalizare vor fi astfel alese incit sa fie vizibile de departe si usor de inteles la apropierea de el; cu exceptia dispozitiilor alin. c) al prezentului paragraf, aceste dimensiuni vor trebui adaptate vitezei obisnuite a vehiculelor; c)dimensiunile indicatoarelor de avertizare a pericolului si ale indicatoarelor de reglementare vor fi standardizate pe teritoriul fiecarei parti contractante. De regula, pentru fiecare tip de indicator se stabilesc patru categorii de dimensiuni: mici, normale, mari si foarte mari. Indicatoarele de dimensiuni mici vor fi instalate cind conditiile nu permit utilizarea celor de dimensiuni normale sau cind circulatia se desfasoara cu viteza redusa; ele vor putea fi utilizate pentru repetarea unui indicator anterior. Indicatoarele de dimensiuni foarte mari vor fi utilizate pe drumurile cu circulatie foarte rapida, mai ales pe autostrazi.
Art. 7 1.Se recomanda ca legislatiile nationale sa prevada ca, pentru a fi mai vizibile si usor de citit noaptea, indicatoarele rutiere, mai ales cele de avertizare a pericolului si de reglementare, cu exceptia celor care reglementeaza oprirea si stationarea pe strazile iluminate din localitati, sa fie iluminate ori prevazute cu materiale sau dispozitive reflectorizante, fara insa a-i orbi pe participantii la circulatie. 2.Nimic din prezenta conventie nu interzice de a se folosi, pentru transmiterea de informatii, avertizari sau reguli aplicabile numai pentru anumite ore sau zile, indicatoare ale caror indicatii sa nu fie vizibile decit atunci cind informatiile pe care le transmit sint necesare. Art. 8 1.Pentru a usura intelegerea internationala a indicatoarelor, sistemul de semnalizare stabilit de prezenta conventie este bazat pe forme si culori caracteristice fiecarei categorii de indicatoare si, de cite ori este posibil, pe utilizarea de simboluri si nu de inscriptii. In cazul in care partile contractante considera necesar sa aduca modificari simbolurilor, aceste modificari nu trebuie sa le schimbe caracteristicile esentiale. 2.Partile contractante care, potrivit dispozitiilor alin. a) ii) al paragrafului 1 al art. 3 din prezenta conventie, doresc sa adopte un indicator sau un simbol neprevazut de conventie, vor trebui sa se straduiasca a incheia un acord regional pentru acest nou indicator sau simbol. 3.In scopul de a usura interpretarea indicatoarelor, nimic din prezenta conventie nu interzice sa se adauge o inscriptie pe un panou dreptunghiular fixat sub indicator sau in interiorul panoului ce include indicatorul; o astfel de inscriptie poate fi fixata chiar si pe indicatorul propriu-zis in cazul in care intelegerea acestuia nu intimpina dificultati din partea conducatorilor care nu inteleg inscriptia. 4.In cazul in care autoritatile competente apreciaza ca este util sa precizeze semnificatia unui indicator ori a unui simbol sau, pentru indicatoarele de reglementare, sa limiteze aplicarea la unele categorii de participanti la circulatie ori pentru anumite perioade de timp si cind indicatiile necesare nu ar putea fi date printr-un simbol suplimentar sau prin cifre in conditiile stabilite in anexele la conventie, va fi aplicata o inscriptie sub indicator pe un panou dreptunghiular, cu posibilitatea inlocuirii sau completarii acestor inscriptii printr-unul sau mai multe simboluri sugestive, aplicate in acelasi panou. 5.Inscriptiile la care se refera paragrafele 3 si 4 ale prezentului articol vor fi in limba nationala sau in una ori mai multe limbi nationale, iar daca partea contractanta respectiva va socoti necesar, si in alte limbi, mai ales in limbile oficiale ale Natiunilor Unite. Indicatoare de avertizare a pericolului Art. 9 1.Anexa nr. 1 a conventiei prezinta, in sectiunea A, modelele de indicatoare de avertizare a pericolului, iar in sectiunea B, simbolurile ce se aplica pe aceste indicatoare, precum si unele dispozitii pentru folosirea lor. Totusi, indicatoarele si simbolurile de avertizare a pericolului la apropierea de o intersectie sint descrise in anexa nr. 2 a conventiei, iar simbolurile de avertizare a pericolului la apropierea de o trecere la nivel sint descrise in anexa nr. 3. Potrivit paragrafului 2 al art. 46 din conventie, fiecare stat va incunostinta secretarul general daca a ales modelul Aa sau Ab ca indicator de avertizare. 2.Indicatoarele de avertizare a pericolului nu vor fi folosite, daca nu este necesar, insa vor fi instalate pentru a anunta trecerile periculoase de pe drum pe care un conducator cu prudenta obisnuita cu greu le-ar putea observa din timp.
3.Indicatoarele de avertizare a pericolului vor fi instalate la o asemenea distanta de locul periculos incit eficacitatea lor sa fie maxima, atit ziua cit si noaptea, tinind seama de conditiile de drum si trafic, mai ales de viteza obisnuita a vehiculelor si de distanta de la care indicatorul este vizibil. 4.Distanta intre indicator si inceputul locului periculos poate fi indicata intr-un panou suplimentar model 1 din anexa nr. 7 a conventiei si instalat conform dispozitiilor anexei respective; aceasta indicatie trebuie data atunci cind distanta dintre indicator si inceputul trecerii periculoase nu poate fi apreciata de catre conducatori si cind in mod normal ei nu se pot astepta la aparitia acestui pericol. 5.Indicatoarele de avertizare a pericolului pot fi repetate, mai ales pe autostrazi si pe drumurile asimilate autostrazilor. In cazul in care sint repetate, distanta dintre indicator si inceputul locului periculos va fi indicata conform dispozitiilor paragrafului 4 al prezentului articol. Totusi, pentru indicatoarele de avertizare a pericolului inainte de podurile mobile si de trecerile la nivel, partile contractante pot sa aplice, in locul dispozitiilor prezentului paragraf, dispozitiile paragrafului 3 al sectiunii B a anexei nr.1 a conventiei. 6.Daca un indicator de avertizare a pericolului este folosit pentru a anunta un pericol pe o portiune de drum cu o anumita lungime (de exemplu, succesiune de curbe periculoase, sector cu parte carosabila in stare neeorespunzatoare) si daca considera necesar sa se indice lungimea acestei sectiuni, indicatia va fi data pe un panou suplimentar model 2 din anexa nr. 7 a conventiei si fixat conform dispozitiilor acestei anexe. Indicatoare de reglementare, cu exceptia celor care privesc oprirea sau stationarea Art. 10: Indicatoare de reglementare a prioritatii 1.Indicatoarele destinate sa anunte sau sa aduca la cunostinta participantilor la circulatie reguli speciale de prioritate la intersectii sint: B, 1, B, 2, B, 3 si B, 4, descrise in sectiunea A a anexei nr. 2 a conventiei. Indicatoarele destinate sa aduca la cunostinta participantilor la circulatie o regula de prioritate la locurile inguste sint B, 5 si B, 6, descrise in sectiunea C a anexei nr. 2. 2.Indicatorul B, 1 "Cedeaza trecerea" va fi folosit pentru a incunostinta pe conducatori ca, la intersectia unde este instalat, trebuie sa cedeze trecerea vehiculelor care circula pe drumul de care se apropie. 3.Indicatorul B, 2 "Oprire" va fi folosit pentru a incunostinta pe conducatori ca, la intersectia unde este instalat, trebuie sa opreasca inainte de a se angaja in intersectie si sa cedeze trecerea vehiculelor care circula pe drumul de care se apropie. Conform paragrafului 2 al art. 46 al prezentei conventii, fiecare stat va aduce la cunostinta secretarului general ca a ales modelul B, 2a sau B, 2b al indicatorului "Oprire". 4.Indicatorul B, 2 poate sa fie instalat si in alta parte decit intr-o intersectie, atunci cind autoritatile competente considera necesar sa anunte conducatorilor ca trebuie sa opreasca in dreptul indicatorului si sa nu plece decit dupa ce s-au asigurat ca o pot face fara pericol. 5.Indicatoarele B, 1 si B, 2 vor fi instalate in imediata apropiere a intersectiei, pe cit posibil cit mai aproape de locul unde vehiculele trebuie sa opreasca sau de locul pe care nu trebuie sa-l depaseasca decit dupa ce au cedat trecerea. 6.Indicatorul A cu simbolul A, 23 sau cu simbolul A, 24 poate fi folosit pentru a presemnaliza indicatoarele B, 1, respectiv B, 2. Totusi, in statele care folosesc modelul Aa ca indicator de avertizare a pericolului, panourile de presemnalizare ce anunta indicatoarele B, 1 sau B, 2 vor putea fi identic completate de un panou suplimentar model 1, indicat in anexa nr. 7 a conventiei.
7.Indicatorul B, 3 "Drum cu prioritate" va fi folosit pentru a indica participantilor la circulatie ca la intersectiile acestui drum cu alte drumuri, conducatorii de vehicule care circula pe acele drumuri sau care vin de pe ele au obligatia de a ceda trecerea vehiculelor care circula pe acest drum. Indicatorul va putea fi instalat la inceputul drumului si repetat dupa fiecare intersectie; in plus, poate fi instalat inainte de intersectie sau in intersectie. Daca pe un drum a fost instalat indicatorul B, 3, indicatorul B, 4 "Sfirsit de prioritate" va fi instalat in apropiere de locul unde drumul inceteaza de a mai beneficia de prioritate in raport cu alte drumuri. Indicatorul B, 4 va putea fi repetat o data sau de mai multe ori inainte de locul unde inceteaza prioritatea; indicatorul sau indicatoarele instalate inainte de acest loc vor avea in acest caz un panou suplimentar, conform modelului 1 al anexei nr. 7. 8.Daca pe un drum, apropierea de o intersectie este anuntata de un indicator de avertizare a pericolului purtind unul din simbolurile A, 22 sau daca, la intersectie, drumul este cu prioritate si semnalizat ca atare cu indicatoare B, 3 conform dispozitiilor paragrafului 7 din prezentul articol, pe toate celelalte drumuri se va instala la intersectie indicatorul B, 1 sau B, 2; totusi, instalarea indicatoarelor B, 1 sau B, 2 nu este obligatorie pe cararile sau drumurile de pamint, unde conducatorii care circula pe ele, chiar in absenta acestor indicatoare, trebuie sa acorde prioritate la intersectie. Indicatorul B, 2 nu va trebui instalat decit daca autoritatile competente socotesc necesar sa-i oblige pe conducatori sa opreasca, mai ales din cauza vizibilitatii necorespunzatoare pentru conducatorii de pe sectoarele de drum situate de o parte sau de alta a intersectiei de care se apropie. Art. 11: Indicatoare de interzicere sau de restrictie - Sectiunea A a anexei nr. 4 a conventiei descrie indicatoarele de interzicere sau de restrictie, cu exceptia celor referitoare la oprire sau stationare si le stabileste semnificatia. Aceasta sectiune descrie si indicatoarele care anunta sfirsitul interzicerilor sau restrictiilor sau numai al uneia dintre ele. Art. 12: Indicatoare de obligare Indicatoarele de obligare sint descrise, cu precizarea semnificatiei lor, in sectiunea B a anexei nr. 4 a conventiei. Art. 13: Dispozitii comune indicatoarelor descrise in anexa nr. 4 a conventiei 1.Indicatoarele de interzicere sau de restrictie si cele de obligare vor fi instalate in imediata apropiere a locului unde incepe obligatia, restrictia sau interzicerea si vor putea fi repetate daca autoritatile competente considera necesar. Totusi, cind autoritatile competente vor socoti necesar pentru motive de vizibilitate sau pentru a avertiza dinainte pe participantii la circulatie, ele vor putea fi instalate la o distanta potrivita inainte de locul unde incepe obligatia, restrictia sau interzicerea. Sub indicatoarele instalate inainte de locul unde incepe obligatia, restrictia sau interzicerea, se va instala un panou suplimentar conform modelului 1 din anexa nr. 7. 2.Indicatoarele de reglementare instalate in acelasi loc cu indicatorul de denumire a localitatii sau foarte aproape de acesta, inseamna ca reglementarea se aplica in toata localitatea, in masura in care o alta reglementare nu ar fi impusa de alte indicatoare instalate pe anumite sectoare de drum din localitate. Indicatoare de informare si orientare, cu exceptia celor de stationare Art. 14 1.Anexa nr. 5 a conventiei descrie indicatoarele care dau informatii utile participantilor la circulatie, cu exceptia indicatoarelor de stationare, ori se dau asemenea exemple; de asemenea ea da anumite dispozitii pentru folosirea lor.
2.In tarile care nu folosesc alfabetul latin, cuvintele de pe indicatoarele de la i) la v) ale alin. c) al paragrafului 1 al art. 5 vor fi date in limba nationala si printr-o transcriere cu caractere latine care va reda pe cit posibil pronuntia in limba nationala. 3.In tarile care nu folosesc alfabetul latin, cuvintele cu caractere latine pot figura fie pe acelasi indicator care cuprinde si textul in limba nationala, fie pe un indicator de repetare. 4.Nici un indicator nu va cuprinde inscriptii in mai mult de doua limbi. Art. 15: Indicatoare de presemnalizare Indicatoarele de presemnalizare vor fi instalate la o asemenea distanta de intersectie incit eficacitatea lor sa fie maxima, atit ziua cit si noaptea, tinind seama de conditiile de drum si de trafic, mai ales de viteza obisnuita a vehiculelor si de distanta de la care indicatorul este vizibil; aceasta distanta poate sa nu fie mai mare de 50 m in localitati, insa pe autostrazi si pe drumurile cu circulatie rapida trebuie sa fie de cel putin 500 m. Indicatoarele pot fi repetate. Un panou suplimentar situat sub indicator poate sa indice distanta dintre indicator si intersectie; inscrierea distantei poate fi aplicata si in partea de jos a indicatorului. Art. 16: Indicatoare de directie 1.Pe acelasi indicator de directie pot figura denumirile mai multor localitati; aceste denumiri vor fi inscrise pe indicator unele sub altele. Pentru denumirea unei localitati nu pot fi folosite litere mai mari decit pentru denumirea altor localitati, in afara de cazul cind localitatea respectiva este cea mai importanta. 2.Atunci cind sint date distante, cifrele ce le indica trebuie sa apara la acelasi nivel cu denumirea localitatii. Pe indicatoarele de directie avind forma unei sageti, aceste cifre vor fi puse intre denumirea localitatii si virful sagetii; pe indicatorul de forma dreptunghiulara ele vor fi puse dupa denumirea localitatii. Art. 17: Indicatoare de identificare a drumurilor Indicatoarele destinate sa identifice drumurile fie cu ajutorul numarului lor format din cifre, litere sau dintr-o combinatie de cifre si litere, fie prin denumirea lor, vor fi constituite din acest numar sau aceasta denumire incadrata intr-un dreptunghi sau ecuson. Partile contractante care au un sistem de clasificare a drumurilor pot, totusi, sa inlocuiasca acest dreptunghi cu un simbol de clasificare. Art. 18: Indicatoare de localizare 1.Indicatoarele de localizare pot fi folosite pentru a indica frontiera dintre doua tari sau doua diviziuni administrative ale aceleiasi tari ori denumirea unei localitati, riu, defileu, zone etc. 2.Indicatoarele E, 9a sau E, 9b se instaleaza la intrarea in localitati; indicatoarele E, 9c sau E, 9d se instaleaza la iesirea din localitati. Legislatia nationala poate sa prevada ca aceste indicatoare anunta pe participantii la circulatie ca reglementarea circulatiei este cea aplicabila pe teritoriul tarii in localitati de la indicatoarele E, 9a sau E, 9b, pina la indicatoarele E, 9c sau E, 9d, numai in masura in care o alta reglementare nu ar fi impusa de alte indicatoare pe anumite sectoare de drum din localitate. Totusi, indicatorul B, 4 va trebui sa fie intotdeauna instalat pe drumurile cu prioritate semnalizate cu indicatorul B, 3, in cazul in care prioritatea inceteaza la traversarea localitatii. 3.Indicatoarele de localizare care dau alte informatii decit denumirea unei localitati vor trebui sa se deosebeasca total de indicatoarele E, 9a la E, 9d, in special prin culoare. Art. 19: Indicatoare de confirmare Indicatoarele de confirmare au rolul de a confirma directia drumului, atunci cind autoritatile competente socotesc necesar, de exemplu la iesirea din localitatile mari.
Ele poarta denumirea uneia sau mai multor localitati in conditiile prevazute de paragraful 1 al art. 16 din prezenta conventie. In cazul inscrierii distantelor, cifrele se inscriu dupa denumirea localitatii. Art. 20: Indicatorul la trecerile pentru pietoni Indicatorul E, 11a sau E, 11b se instaleaza la trecerile pentru pietoni atunci cind organele competente socotesc necesar. Art. 21: Dispozitii comune diverselor indicatoare de orientare 1.Indicatoarele de orientare prevazute de art. 15 la 20 din conventie se instaleaza acolo unde autoritatile competente socotesc necesar. Celelalte indicatoare nu se instaleaza decit acolo unde organele competente apreciaza ca este indispensabil, tinind seama de dispozitiile paragrafului 1 al art. 6; in special, indicatoarele F, 2 la F, 7 nu se instaleaza decit pe drumurile unde posibilitatile de depanare, alimentare cu carburanti, odihna si masa sint rare. 2.Indicatoarele pot fi repetate. Un panou suplimentar asezat sub indicator poate sa arate distanta dintre indicator si locul semnalizat; aceasta distanta poate figura si in partea de jos a indicatorului. Indicatoarele de oprire si de stationare Art. 22 - Anexa nr. 6 a conventiei descrie, in sectiunea A, indicatoarele care interzic sau limiteaza oprirea sau stationarea, iar in sectiunea B, celelalte indicatoare care dau informatii utile pentru stationare; ea da semnificatia acestor indicatoare, precum si unele reguli pentru folosirea lor. Art. 23: Semnalele pentru dirijarea circulatiei vehiculelor 1.Sub rezerva dispozitiilor paragrafului 12 al prezentului articol, singurele lumini ce pot fi folosite ca semnale luminoase pentru dirijarea vehiculelor, altele decit cele care sint destinate exclusiv vehiculelor de transport in comun, sint urmatoarele si au semnificatia de mai jos: a)Luminile neintermitente: (i)lumina verde inseamna permisiunea de a trece; totusi, lumina verde destinata a dirija circulatia intr-o intersectie nu permite conducatorilor sa treaca daca, in directia in care vor sa mearga, aglomerarea circulatiei este de asa natura incit, daca ar intra in intersectie, nu ar putea sa o elibereze la schimbarea fazei; (ii)lumina rosie inseamna interzicerea de a trece; vehiculele nu trebuie sa treaca linia de oprire sau, daca nu exista o asemenea linie, de semafor ori, daca semnalul este instalat in mijlocul sau pe partea cealalta a intersectiei, nu trebuie sa intre in intersectie sau pe o trecere pentru pietoni din intersectie; (iii)lumina galbena trebuie sa apara singura sau concomitent cu lumina rosie; cind apare singura inseamna ca nici un vehicul nu trebuie sa treaca linia de oprire sau de semafor, afara de cazul cind, in momentul aprinderii luminii, vehiculul se afla atit de aproape incit nu ar mai putea opri in conditii suficiente de siguranta inainte de a trece linia de oprire sau de semafor. Daca semnalul este instalat in mijloc sau de cealalta parte a intersectiei, lumina galbena inseamna ca nici un vehicul nu trebuie sa intre in intersectie sau pe o trecere pentru pietoni din intersectie, afara de cazul cind, in momentul aprinderii luminii, se afla atit de aproape incit nu ar mai putea opri in conditii suficiente de siguranta inainte de a intra in intersectie sau pe trecerea de pietoni. Cind apare concomitent cu lumina rosie, inseamna ca semnalul este pe punctul de a se schimba, dar nu modifica interzicerea de a trece impusa de lumina rosie. b)Luminile intermitente:
CAPITOLUL III: Semnalele luminoase de circulatie
(i)o lumina rosie intermitenta; sau doua lumini rosii intermitente alternativ, din care una se aprinde cind cealalta se stinge, montate pe acelasi suport la acelasi nivel si indreptate in aceeasi directie inseamna ca vehiculele nu trebuie sa treaca linia de oprire sau, daca nu exista linie de oprire de semnal; aceste lumini nu pot fi folosite decit la trecerile la nivel si la intrarea pe poduri mobile sau debarcadere, precum si pentru a indica interzicerea de a trece datorita vehiculelor de pompieri ce intra pe drum sau la apropierea unui avion ce trece la mica inaltime deasupra drumului; (ii)o lumina galbena intermitenta sau doua lumini galbene intermitente altenativ inseamna permisiunea pentru conducatori de a trece, dar cu prudenta sporita. 2.Semnalele din sistemul cu culori se compun din trei lumini neintermitente, respectiv rosie, galbena si verde; lumina verde nu trebuie sa se aprinda decit atunci cind luminile rosie si galbena sint stinse. 3.Semnalele din sistemul cu doua culori se compun dintr-o lumina rosie si una verde, neintermitente. Lumina rosie si lumina verde nu trebuie sa se aprinda concomitent. Semnalele sistemului cu doua culori nu vor fi folosite decit in instalatii provizorii, sub rezerva termenului prevazut la paragraful 3 al art. 3 din prezenta conventie, pentru inlocuirea instalatiilor existente. 4.Luminile din sistemele cu doua si trei culori, prevazute la paragrafele 2 si 3 ale prezentului articol trebuie sa fie instalate fie vertical, fie orizontal. 5.In cazul cind luminile sint asezate vertical, lumina rosie trebuie sa fie sus; daca luminile sint asezate orizontal, lumina rosie trebuie sa fie montata pe partea opusa celei care corespunde sensului circulatiei. 6.In sistemul cu trei culori, lumina galbena trebuie sa fie montata la mijloc. 7.Semnalele luminoase din sistemele cu trei si doua culori, mentionate la paragrafele 2 si 3 ale prezentului articol, trebuie sa fie rotunde. Luminile intermitente rosii mentionate la paragraful 1 din prezentul articol trebuie sa fie si ele rotunde. 8.Lumina galbena intermitenta poate fi montata si singura; o asemenea lumina poate sa inlocuiasca, in trei ore cu trafic redus, luminile din sistemul cu trei culori. 9.Atunci cind lumina verde din sistemul cu trei culori are una sau mai multe sageti, iluminarea acesteia sau a acestor sageti inseamna ca vehiculele pot circula numai in directia sau directiile indicate. Sagetile care permit a merge drept inainte vor avea virful in sus. 10.Atunci cind un semnal din sistemul cu trei culori include una sau mai multe lumini verzi suplimentare avind forma uneia sau mai multor sageti, iluminarea acesteia sau acestor sageti inseamna permisiunea pentru vehicule de a continua mersul in directia sau directiile indicate de sageata sau sageti, oricare ar fi in acel moment faza in curs a sistemului cu trei culori; asta mai inseamna ca, atunci cind se gasesc vehicule pe o banda rezervata circulatiei in directia indicata de sageata sau ca traficul trebuie sa se desfasoare in acea directie, conducatorii lor trebuie ca, dupa ce au lasat sa treaca vehiculele din rindul in care vor sa intre si fara sa puna in pericol pietonii, sa avanseze in directia indicata daca prin oprire ar bloca circulatia vehiculelor ce vin din spate pe aceeasi banda. Aceste lumini suplimentare trebuie sa fie situate, de preferinta, la acelasi nivel cu lumina verde normala. 11.Cind deasupra benzilor materializate prin marcaje longitudinale ale unei parti carosabile cu mai mult de doua benzi sint montate lumini verzi sau rosii, lumina rosie interzice de a se circula pe banda deasupra careia se gaseste, iar lumina verde inseamna permisiunea de a merge pe acea banda. Lumina rosie trebuie sa aiba forma a doua bare inclinate incrucisate, iar lumina verde forma unei sageti cu virful in jos.
12.Legislatia nationala va putea sa prevada montarea la unele treceri la nivel a unei lumini albe rotunde intermitente cu cadenta lenta care inseamna permisiunea de a trece. 13.Atunci cind semnalele luminoase de circulatie sint destinate numai biciclistilor, restrictia va fi semnalata, daca este necesar pentru a evita orice confuzie, prin silueta unei biciclete, chiar pe semnal sau printrun semnal de dimensiuni mici completat cu o placuta dreptunghiulara in care va figura o bicicleta. Art. 24: Semnalele destinate numai pietonilor 1.Singurele lumini care pot fi folosite ca semnale luminoase destinate numai pietonilor sint urmatoarele si au semnificatia de mai jos: a)Luminile neintermitente: (i)lumina verde permite trecerea pietonilor; (ii)lumina galbena interzice pietonilor de a trece, insa permite celor care s-au angajat deja pe partea carosabila sa termine traversarea; (iii)lumina rosie interzice pietonilor de a intra pe partea carosabila. b)Luminile intermitente: lumina verde intermitenta inseamna ca perioada de timp inauntrul careia pietonii pot traversa partea carosabila este pe punctul de a se termina si ca urmeaza sa se aprinda lumina rosie. 2.Semnalele luminoase destinate pietonilor vor fi, de preferinta, din sistemul cu doua culori compus din doua lumini, respectiv rosu si verde; totusi, ele pot fi si din sistemul cu trei culori continind trei lumini, respectiv rosu, galben si verde. Niciodata nu vor fi aprinse concomitent doua lumini. 3.Luminile vor fi dispuse vertical, lumina rosie fiind totdeauna sus, iar lumina verde totdeauna jos. De preferinta, lumina rosie va avea forma unui pieton imobil sau a unor pietoni imobili, iar lumina verde forma unui pieton in mers sau pietoni in mers. 4.Semnalele luminoase pentru pietoni trebuie sa fie concepute si instalate in asa fel incit sa excluda orice posibilitate de a fi interpretate de conducatori ca fiind semnale luminoase destinate a dirija circulatia vehiculelor. Art. 25 Marcajele pe partea carosabila (marcajele rutiere) sint folosite, atunci cind autoritatea competenta socoteste necesar, pentru a dirija circulatia, a avertiza sau orienta pe participantii la circulatie. Pot fi folosite fie singure, fie cu alte mijloace de semnalizare care le intaresc sau precizeaza semnificatia. Art. 26 1.Marcajul longitudinal care consta dintr-o linie continua, aplicata pe suprafata partii carosabile, inseamna ca interzice oricarui vehicul de a-l trece sau incalca, precum si, atunci cind marcajul separa cele doua sensuri de circulatie, de a circula pe acea parte a marcajului care este pentru conducator opusa marginii partii carosabile corespunzatoare sensului circulatiei. Marcajul longitudinal format din doua linii continue are aceeasi semnificatie. 2._ a)Marcajul longitudinal constind dintr-o linie discontinua aplicata pe suprafata partii carosabile, nu are semnificatia de interdictie, insa este destinata: (i)fie de a delimita benzile de circulatie in vederea dirijarii traficului; (ii)fie de a anunta apropierea de o linie continua si interdictia impusa de aceasta, sau apropierea de o alta trecere care prezinta un risc deosebit. b)Raportul intre lungimea intervalului dintre linii si lungimea liniei va fi mult mai mic la liniile discontinue care se folosesc in scopurile aratate la alin. a) ii) din prezentul paragraf decit la liniile folosite in scopurile aratate la alin. a) i) al aceluiasi paragraf.
CAPITOLUL IV: Marcajele rutiere
3.Atunci cind marcajul longitudinal consta dintr-o linie continua aplicata pe suprafata partii carosabile alaturi de o linie discontinua, conducatorii trebuie sa tina seama numai de linia care este situata pe partea lor. Aceasta dispozitie nu impiedica pe conducatorii care au executat o depasire permisa de a-si relua locul normal pe partea carosabila. 4.In sensul prezentului articol, nu sint marcaje longitudinale liniile longitudinale care delimiteaza, pentru a le face mai vizibile, marginile partii carosabile sau care, unite cu liniile transversale, delimiteaza locurile de stationare pe partea carosabila. Art. 27 1.Marcajul transversal care consta dintr-o linie continua sau din doua linii continue paralele aplicate pe latimea uneia sau mai multor benzi de circulatie indica linia de oprire impusa de indicatorul B, 2 "Oprire" de la paragraful 3 al art. 10 din prezenta conventie. Un astfel de marcaj poate fi folosit si pentru a indica linia de oprire impusa eventual de un semnal luminos, de un semnal al agentului care dirijeaza circulatia sau inaintea unei treceri la nivel. Inaintea marcajelor ce insotesc indicatorul B, 2 poate fi aplicat pe partea carosabila a drumului cuvintului "Stop". 2.In afara de cazul cind din punct de vedere tehnic nu este posibil, marcajul transversal descris la paragraful 1 al prezentului articol va fi aplicat de fiecare data cind se instaleaza indicatorul B, 2. 3.Marcajul transversal ce consta dintr-o linie discontinua sau sau din doua linii discontinue paralele, aplicate pe latimea uneia sau a mai multor benzi de circulatie, indica linia pe care vehiculele nu trebuie sa o incalce in mod obisnuit atunci cind trebuie sa cedeze trecerea potrivit indicatorului B, 1 "Cedeaza trecerea" prevazut la paragraful 2 al art. 10 al prezentei conventii. Inaintea unui astfel de marcaj poate fi desenat pe partea carosabila a drumului, pentru a simboliza indicatorul B, 1, un triunghi cu marginea lata avind o latura paralela cu marcajul, iar virful opus indreptat spre vehiculele care se apropie. 4.Pentru a marca trecerile prevazute pentru traversarea partii carosabile de catre pietoni, se vor aplica, de preferinta, benzi suficient de largi, paralele cu axa partii carosabile. 5.Pentru a marca trecerile prevazute pentru traversarea partii carosabile de catre biciclisti se vor folosi fie linii transversale, fie alte marcaje care nu pot fi confundate cu marcajele aplicate la trecerile pentru pietoni. Art. 28 1.Alte marcaje pe partea carosabila ca sageti, linii paralele sau oblice ori inscriptii, pot fi folosite pentru a repeta semnificatiile indicatoarelor sau pentru a da participantilor la circulatie indicatii ce nu pot fi date in mod corespunzator de indicatoare. Asemenea marcaje vor fi folosite, mai ales, pentru a indica limitele zonelor sau benzilor de stationare, locurile de oprire a autobuzelor sau troleibuzelor unde stationarea este interzisa, precum si preselectia inaintea intersectiilor. Totusi, cind pe partea carosabila separata in benzi de circulatie prin marcaje longitudinale este aplicata o sageata, conducatorii trebuie sa urmeze directia sau una din directiile indicate pe banda pe care se gasesc. 2.Cu exceptia dispozitiilor paragrafului 4 al art. 26 din prezenta conventie referitoare la trecerile pentru pietoni, marcarea unei zone a partii carosabile sau a unei zone situate mai sus de nivelul partii carosabile cu linii oblice paralele incadrate de o banda continua sau de benzi discontinue inseamna, daca banda este continua, ca vehiculele nu trebuie sa intre in aceasta zona, iar daca benzile sint discontinue, ca vehiculele nu trebuie sa intre in zona decit in cazul cind aceasta manevra nu prezinta nici un pericol sau ca este destinata sa faca legatura cu o strada transversala situata de partea cealalta a partii carosabile.
3.O linie in zig-zag la marginea partii carosabile inseamna ca este interzis de a stationa pe partea respectiva a drumului pe toata lungimea acestei linii. Art. 29 1.Marcajele de pe partea carosabila mentionate la nr. 26 la 28 din prezenta conventie pot fi vopsite pe partea carosabila sau aplicate in orice alt mod, cu conditia sa fie la fel de eficace. 2.Daca marcajele de pe partea carosabila sint vopsite, ele vor fi de culoare galbena sau alba, culoarea albastra putind fi folosita pentru marcajele care indica locurile unde stationarea este permisa sau limitata. Cind, pe teritoriul unei parti contractante se folosesc cele doua culori, galbena si alba, marcajele de aceeasi categorie vor trebui sa fie din aceeasi culoare. Pentru aplicarea prezentului paragraf, termenul alb include nuantele argintiu sau gri deschis. 3.La aplicarea inscriptiilor, a simbolurilor si a sagetilor ca marcaje, se va tine seama de necesitatea sporirii considerabile a dimensiunii lor in sensul circulatiei, tinind seama de unghiul foarte redus sub care aceste inscriptii, simboluri si sageti sint vazute de conducatori. 4.Se recomanda ca marcajele rutiere destinate vehiculelor in miscare sa fie reflectorizante daca intensitatea circulatiei o impune, iar iluminarea este slaba sau inexistenta. Art. 30 - Anexa nr. 8 a prezentei conventii instituie o serie de recomandari referitoare la schemele si desenele marcajelor rutiere. Art. 31: Semnalizarea santierelor 1.Limitele santierelor pe partea carosabila vor fi in mod clar semnalizate. 2.Cind importanta santierelor si a circulatiei le justifica, pentru a semnaliza limitele santierelor pe partea carosabila, se vor instala bariere, intermitente sau continue, vopsite cu benzi alternante albe si rosii, galbene si rosii, negre si albe sau negre si galbene si, in afara de aceasta, pe timp de noapte daca barierele nu sint reflectorizante, lumini si dispozitive reflectorizante. Dispozitivele reflectorizante si luminile fixe vor fi de culoare rosie sau galben inchis, iar luminile intermitente de culoare galben inchis. Totusi: a)luminile si dispozitivele care se vad doar intr-un singur sens de circulatie si care semnalizeaza limitele santierului opuse acestui sens al circulatiei vor putea fi albe; b)luminile si dispozitivele care semnalizeaza limitele unui santier ce separa cele doua sensuri de circulatie vor putea fi albe sau galbene deschis. Art. 32: Marcaj luminos sau reflectorizant Fiecare parte contractanta va adopta pentru intregul teritoriu aceeasi culoare sau acelasi sistem de culori pentru luminile sau dispozitivele reflectorizante folosite pentru a semnaliza marginea partii carosabile.
CAPITOLUL V: Diverse
SECTIUNEA 1: Treceri la nivel

Art. 33 1._ a)Daca la o trecere la nivel este instalata o semnalizare pentru a anunta apropierea trenurilor sau apropiata inchidere a barierelor ori a semibarierelor, aceasta va fi compusa dintr-o lumina rosie intermitenta sau din lumini rosii intermitente alternativ, asa cum este prevazut la paragraful 1 b) al art. 23 din conventie. Totusi: (i)luminile rosii intermitente pot fi completate sau inlocuite de un semnal luminos din sistemul rosu-galben-verde, descris la paragraful 2 al art. 23 din prezenta
conventie sau de un astfel de semnal de la care lipseste lumina verde, daca alte semnale luminoase din sistemul cu trei culori se afla pe drum putin inainte de trecerea la nivel ori daca trecerea la nivel este prevazuta cu bariere; (ii)pe drumurile de pamint unde circulatia este foarte slaba si pe cararile pentru pietoni se poate folosi doar un semnal sonor. b)In toate cazurile semnalizarea luminoasa poate fi completata cu un semnal sonor. 2.Semnalele luminoase vor fi instalate la marginea partii carosabile ce corespunde sensului circulatiei; cind imprejurarile o cer, de exemplu conditiile de vizibilitate a semnalelor sau intensitatea circulatiei, semnalele vor fi repetate pe cealalta parte a drumului. Totusi, daca conditiile locale impun, luminile vor putea fi repetate pe un refugiu din mijlocul partii carosabile, sau instalate deasupra partii carosabile. 3.Conform paragrafului 4 al art. 10 din conventie, indicatorul B, 2 "Oprire" poate fi instalat la o trecere la nivel fara bariere, semibariere sau semnalizare luminoasa ce avertizeaza apropierea trenurilor; la trecerile la nivel prevazute cu acest indicator, conducatorii vor opri la linia de oprire sau, in absenta acesteia, in dreptul indicatorului si nu vor pleca decit dupa ce s-au asigurat ca nu se apropie nici un tren. Art. 34 1.La trecerile la nivel echipate cu bariere sau cu semibariere, instalate de fiecare parte a caii ferate, prezenta acestor bariere sau semibariere de-a curmezisul drumului inseamna ca nici un participant la circulatie nu are dreptul sa treaca linia barierei sau semibarierei cea mai apropiata; miscarea barierelor sau a semibarierelor pentru a fi asezate de-a curmezisul drumului au aceeasi semnificatie. 2.Aparitia luminii sau a luminilor rosii mentionate la alin. a) al paragrafului 1 al art. 33 din conventie, sau punerea in functiune a semnalului sonor mentionat la acelasi paragraf 1, inseamna, de asemenea, ca nici un participant la circulatie nu are dreptul sa treaca linia de oprire sau, daca nu exista o asemenea linie, de semnal. Aprinderea luminii galbene din sistemul cu trei culori, mentionat la alin. a) i) al paragrafului 1 al art. 33, inseamna ca nici un participant la circulatie nu are dreptul sa treaca linia de oprire sau, daca nu exista o asemenea linie, de semnal, exceptind vehiculele care se gasesc atit de aproape cind semnalul galben se aprinde incit nu ar mai putea opri in conditii de siguranta deplina inaintea semnalului. Art. 35 1.Barierele si semibarierele trecerilor la nivel vor fi marcate in mod distinct cu benzi alternante de culori rosie si alba, rosie si galbena, negre si albe sau negre si galbene. Totusi, ele vor putea sa nu fie colorate decit in alb sau galben, cu conditia de a fi prevazute la mijloc cu un disc mare rosu. 2.La orice trecere la nivel fara bariere sau semibariere se va instala, in imediata apropiere a caii ferate, indicatorul B, 7 descris in anexa nr. 3. Daca exista o semnalizare luminoasa care avertizeaza apropierea trenurilor sau un indicator B, 2 "Oprire", indicatorul B, 7 va fi instalat pe acelasi suport cu indicatorul B, 2 sau cu semnalizarea luminoasa. Instalarea indicatorului B, 7 nu este obligatorie: a)la intersectiile drumurilor cu caile ferate unde circulatia feroviara este foarte lenta, iar circulatia rutiera este dirijata de un insotitor de vehicule feroviare care face cu bratul semnalele necesare; b)la intersectiile cailor ferate cu drumurile de pamint unde circulatia este foarte slaba sau cu potecile pentru pietoni. 3.Sub indicatorul de avertizare a pericolului, ce poarta unul din simbolurile A, 26 sau A, 27 descrise la anexa nr. 3 a conventiei, poate fi instalat un panou dreptunghiular cu latura mare verticala avind trei bare oblice rosii pe fond alb sau
galben, dar in acest caz vor fi instalate, aproximativ la o treime si la doua treimi distanta intre indicator si calea ferata, panouri suplimentare de aceeasi forma si care au una sau doua bare oblice rosii pe fond alb sau galben. Aceste panouri pot fi repetate pe partea opusa a drumului. Sectiunea C a anexei nr. 3 a conventiei descrie panourile mentionate in prezentul paragraf. Art. 36 1.Tinind seama de pericolul deosebit al trecerilor la nivel, partile contractante se obliga: a)sa instaleze inaintea fiecarei treceri la nivel unul din indicatoarele de avertizare a pericolului purtind simbolurile A, 26 sau A, 27; totusi, indicatorul va putea sa nu fie instalat: (i)in cazurile speciale ce pot aparea in localitati; (ii)pe drumurile de pamint si pe cararile unde circulatia vehiculelor cu motor este foarte rara; b)sa echipeze cu bariere sau semibariere ori cu semnalizare de apropiere a trenurilor orice trecere la nivel, in afara cazului cind participantii la circulatie pot vedea calea ferata din ambele parti ale trecerii la nivel, in asa fel incit, tinind seama in special de viteza maxima a trenurilor, un conducator de vehicul rutier ce se apropie de calea ferata dintr-o parte sau alta sa aiba timp sa opreasca inainte de a se angaja pe trecerea la nivel daca trenul se vede, iar cei care s-ar gasi deja angajati pe trecerea la nivel in momentul aparitiei trenului sa aiba timp sa termine traversarea; totusi, partile contractante vor putea deroga de la dispozitiile prezentului alineat la trecerile la nivel unde viteza trenurilor este relativ lenta sau chiar unde circulatia vehiculelor cu motor este slaba; c)sa echipeze cu una din semnalizarile de apropiere a trenurilor prevazute la paragraful 1 al art. 33 din conventie orice trecere la nivel prevazuta cu bariere sau semibariere a caror comanda este data de la o cabina de unde acestea nu sint vizibile; d)sa echipeze cu una din semnalizarile de apropiere a trenurilor prevazute la paragraful 1 al art. 33 din conventie orice trecere la nivel prevazuta cu bariere sau semibariere a caror comanda de apropiere a trenurilor este data automat; e)pentru a spori vizibilitatea barierelor si semibarierelor, sa aplice materiale sau dispozitive reflectorizante si, eventual, sa le ilumineze pe timpul noptii; mai mult, pe drumurile cu circulatie auto intensa pe timp de noapte, indicatoarele de avertizare a pericolului sa fie prevazute cu materiale sau dispozitive reflectorizante si, eventual, sa fie iluminate pe timpul noptii; f)pe cit posibil, in apropiere de trecerile la nivel echipate cu semibariere, sa aplice in mijlocul partii carosabile un marcaj longitudinal care sa interzica vehiculelor ce se apropie de trecerea la nivel sa patrunda in jumatatea partii carosabile opusa sensului circulatiei si chiar sa amenajeze insule directionale care sa separe cele doua sensuri de circulatie. 2.Dispozitiile prezentului articol nu se aplica in cazurile prevazute de ultima fraza a paragrafului 2 al art. 35 din conventie. Art. 37 1.Prezenta conventie va fi deschisa, la sediul Organizatiei Natiunilor Unite din New ork, pina la 31 decembrie 1969, semnarii de catre toate statele membre ale Organizatiei Natiunilor Unite sau membre ale uneia din institutiile sale specializate, ale Agentiei Internationale pentru Energia Atomica ori partilor la Statutul Curtii Internationale de Justitie si de catre oricare alt stat invitat de Adunarea generala a Organizatiei Natiunilor Unite sa devina parte la conventie.
CAPITOLUL VI: Dispozitii finale
2.Prezenta conventie este supusa ratificarii. Instrumentele de ratificare vor fi depuse pe linga secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite. 3.Prezenta conventie va ramine deschisa aderarii oricarui stat prevazut la paragraful 1 al prezentului articol. Instrumentele de aderare vor fi depuse pe linga secretarul general. Art. 38 1.Orice stat va putea, atunci cind va semna sau ratifica prezenta conventie ori va adera la ea, sau oricind ulterior, sa declare printr-o instiintare adresata secretarului general ca conventia intra in vigoare pentru toate teritoriile sau numai pentru unul dintre acestea care asigura relatiile internationale. Conventia va intra in vigoare pe teritoriul sau teritoriile indicate in instiintare la treizeci de zile dupa data la care secretarul general va primi aceasta instiintare sau de la data intrarii in vigoare a conventiei pentru statul care adreseaza instiintarea, daca aceasta data este ulterioara precedentei. 2.Orice stat care face declaratia prevazuta la paragraful 1 din prezentul articol va trebui ca, in numele teritoriilor pentru care a facut-o, sa adreseze o instiintare care sa contina declaratiile prevazute la paragraful 2 al art. 46 din conventie. 3.Orice stat care va face declaratia prevazuta la paragraful 1 al prezentului articol va putea la orice data ulterioara sa declare, printr-o instiintare adresata secretarului general, ca conventia va inceta sa mai fie in vigoare pe acel teritoriu dupa un an de la data primirii acestei instiintari de catre secretarul general. Art. 39 1.Prezenta conventie va intra in vigoare dupa douasprezece luni de la data depunerii celui de al cincisprezecelea instrument de ratificare sau de aderare. 2.Pentru fiecare stat care va ratifica conventia sau va adera la ea dupa depunerea celui de al cincisprezecelea instrument de ratificare sau de aderare, conventia va intra in vigoare dupa douasprezece luni de la data depunerii, de catre acest stat, a instrumentului sau de ratificare sau de aderare. Art. 40 La intrarea sa in vigoare, conventia va abroga si inlocui, in relatiile dintre partile contractante, Conventia asupra unificarii samnalizarii rutiere, deschisa semnarii la Geneva la 30 martie 1931, sau Protocolul privind semnalizarea rutiera, deschis semnarii la Geneva la 19 septembrie 1949. Art. 41 1.Dupa o perioada de un an de la intrarea in vigoare a conventiei, orice parte contractanta va putea sa propuna unu sau mai multe amendamente la conventie. Textul oricarei propuneri de amendament, insotit de o expunere de motive, va fi adresat secretarului general, care il va comunica tuturor partilor contractante. Partile contractante vor avea posibilitatea de a-l instiinta, in decurs de douasprezece luni urmatoare datei acestei comunicari: a) ca accepta amendamentul sau b) ca il resping, ori c) ca doresc sa fie convocata o conferinta pentru a-l examina. Secretarul general va transmite si textul amendamentului propus tuturor statelor vizate la paragraful 1 al art. 37 din conventie. 2._ a)Orice propunere de amendament care va fi comunicata conform dispozitiilor paragrafului precedent va fi considerata ca acceptata daca, in termenul de douasprezece luni sus-mentionat, cel putin o treime din partile contractante informeaza secretarul general fie ca resping amendamentul, fie ca doresc convocarea unei conferinte pentru a-l examina. Secretarul general va aduce la cunostinta tuturor partilor contractante orice acceptare sau respingere a amendamentului propus, precum si orice cerere de convocare a unei conferinte.
Daca numarul total al respingerilor si al cererilor primite inauntrul termenului de douasprezece luni este inferior unei treimi din numarul total al partilor contractante, secretarul general va instiinta toate partile contractante ca amendamentul va intra in vigoare la sase luni dupa expirarea termenului de douasprezece luni specificat la paragraful precedent pentru toate partile contractante, cu exceptia acelora care, in decursul termenului respectiv, au respins amendamentul sau au cerut convocarea unei conferinte pentru a-l examina. b)Orice parte contractanta care, in decursul termenului de douasprezece luni, va respinge o propunere de amendament sau va cere convocarea unei conferinte pentru a-l examina, va putea, oricind dupa expirarea acestui termen, sa aduca la cunostinta secretarului general ca accepta amendamentul, iar secretarul general va comunica aceasta instiintare tuturor celorlalte parti contractante. Amendamentul va intra in vigoare, pentru partile contractante care au anuntat acceptarea, la sase luni dupa data la care secretarul general va primi instiintarea. 3.Daca un amendament propus nu a fost acceptat, conform paragrafului 2 al prezentului articol, si daca, in termenul de douasprezece luni specificat la paragraful 1 al prezentului articol, mai putin de jumatate din numarul total al partilor ccntractante informeaza secretarul general ca resping amendamentul propus si daca cel putin o treime din numarul total al partilor contractante, dar nu mai putin de zece, il informeaza ca aceepta amendamentul sau ca doresc convocarea unei conferinte pentru a-l examina, secretarul general va convoca o conferinta pentru examinarea amendamentului propus sau a oricarei alte propuneri cu care ar fi sesizat in conformitate cu paragraful 4 al prezentului articol. 4.Daca a fost convocata o conferinta conform dispozitiilor paragrafului 3 al prezentului articol, secretarul general va invita la aceasta toate statele prevazute la paragraful 1 al art. 37 din conventie. El va cere tuturor statelor invitate la conferinta sa-i prezinte, cel mai tirziu cu sase luni inainte de data deschiderii, orice propunere care ar dori sa fie examinata de aceasta conferinta in afara de amendamentul propus, comunicind aceste propuneri cu cel putin trei luni inainte de data deschiderii conferintei tuturor statelor invitate la conferinta. 5._ a)Orice amendament la prezenta conventie va fi considerat ca acceptat daca a fost adoptat cu o majoritate de doua treimi a statelor reprezentate la conferinta, cu conditia ca aceasta majoritate sa reprezinte cel putin doua treimi din numarul partilor contractante reprezentate la conferinta. Secretarul general va incunostinta toate partile contractante despre adoptarea amendamentului care va intra in vigoare dupa douasprezece luni de la data instiintarii pentru toate partile contractante, cu exceptia acelora care, inauntrul acestui termen, vor comunica secretarului general ca resping amendamentul. b)Orice parte contractanta care va respinge un amendament in termenul de douasprezece luni va putea, oricind, sa instiinteze secretarul general ca il accepta, iar secretarul general va transmite aceasta instiintare tuturor celorlalte parti contractante. Amendamentul va intra in vigoare, pentru partea contractanta care va comunica acceptarea, la sase luni dupa data la care secretarul general va primi instiintarea sau la sfirsitul termenului de douasprezece luni, daca data este ulterioara precedentei. 6.Daca propunerea de amendament nu se considera acceptata, conform paragrafului 2 al prezentului articol, si daca conditiile prevazute la paragraful 3 al prezentului articol pentru convocarea unei conferinte nu sint indeplinite, propunerea de amendament va fi considerata ca respinsa. Art. 42
Orice parte contractanta va putea denunta conventia printr-o instiintare scrisa adresata secretarului general. Declaratia va avea efect dupa un an de la primirea acestei instiintari de catre secretarul general. Art. 43 Conventia va inceta de a fi in vigoare daca numarul partilor contractante este mai mic de cinci in decursul unei perioade oarecare de douasprezece luni consecutive. Art. 44 Orice diferend dintre doua sau mai multe parti contractante cu privire la interpretarea sau aplicarea conventiei, pe care partile nu il vor putea solutiona prin negocieri sau in alt mod, va putea fi adus, la cererea oricarei parti contractante interesate, in fata Curtii Internationale de Justitie pentru a fi solutionat de aceasta. Art. 45 Nici o dispozitie a conventiei nu va fi interpretata ca interzicind unei parti contractante sa ia masurile compatibile cu dispozitiile Cartei Natiunilor Unite si limitate la cerintele situatiei pe care ea o socoteste necesara pentru siguranta sa externa sau interna. Art. 46 1.Orice stat va putea, in momentul cind va semna prezenta conventie sau va depune instrumentul de ratificare sau de aderare, sa declare ca nu se considera legat de art. 44 al conventiei. Celelalte parti contractante nu vor fi legate de art. 44 fata de oricare dintre partile contractante care va face o astfel de declaratie. 2._ a)In momentul in care depune instrumentul de ratificare sau de aderare, fiecare stat va declara, prin instiintare adresata secretarului general, in vederea aplicarii conventiei: (i)pe care din modelele Aa sau Ab il alege ca indicator de avertizare a pericolului (art. 9 paragraful 1) si (ii)pe care din modelele B, 2a sau B, 2b il alege ca indicator de oprire (art. 10 paragraful 3). Orice stat va putea, oricind, printr-o instiintare adresata secretarului general, sa-si modifice alegerea, inlocuind declaratia sa prin alta. b)In momentul cind depune instrumentul de ratificare sau de aderare, orice stat poate sa declare, prin instiintare adresata secretarului general, ca, in scopul aplicarii conventiei, va asimila motoretele motocicletelor (art. 1 lit. l). Orice stat va putea oricind, printr-o instiintare adresata secretarului general, sa-si retraga declaratia. 3.Declaratiile prevazute la paragraful 2 al prezentului articol vor intra in vigoare dupa sase luni de la data la care secretarul generai va primi instiintarea sau de la data intrarii in vigoare a conventiei pentru statul care face declaratia, daca aceasta data este ulterioara precedentei. 4.Rezervele la conventie si la anexele acesteia, altele decit rezerva prevazuta la paragraful 1 al prezentului articol, sint admise cu conditia sa fie formulate in scris si, daca au fost formulate inainte de depunerea instrumentului de ratificare sau de aderare, sa fi fost confirmate prin acest instrument. Secretarul general va comunica rezervele respective tuturor statelor prevazute la paragraful 1 al art. 37 din conventie. 5.Orice parte contractanta care va formula o rezerva sau va face o declaratie in conformitate cu paragrafele 1 si 4 ale prezentului articol va putea, oricind, sa o retraga prin instiintare adresata secretarului general. 6.Orice rezerva facuta conform paragrafului 4 al prezentului articol:
a)modifica, pentru partea contractanta care a formulat acea rezerva, dispozitiile conventiei asupra carora poarta rezerva, in limitele acesteia; b)modifica aceste dispozitii in aceleasi limite pentru celelalte parti contractante in ce priveste relatiile lor cu partea contractanta care a facut cunoscuta rezerva. Art. 47 In afara declaratiilor, instiintarilor si comunicarilor prevazute la art. 41 si 46 ale conventiei, secretarul general va comunica tuturor statelor prevazute la paragraful 1 al art. 37: a)semnaturile, ratificarile si aderarile, conform art. 37; b)declaratiile, conform art. 38; c)datele de intrare in vigoare a conventiei, conform art. 39; d)data intrarii in vigoare a amendamentelor la prezenta conventie, conform art. 41 paragrafele 2 si 5; e)denuntarea, conform art. 42; f)incetarea conventiei, conform art. 43. Art. 48 Originalul conventiei, intocmit intr-un singur exemplar in limbile engleza, spaniola, chineza, rusa si franceza, toate cele cinci texte fiind la fel de valabile, va fi depus pe linga secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite, care va transmite copii certificate conforme tuturor statelor vizate la paragraful 1 al art. 37 din conventie. Pentru care, imputernicitii, legal autorizati de guvernele lor, au semnat prezenta conventie. Incheiata la Viena, in a 8-a zi a lunii noiembrie 1968.
ANEXA nr. 1: Indicatoare de avertizare a pericolului, cu exceptia celor instalate in apropierea intersectiilor sau a trecerilor la nivel
NOTA: Pentru indicatoarele de avertizare a pericolului la apropierea intersectiilor, a se vedea sectiunea B a anexei nr. 2. Pentru indicatoarele de avertizare a pericolului instalate in apropiere de trecerile la nivel, a se vedea sectiunile A si C ale anexei nr. 3.
Indicatorul "A", "Avertizare a pericolului", este de model Aa sau de model Ab, ambele descrise mai jos si reproduse in anexa nr. 9. Modelul Aa este un triunghi echilateral cu o latura orizontala, iar virful opus este in sus; fondul este alb sau galben, iar marginea este rosie. Modelul Ab este un patrat cu o diagonala verticala; fondul este galben, iar marginea care se reduce la o banda ingusta este neagra. Simbolurile care sint aplicate pe aceste indicatoare sint, in afara indicatiilor contrare cuprinse in descrierea lor, negre sau de culoare albastru inchis. Latura indicatoarelor Aa de dimensiuni normale este de aproximativ 0,90 m; latura indicatoarelor Aa de dimensiuni mici nu trebuie sa fie mai mica de 0,80 m; latura indicatoarelor Ab de dimensiuni normale este de aproximativ 0,60 m; latura indicatoarelor Ab de dimensiuni mici nu trebuie sa fie mai mica de 0,40 m. Pentru alegerea intre modelele Aa si Ab, a se vedea art. 5 paragraful 2 si art. 9 paragraful 1 ale conventiei.
Sectiunea A: Modele de indicatoare pentru avertizarea pericolului
Sectiunea B: Simboluri de indicatoare pentru avertizarea pericolului si dispozitii pentru folosirea acestor indicatoare
1.Curba periculoasa sau curbe periculoase Pentru a semnaliza apropierea de o curba periculoasa sau de o succesiune de curbe periculoase se va folosi, dupa caz, unul din urmatoarele indicatoare: A, 1a: curba la stinga
A, 1b: curba la dreapta A, lc: curba dubla sau succesiune de mai mult de doua curbe, prima la stinga; A, 1d: curba dubla sau succesiune de mai mult de doua curbe, prima la dreapta. 2.Coborire periculoasa Pentru a semnaliza apropierea de o coborire cu inclinare mare se va folosi indicatorul model Aa, simbolul A, 2a si cu indicatorul model Ab, simbolul A, 2b. - Partea stinga a simbolului A,2a ocupa coltul sting al panoului indicatorului, iar baza sa se intinde pe intreaga latime a acestui panou. La simbolurile A, 2a si A, 2b cifra indica inclinarea in procente: aceasta indicatie poate fi inlocuita cu un raport (1:10). Totusi, partile contractante vor putea, in locul simbolului A, 2a sau A, 2b, dar tinind seama, pe masura posibilitatilor, de dispozitiile paragrafului 2 b) al art. 5 din conventie, sa aleaga simbolul A, 2c, daca au adoptat modelul de indicator A, si simbolul A, 2d, daca au adoptat modelul de indicator Ab. 3.Urcare cu inclinare mare Pentru a semnaliza apropierea de o urcare cu inclinare mare, se va folosi simbolul A, 3a cu modelul de indicator Aa si simbolul A, 3b cu modelul de indicator Ab. - Partea dreapta a simbolului A, 3a ocupa coltul drept al panoului indicatorului, iar baza sa se intinde pe intreaga latime a acestui panou. La simbolurile A, 3a si A, 3b cifra indica panta in procente; aceasta indicatie poate fi inlocuita cu un raport (1: 10). Totusi, partile contractante care au ales simbolul A, 2c, ca simbol pentru coborire periculoasa, vor putea, in locul simbolului A, 3a, sa aleaga simbolul A, 3c, iar partile contractante care au ales simbolul A, 2d vor putea sa aleaga simbolul A, 3d, in locul simbolului A, 3b. 4.Parte carosabila ingustata Pentru a semnaliza apropierea de o ingustare a partii carosabile, se va folosi simbolul A, 4a sau un simbol care indica mai clar configuratia locului, cum ar fi A, 4b. 5.Pod mobil Pentru a semnaliza apropierea de un pod mobil se va folosi simbolul A, 5. Sub indicatorul de avertizare cu simbolul A, 5 se va putea instala un panou dreptunghiular model A, 29 a, descris in sectiunea C a anexei nr. 3, dar in acest caz se va instala la aproximativ o treime sau doua treimi din distanta dintre semnalul cu simbolul A, 5 si podul mobil panouri model A, 29 b si A, 29 c descrise in anexa respectiva. 6.Accesul spre un chei sau un mal abrupt Pentru a semnaliza ca drumul duce spre un chei sau un mal abrupt se va folosi simbolul A, 6. 7.Drum cu denivelari Pentru a semnaliza apropierea de o zona cu denivelari, de poduri sau drumuri in forma de spinare de magar, ori de treceri unde partea carosabila se gaseste intr-o stare necorespunzatoare, se va folosi simbolul A, 7a. Pentru a semnaliza un pod in forma de spinare de magar simbolul A, 7 a va putea fi inlocuit cu simbolul A, 7 b. Pentru a semnaliza o zona cu denivelari simbolul A, 7 a va putea fi inlocuit cu simbolul A, 7 c. 8.Parte carosabila alunecoasa Pentru a semnaliza apropierea de o sectiune a drumului unde partea carosabila este alunecoasa, se va folosi simbolul A, 8. 9.Improscare cu criblura
Pentru a semnaliza apropierea de o sectiune a drumului unde s-ar putea produce o improscare cu criblura, se va folosi simbolul A, 9 a cu modelul de indicator A a si simbolul A, 9 b cu modelul de indicator A b. In cazul in care sensul de circulatie este pe stinga, simbolul va fi inversat. 10.Caderi de pietre Pentru a semnaliza apropierea de o trecere unde exista pericolul real al caderii de pietre si al prezentei de pietre pe drum, se va folosi simbolul A, 10a cu modelul de indicator A a si simbolul A, 10 b cu modelul de indicator Ab. In ambele cazuri, partea dreapta a simbolului ocupa coltul drept al panoului de semnalizare. Simbolul poate fi inversat. 11.Trecere pentru pietoni Pentru a semnaliza apropierea de o trecere pentru pietoni, indicata fie de marcaje pe partea carosabila, fie prin indicatoarele E, 11 a sau E, 11 b, se va folosi simbolul A, 11 din care exista doua modele: A, 11 a si A, 11 b. Simbolul poate fi inversat. 12.Copii Pentru a semnaliza apropierea de o trecere frecventata de copii, cum ar fi iesirea dintr-o scoala sau de pe un teren de joaca, se va folosi simbolul A, 12. Simbolul poate fi inversat. 13.Accesul biciclistilor Pentru a semnaliza apropierea de o trecere unde, in mod frecvent, biciclistii intra pe drum sau il traverseaza, se foloseste simbolul A, 13. Simbolul poate fi inversat. 14.Trecere de vite si de alte animale Pentru a semnaliza apropierea de o sectiune a drumului unde exista pericolul traversarii drumului de catre animale, se va folosi un simbol reprezentind silueta unui animal, domestic sau salbatic, de cea mai frecventa specie, cum ar fi: simbolul A, l4 a pentru animale domestice si simbolul A, 14 b pentru animale salbatice. Simbolul poate fi inversat. 15.Lucrari Pentru a semnaliza apropierea de o sectiune a drumului unde se efectueaza lucrari, se va folosi simbolul A, 15. 16.Semnalizare luminoasa Daca se considera necesar sa se semnalizeze apropierea de o trecere unde circulatia este dirijata prin semnale luminoase, deoarece participantii la circulatie nu se asteapta ca vor intilni o astfel de trecere, se va folosi simbolul A, 16. Exista trei modele de simboluri A, 16: A, 16a, A, 16b si A, 16c, care corespund dispunerii luminilor din sistemul cu trei culori, descris la paragrafele 4 la 6 ale art. 23 din conventie. Acest simbol are trei culori corespunzatoare luminilor care anunta apropierea. 17.Aerodrom Pentru a semnaliza apropierea de o trecere unde drumul este survolat la mica inaltime de aeronave care decoleaza sau aterizeaza pe un aerodrom, se va folosi simbolul A, 17. Simbolul poate fi inversat. 18.Vint lateral Pentru a semnaliza apropierea de un sector de drum unde, in mod frecvent, sufla un vint puternic lateral, se va folosi simbolul A, 18. Simbolul poate fi inversat. 19.Circulatie in ambele sensuri
Pentru a semnaliza apropierea de un sector de drum unde circulatia se desfasoara, temporar sau permanent, in ambele sensuri si pe aceeasi parte carosabila, cind pe sectorul precedent ea se facea in sens unic, sau pe un drum cu mai multe parti carosabile destinate circulatiei in sens unic, se va folosi simbolul A, 19. Indicatorul ce poarta un astfel de simbol va fi repetat la intrarea in sector, precum si ori de cite ori va fi necesar, pe sectiunea respectiva. Atunci cind sensul de circulatie este pe stinga, sagetile vor fi inversate. 20.Alte pericole Pentru a semnaliza apropierea de un sector de drum unde exista un pericol altul decit cele ce au fost descrise la paragrafele 1-19 de mai sus sau in anexele nr. 2 si 3, se va putea folosi simbolul A, 20. Partile contractante pot, totusi, sa adopte simboluri expresive conform dispozitiilor paragrafului 1 a) ii) al art. 3 din conventie. Indicatorul A, 20 poate fi folosit mai ales pentru a semnaliza traversarea cailor ferate unde circulatia feroviara se efectueaza cu viteza foarte redusa, iar circulatia rutiera este dirijata de catre un insotitor al vehiculelor feroviare facind semnalele necesare cu bratul.
ANEXA nr. 2: Indicatoare de reglementare a prioritatii la intersectii, indicatoare de avertizare a pericolului la apropierea de intersectii si indicatoare ce reglementeaza prioritatea la trecerile inguste
NOTA: Atunci cind intr-o intersectie cu un drum cu prioritate, traseul acestui drum isi schimba directia, sub indicatoarele de avertizare a pericolului care semnalizeaza apropierea de intersectie sau sub indicatoarele ce reglementeaza prioritatea, instalate sau nu la intersectie, se va putea monta un panou care sa indice pe schema intersectiei traseul drumului cu prioritate. 1.Indicatorul "Cedeaza trecerea" Indicatorul "Cedeaza trecerea" este de model B, 1. El are forma unui triunghi echilateral cu o latura orizontala, iar virful opus ei, in jos; fondul este alb sau galben, iar marginea rosie; indicatorul nu poarta simbol. Latura indicatorului de dimensiuni normale este de aproximativ 0,90 m, iar latura indicatorului de dimensiuni mici nu trebuie sa fie mai mica de 0,60 m. 2.Indicatorul "Oprire" Indicatorul "Oprire" este de tipul B, 2 cu doua modele: Modelul B, 2a este octogonal cu fond rosu si are cuvintul "Stop" de culoare alba in engleza sau in limba statului respectiv; inaltimea cuvintului este cel putin egala cu o treime din inaltimea panoului; Modelul B, 2b este rotund cu fondul alb sau galben si cu marginea rosie; in interior poarta indicatorul B, 1 fara inscriptie si, in afara de aceasta, in partea de sus, cu litere mari negre sau albastru inchis, cuvintul "Stop" in engleza sau in limba statului respectiv. Inaltimea indicatorului B, 2a de dimensiuni normale si diametrul indicatorului B, 2b de dimensiuni normale sint de aproximativ 0,90 m; cele ale indicatoarelor de dimensiuni mici nu trebuie sa fie sub 0,60 m. Pentru alegerea intre modelele B, 2a si B, 2 b a se vedea paragraful 2 al art. 5 si paragraful 3 al art. 10 din conventie. 3.Indicatorul "Drum cu prioritate"
Sectiunea A: Indicatoare ce reglementeaza prioritatea la intersectii
Indicatorul "Drum cu prioritate" este de model B. 3. El are forma unui patrat cu diagonala verticala: marginea indicatorului este neagra; are in centru un patrat galben sau portocaliu cu un chenar negru; spatiul dintre cele doua patrate este alb. Latura indicatorului de dimensiuni normale este de aproximativ 0,50 m; cea a indicatorului de dimensiuni mici nu trebuie sa fie sub 0,35 m. 4.Indicatorul "Sfirsit de prioritate" Indicatorul "Sfirsit de prioritate" este de model B, 4. El este format din indicatorul B, 3 de mai sus la care se adauga o banda mediana, perpendiculara pe latura stinga inferioara si pe latura dreapta superioara sau o serie de linii negre sau gri paralele ce formeaza o banda de tipul amintit mai sus.
Sectiunea B: Indicatoare de avertizare a pericolului la apropierea de intersectii

1.Indicatoarele Indicatoarele de avertizare a pericolului in apropiere de intersectii sint de modelul Aa sau Ab, descrise la sectiunea A a anexei nr. 1. 2.Simbolurile Simbolurile sint negre sau albastru inchis. a)Pentru simbolul care se aplica pe modelul Aa sau Ab se vor distinge urmatoarele cazuri: (i)intersectie unde prioritatea este cea prevazuta de regula generala de prioritate in vigoare in tara. Se va folosi cu indicatorul de model Aa, simbolul A, 21a si cu indicatorul de model Ab, simbolul A, 21b. Simbolurile A, 21a si A, 21b vor putea fi inlocuite cu simboluri care indica mult mai clar natura intersectiei, cum ar fi A, 21c, A, 21d; A, 21e; A, 21f; A, 21g; (ii)intersectie cu un drum fara prioritate. Se va folosi simbolul A, 22a. Simbolul A, 22a va putea fi inlocuit cu simbolurile care indica mai clar natura intersectiei, cum ar fi: A, 22b si A, 22c. Aceste simboluri nu vor putea fi folosite decit daca pe drumul sau pe drumurile care formeaza intersectia anuntata este instalat indicatorul B, 1 sau B, 2 ori daca aceste drumuri (de exemplu, poteci sau drumuri de tara), sint astfel incit potrivit legislatiei nationale conducatorii care circula pe ele trebuie, chiar in lipsa lor, sa cedeze trecerea la intersectie. Folosirea acestor simboluri pe drumurile pe care este instalat indicatorul B, 3 va fi limitata la unele cazuri exceptionale; (iii)intersectie cu un drum cu prioritate. Daca la intersectie este instalat indicatorul B, 1 "Cedeaza trecerea" se va folosi simbolul A, 23. Daca la intersectie este instalat indicatorul B, 2 "Oprire" se va folosi unul din doua simboluri A, 24a si A, 24b care corespunde modelului de indicator B, 2, conform paragrafului 6, al articolului 10 din conventie; (iv)intersectie cu sens giratoriu. Se va folosi simbolul A, 25. Atunci cind circulatia se desfasoara pe stinga, sensul sagetilor simbolului va fi inversat. b)In cazul in care circulatia este dirijata la intersectie de semnale luminoase, va putea fi instalat suplimentar sau ca inlocuitor al indicatoarelor descrise in prezenta sectiune, indicatorul Aa sau Ab cu simbolul A, 16 descris la sectiunea B a anexei nr. 1.
Sectiunea C: Indicatoare de reglementare a prioritatii la trecerile inguste
1.Indicator de prioritate circulatiei din sens invers Daca, la locurile inguste, unde trecerea vehiculelor ce vin din sensuri opuse este ingreuiata sau imposibila, circulatia este dirijata si, daca conducatorii pot sa vada
clar atit noaptea cit si ziua trecerea respectiva pe toata intinderea ei, iar dirijarea consta in acordarea prioritatii unui sens de circulatie si nu prin semnalizare luminoasa se va instala cu fata spre circulatia de unde nu exista prioritate, indicatorul B, 5 "Prioritate circulatiei din sens invers". Acest indicator interzice accesul pe trecerea ingusta atit timp cit nu este posibila traversarea locului respectiv fara a obliga vehiculele ce vin din sens opus sa opreasca. Indicatorul este rotund cu fond alb sau galben si cu chenar rosu, sageata care indica sensul prioritar fiind neagra, iar cea care indica celalalt sens, rosie. In statele unde sensul circulatiei este pe stinga, locul sagetilor simbolului va fi inversat. 2.Indicator de prioritate fata de circulatia din sens invers. Pentru a semnaliza pe conducatori ca la un loc ingust au prioritate fata de vehiculele care circula din sens invers, se va folosi indicatorul B, 6. Acest indicator este dreptunghiular cu fond albastru; sageata indreptata in sus este alba, iar cealalta, rosie. In cazul in care sensul circulatiei este pe stinga, locul sagetilor simbolului va fi inversat. In cazul ca se foloseste indicatorul B, 6 in mod obligatoriu trebuie instalat pe drum, de cealalta parte a locului ingust, indicatorul B, 5, destinat circulatiei in celalalt sens.
ANEXA nr. 3: Indicatoare pentru trecerile la nivel

Indicatorul care se instaleaza este de model Aa sau Ab descris in sectiunea A a anexei nr. 1. Pentru simbolul care se aplica pe acest semnal se vor distinge urmatoarele cazuri: a)pentru a semnaliza trecerile la nivel cu bariere sau cu semibariere, de fiecare parte a caii ferate, se va folosi simbolul A, 26; b)pentru a semnaliza celelalte treceri la nivel, se va folosi simbolul A, 27 care este de doua feluri: A, 27a si A, 27b; c)pentru a semnaliza o intersectie cu o linie de tramvai, cu conditia ca sa nu fie vorba de o trecere la nivel in sensul definitiei date la art. 1 al conventiei, se va putea folosi simbolul A, 28. NOTA: Daca se considera necesar sa se semnalizeze intersectiile drumurilor cu caile ferate unde circulatia feroviara se face cu viteza mica, iar circulatia rutiera este dirijata de un insotitor al vehiculelor feroviare care face semnalele necesare cu bratul, se va folosi indicatorul A, 20 descris in sectiunea B a anexei nr. 1.
Sectiunea A: Indicatoare de avertizare a pericolului
Sectiunea B: Indicatoare ce se instaleaza in imediata apropiere a trecerilor la nivel
Indicatorul B,7 la care se refera paragraful 2 al art. 35 din conventie are trei modele: B, 7a, B, 7b, B, 7c. Modelele B, 7a si B, 7b au fondul alb sau galben si marginea rosie sau neagra; modelul B, 7c are fondul alb sau galben si marginea neagra; la modelul B, 7c scrierea se face cu litere negre. Modelul B, 7b nu se foloseste decit atunci cind calea ferata are cel putin doua linii; la modelul B, 7c panoul aditional nu se instaleaza decit atunci cind calea ferata este dubla, indicindu-se si numarul liniilor. Lungimea obisnuita a bralelor crucii este de cel putin 1,20 m. In lipsa de spatiu suficient indicatorul poate fi instalat cu virfurile indreptate in sus si in jos.
Sectiunea C: Indicatoare suplimentare in apropierea trecerilor la nivel
Panourile mentionate de paragraful 3 al art. 35 din conventie sint indicatoarele A, 29a, A, 29b si A, 29c. Panta coboritoare a barelor este indreptata spre partea carosabila. Deasupra indicatoarelor A, 29b si A, 29c poate fi instalat la fel ca si deasupra indicatorului A, 29a indicatorul de avertizare a pericolului la trecerea la nivel.
ANEXA nr. 4: Indicatoare de reglementare, cu exceptia celor de prioritate, oprire si stationare

NOTA: Pentru indicatoarele de prioritate a se vedea anexa nr. 2; pentru indicatoarele de oprire si stationare a se vedea anexa nr. 6.
1.Caracteristicile indicatoarelor si simbolurilor: a)Indicatoarele de interzicere sau de restrictie sint rotunde; diametrul lor nu trebuie sa fie mai mic de 0,60 m in afara localitatilor si de 0,40 m in localitati. b)Cu exceptiile precizate mai jos cu ocazia descrierii indicatoarelor respective, indicatoarele de interzicere sau de restrictie sint pe fond alb sau galben si cu o margine lata rosie, iar simbolurile si inscriptiile, daca exista, sint negre sau albastru inchis; barele oblice, daca exista, sint rosii si trebuie sa fie inclinate de sus in jos pornind de la stinga. 2.Descrierea indicatoarelor: a)Interzicere si restrictie de acces (i)Pentru a semnaliza interzicerea accesului oricaror vehicule, se va folosi indiratorul C, 1 "Acces interzis" care are doua modele: C, 1a si C, 1b; (ii)Pentru a semnaliza ca circulatia oricarui vehicul este interzisa in ambele sensuri, se va folosi indicatorul C, 2 "Circulatie interzisa in ambele sensuri"; (iii)Pentru a semnaliza interzicerea accesului anumitor categorii de vehicule sau numai de persoane, se va folosi un indicator avind ca simbol silueta vehiculelor sau a persoanelor carora le este interzisa circulatia. Indicatoarele C, 3a, C, 3b, C, 3c, C, 3d, C, 3e, C, 3f, C, 3g, C, 3h, C, 3j si C, 3k au urmatoarele semnificatii: C, 3a - "Acces interzis tuturor vehiculelor cu motor, cu exceptia motocicletelor cu doua roti fara atas". C, 3b - "Acces interzis motocicletelor" C, 3c - "Acces interzis bicicletelor" C, 3d - "Acces interzis motoretelor" C, 3e - "Acces interzis vehiculelor destinate transportului de marfuri". Inscrierea cifrei tonajului, fie de culoare deschisa pe silueta vehiculului, fie, conform paragrafului 4 al art. 8 din conventie, intr-un panou suplimentar instalat sub indicator, inseamna ca interzicerea nu se aplica decit daca greutatea maxima autorizata a vehiculului sau a ansamblului de vehicule depaseste acea cifra. C, 3f - "Acces interzis oricarui vehicul cu motor cu o remorca, alta decit o semiremorca sau remorca cu o osie". Inscrierea cifrei tonajului, fie de culoare deschisa pe silueta remorcii fie, conform paragrafului 4 al art. 8 din conventie, intr-un panou suplimentar instalat sub indicator, inseamna ca interzicerea nu se aplica decit daca greutatea maxima autorizata a remorcii depaseste acea cifra. Partile contractante vor putea, in cazurile in care vor considera util, sa inlocuiasca pe simbol silueta partii din spate a camionului cu silueta partii din spate a unui autoturism, iar silueta remorcii, asa cum este desenata, cu cea a unei remorci cuplate la spatele unui asemenea automobil. C, 3g - "Acces interzis pietonilor" C, 3h - "Acces interzis vehiculelor cu tractiune animala"
Sectiunea A: Indicatoare de interzicere sau de restrictie
C, 3j - "Acces interzis vehiculelor impinse cu bratele" C, 3k - "Acces interzis vehiculelor agricole cu motor" NOTA: - Partile contractante vor putea opta ca pe indicatoarele C,3a la C, 3k bara rosie inclinata care uneste sectorul superior sting cu sectorul inferior drept sa nu figureze si, daca aceasta nu dauneaza vizibilitatii ori intelegerii simbolului, sa nu intrerupa bara in dreptul acestuia; (iv)Pentru a semnaliza interzicerea accesului unor categorii de vehicule sau de participanti la circulatie, se vor putea folosi fie atitea indicatoare de interzicere cite categorii de interziceri exista, fie un indicator de interzicere care contine diverse siluete ale vehiculelor sau ale participantilor la circulatie al caror acces este interzis. Indicatoarele C, 4a "Acces interzis vehiculelor cu motor si C, 4b "Acces interzis vehiculelor cu motor si vechiculelor cu tractiune animala" sint exemple de un astfel de indicator. In afara localitatilor nu vor putea fi instalate indicatoare care contin mai mult de doua siluete, iar in localitati, mai mult de trei siluete; (v)Pentru a semnaliza interzicerea accesului vehiculelor a caror greutate sau dimensiuni depasesc anumite limite, se vor folosi indicatoarele: C, 5 - "Acces interzis vehiculelor cu o latime mai mare de ...metri"; C, 6 - "Acces interzis vehiculelor cu o inaltime mai mare de ...metri"; C, 7 - "Acces interzis vehiculelor cu o greutate totala mai mare de ...tone"; C, 8 - "Acces interzis vehiculelor cu o greutate mai mare de ...tone pe osie"; C, 9 - "Acces interzis vehiculelor sau ansamblurilor de vehicule cu o lungime mai mare de ...metri". (vi)Pentru a semnaliza interzicerea vehiculelor de a circula fara sa pastreze intre ele un interval cel putin egal celui care este aratat pe indicator, se va folosi indicatorul C, 10 "Interzis vehiculelor de a circula fara a mentine intre ele un interval de cel putin ...metri". b)Interzicerea de a vira Pentru a semnaliza interzicerea de a vira (la dreapta sau la stinga in functie de sensul sagetii), se va folosi indicatorul C, 11a "Interzis de a vira la stinga" sau indicatorul C, 11b "Interzis de a vira la dreapta". c)Interzicerea de a intoarce Pentru a semnaliza interzicerea de a intoarce se va folosi indicatorul C, 12 "Intoarcerea interzisa". d)Interzicerea de a depasi (i)Pentru a semnaliza ca, pe linga dispozitiile generale pentru depasire prevazute de normele in vigoare, se interzice depasirea vehiculelor cu motor altele decit motoretele si motocicletele cu doua roti fara atas, se va folosi indicatorul C, 13a "Depasirea interzisa". Exista doua modele ale acestui indicator: C, 13aa si C, 13ab; (ii)Pentru a semnaliza ca depasirea nu este interzisa decit vehiculelor de transport al marfurilor a caror greutate maxima autorizata depaseste 3,5 tone, se va folosi indicatorul C, 13b "Depasirea interzisa vehiculelor destinate transportului de marfuri". Exista doua modele ale acestui indicator: C, 13ba si C, 13bb. Conform paragrafului 4 al art. 8 din conventie, o inscriptie aplicata pe un panou suplimentar asezat sub indicator poate sa modifice greutatea maxima autorizata a vehiculului caruia i se aplica interdictia; (iii)In cazul cind circulatia este pe stinga, culorile automobilelor care figureaza pe indicatorul C, 13aa si C, 13ba se inverseaza. e)Limitare de viteza
Pentru a semnaliza o limitare de viteza, se va folosi indicatorul C, 14 "Viteza maxima limitata la cifra indicata". Cifra aplicata pe indicator arata viteza maxima in unitatea de masura folosita cel mai frecvent in tara pentru a indica viteza vehiculelor. Dupa sau sub cifra vitezei poate fi adaugat "km" (kilometri) sau "m" (mile). Pentru a semnaliza o limitare de viteza aplicabila numai vehiculelor a caror greutate maxima autorizata depaseste o anumita cifra, pe un panou suplimentar instalat sub indicator se va inscrie aceasta cifra, conform paragrafului 4 al art. 8 din conventie. f)Interzicerea de a folosi semnalele sonore Pentru a semnaliza interzicerea de a folosi semnalele sonore, afara de cazul cind este necesar pentru a evita un accident, se va folosi indicatorul C, 15 "Folosirea semnalelor sonore interzisa". Cind acest indicator nu este instalat la intrarea intr-o localitate, alaturi de indicatorul cu denumirea localitatii respective sau imediat dupa aceasta, va trebui completat cu un panou suplimentar model 2, descris in anexa nr. 7, care indica distanta de aplicare a interzicerii. Se recomanda ca acest indicator sa nu fie instalat la intrarea in localitati, cind interzicerea se aplica tuturor localitatilor si sa se prevada ca la intrarea intr-o localitate indicatorul cu denumirea localitatii anunta participantilor ca reglementarea circulatiei este cea aplicabila pe teritoriul sau in localitati. g)Interzicerea de a trece fara a opri Pentru a semnaliza apropierea de un post de vama unde oprirea este obligatorie, se va folosi indicatorul C, 16 "Trecerea fara a opri interzisa". Prin derogare de la art. 8 din conventie, simbolul acestui indicator contine cuvintul vama, de preferinta scris in doua limbi; partile contractante care vor instala indicatoare C, 16 vor trebui sa incerce sa obtina pe plan regional o intelegere pentru ca acest cuvint sa figureze in aceeasi limba pe indicatoarele ce le instaleaza. Acelasi indicator poate fi folosit pentru a anunta alte interziceri de a trece fara a opri; in acest caz cuvintul vama este inlocuit cu o foarte scurta inscriptie care indica motivul opririi. h)Sfirsit de interzicere sau de restrictie (i)Pentru a semnaliza locul de unde toate interzicerile anuntate de indicatorul de interzicere pentru vehicule in miscare inceteaza de a fi aplicabile, se va folosi indicatorul C, 17a "Sfirsitul tuturor interzicerilor locale impuse vehiculelor in miscare". Acest indicator va fi rotund, alb sau galben, fara margine sau cu un simplu chenar negru cu o banda diagonala, inclinata de sus in jos plecind de la dreapta, care poate, fi de culoare neagra sau cenusiu inchis ori formata din linii paralele negre sau cenusii; (ii)Pentru a semnaliza locul de unde inceteaza a fi valabila o interzicere sau o restrictie anuntata vehiculelor in miscare de un indicator de interzicere sau restrictie, se va folosi indicatorul C, 17b "Sfirsitul limitarii de viteza" sau indicatorul C, 17c "Sfirsitul interzicerii de a depasi". Aceste indicatoare vor fi similare indicatorului C, 17a, insa vor avea, in plus, simbolul interzicerii sau restrictiei care ia sfirsit, de culoare cenusiu deschis. Prin derogare de la dispozitiile paragrafului 1 al art. 6 din conventie, indicatoarele prevazute la lit. h) pot fi instalate pe partea cealalta a indicatorului de interzicere sau de restrictie destinat circulatiei din sens opus. 1.Caracteristicile generale ale indicatoarelor si simbolurilor a)Indicatoarele de obligare sint rotunde; diametrul lor nu trebuie sa fie mai mic de 0,60 m in afara localitatilor si de 0,40 m in localitati. Totusi, indicatoarele al caror
Sectiunea B: Indicatoare de obligare
diametru nu este mai mic de 0,30 m pot fi folosite impreuna cu semnale luminoase sau instalate pe bornele refugiilor. b)Cu exceptia unor dispozitii contrare, indicatoarele vor fi de culoare albastra, iar simbolurile albe ori de culoare deschisa, sau indicatoarele de culoare alba cu un chenar ingust rosu, iar simbolurile de culoare neagra. 2.Descrierea indicatoarelor a)Directie obligatorie Pentru a semnaliza directia pe care vehiculele sint obligate sa o urmeze sau singurele directii in care vehiculele pot sa mearga, se va folosi modelul D, 1a al indicatorului D, 1 "Directie obligatorie", in care sageata sau sagetile vor fi indreptate in directia sau directiile corespunzatoare. Totusi, prin derogare de la prevederile paragrafului 1 din prezenta sectiune, in loc de a folosi indicatorul D, 1a poate fi folosit indicatorul D, 1b; indicatorul D, 1b este negru cu un chenar alb si un simbol alb. b)Ocolire obligatorie Indicatorul D, 2 "Ocolire obligatorie" instalat, prin derogare de la dispozitiile paragrafului 1 al art. 6 din conventie, pe un refugiu sau in fata unui obstacol pe partea carosabila, anunta ca vehiculele au obligatia sa treaca pe partea refugiului sau obstacolului indicata de sageata. c)Intersectie in sens giratoriu obligatoriu Indicatorul D, 3 "Intersectie in sens giratoriu obligatoriu" semnalizeaza ca conducatorii sint obligati sa respecte regulile de circulatie de la intersectiile in sens giratoriu. In cazul in care circulatia este pe stinga, directia sagetilor va fi inversata. d)Pista obligatorie pentru biciclete Indicatorul D, 4 "Pista obligatorie pentru biciclete" semnalizeaza biciclistilor ca sint obligati sa circule pe pista la inceputul careia este instalat indicatorul, iar conducatorilor altor vehicule ca nu au voie sa intre pe aceasta pista. Totusi, daca legislatia nationala o prevede sau data aceasta este impusa printr-un panou suplimentar prevazut cu o inscriptie ori cu simbolul indicatorului C, 3d, conducatorii de motorete au, de asemenea, obligatia de a circula pe aceasta pista. e)Drum obligatoriu pentru pietoni Indicatorul D, 5 "Drum obligatoriu pentru pietoni" semnalizeaza ca pietonii sint obligati sa foloseasca drumul la inceputul caruia este instalat, iar ceilalti participanti la circulatie, ca nu au voie sa mearga pe acest drum. f)Drum obligatoriu pentru calareti Indicatorul D, 6 "Drum obligatoriu pentru calareti" semnalizeaza calaretilor ca sint obligati sa foloseasca drumul la inceputul caruia este instalat, iar celorlalti participanti la circulatie, ca nu au voie sa mearga pe acest drum. g)Viteza minima obligatorie. Indicatorul D, 7 "Viteza minima obligatorie" semnalizeaza ca vehiculele care circula pe drumul la inceputul caruia a fost instalat sint obligate sa circule cel putin cu viteza indicata; cifra indica aceasta viteza in unitatea de masura folosita cel mai frecvent in tara pentru a indica viteza vehiculelor. Dupa cifra care indica viteza poate fi adaugat "km" (kilometri). h)Sfirsitul vitezei minime obligatorii Indicatorul D, 8 "Sfirsitul vitezei minime obligatorii" semnalizeaza sfirsitul sectorului de drum cu viteza minima obligatorie semnalizat cu indicatorul D, 7. Indicatorul D, 8 este identic cu indicatorul D, 7, insa este traversat de o bara oblica rosie mergind de la marginea superioara dreapta catre marginea inferioara stinga. i)Lanturi contra zapezii, obligatorii
Indicatorul D, 9 "Lanturi contra zapezii, obligatorii" semnalizeaza ca vehiculele care circula pe drumul la inceputul caruia a fost instalat sint obligate sa nu circule decit cu lanturi contra zapezii la cel putin doua roti motrice.
ANEXA nr. 5: Indicatoare de informare si orientare, cu exceptia celor de stationare

NOTA: Pentru indicatoarele de reglementare a stationarii, a se vedea anexa nr. 6. Caracteristicile generale ale indicatoarelor si simbolurilor din sectiunile A-F (pentru cele ale indicatoarelor si simbolurilor din statiunea G, a se vedea sub aceasta sectiune). 1.Indicatoarele de informare si orientare sint in mod normal dreptunghiulare; totusi, indicatoarele de directie pot sa aiba forma unui dreptunghi alungit cu latura mare orizontala si care se termina cu un virf de sageata. 2.Indicatoarele de informare si orientare au fie simboluri sau inscriptii albe sau de culoare deschisa pe un fond de culoare inchisa, fie simboluri sau inscriptii de culoare inchisa pe fond alb sau de culoare deschisa; culoarea rosie nu poate fi folosita decit in mod exceptional si niciodata sa predomine. 1.Caz general Exemple de indicatoare de presemnalizare a directiilor: E, 1a, E, 1b si E, 1c. 2.Cazuri particulare a)Exemple de indicatoare de presemnalizare a directiilor pentru un drum fara iesire: E, 2a si E, 2b. b)Exemplu de indicator de presemnalizare pentru traseul de urmat, pentru a vira la stinga in cazul in care virajul la stinga este interzis la urmatoarea intersectie: E, 3. c)Exemplu de indicator pentru preselectia la intersectii cu circulatie pe mai multe benzi: E, 4. 1.Exemple de indicatoare ce semnalizeaza directia spre o localitate: E, 5a, E, 5b, E, 5c si E, 5d. 2.Exemple de indicatoare ce semnalizeaza directia spre un aerodrom: E, 6a, E, 6b si E, 6c. 3.Indicatorul E, 7 semnalizeaza directia spre un camping. 4.Indicatorul E, 8 semnalizeaza directia spre o cabana pentru tineret. Latura mare a dreptunghiului care formeaza acest indicator este orizontala. 1.Exemple de indicatoare ce semnalizeaza inceputul unei localitati: E, 9a si E, 9b. 2.Exemple de indicatoare ce semnalizeaza sfirsitul unei localitati: E, 9c si E, 9d. Prin derogare de la dispozitiile paragrafului 1 al art. 6 din conventie, aceste indicatoare pot fi instalate pe partea cealalta a indicatoarelor de localitate. Indicatorul E, 10 este un exemplu de indicator de confirmare. Prin derogare de la dispozitiile paragrafului 1 al art. 6 din conventie, acest indicator poate fi instalat pe partea cealalta a unui alt indicator destinat circulatiei din sens invers. Indicatorul E, 11a "Trecere pentru pietoni" se foloseste pentru a semnaliza pietonilor si conducatorilor locul unei treceri pentru pietoni. Panoul este de culoare albastra sau neagra, triunghiul este alb sau galben, iar simbolul este negru sau albastru inchis; simbolul este A, 11.
Sectiunea A: Indicatoare de presemnalizare
Sectiunea B: Indicatoare de directie
Sectiunea C: Indicatoare de localizare
Sectiunea D: Indicatoare de confirmare
Sectiunea E: Trecere pentru pietoni
Totusi, ar mai putea fi folosit si semnalul E, 11b, in forma de pentagon neregulat pe fond albastru si simbol alb.
Sectiunea F: Alte indicatoare care dau informatii utile pentru conducerea vehiculelor
Aceste indicatoare au fondul albastru. 1.Indicatorul "Spital" Acest indicator se va folosi pentru a semnaliza conducatorilor de vehicule ca trebuie sa ia masurile de precautie impuse de apropierea de institutii medicale, in special de a evita, pe masura posibilitatilor, zgomotul. Exista doua modele pentru acest indicator: E, 12a si E, 12b. Crucea rosie care figureaza pe indicatorul E, 12b poate fi inlocuita cu unul din simbolurile care figureaza la paragraful 2 a al sectiunii G. 2.Indicatorul "Drum cu sens unic" Doua indicatoare diferite "Drum cu sens unic" pot fi instalate atunci cind se apreciaza necesar sa se confirme participantilor la circulatie ca se gasesc pe un drum cu sens unic: a)indicatorul E, 13a instalat aproape perpendicular pe axa partii carosabile; panoul sau este patrat; b)indicatorul E, 13b instalat aproape paralel cu axa partii carosabile; panoul sau este un dreptunghit alungit a carui latura mare este orizontala. Pe sageata indicatorului E, 13b pot fi inscrise in limba nationala sau in una din limbi1e nationale ale tarii cuvintele "Sens unic". Indicatoarele E, 13a si E, 13b pot fi instalate independent de instalarea, inainte de a intra pe strada, a indicatoarelor de interzivere sau de obligare. 3.Indicatorul "Drum fara iesire" Indicatorul E, 14 "Drum fara iesire" instalat la intrarea pe o strada semnaleaza ca aceasta este fara iesire. 4.Indicatoare care semnalizeaza intrarea sau iesirea de pe o autostrada Indicatorul E, 15 "Autostrada" este instalat in locul unde incep sa se aplice reguli speciale de circulatie pe autostrada. Indicatorul E, 16 "Sfirsit de autostrada" este instalat in locul unde aceste reguli inceteaza de a mai fi aplicate. Indicatorul E,16 mai poate fi folosit si repetat pentru a semnaliza apropierea sfirsitului autostrazii; pe fiecare indicator astfel instalat se va indica in partea de jos distanta dintre locul de instalare si sfirsitul autostrazii. 5.Indicatoare care semnalizeaza intrarea sau iesirea de pe un drum unde regulile de circulatie sint aceleasi ca pe o autostrada. Indicatorul E, 17 "Drum pentru automobile" se incadreaza in locul de unde incep sa se aplice regulile speciale de circulatie pe drumuri altele decit autostrazi, care sint rezervate numai circulatiei automobilelor si nu deservesc proprietati alaturate. Un panou suplimentar sub indicatorul E, 17 va putea arata ca, prin derogare, accesul automobilelor in proprietatile alaturate este permis. Indiratorul E, 18 "Sfirsitul drumului pentru automobile" va putea fi, de asemenea, folosit si repetat pentru a semnaliza apropierea de sfirsitul drumului; in partea de jos a fiecarui indicator instalat in acest fel se va indica distanta dintre locul de instalare si sfirsitul drumului. 6.Indicatoare care semnalizeaza o statie de autobuz sau de tramvai E, 19 "Statie de autobuz" si E, 20 "Statie de tramvai". 7.Indicatorul "Drum inchis sau deschis" Indicatorul E, 21 "Drum inchis sau deschis va fi folosit pentru a semnaliza daca un drum de munte, in special la trecerea printr-un defileu, este deschis sau inchis; el se va instala la intrarea pe drum sau pe drumuri care duc spre acea trecere.
Denumirea trecerii (defileului) se scrie cu litere albe. Pe indicator denumirea toponimica "Furka" a fost data ca exemplu. Panourile 1, 2 si 3 sint imobile. Daca trecerea este inchisa, panoul 1 este de culoare rosie si poarta inscriptia "Inchis"; daca trecerea este deschisa panoul este de culoare verde si poarta inscriptia "Deschis". Inscriptiile sint de culoare alba si, de preferinta, in mai multe limbi. Panourile 2 si 3 au fondul alb cu inscriptiile si simbolurile de culoare neagra. Daca trecerea este deschisa, panoul 3 nu poarta nici o indicatie, iar panoul 2, dupa starea drumului, fie ca nu poarta nici o indicatie, fie ca poarta indicatorul D, 9 "Lanuri contra zapezii, obligatorii" sau simbolul E, 22 "Lanturi sau pneuri contra zapezii, recomandate"; acest simbol trebuie sa fie de culoare neagra. Daca trecerea este inchisa, panoul 3 poarta denumirea localitatii pina la care drumul este deschis, iar panoul 2, dupa starea drumului, fie inscriptia "Deschis pina la", fie simbolul E, 22 sau indicatorul D, 9.
Sectiunea G: Indicatoare care semnalizeaza instalatii ce pot fi utile participantilor la circulatie
1.Caracteristicile indicatoarelor si simbolurilor din aceasta sectiune: a)indicatoarele F au fondul albastru sau verde; ele contin un dreptunghi alb sau galben pe care apare simbolul. b)pe banda albastra sau verde din partea de jos a indicatorului poate fi inscrisa in alb distanta la care se gaseste instalatia semnalizata sau intrarea pe drumul care duce spre ea; pe indicatorul in care este inscris simbolul F, 5 poate fi aplicata, in acelasi mod, inscriptia "Hotel" sau "Motel". Indicatoarele pot fi, de asemenea, instalate la intrarea pe drumul care duce la instalatie si, in acest caz, pe dunga albastra sau verde din partea de jos a semnalului poate fi aplicata o sageata directionala alba. Simbolul este de culoare neagra sau albastru inchis, cu exceptia simbolurilor F, 1a, F, 1b si F, 1c, care sint de culoare rosie. 2.Descrierea simbolurilor a)Simbolurile "Post de ajutor" Simbolurile ce semnalizeaza posturile de ajutor vor fi folosite in statele interesate. Simbolurile sint de culoare rosie. Exemple ale acestor simboluri sint: F, 1a, F, 1b si F, 1c. b)Simboluri diverse F, 2 - "Post de depanare" F, 3 - "Telefon" F, 4 - "Statie de benzina" F, 5 - "Hotel" sau "Motel" F, 6 - "Restaurant" F, 7 - "Bufet" sau "Cofetarie" F, 8 - "Spatiu amenajat pentru petreceri cimpenesti" F, 9 - "Spatiu amenajat pentru puncte de plecare in excursii pe jos" F, 10 - "Teren de camping" F, 11 - "Teren pentru caravanele auto" F, 12 - "Teren de camping si pentru caravane" F, 13 - "Cabana pentru tineret"
Anexa nr. 6: Indicatoare pentru oprire si stationare

Sectiunea A: Indicatoare care interzic sau limiteaza oprirea sau stationarea
Caracteristici generale ale indicatoarelor si simbolurilor
Aceste indicatoare sint rotunde: diametrul lor nu trebuie sa fie mai mic de 0,60 m in afara localitatilor si mai mic de 0,25 m in localitati. In afara unor indicatii contrare din prezenta anexa, fondul este albastru, iar marginea si barele oblice de culoare rosie. Descrierea indicatoarelor 1._ a)Pentru a semnaliza locurile unde stationarea este interzisa, se va folosi indicatorul C, 18 "Stationarea interzisa"; pentru a semnaliza locurile unde oprirea si stationarea sint interzise, se va folosi indieatorul C, 19 "Oprirea si stationarea interzise". b)Indicatorul C, 18 poate fi inlocuit cu un indicator rotund cu margine rosie si bara transversala rosie, ce poarta pe fond alb sau galben litera sau semnul grafic ce semnifica stationarea in statul respectiv. c)Inscriptii pe un panou suplimentar instalat sub indicator pot sa restringa aplicabilitatea interzicerii indicind, dupa caz: (i)zilele saptaminii ori lunii sau orele zilei in timpul carora se aplica interzicerea; (ii)durata peste care indicatorul C, 18 interzice stationarea sau durata peste care indicatorul C, 19 interzice oprirea si stationarea; (iii)exceptiile privind unele categorii de participanti la circulatie. d)Inscriptia ce se refera la durata peste care stationarea sau oprirea este interzisa poate fi aplicata in partea de jos a cercului rosu al indicatorului, in loc de a fi scrisa pe o placa suplimentara. 2._ a)Daca stationarea este permisa cind pe o parte cind pe cealalta parte a drumului, in locul indicatorului C, 18, se va folosi indicatorul C, 20a sau C,20b "Stationare alternanta". b)Interzicerea de a stationa este valabila pe partea unde este instalat indicatorul C, 20a in zilele fara sot, iar pe partea indicatorului C, 20b in zilele cu sot, ora schimbarii partii putind fi stabilita de legislatia nationala, fara a fi necesar ca aceasta sa fie la miezul noplii. Legislatia nationala poate stabili si o periodicitate a alternantei stationarii, alta decit zilnica; in acest caz cifrele I si II de pe indicator se inlocuiesc cu perioadele de alternanta, de exemplu 1-15 si 16-31 pentru o alternanta de la 1 si de la 16 ale fiecarei luni. c)Indicatorul C, 18, completat cu inscriptii suplimentare, conform dispozitiilor paragrafului 4 al art. 8 din conventie, poate fi folosit de statele care nu adopta indicatoarele C, 19, C, 20a si C, 20b. 3._ a)In afara unor cazuri speciale, indicatoarele se instaleaza in asa fel incit discul lor sa fie perpendicular pe axa drumului sau usor inclinat in raport cu planul perpendicular al acestei axe. b)Toate interzicerile si restrictiile de stationare se aplica numai pe partea drumului unde au fost instalate indicatoarele. c)In afara unor indicatii contrare ce ar putea fi date, fie pe un panou suplimentar conform modelului 2 din anexa nr. 7 si care indica distanta de aplicare a interdictiei, fie conform prescriptiilor cuprinse la alin. e) de mai jos, interdictiile se aplica incepind de la linia din dreptul indicatorului pina la cea mai apropiata intersectie. d)Sub indicatorul instalat in locul de unde incepe interzicerea poate fi aplicat un panou suplimentar conform modelului 3a sau 4a aratat in anexa nr. 7. Sub indicatoarele care repeta interzicerea poate fi instalat un panou suplimentar conform modelului 3b sau 4b aratat in anexa nr. 7. In locul unde inceteaza interzicerea poate fi instalat un nou indicator de interzicere completat cu un panou
suplimentar conform modelului 3c sau 4c aratat in anexa nr. 7. Panourile model 3 se instaleaza paralel cu axa drumului, iar panourile model 4 perpendicular pe aceasta axa. Distantele mentionate eventual pe panourile model 3 sint cele pe care se aplica interzicerea in directia sagetii. e)Daca interzicerea inceteaza inainte de cea mai apropiata intersectie se va aplica indicatorul cu panou suplimentar de sfirsit de interzicere descris mai sus la alin. d). Totusi, daca interzicerea nu se aplica decit pe o distanta mica, se va putea instala doar un singur indicator avind: - in cercul rosu, indicarea distantei pe care se aplica, sau - un panou suplimentar model 3. f)In locurile unde exista parcometre, prezenta acestora inseamna ca stationarea se plateste si ca durata ei este limitata la timpul de functionare a contorului. g)In zonele unde durata stationarii este limitata dar stationarea nu se plateste, limitarea poate fi semnalizata, in loc de indicatoare C, 18 cu panouri suplimentare, printr-o banda de culoare albastra aplicata la o inaltime de circa 2 m pe stilpii de iluminat, de-a lungul partii carosabile, pe pomi etc., sau cu dungi pe bordura. 4.Pentru a semnaliza, in localitati, accesul intr-o zona unde stationarea este cu durata limitata, indiferent daca este cu sau fara plata, se va putea instala indicatorul C, 21 "Zona de stationare cu durata limitata". Fondul acestui indicator, in care se instaleaza indicatorul C, 18, este de culoare deschisa. Indicatorul C, 18 poate fi inlocuit cu indicatorul E, 23; in acest caz, fondul indicatorului poate fi de culoare albastra. In partea de jos a panoului poate fi adaugat un disc de stationare sau un parcometru pentru a indica conditiile de limitare a stationarii in zona. Dupa caz, zilele si orele in timpul carora se aplica limitarea, precum si conditiile acestei limitari, pot fi inscrise chiar pe indicator sau pe o placa suplimentara sub indicatorul C, 21. 1.Indicatorul "Parcare" Indicatorul E, 23 "Parcare" ce poate fi instalat paralel cu axa drumului semnalizeaza, locurile unde parcarea (stationarea) vehiculelor este permisa. Panoul este patrat. Pe panou se aplica o litera sau un semn grafic folosit in statul respectiv pentru a semnaliza "Parcarea". Acest indicator va fi pe fond albastru. Pe o placa suplimentara, instalata sub indicator sau chiar pe indicator, simbolurile sau inscriptiile pot sa indice directia spre locul de parcare sau categoriile de vehicule pentru care este destinat acest loc; asemenea inscriptii pot, de asemenea, sa limiteze durata parcarii permise. 2.Indicatoare care semnalizeaza iesirea dintr-o zona unde stationarea este cu durata limitata Pentru a semnaliza, in localitati, iesirea dintr-o zona in care durata de stationare este limitata si ale carei intrari sint semnalizate cu indicatorul C, 21 ce contine indicatorul C, 18, se va folosi indicatorul E, 24, format dintr-un patrat de culoare deschisa in care este inclus indicatorul C, 18 de culoare gri deschis si o banda diagonala neagra sau gri inchis ori o serie de linii paralele negre sau gri ce formeaza o astfel de banda. In cazul in care intrarile in zona sint semnalizate cu indicatoare C, 21, avind indicatorul E, 23, iesirile pot fi semnalizate printr-un panou in care figureaza o banda diagonala neagra sau gri inchis ori o serie de linii paralele negre sau gri inchis ce formeaza o astfel de banda si un disc de stationare pe fond deschis.
Sectiunea B: Indicatoare ce dau informatii utile pentru stationare
ANEXA nr. 7: Panouri suplimentare
1.Aceste panouri sint, fie pe fond alb sau galben cu chenar negru, albastru sau rosu, distanta sau lungimea fiind inscrisa cu negru sau albastru inchis, fie pe fond negru sau albastru inchis cu chenar alb, galben sau rosu, distanta sau lungimea fiind inscrisa cu alb sau galben. 2._ a)Panourile suplimentare "Model 1" indica distanta dintre indicator si inceputul trecerii periculoase sau zonei in care se aplica reglementarea. b)Panourile suplimentare "Model 2" indica lungimea sectiunii periculoase sau a zonei in care se aplica reglementarea. c)Panourile suplimentare sint instalate sub indicatoare. Totusi, pentru indicatoarele de avertizare a pericolului model Ab, indicatiile prevazute pentru panourile suplimentare pot fi, de asemenea, aplicate in partea de jos a indicatorului. 3.Panourile suplimentare "Model 3" si "Model 4", privitoare la interzicerile sau restrictiile de stationare, sint modelele 3a, 3b, 3c si, respectiv, 4a, 4b si 4c (a se vedea paragraful 3, sectiunea A, anexa nr. 6).
ANEXA nr. 8: Marcaje rutiere

1.Marcajele aplicate pe partea carosabila (marcajele rutiere) trebuie sa fie din materiale antiderapante si sa nu iasa in relief mai mult de 6 mm fata de nivelul partii carosabile. Cind pentru marcare se folosesc butoane sau dispozitive similare, acestea nu trebuie sa iasa in afara mai mult de 1,5 cm fata de nivelul partii carosabile (sau mai mult de 2,5 cm in cazul cind se folosesc butoane reflectorizante); folosirea lor trebuie sa corespunda cerintelor sigurantei circulatiei. (A)Dimensiuni 2.Latimea liniilor continue sau discontinue ale marcajelor longitudinale trebuie sa fie de cel putin 0,10 m. 3.Distanta dintre doua linii longitudinale alaturate (linie dubla) trebuie sa fie intre 0,10 m si 0,18 m. 4.O linie discontinua consta din segmente de aceeasi lungime despartite prin intervale uniforme. La stabilirea lungimii liniilor si a intervalelor dintre linii trebuie luata in considerare viteza vehiculelor pe sectorul de drum sau in zona respectiva. 5.In afara localitatilor, linia discontinua trebuie sa fie formata din segmente cu o lungime intre 2 si 10 m. Lungimea segmentelor liniei care marcheaza apropierea indicata la paragraful 23 din prezenta anexa trebuie sa fie de 2-3 ori mai mare decit lungimea intervalelor. 6.In localitati, lungimea liniilor si a intervalelor dintre segmente trebuie sa fie mai mica decit cea folosita in afara localitatilor. Lungimea segmentelor poate fi redusa la 1 m. Totusi, pe unele strazi cu circulatie rapida, caracteristicile marcajului longitudinal pot fi aceleasi ca in afara localitatilor. (B)Marcarea benzilor de circulatie 7.Marcarea benzilor de circulatie se face fie prin linii discontinue, fie prin linii continue sau prin alte mijloace corespunzatoare. I.In afara localitatilor 8.Pe drumurile cu dublu sens avind doua benzi de circulatie, axa partii carosabile trebuie sa fie constituita dintr-un marcaj longitudinal. Acest marcaj este, de regula, o linie discontinua. Numai in cazuri speciale se folosesc liniile continue. 9.Pe drumurile cu trei benzi, benzile trebuie sa fie, de regula, marcate cu linii discontinue in sectoarele cu vizibilitate normala. In cazuri speciale, pentru a spori
CAPITOLUL I: Generalitati
CAPITOLUL II: Marcaje longitudinale
siguranta circulatiei, pot fi folosite liniile continue sau liniile discontinue alaturi de liniile continue. 10.Pe partile carosabile cu mai mult de trei benzi de circulatie, linia care separa sensurile de circulatie trebuie sa fie marcata cu o linie sau cu doua linii continue, cu exceptia cazurilor cind sensul de circulatie pe benzile centrale poate fi schimbat. In plus, benzile de circulatie trebuie sa fie marcate cu linii discontinue (diagramele 1a si 1b). II.In localitati 11.In localitati, recomandarile de la paragrafele 8-10 din prezenta anexa se aplica strazilor cu circulatie in ambele sensuri si strazilor cu sens unic avind cel putin doua benzi de circulatie. 12.Benzile de circulatie trebuie sa fie marcate in locurile unde latimea partii carosabile este delimitata de borduri, refugii sau insule directionale. l3.In apropierea unor intersectii importante (in special intersectii cu circulatie dirijata) unde latimea drumului este suficienta pentru doua sau mai multe rinduri de vehicule, benzile de circulatie trebuie sa fie marcate conform diagramelor 2 si 3. In aceste cazuri, liniile care delimiteaza benzile pot fi completate cu sageti (a se vedea paragraful 39 din prezenta anexa). (C)Marcaje pentru situatii speciale I.Folosirea liniilor continue 14.In scopul imbunatatirii sigurantei circulatiei, la unele intersectii liniile discontinue axiale (diagrama 4) trebuie sa fie inlocuite sau completate cu o linie continua (diagramele 5 si 6). 15.Daca este cazul sa se interzica folosirea partii carosabile destinata circulatiei din sens invers in locuri unde distanta de vizibilitate se reduce (virfuri de panta, viraje etc.), sau pe sectoare unde partea carosabila se ingusteaza ori prezinta alte particularitati, restrictiile trebuie marcate pe sectoarele unde distanta de vizibilitate este mai mica decit minima M, cu ajutorul unei linii continue aplicate conform diagramelor 7a-16*). In tarile unde constructia de automobile o justifica, inaltimea oculara de 1 metru prevazuta in diagramele 7a-10a poate fi marita la 1,20 m. ________________ *) Prin distanta de vizibilitate se intelege distanta la care un obiect instalat la o inaltime de 1 metru deasupra nivelului partii carosabile poate fi vazut de un observator aflat pe partea carosabila si al carui ochi se gaseste, de asemenea, la o inaltime de 1 metru deasupra partii carosabile. 16.Valoarea care trebuie adoptata pentru M se schimba in functie de caracteristicile drumului. Diagramele 7a, 7b, 8a, 8b, 8c si 8d arata, pentru drumurile cu doua si trei benzi de circulatie, traseul liniilor la un virf de panta unde distanta de vizibilitate este redusa. Aceste diagrame corespund profilului longitudinal aratat mai sus si la o distanta M determinata la paragraful 24 de mai jos: A (sau D) este punctul unde distanta de vizibilitate devine mai mica decit M, in timp ce C (sau B) este punctul unde distanta de vizibilitate devine din nou mai mare decit M*). _________________ *) Marcajul indicat in diagramele 9 poate fi inlocuit intre A si D cu o linie axiala continua, fara o linie discontinua alaturata si precedata de o linie axiala discontinua cu cel putin trei segmente. Totusi, acest traseu simplificat trebuie sa fie folosit cu precautie si numai in cazuri exceptionale, intrucit pe o anumita distanta impiedica conducatorul sa execute o depasire, chiar atunci cind exista o distanta de vizibilitate corespunzatoare. Pentru a se evita confuziile trebuie, pe masura posibilitatilor, sa
nu se foloseasca ambele metode pe unul si acelasi itinerar sau pe itinerare de acelasi tip in aceeasi zona. 17.Atunci cind sectoarele AB si CD se suprapun, adica atunci cind vizibilitatea in ambele directii este mai mare decit valoarea M inainte de a atinge virful pantei, liniile vor fi dispuse in acelasi mod, liniile continue alaturi de o linie discontinua, fara a se suprapune. Aceasta se poate vedea pe diagramele 9, 10a si 10b. 18.Diagramele 11a si 11b indica traseul liniilor in aceeasi ipoteza pe un sector de drum in curba, cu doua benzi si vizibilitate limitata. 19.Pe drumurile cu trei benzi sint posibile doua metode. Ele sint indicate in diagramele 8a, 8b, 8c si 8d (sau, dupa caz, 10a si 10b). Diagrama 8a sau 8b (sau, dupa caz, 10a) va trebui folosita pentru drumurile unde circula multe vehicule cu doua roti, iar diagramele 8c si 8d (sau, dupa caz, 10b) cind circula cu precadere vehicule cu patru roti. Diagrama 11c indica liniile in aceeasi ipoteza pe un sector de drum in curba, cu trei benzi si distanta de vizibilitate limitata. 20.Diagramele 12, 13 si 14 reprezinta zonele care marcheaza o ingustare a partii carosabile. 21.In diagramele 8a, 8b, 8c, 8d, 10a si 10b inclinarea liniilor oblice in raport cu linia axiala nu trebuie sa fie mai mare de 1/20. 22.In diagramele l3 si 14, folosite pentru a indica o schimbare a latimii disponibile a partii carosabile, precum si in diagramele 15, 16 si 17 care indica obstacolele ce impun o deviere a liniei (liniilor) continue, aceasta inclinare a liniei sau a liniilor trebuie sa fie, de preferinta, mai mica de 1/50 pe drumurile de viteza mare si mai mica de 1/20 pe drumurile unde viteza nu depaseste 50 km pe ora. In plus, liniile continue oblice ar trebui sa fie precedate, pentru sensul de circulatie caruia i se aplica, de o linie continua paralela cu axa partii carosabile, lungimea acestei linii corespunzind distantei parcurse intr-o secunda la viteza de mers adoptata. 23.Atunci cind nu este necesara marcarea benzilor de circulatie cu linii discontinue pe un sector de drum obisnuit, linia continua va trebui sa fie precedata de o linie care indica apropierea formata dintr-o linie discontinua pe o distanta care depinde de viteza normala a vehiculelor, de cel putin 50 metri. Atunci cind benzile de circulatie sint marcate prin linii discontinue intr-un sector normal de drum, linia continua va trebui sa fie, de asemenea, precedata de o linie de apropiere pe o distanta care depinde de viteza normala a vehiculelor, de cel putin 50 metri. Marcajul poate fi completat cu o sageata sau citeva sageti care indica conducatorilor banda pe care trebuie sa mearga. II.Conditii de folosire a liniilor continue 24.Alegerea distantei de vizibilitate care trebuie adoptata pentru determinarea sectoarelor unde o linie continua este sau nu necesara, precum si alegerea lungimii acestei linii, este in mod inevitabil rezultatu1 unui compromis. Tabelul de mai jos prezinta valoarea recomandata pentru M, corespunzatoare cu diversele viteze de apropiere**): _________________ **) Viteza de apropiere adoptata pentru acest calcul este viteza de circulatie pe care nu o depasesc 85% din vehicule sau viteza de baza daca ea este superioara. Viteza de apropiere Lista valorilor M 100 km/h 80 km/h 65 km/h 50 km/h de la 160 m pina la 320m
de la 130 m pina la 260m de la 90 m pina la 180m de la 60 m pina la 120m 25.Pentru vitezele care nu sint indicate in acest tabel valoarea M corespunzatoatre trebuie sa se calculeze prin interpolare sau extrapolare. (D)Linii marginale care marcheaza limitele partii carosabile 26.Marcajul liniilor care indica limitele partii carosabile va fi constituit, de preferinta, dintr-o linie continua. Alaturi de aceste linii se pot folosi placute, butoane sau elemente reflectorizante. (E)Marcaj pentru obstacole 27.Diagramele 15, 16 si 17 prezinta marcajul care trebuie folosit la marginile unei insule sau ale oricarui alt obstacol aflat pe partea carosabila. (F)Linii de ghidare a virajului 28.La unele intersectii este de dorit sa se indice conducatorilor cum trebuie sa vireze la stinga in tarile cu circulatia pe dreapta, sau cum trebuie sa vireze la dreapta in tarile cu circulatia pe stinga. (A)Generalitati 29.Tinind seama de unghiul sub care conducatorii vad marcajele pe partea carosabila, marcajele transversale trebuie sa fie mai late decit marcajele longitudinale. (B)Linii de oprire 30.Latimea minima a unei linii de oprire trebuie sa fie de 0,20 m, iar latimea maxima de 0,60 m. Se recomanda o latime de 0,30 m. 31.Atunci cind aceasta linie se foloseste impreuna cu un indicator de oprire, linia de oprire trebuie sa fie aplicata in asa fel incit conducatorul oprit in imediata sa apropiere sa aiba o vizibilitate cit mai mare asupra circulatiei de pe celelalte artere ale intersectiei, tinind seama de cerintele circulatiei celorlalte vehicule si ale pietonilor. 32.Liniile de oprire pot fi completate cu linii longitudinale (diagramele 18 si 19). Ele pot fi completate si cu cuvintul "STOP", desenat pe partea carosabila; exemple de asemenea marcaje sint date in diagramele 20 si 21. Distanta dintre marginea superioara a limitelor cuvintului "STOP" si linia de oprire ar trebui sa fie cuprinsa intre 2 m si 25 m. (C)Linii ce marcheaza locul unde conducatorii trebuie sa cedeze trecerea 33.Latimea minima a fiecarei linii trebuie sa fie de 0,20 m, iar latimea maxima de 0,60 m; daca exista doua linii, distanta dintre ele trebuie sa fie de cel putin 0,30 m. Linia poate fi inlocuita cu triunghiuri alaturate aplicate pe partea carosabila si ale caror virfuri sa fie indreptate catre conducatorul caruia i se adreseaza obligatia de a ceda trecerea. Aceste triunghiuri trebuie sa aiba baza de cel putin 0,40 m si de cel mult 0,60 m, iar inaltimea de cel putin 0,50 m si de cel mult 0,70 m. 34.Marcajul sau marcajele transversale trebuie sa fie aplicate in aceleasi conditii ca si liniile de oprire mentionate la paragraful 31 din prezenta anexa. 35.Marcajul sau marcajele mentionate la paragraful 34 pot fi completate cu un triunghi desenat pe partea carosabila, un exemplu fiind dat de diagrama 22. Distanta dintre baza acestui triunghi si marcajul transversal trebuie sa fie cuprinsa intre 2 m si 25 m. Baza acestui triunghi va avea cel putin 1 m, iar inaltimea de trei ori mai mare decit baza lui. 36.Acest marcaj transversal poate fi completat cu linii longitudinale. (D)Treceri pentru pietoni
CAPITOLUL III: Marcaje transversale
37.Intervalul dintre benzile care marcheaza trecerea pentru pietoni trebuie sa fie cel putin egal cu latimea acestor benzi si sa nu fie mai mare decit dublul acestei latimi; latimea totala a unei benzi si a intervalului dintre benzi trebuie sa fie de la 1 m pina la 1,40 m. Latimea minima recomandata a trecerilor pentru pietoni trebuie sa fie de 2,5 m pentru drumurile unde viteza este limitata la 60 km/h si de 4 m pentru drumurile unde aceasta limita este mai ridicata sau unde viteza nu este limitata. (E)Treceri pentru biciclisti 38.Trecerile pentru biciclisti trebuie sa fie marcate cu linii discontinue duble. Aceste linii discontinue trebuie sa fie formate, de preferinta, din patrate de (0,40-0,60) x (0,40-0,60) m. Distanta dintre aceste patrate trebuie sa fie de 0,50-0,60 m. Latimea trecerii nu trebuie sa fie mai mica de 1,80 m. Nu se recomanda folosirea butoanelor si a cuielor. (A)Sageti 39.Pe drumurile care au un numar suficient de benzi de circulatie pentru a permite separarea vehiculelor la apropierea de o intersectie, benzile care trebuie sa fie folosite pentru circulatie pot fi indicate cu ajutorul sagetilor aplicate pe suprafata partii carosabile (diagramele 2, 3, 19 si 23). De asemenea, mai pot fi folosite sageti pe drumurile cu sens unic pentru a confirma sensul circulatiei. Lungimea acestor sageti nu trebuie sa fie mai mica de 2 m. Sagetile pot fi completate cu inscriptii pe partea carosabila. (B)Linii paralele oblice 40.Diagramele 24 si 25 dau exemple de zone in care vehiculele nu trebuie sa intre. (C)Inscriptii 41.Inscriptiile pe partea carosabila pot fi folosite in scopul dirijarii circulatiei, avertizarii sau orientarii participantilor la circulatie. Cuvintele folosite trebuie sa fie, de preferinta, denumiri de localitati, numere de drumuri sau cuvinte usor de inteles pe plan international (de exemplu "STOP", "BUS", "TAXI". 42.Literele trebuie sa fie considerabil alungite in directia circulatiei, datorita unghiului mic sub care conducatorii vad inscriptiile (diagrama 20). 43.Atunci cind vitezele de apropiere depasesc 50 km pe ora, lungimea minima a literelor trebuie sa fie de 2,5 m. (D)Reglementarea opririi si stationarii 44.Restrictiile de oprire si stationare pot fi semnalizate prin marcaje pe marginea partii carosabile sau pe bordurile acesteia. Limitele zonelor de stationare pot fi marcate pe suprafata partii carosabile prin linii corespunzatoare. (E)Marcaje pe partea carosabila si pe lucrarile anexe drumului (i)Marcaje care indica restrictiile de stationare 45.Diagrama 26 da un exemplu de linie in forma de zig-zag. (ii)Marcaje pe obstacole. 46.Exemplu de marcaj pe un obstacol este dat in diagrama 27.
CAPITOLUL IV: Alte marcaje
Publicat in Buletinul Oficial cu numarul 86 din data de 20 octombrie 1980
ANEXA 3
ACORD EUROPEAN din 1 mai 1971 ce completeaza Conventia asupra circulatiei rutiere, deschisa semnarii la Viena
Partile contractante, parti in Conventia asupra circulatiei rutiere, deschisa semnarii la Viena la 8 noiembrie 1968, dornice sa stabileasca o mai mare uniformizare a regulilor de circulatie in Europa, au convenit asupra celor ce urmeaza: Art. 1 1.Partile contractante, parti in Conventia asupra circulatiei rutiere, deschisa semnarii la Viena la 8 noiembrie 1968, vor lua masurile corespunzatoare pentru ca regulile de circulatie in vigoare pe teritoriul lor sa fie, in ce priveste continutul, conforme cu dispozitiile din anexa la prezentul acord. 2.Cu conditia sa nu fie in nici un fel contrare dispozitiilor din anexa la prezentul acord: a)aceste reguli pot sa nu reia acelea dintre dispozitii ce se aplica situatiilor ce nu apar pe teritoriul partilor contractante respective; b)aceste reguli pot sa contina dispozitii neprevazute in aceasta anexa. 3.Dispozitiile acestui articol nu obliga partile contractante sa prevada sanctiuni penale pentru orice incalcare a dispozitiilor din anexa reluate in regulile lor de circulatie. Art. 2 1.Prezentul acord va fi deschis semnarii pina la 30 aprilie 1972 de catre statele ce sint semnatare ale Conventiei asupra circulatiei rutiere, deschisa semnarii la Viena la 8 noiembrie 1968, sau care au aderat la ea si care sint fie membre ale Comisiei Economice pentru Europa a Natiunilor Unite, fie admise la comisie cu caracter consultativ conform paragrafului 8 din mandatul acestei comisii. 2.Prezentul acord este supus ratificarii, dupa ce statul va ratifica Conventia asupra circulatiei rutiere, deschisa semnarii la Viena la 8 noiembrie 1968, sau va adera la ea. Instrumentele de ratificare vor fi depuse pe linga secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite. 3.Prezentul acord ramine deschis aderarii oricarui stat prevazut la paragraful 1 al prezentului articol si care este parte in Conventia asupra circulatiei rutiere, deschisa semnarii la Viena la 8 noiembrie 1968. Instrumentele de aderare vor fi depuse pe linga secretarul general. Art. 3 1.Orice stat va putea, atunci cind va semna sau ratifica prezentul acord ori va adera la el sau oricind ulterior, sa declare printr-o instiintare adresata secretarului general ca acordul intra in vigoare pentru toate teritoriile sau doar pentru unul dintre ele care asigura relatiile internationale. Acordul va intra in vigoare pe teritoriul sau teritoriile prevazute in instiintare dupa 30 de zile de la data cind secretarul general a primit instiintarea sau la data intrarii in vigoare a acordului pentru statul ce adreseaza instiintarea, daca aceasta data este posterioara precedentei. 2.Orice stat care face o declaratie, potrivit paragrafului 1 al prezentului articol, va putea oricind ulterior, prin instiintare adresata secretarului general, sa declare ca acordul va inceta sa mai fie in vigoare pe teritoriul prevazut in instiintare, iar acordul va inceta sa mai fie in vigoare pe acel teritoriu dura un an de la data primirii acestei instiintari de catre secretarul general. Art. 4
1.Prezentul acord va intra in vigoare dupa 12 luni de la data depunerii celui de-al zecelea instrument de ratificare sau de aderare. 2.Pentru fiecare stat care va ratifica prezentul acord sau va adera la el dupa depunerea celui de-al zecelea instrument de ratificare sau de aderare, acordul va intra in vigoare dupa 12 luni de la data depunerii, de catre acest stat, a instrumentului sau de ratificare sau de aderare. 3.Daca data intrarii in vigoare, conform paragrafelor 1 si 2 ale prezentului articol, este anterioara aceleia ce rezulta din aplicarea art. 47 din Conventia asupra circulatiei rutiere, deschisa semnarii la Viena la 8 noiembrie 1968, acordul va intra in vigoare, potrivit paragrafului 1 al acestui articol, la aceasta din urma data. Art. 5 La intrarea sa in vigoare, prezentul acord va abroga si inlocui, in relatiile dintre partile contractante, dispozitiile referitoare la circulatia rutiera cuprinse in Acordul european ce completeaza Ccnventia asupra circulatiei rutiere si in Protocolul privitor la semnalizarea rutiera, semnate la Geneva la 16 septembrie 1950, precum si in Acordul european referitor la aplicarea art. 23 din Conventia din 1949 asupra circulatiei rutiere, cu privire la dimensiunile si greutatea vehiculelor admise sa circule pe unele drumuri ale partilor contractante, din 16 septembrie 1950. Art. 6 1.Dupa o perioada de 12 luni, cu incepere de la data intrarii in vigoare a prezentului acord, orice parte contractanta va putea propune unu sau mai multe amendamente la acord. Textul oricarei propuneri de amendament, insotit de o expunere de motive, va fi adresat secretarului general care il va comunica tuturor partilor contractante. Partile contractante vor avea posibilitatea de a-i face cunoscut intr-un termen de 12 luni urmatoare datei acestei comunicari: a)ca accepta amendamentul sau b)ca il resping, ori c)ca doresc sa fie convocata o conferinta pentru a-l examina. Secretarul general va transmite textul amendamentului propus si celorlalte state prevazute la art. 2 al prezentului acord. 2._ a)Orice propunere de amendament ce va fi comunicata conform dispozitiilor paragrafului 1 al prezentului articol va fi considerata acceptata daca, in termenul de 12 luni sus-mentionat, cel putin o treime din partile contractante informeaza secretarul general, fie ca resping amendamentul, fie ca doresc sa se convoace o conferinta pentru a-l exemina. Secretarul general va instiinta toate partile contractante despre orice acceptare sau respingere a amendamentului propus si despre orice cerere de convocare a unei conferinte. Daca numarul total al respingerilor si al cererilor primite in termenul de 12 luni este mai mic de o treime din numarul total al partilor contractante, secretarul general va instiinta toate partile contractante ca amendamentul va intra in vigoare la 6 luni dupa expirarea termenului de 12 luni prevazut la paragraful 1 al prezentului articol pentru toate partile contractante, cu exceptia celor care, in termenul respectiv, au respins amendamentul sau au cerut convocarea unei conferinte pentru a-l examina. b)Orice parte contractanta care, in timpul acestui termen de 12 luni, va respinge propunerea de amendament sau de convocare a unei conferinte pentru a-l examina, va putea, oricind dupa expirarea acestui termen, sa incunostiinteze secretarul general ca accepta amendamentul, iar secretarul general va comunica aceasta tuturor celorlalte parti contractante. Amendamentul va intra in vigoare, pentru partea contractanta care va face cunoscuta acceptarea sa, dupa 6 luni de la data la care secretarul general va primi instiintarea.
3.Daca un amendament propus n-a fost acceptat conform paragrafului 2 al prezentului articol si daca, in termenul de 12 luni prevazut la paragraful 1 al prezentului articol, cel putin jumatate din numarul total al partilor contractante informeaza secretarul general ca resping amendamentul propus si daca cel putin o treime din numarul total al partilor contractante, dar nu mai putin de cinci, il informeaza ca il accepta sau ca doresc convocarea unei conferinte pentru a-l examina, secretarul general va convoca o conferinta pentru a examina amendamentul propus sau orice alta propunere cu care va fi sesizat conform paragrafului 4 al acestui articol. 4.Daca a fost convocata o conferinta, conform dispozitiilor paragrafului 3 al prezentului articol, secretarul general va invita la aceasta toate partile contractante, precum si celelalte state prevazute la art. 2 al prezentului acord. El va cere tuturor statelor invitate la conferinta sa-i prezinte, cel tirziu in termen de 6 luni inainte de data deschiderii, orice propunere pe care o vor dori sa fie examinata de acea conferinta, in afara de amendamentul propus, comunicind aceste propuneri, in termen de 3 luni inainte de data deschiderii conferintei, tuturor statelor invitate la conferinta. 5._ a)Orice amendament la prezentul acord va fi considerat ca acceptat daca a fost adoptat cu o majoritate de doua treimi a statelor reprezentate la conferinta, cu conditia ca aceasta majoritate sa grupeze cel putin doua treimi a partilor contractante reprezentate la conferinta. Secretarul general va incunostinta toate partile contractante despre adoptarea amendamentului, care va intra in vigoare dupa 12 luni de la aceasta instiintare pentru toate partile contractante, cu exceptia acelora care, inauntrul acestui termen, vor instiinta secretarul general ca resping amendamentul. b)Orice parte contractanta care va respinge un amendament in acest termen de 12 luni va putea, oricind, sa instiinteze secretarul general ca il accepta, iar secretarul general va transmite aceasta instiintare tuturor celorlalte parti contractante. Amendamentul va intra in vigoare, pentru partea contractanta care va face cunoscuta acceptarea sa, dupa 6 luni de la data la care secretarul general va primi instiintarea sau la sfirsitul termenului de 12 luni, daca data este posterioara precedentei. 6.Daca propunerea de amendament nu este considerata acceptata conform paragrafului 2 al prezentului articol si daca conditiile prevazute la paragraful 3 al prezentului articol pentru convocarea unei conferinte nu sint intrunite, propunerea de amendament va fi considerata respinsa. 7.Independent de procedura de amendament prevazuta la paragrafele 1-6 ale prezentului articol, anexa la prezentul acord poate fi modificata prin intelegere intre organele competente ale partilor contractante. Daca organul competent al unei parti contractante a declarat ca legislatia sa nationala il obliga sa conditioneze intelegerea de o autorizare speciala in acest scop sau de aprobarea unui organ legislativ, consimtamintul organului competent al partii contractante la modificarea anexei nu va fi considerat ca dat decit atunci cind acest organ va comunica secretarului general ca autorizarile sau aprobarile cerute au fost obtinute. Intelegerea intre organele competente va putea sa prevada ca, intr-o perioada de tranzitie, vechile dispozitii ale anexei vor ramine in vigoare, total sau partial, simultan cu cele noi. Secretarul general va fixa data intrarii in vigoare a noilor dispozitii.
8.Fiecare stat, in momentul cind va semna sau va ratifica acest acord ori va adera la el, va instiinta pe secretarul general despre denumirea si adresa organului competent sa dea acordul prevazut la paragraful 7 al prezentului articol. Art. 7 Orice parte contractanta va putea denunta acest acord prin instiintare scrisa adresata secretarului general. Denuntarea isi va produce efectul la un an dupa data la care secretarul general va primi instiintarea. Orice parte contractanta care va inceta de a fi parte in Conventia asupra circulatiei rutiere, deschisa semnarii la Viena la 8 noiembrie 1968, va inceta pe aceeasi data sa fie parte si la prezentul acord. Art. 8 Acordul va inceta de a fi in vigoare daca numarul partilor contractante este mai mic de cinci intr-o perioada oarecare de 12 luni consecutive, precum si atunci cind va inceta de a fi in vigoare Conventia asupra circulatiei rutiere, deschisa semnarii la Viena la 8 noiembrie 1968. Art. 9 1.Orice neintelegere intre doua sau mai multe parti contractante referitoare la interpretarea sau aplicarea prezentului acord, pe care partile contractante in litigiu nu au putut-o solutiona pe cale de negocieri sau in orice alt mod, va fi supusa arbitrajului, daca oricare dintre partile contractante in litigiu o cere si va fi trimisa unuia sau mai multor arbitri alesi de comun acord de partile in litigiu. Daca, in termen de 3 luni de la data cererii de arbitraj, partile in litigiu nu ajung la o intelegere asupra alegerii arbitrului sau arbitrilor, oricare dintre aceste parti va putea cere secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite sa desemneze un singur arbitru, caruia ii va trimite neintelegerea, pentru a decide. 2.Hotarirea arbitrului sau arbitrilor desemnati conform paragrafului 1 al prezentului articol va fi obligatorie pentru partile contractante in litigiu. Art. 10 Nici o dispozitie a acestui acord nu va fi interpretata ca interzicind unei parti contractante sa ia masurile corespunzatoare cu dispozitiile Cartei Natiunilor Unite si limitate la cerintele situatiei pe care o apreciaza necesara pentru siguranta sa externa si interna. Art. 11 1.Orice stat va putea, in momentul cind va semna acest acord sau va depune instrumentul de ratificare sau de aderare, sa declare ca nu se considera legat de art. 9 al acestui acord. Celelalte parti contractante nu vor fi legate de art. 9 fata de oricare dintre partile contractante care va face o asemenea declaratie. 2.Rezervele la prezentul acord, altele decit cea prevazuta la paragraful 1 al acestui articol, sint permise cu conditia sa fie formulate in scris si, daca sint formulate inainte de depunerea instrumentului de ratificare sau de aderare, sa fie confirmate in acel instrument. 3.Orice stat, in momentul cind va depune instrumentul sau de ratificare a acordului sau de aderare la acesta, va instiinta in scris pe secretarul general in ce masura rezervele ce le va formula la Conventia asupra circulatiei rutiere, deschisa semnarii la Viena la 8 noiembrie 1968, se aplica prezentului acord. Acelea dintre rezerve ce nu vor face obiectul instiintarii efectuate in momentul depunerii instrumentului de ratificare a prezentului acord sau de aderare la acesta vor fi considerate ca neaplicindu-se prezentului acord. 4.Secretarul general va comunica rezervele si instiintarile efectuate in aplicarea prezentului acord tuturor statelor prevazute la art. 2 al prezentului acord.
5.Orice stat care va face o declaratie, o rezerva sau o instiintare potrivit prezentului articol va putea, oricind, sa o retraga prin instiintare adresata secretarului general. 6.Orice rezerva efectuata conform paragrafului 2 sau adusa la cunostinta conform paragrafului 3 al prezentului articol: a)modifica, pentru partea contractanta care a efectuat sau a adus la cunostinta acea rezerva, dispozitiile acordului, asupra carora poarta rezerva, in limitele acesteia; b)modifica aceste dispozitii in aceleasi limite pentru celelalte parti contractante, pentru ceea ce tine de relatiile cu partea contractanta ce a efectuat sau a adus la cunostinta rezerva. Art. 12 In afara de declaratiile, instiintarile si comunicarile prevazute la art. 6 si 11 ale prezentului acord, secretarul general va aduce la cunostinta partilor contractante si celorlalte state prevazute la art. 2: a)semnaturile, ratificarile si aderarile, conform art. 2; b)instiintarile si declaratiile, conform art. 3; c)datele de intrare in vigoare a amendamentelor la prezentul acord, conform art. 4; d)data de intrare in vigoare a amendamentelor la prezentul acord, conform paragrafelor 2, 5 si 7 ale art. 6; e)denuntarea conform art. 7; f)incetarea prezentului acord, conform art. 8. Art. 13 Dupa 30 aprilie 1972, originalul prezentului acord va fi depus pe linga secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite, care va transmite copii certificate conforme tuturor statelor prevazute la art. 2 al prezentului acord. Pentru care imputernicitii, legal autorizati de guvernele lor, au semnat prezentul acord. Incheiat la Geneva la 1 mai 1971, intr-un singur exemplar in limbile engleza, franceza si rusa, cele trei texte fiind la fel de valabile. 1.Pentru aplicarea dispozitiilor prezentei anexe, termenul conventie inseamna Conventia asupra circulatiei rutiere, deschisa semnarii la Viena la 8 noiembrie 1968. 2.Prezenta anexa nu contine decit completari si modificari aduse dispozitiilor corespondente ale conventiei. 3.La articolul 1 al conventiei (Definitii) a)Alineatul c) Acest alineat se va citi astfel: "localitate inseamna un spatiu ce cuprinde imobile construite si ale carei intrari si iesiri sint stabilite in mod special ca atare." b)Alineatul n) Vehiculele cu trei roti a caror greutate in gol nu depaseste 400 kg vor fi asimilate motocicletelor. c)Alineat suplimentar de adaugat la sfirsitul acestui articol Acest alineat se va citi astfel: "Se asimileaza pietonilor persoanele care imping sau trag un vehicul pentru copil, bolnav ori infirm, sau orice alt vehicul de marime redusa si fara motor, cele care conduc cu bratul o bicicleta sau o motoreta, ca si infirmii ce se deplaseaza intr-un scaun rulant miscat de ei insisi sau care circula cu viteza redusa." 4.La articolul 3 al conventiei (Obligatii ale partilor contractante) a)Paragraful 4
ANEXA 1:
Masurile la care se refera acest paragraf nu vor putea sa modifice nici intinderea art. 39 al conventiei si nici sa faca facultativa dispozitia pe care o contine. 5.La articolul 6 al conventiei (Comenzi date de agentii de circulatie) a)Paragraful 3 Dispozitiile acestui paragraf, care sint recomandari in conventie, vor fi obligatorii. 6.La articolul 7 al conventiei (Reguli generale) a)Paragraful 2 Dispozitiile acestui paragraf, care sint recomandari in conventie, vor fi obligatorii. b)Paragrafe suplimentare, de adaugat la sfirsitul acestui articol Aceste paragrafe se vor citi astfel: "Participantii la circulatie trebuie sa dea dovada de o prudenta sporita fata de copii, infirmi, in special fata de orbi ce au un baston alb, precum si fata de persoane in virsta. Conducatorii trebuie sa aiba grija ca vehiculele lor sa nu stinjeneasca pe participantii la circulatie si proprietatile alaturate drumului, mai ales prin producerea de zgomot, de praf sau de fum, atunci cind este posibil de a evita sa o faca." 7.La articolul 8 al conventiei (Conducatori) a)Paragraful 2 Dispozitia acestui paragraf, care este o recomandare in conventie, va fi obligatorie. 8.La articolul 9 al conventiei (Turme) Dispozitia acestui articol, care este o recomandare in conventie, va fi obligatorie. 9.La articolul 10 al conventiei (Locul pe partea carosabila) a)Titlul se va citi astfel: "Locul pe drum". b)Paragraf suplimentar, de adaugat imediat dupa paragraful 1 al acestui articol Acest paragraf se va citi astfel: "a)In afara cazului de stricta necesitate, orice conducator trebuie sa circule numai pe drumurile, partile carosabile, benzile si pistele destinate participantilor la circulatie din categoria din care face parte; b)In cazul cind nu le este destinata nici o banda sau nici o pista, conducatorii de motorete, de biciclete si de vehicule fara motor pot, daca aceasta se poate face fara dificultate pentru ceilalti participanti la circulatie, sa foloseasca, in sensul de circulatie, orice acostament practicabil." 10.La articolul 11 al conventiei (Depasirea si circulatia pe benzi) a)Paragraful 5 alineatul b) Aceasta dispozitie nu va fi aplicata. b)Paragraful 6 alineatul b) Ca urmare a neaplicarii alin. b) al paragrafului 5 al acestui articol, dispozitia din ultima parte a frazei acestui alineat nu se va aplica. c)Paragraful 8 alineatul b) Acest alineat se va citi astfel: "imediat inainte si pe trecerile la nivel neprevazute cu bariere sau cu semibariere, afara de cazul cind circulatia rutiera este dirijata de semnale luminoase de circulatie ca cele folosite in intersectii." 11.La articolul 12 al conventiei (Trecerea pe linga vehicule care circula din sens opus) a)Acest paragraf se va citi astfel: "Pe drumurile de munte si pe drumurile cu inclinare mare ce au caracteristici asemanatoare, unde trecerea pe linga vehicule care circula din sens opus este imposibila sau grea, obligatia de a opri pentru a lasa sa treaca vehiculul care urca revine conducatorului de vehicul ce coboara, cu exceptia cazului cind, prin modul cum sint dispuse refugiile pentru a permite vehiculelor sa opreasca este de asa
natura incit, tinind seama de viteza si pozitia vehiculelor, vehiculul care urca dispune de un refugiu in fata lui, iar mersul inapoi al unuia dintre vehicule ar fi necesar daca vehiculul ce urca nu ar opri pe acest refugiu. In cazul in care unul din cele doua vehicule ce urmeaza sa se incruciseze trebuie sa mearga inapoi pentru a permite trecerea unul pe linga altul, ansamblurile de vehicule au prioritate fata de celelalte vehicule, vehiculele grele fata de vehiculele usoare si autocarele fata de autocamioane; atunci cind este vorba de vehicule de aceeasi categorie, cel care trebuie sa mearga inapoi este conducatorul vehiculului care coboara, afara de cazul cind aceasta este in mod evident mai usor pentru conducatorul vehiculului care urca, in special daca se afla aproape de un refugiu." 12.La articolul 13 al conventiei (Viteza si distanta intre vehicule) a)Paragraful 4 Acest paragraf, inclusiv alineatele sale a) si b), se va citi astfel: "In afara localitatilor, pe drumurile unde o singura banda este destinata circulatiei pe sens, in scopul de a usura depasirile, conducatorii vehiculelor supuse unei restrictii speciale de viteza si cei ai vehiculelor sau ai ansamblurilor de vehicule cu mai mult de 7 m lungime trebuie, cu exceptia cazului cind depasesc sau se pregatesc sa depaseasca, sa mentina un interval intre vehiculele lor in asa fel incit vehiculele ce le depasesc sa poata intra fara pericol in intervalul lasat in fata vehiculului depasit. Aceasta dispozitie nu este aplicabila atunci cind circulatia este foarte intensa si nici atunci cind depasirea este interzisa". 13.La articolul 14 al conventiei (Dispozitii generale pentru manevre) a)Paragraful 1 Acest paragraf se va citi astfel: "Orice conducator care vrea sa efectueze o manevra, cum ar fi iesirea dintr-un sir de vehicule stationate sau intrarea intr-un asemenea sir, devierea la dreapta sau la stinga pe partea carosabila, mai ales pentru a schimba banda, virajul la stinga sau la dreapta pentru a circula pe alt drum sau pentru a intra intr-un spatiu alaturat, trebuie sa nu inceapa a efectua aceasta manevra decit dupa ce s-a asigurat ca o poate face fara a risca sa constituie un pericol pontru ceilalti participanti la circulatie care il urmeaza, il preced sau cu care urmeaza sa se incruciseze, tinind seama de pozitia, directia si viteza lor." 14.La articolul 15 al conventiei (Dispozitii speciale privitoare la vehiculele din serviciile regulate de transport in comun) Dispozitia acestui articol, care este o recomandare in conventie, va fi obligatorie. 15.La articolul 18 al conventiei (Intersectii si obligatia de a ceda trecerea) a)Paragraful 3 Acest paragraf se va citi astfel: "Orice conducator care iese pe drum dintr-un spatiu lateral este obligat sa cedeze trecerea persoanelor care circula pe acest drum." b)Paragraful 4 alineatul b) Acest alineat se va citi astfel: "In statele unde sensul de circulatie este pe stinga, prioritatea la intersectii este dirijata printr-un semnal sau printr-un marcaj rutier." 16.La articolul 20 al conventiei (Dispozitii aplicabile pietonilor) a)Paragraful 1 Acest paragraf se va citi astfel: "Pietonii trebuie, pe cit posibil, sa evite a circula pe partea carosabila, dar daca o folosesc ei trebuie sa o faca cu prudenta si fara sa stinjeneasea sau sa impiedice circulatia." b)Paragraf suplimentar, de adaugat imediat dupa paragraful 2 al acestui articol Acest paragraf se va citi astfel: "Cu toate dispozitiile paragrafului 2 al acestui articol al conventiei, infirmii ce se deplaseaza intr-un scaun rulant pot, in toate cazurile, sa circule pe partea carosabila."
c)Paragraful 4 Acest paragraf se va citi astfel: "Atunci cind pietonii circula pe partea carosabila, conform paragrafului 2, paragrafului suplimentar introdus dupa acest paragraf 2 si paragrafului 3 al prezentului articol, ei trebuie sa mearga cit mai aproape posibil de marginea partii carosabile." d)Paragraful 5 Acest paragraf se va citi astfel: "a)In afara localitatilor, atunci cind pietonii circula pe partea carosabila, ei trebuie sa mearga pe partea opusa celei ce corespunde sensului circulatiei, afara de cazul cind aceasta este de natura se le pericliteze siguranta, precum si de imprejurari speciale. Totusi, persoanele care imping cu mina o bicicleta, o motoreta sau o motocicleta, infirmii ce se deplaseaza intr-un scaun rulant si grupurile de pietoni conduse de un responsabil sau care formeaza un cortegiu trebuie sa circule pe partea drumului corespunzatoare sensului circulatiei. In afara de cazul cind formeaza un cortegiu, pietonii care circula pe partea carosabila trebuie, pe cit posibil, sa se deplaseze pe un singur sir daca siguranta circulatiei o cere, mai ales in caz de vizibilitate necorespunzatoare sau de intensitate mare a circulatiei de vehicule. b)Dispozitiile alin. a) al prezentului paragraf pot fi aplicate si in localitali." e)Paragraful 6 alineatul c) Acest alineat se va citi astfel: "Pentru a traversa in afara unei treceri pentru pietoni semnalizata ca atare sau delimitata prin marcaje aplicate pe partea carosabila, pietonii nu trebuie sa se angajeze pe partea carosabila inainte de a se fi asigurat ca o pot face fara a stinjeni circulatia vehiculelor. Pietonii trebuie sa traverseze partea carosabila perpendicular pe axa acesteia." 17.La articolul 21 al conventiei (Conduita conducatorilor fata de pietoni) a)Paragraf suplimentar, de adaugat imediat dupa paragraful 1 al acestui articol Acest paragraf se va citi astfel: "Sub rezerva dispozitiilor paragrafului 1 al art. 7 si ale paragrafului 1 al art. 13 ale conventiei, cind pe partea carosabila nu exista trecere pentru pietoni semnalizata ca atare sau delimitata prin marcaje rutiere, conducatorii care vireaza pentru a circula pe un alt drum nu trebuie sa o faca decit dupa ce au lasat sa treaca pietonii care s-au angajat pe partea carosabila a acestui drum, in conditiile prevazute la paragraful 6 al art. 20 al conventiei, chiar daca este necesar sa opreasca in acest scop." b)Paragraful 3 Aceasta dispozitie nu va fi aplicata. 18.La articolul 23 al conventiei (Oprirea si stationarea) a)Paragraful 1 Acest paragraf se va citi astfel: "In afara localitatilor, vehiculele si animalele oprite sau stationate trebuie, pe cit posibil, sa stea in afara partii carosabile. In localitati si in afara lor, acestea nu trebuie sa stea pe pistele pentru biciclete, pe trotuare ori pe acostamentele amenajate pentru circulatia pietonilor, decit in limita in care legislatia nationala in vigoare o permite." b)Paragraful 2 alineatul b) Acest alineat se va citi astfel: "Vehiculele altele decit bicicletele cu doua roti, motoretele cu doua roti sau motocicletele cu doua roti fara atas nu trebuie sa stationeze in sir dublu pe partea carosabila. Vehiculele oprite sau stationate trebuie sa fie asezate paralel cu marginea partii carosabile, in afara de cazul cind dispunerea locurilor permite sa fie astfel." c)Paragraful 3 alineatul a) Acest alineat se va citi astfel:
Orice oprire si stationare a unui vehicul este interzisa pe partea carosabila: (i)la mai putin de 5 m inaintea trecerilor pentru pietoni, pe trecerile pentru pietoni, pe trecerile pentru biciclisti si pe trecerile la nivel cu calea ferata; (ii)pe sinele tramvaielor sau ale trenurilor ori aproape de acestea, cind circulatia tramvaielor sau trenurilor ar putea fi impiedicata din aceasta cauza." d)Text suplimentar, de adaugat imediat dupa punctul ii) al acestui alineat Acest text se va citi astfel: "(iii) In apropiere de intersectii, la cel putin 5 m de prelungirea marginii celei mai apropiate a partii carosabile transversale, precum si in intersectii, afara de indicatia contrara data de un indicator sau de un marcaj rutier." e)Paragraful 3 alineatul b) Text suplimentar, de adaugat imediat dupa punctul iii) al acestui alineat Acest text se va citi astfel: "In locuri unde vehiculul ar acoperi un indicator sau un semnal luminos de circulatie vederii participantilor la circulatie." f)Paragraful 3 alineatul c) i) Aceasta dispozitie se va citi astfel: "Pe distanta stabilita de legislatia nationala in apropiere de trecerile la nivel si la mai putin de 15 m de o parte si de alta a statiilor de autobuz, de troleibuz sau de vehicule pe sine, afara de cazul cind legislatia nationala prevede o distanta mai mica." g)Paragraful 3 alineatul c) v) Aceasta dispozitie nu va fi aplicata. h)Paragraful 5 Acest paragraf se va citi astfel: "a)Orice vehicul cu motor, altul decit o motoreta cu doua roti fara atas, ca si orice remorca, cuplata sau nu, imobilizata pe partea carosabila in afara unei localitati, trebuie sa fie semnalata celorlalti conducatori care se apropie in asa fel incit acestia sa fie avertizati din timp de prezenta acestuia: (i)atunci cind conducatorul a fost determinat sa imobilizeze vehiculul sau intr-un loc unde oprirea este interzisa, conform dispozitiilor paragrafului 3 b) i) sau ii) al acestui articol din conventie; (ii)atunci cind conditiile sint de asa natura incit conducatorii ce se apropie nu pot, ori nu pot decit cu greutate, sa observe din timp obstacolul produs de vehicul. b)Dispozitiile alin. a) al prezentului paragraf pot fi aplicate si in localitati. c)Pentru aplicarea dispozitiilor acestui paragraf, se recomanda ca legislatiile nationale sa prevada folosirea unuia dintre dispozitivele prevazute la paragraful 56 al anexei nr. 5 din conventie." 19.La articolul 25 al conventiei (Autostrazi si drumuri cu caracteristici asemanatoare) a)Paragraful 1 Acest paragraf se va citi astfel: "Pe autostrazi ca si pe drumurile speciale de intrare si iesire semnalizate ca autostrazi: "a)circulatia este interzisa pietonilor, animalelor, bicicletelor, motoretelor daca nu sint asimilate motocicletelor si tuturor vehiculelor, altele decit automobilele si remorcile lor, precum si automobilelor si remorcilor care, prin constructie, nu ar putea atinge in linie dreapta o viteza fixata de legislatia nationala, dar care nu va fi mai mica de 40 km/h; b)se interzice conducatorilor: (i)sa opreasca vehiculele sau sa stationeze in alte locuri decit cele de stationare semnalizate; in caz de imobilizare fortata a unui vehicul, conducatorul sau trebuie sa se straduiasca sa-l scoata in afara partii carosabile si in afara benzii de urgenta,
iar daca nu o pot face, sa semnalizeze imediat de la distanta prezenta vehiculului pentru a avertiza din timp pe ceilalti conducatori ce se apropie; daca este vorba de unul dintre vehiculele carara li se aplica paragraful 5 al art. 23 din conventie, se recomanda ca legislatiile nationale sa prevada folosirea unuia din dispozitivele prevazute la paragraful 56 al anexei nr. 5 a conventiei; (ii)sa intoarca sau sa mearga inapoi ori sa patrunda pe banda de teren centrala, inclusiv pe racordurile transversale ce leaga intre ele cele doua parti carosabile." b)Paragraf suplimentar, de adaugat imediat dupa paragraful 1 al acestui articol Acest paragraf se va citi astfel: "Cind o autostrada are trei sau mai multe benzi destinate unui sens de circulatie, se interzice conducatorilor de vehicule destinate transportului de marfuri a caror greutate maxima autorizata depaseste 3,5 tone sau ansamblurilor de vehicule mai lungi de 7 m sa circule pe alte benzi decit pe cele doua de linga marginea partii carosabile corespunzatoare sensului circulatiei." c)Paragraful 4 Acest paragraf se va citi astfel: "Pentru aplicarea paragrafului 1 al prezentului articol, astfel cum este redactat mai sus, a paragrafelor 2 si 3 ale acestui articol al conventiei, se asimileaza autostrazilor celelalte drumuri rezervate circulatiei automobilelor semnalizate ca atare si care nu deservesc proprietatile alaturate drumului." 20.La articolul 27 al conventiei (Dispozitii speciale ce se aplica biciclistilor, conducatorilor de motorete si motociclete) a)Paragraful 2 Acest paragraf se va citi astfel: "Se interzice biciclistilor sa circule fara a tine ghidonul cel putin cu o mina, sa remorcheze bicicleta de un alt vehicul sau sa transporte, sa traga ori sa impinga obiecte ce stinjenesc conducerea sau sint periculoase pentru ceilalti participanti la circulatie. Aceleasi dispozitii se aplica conducatorilor de motorete si motociclete dar, in plus, acestia trebuie sa tina ghidonul cu ambele miini, afara de cazul cind, eventual, semnalizeaza cu bratul conform conventiei." b)Paragraful 4 Acest paragraf se va citi astfel: "Conducatorilor de motorete li se poate permite sa circule pe pistele de biciclete si, daca este necesar, li se poate interzice sa circule pe partea carosabila." 21.La articolul 29 al conventiei (Vehiculele pe sine) a)Paragraful 2 Acest paragraf se va citi astfel: "Reguli speciale diferite de cele stabilite in cap. II al conventiei vor putea fi adoptate pentru circulatia pe drum a vehiculelar ce se deplaseaza pe sine. Totusi, asemenea reguli nu vor putea fi contrare dispozitiilor paragrafului 7 al art. 18 al conventiei." b)Paragraf suplimentar, de introdus la sfirsitul acestui articol Acest paragraf se va citi astfel: "Depasirea vehiculelor pe sine, in mers sau oprite, a caror cale este fixata pe partea carosabila, se efectueaza pe partea corespunzatoare sensului circulatiei. Daca incrucisarea si depasirea nu se pot efectua pe partea corespunzatoare sensului circulatiei, datorita trecerii inguste, aceste manevre se pot face pe partea opusa celei ce corespunde sensului circulatiei, cu conditia sa nu stinjeneasca sau sa puna in pericol pe participantii la circulatie ce vin din sens opus. Pe partile carosabile cu sens unic depasirea se poate efectua pe partea opusa celei ce corespunde sensului circulatiei atunci cind nevoile traficului o justifica." 22.La articolul 30 al conventiei (Incarcarea vehiculelor) a)Paragraful 4
Inceputul acestui paragraf se va citi: "Incarcaturile ce depasesc lungimea vehiculului spre in fata, in spate si pe partile laterale, trebuie sa fie semnalizate suficient de vizibil in toate cazurile cind marginile lor risca de a nu fi observate de conducatorii celorlalte vehicule; intre caderea noptii si zorii zilei, precum si in orice alte momente cind vizibilitatea este insuficienta, aceasta semnalizare trebuie sa se faca in fata printr-o lumina alba si un dispozitiv reflectorizant alb, iar in spate printr-o lumina rosie si un dispozitiv reflectorizant rosu. In special, pe vehiculele cu motor, ... " b)Paragraful 4 alineatul b) Acest alineat se va citi astfel: "Intre caderea noptii si zorii zilei, ca si in orice alte momente cind vizibilitatea este insuficienta, incarcaturile ce depasesc lateral gabaritul vehiculului astfel incit extremitatea lor laterala sa fie la mai mult de 0,40 m de marginea exterioara a luminii de pozitie din fata, trebuie sa fie semnalizate, spre in fata ca si spre in spate, de cele a caror extremitate laterala se afla cu mai mult de 0,40 m de marginea exterioara a luminii rosii de pozitie din spate a vehiculului." 23.Articol suplimentar, de adaugat imediat dupa articolul 30 al conventiei a)Acest articol se va citi astfel: "Transport de pasageri Pasagerii nu vor fi transportati, ca numar si ca maniera, incit sa constituie un pericol." 24.La articolul 31 al conventiei (Conduita in caz de accident) a)Paragraful 1 Alineat suplimentar, de adaugat la sfirsitul paragrafului Acest alineat se va citi astfel: "Atunci cind accidentul n-a produs decit pagube materiale si daca o parte lezata n-a fost prezenta, persoanele implicate in accident trebuie, pe cit posibil sa dea pe loc indicatii cu privire la numele si adresa lor precum si, in orice caz, sa dea cit mai curind aceste date partii lezate pe calea cea mai directa sau, in lipsa, prin intermediul politiei". 25.La articolul 32 al conventiei (Iluminarea: Dispozitii generale) a)Paragraful 6 alineatul a) Acest alineat se va citi astfel: "carucioarele pentru copii, bolnavi sau infirmi si orice alte vehicule de dimensiuni mici si fara motor impinse sau trase de pietoni;" b)Paragraful 7 Acest paragraf se va citi astfel: "a)Noaptea, cind circula pe partea carosabila: (i)grupurile de pietoni, conduse de un responsabil sau care formeaza un cortegiu, trebuie sa aiba, pe partea opusa partii corespunzatoare sensului circulatiei, cel putin o lumina alba sau galbena selectiv spre in fata si o lumina rosie spre in spate, ori o lumina galben auto in ambele directii; (ii)conducatorii de animale de tras, de calarie sau de povara, ori de vite, trebuie sa aiba, pe partea opusa partii corespunzatoare sensului circulatiei, cel pulin, fie o lumina alba sau galbena selectiv spre in fata si o lumina rosie spre in spate, fie o lumina galben auto in ambele directii. Aceste lumini pot fi emise de acelasi dispozitiv. b)Luminile prevazute la alin. a) al acestui paragraf nu sint totusi cerute daca deplasarea se face intr-o localitate corespunzator iluminata." 26.La articolul 34 al conventiei (Derogari) Paragraful 2 Acest paragraf se va citi astfel: "Conducatorii vehiculelor prioritare nu sint obligati, cind apropierea lor este anuntata de avertizoarele speciale ale vehiculului si fara sa
puna in pericol pe ceilalti participanti la circulatie, sa respecte in totul sau in parte dispozitiile cap. II al conventiei, asa cum au fost modificate prin prezentul acord, altele decit cele ale paragrafului 2 al art. 6. Conducatorii acestor vehicule nu pot sa puna in functiune aceste avertizoare decit in cazurile justificate de urgenta misiunii lor." Publicat in Buletinul Oficial cu numarul 86 din data de 20 octombrie 1980
ANEXA 4
ACORD EUROPEAN din 1 mai 1971 ce completeaza Conventia asupra semnalizarii rutiere, deschisa semnarii la Viena la 8 noiembrie 1968
Partile contractante, parti in Conventia asupra semnalizarii rutiere, deschisa semnarii la Viena la 8 noiembrie 1968, dornice sa stabileasca in Europa o mai mare uniformizare a regulilor privitoare la indicatoarele si simbolurile rutiere, precum si la marcajele rutiere, au convenit asupra celor ce urmeaza: Art. 1 Partile contractante, parti in Conventia asupra semnalizarii rutiere, deschisa semnarii la Viena la 8 noiembrie 1968, vor lua masurile corespunzatoare pentru ca sistemul semnalizarii rutiere si al marcajelor rutiere aplicat pe teritoriul lor sa fie conform cu dispozitiile anexei la prezentul acord. Art. 2 1.Prezentul acord va fi deschis semnarii pina la 30 aprilie 1972 de catre statele ce sint semnatare ale Conventiei asupra semnalizarii rutiere, deschisa semnarii la Viena la 8 noiembrie 1968, sau care au aderat la ea si care sint fie membre ale Comisiei Economice pentru Europa a Natiunilor Unite, fie admise la comisie cu caracter consultativ conform paragrafului 8 din mandatul acestei comisii. 2.Prezentul acord este supus ratificarii dupa ce statul va ratifica Conventia asupra semnalizarii rutiere, deschisa semnarii la Viena la 8 noiembrie 1968, sau va adera la ea. Instrumentele de ratificare vor fi depuse pe linga secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite. 3.Prezentul acord ramine deschis aderarii oricarui stat prevazut 1a paragraful 1 al prezentului articol si care este parte in Conventia asupra semnalizarii rutiere, deschisa semnarii la Viena la 8 noiembrie 1968. Instrumentele de aderare vor fi depuse pe linga secretarul general. Art. 3 1.Orice stat va putea, atunci cind va semna sau ratifica prezentul acord ori va adera la el, sau oricind ulterior, sa declare printr-o instiintare adresata secretarului general ca acordul intra in vigoare pentru toate teritoriile sau doar pentru unul dintre ele care asigura relatiile internationale. Acordul va intra in vigoare pe teritoriul sau teritoriile prevazute in instiintare dupa 30 de zile de la data cind secretarul general a primit instiintarea sau la data intrarii in vigoare a acordului pentru statul ce adreseaza instiintarea, daca aceasta data este posterioara precedentei. 2.Orice stat care face o declaratie potrivit paragrafului 1 al prezentului articol va putea, oricind ulterior, prin instiintare adresata secretarului general, sa declare ca acordul va inceta sa mai fie in vigoare pe teritoriul prevazut in instiintare, iar acordul va inceta sa mai fie in vigoare pe acel teritoriu dupa un an de la data primirii acestei instiintari de catre secretarul general. Art. 4 1.Prezentul acord va intra in vigoare dupa 12 luni de la data depunerii celui de al zecelea instrument de ratificare sau de aderare. 2.Pentru fiecare stat care va ratifica prezentul acord sau va adera la el dupa depunerea celui de al zecelea instrument de ratificare sau de aderare, acordul va intra in vigoare dupa 12 luni de la data depunerii, de catre acest stat, a instrumentului sau de ratificare sau de aderare. 3.Daca data intrarii in vigoare, conform paragrafelor 1 si 2 ale prezentului articol este anterioara aceleia ce rezulta din aplicarea art. 39 din Conventia asupra
semnalizarii rutiere, deschisa semnarii la Viena la 8 noiembrie 1968, acordul va intra in vigoare, potrivit paragrafului 1 al acestui articol, la aceasta din urma data. Art. 5 La intrarea sa in vigoare, prezentul acord va abroga si inlocui, in relatiile dintre partile contractante, dispozitiile din Protocolul privitor la semnalizarea rutiera cuprinse in Acordul european ce completeaza Conventia asupra circulatiei rutiere si Protocolul privitor la semnalizarea rutiera, semnate la Geneva la 16 septembrie 1950, Acordul referitor la semnalizarea santierelor, semnat la Geneva la 16 decembrie 1955, si Acordul european referitor la marcajele rutiere, semnat la Geneva la 13 decembrie 1957. Art. 6 1.Dupa o perioada de 12 luni, cu incepere de la data intrarii in vigoare a prezentului acord, orice parte contractanta va putea propune unu sau mai multe amendamente la acord. Textul oricarei propuneri de amendament, insotit de o expunere de motive, va fi adresat secretarului general care il va comunica tuturor partilor contractante. Partile contractante vor avea posibilitatea de a-i face cunoscut intr-un termen de 12 luni urmatoare datei acestei comunicari: a) ca accepta amendamentul sau b) ca il resping, ori c) ca doresc sa fie convocata o conferinta pentru a-l examina. Secretarul general va transmite textul amendamentului propus si celorlalte state prevazute la art. 2 al prezentului acord. 2._ a)Orice propunere de amendament ce va fi comunicata conform dispozitiilor paragrafului 1 al prezentului articol va fi considerata acceptata daca, in termenul de 12 luni sus-mentionat, cel putin o treime din partile contractante informeaza secretarul general, fie ca resping amendamentul, fie ca doresc sa se convoace o conferinta pentru a-l examina. Secretarul general va instiinta toate partile contractante despre orice acceptare sau respingere a amendamentului propus si despre orice cerere de convocare a unei conferinte. Daca numarul total al respingerilor si al cererilor primite in termenul de 12 luni este mai mic de o treime din numarul total al partilor contractante, secretarul general va instiinta toate partile contractante ca amendamentul va intra in vigoare dupa 6 luni de la expirarea termenului de 12 luni prevazut la paragraful 1 al prezentului articol pentru toate partile contractante, cu exceptia celor care, in termenul respectiv, au respins amendamentul sau au cerut convocarea unei conferinte pentru a-l examina. b)Orice parte contractanta care, in timpul acestui termen de 12 luni, va respinge propunerea de amendament sau de convocare a unei conferinte pentru a-l examina, va putea, oricind dupa expirarea acestui termen, sa incunostinteze secretarul general ca accepta amendamentul, iar secretarul general va comunica aceasta tuturor celorlalte parti contractante. Amendamentul va intra in vigoare, pentru partea contractanta care va face cunoscuta acceptarea sa, dupa 6 luni de la data la care secretarul general va primi instiintarea. 3.Daca un amendament propus n-a fost acceptat conform paragrafului 2 al prezentului articol si daca, in termenul de 12 luni prevazut la paragraful 1 al prezentului articol, cel putin jumatate din numarul total al partilor contractante informeaza pe secretarul general ca resping amendamentul propus si daca cel putin o treime din numarul total al partilor contractante, dar nu mai putin de cinci, il informeaza ca il accepta sau ca doresc convocarea unei conferinte pentru a-l examina, secretarul general va convoca o conferinta pentru a examina amendamentul propus sau orice alta propunere cu care va fi sesizat conform paragrafului 4 al acestui articol.
4.Daca a fost convocata o conferinta conform dispozitiilor paragrafului 3 al prezentului articol, secretarul general va invita la aceasta toate partile contractante, precum si celelalte state prevazute la art. 2 al prezentului acord. El va cere tuturor statelor invitate la conferinta sa-i prezinte, cel tirziu in termen de 6 luni inainte de data deschiderii, orice propunere pe care o vor dori sa fie examinata de acea conferinta in afara de amendamentul propus, comunicind aceste propuneri, in termen de 3 luni inainte de data deschiderii conferintei, tuturor statelor invitate la conferinta. 5._ a)Orice amendament la prezentul acord va fi considerat ca acceptat daca a fost adoptat cu o majoritate de doua treimi a statelor reprezentate la conferinta, cu conditia ca aceasta majoritate sa grupeze cel putin doua treimi a partilor contractante reprezentate la conferinta. Secretarul general va incunostinta toate partile contractante despre adoptarea amendamentului, care va intra in vigoare dupa 12 luni de la aceasta instiintare pentru toate partile contractante, cu exceptia acelora care, inauntrul acestui termen, vor instiinta secretarul general ca resping amendamentul. b)Orice parte contractanta care va respinge un amendament in acest termen de 12 luni va putea, oricind, sa instiinteze pe secretarul general ca il accepta, iar secretarul general va transmite aceasta instiintare tuturor celorlalte parti contractante. Amendamentul va intra in vigoare pentru partea contractanta care va face cunoscuta acceptarea sa dupa 6 luni de la data la care secretarul general va primi instiintarea sau la sfirsitul termenului de 12 luni, daca data este posterioara precedentei. 6.Daca propunerea de amendament nu este considerata ca acceptata conform paragrafului 2 al prezentului articol si daca conditiile prevazute la paragraful 3 al prezentului articol pentru convocarea unei conferinte nu sint intrunite, propunerea de amendament va fi considerata respinsa. 7.Independent de procedura de amendament prevazuta la paragrafele 1-6 ale prezentului articol, anexa la prezentul acord poate fi modificata prin intelegere intre organele competente ale partilor contractante. Daca organul competent al unei parti contractante a declarat ca legislatia sa nationala il obliga sa conditioneze intelegerea de o autorizare speciala in acest scop sau de aprobarea unui organ legislativ, consimtamintul organului competent al partii contractante la modificarea anexei nu va fi considerat ca dat decit atunci cind acest organ va comunica secretarului general ca autorizarile sau aprobarile cerute au fost obtinute. Intelegerea intre organele competente va putea sa prevada ca, intr-o perioada de tranzitie, vechile dispozitii ale anexei vor ramine in vigoare, total sau partial, simultan cu cele noi. Secretarul general va fixa data intrarii in vigoare a noilor dispozitii. 8.Fiecare stat, in momentul cind va semna sau va ratifica acest acord ori va adera 1a el, va instiinta pe secretarul general despre denumirea si adresa organului competent sa dea acordul prevazut la paragraful 7 al prezentului articol. Art. 7 Orice parte contractanta va putea denunta prezentul acord prin instiintare scrisa adresata secretarului general. Denuntarea isi va produce efectul dupa un an de la data la care secretarul general va primi instiintarea. Orice parte contractanta care va inceta de a fi parte in Conventia asupra semnalizarii rutiere, deschisa semnarii la Viena la 8 noiembrie 1968, va inceta pe aceeasi data sa fie parte si la prezentul acord. Art. 8
Acordul va inceta de a fi in vigoare daca numarul partilor contractante este mai mic de cinci intr-o perioada oarecare de 12 luni consecutive, precum si atunci cind va inceta de a fi in vigoare Conventia asupra semnalizarii rutiere, deschisa semnarii la Viena la 8 noiembrie 1968. Art. 9 1.Orice neintelegere intre doua sau mai multe parti contractante referitoare la interpretarea sau aplicarea prezentului acord, pe care partile contractante in litigiu nu au putut-o solutiona pe cale de negocieri sau in orice alt mod, va fi supusa arbitrajului daca oricare dintre partile contractante in litigiu o cere si va fi trimisa unuia sau mai multor arbitri alesi de comun acord de partile in litigiu. Daca, in termen de 3 luni de la data cererii de arbitraj, partile in litigiu nu ajung la o intelegere asupra alegerii arbitrului sau arbitrilor, oricare din aceste parti va putea cere secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite sa desemneze un singur arbitru caruia ii va trimite neintelegerea, pentru a decide. 2.Hotarirea arbitrului sau a arbitrilor desemnati conform paragrafului 1 al prezentului articol va fi obligatorie pentru partile contractante in litigiu. Art. 10 Nici o dispozitie a acestui acord nu va fi interpretata ca interzicind unei parti contractante sa ia masurile corespunzatoare cu dispozitiile Cartei Natiunilor Unite si limitate la cerintele situatiei pe care o apreciaza necesara pentru siguranta sa externa si interna. Art. 11 1.Orice stat va putea, in momentul cind va semna acest acord sau va depune instrumentul de ratificare sau de aderare, sa declare ca nu se considera legat de art. 9 al acestui acord. Celelalte parti contractante nu vor fi legate de art. 9 fata de oricare din partile contractante care va face o asemenea declaratie. 2.Rezervele la prezentul acord, altele decit cea prevazuta la paragraful 1 al acestui articol, sint permise cu conditia sa fie formulate in scris si, daca sint formulate inainte de depunerea instrumentului de ratificare sau de aderare, sa fie confirmate in acel instrument. 3.Orice stat, in momentul cind va depune instrumentul sau de ratificare a acordului sau de aderare la acesta, va instiinta in scris pe secretarul general in ce masura rezervele ce le va formula la Conventia asupra semnalizarii rutiere, deschisa semnarii la Viena la 8 noiembrie 1968, se aplica prezentului acord. Acelea dintre rezerve ce nu vor face obiectul instiintarii efectuate in momentul depunerii instrumentului de ratificare a prezentului acord sau de aderare la acesta vor fi considerate ca neaplicindu-se prezentului acord. 4.Secretarul general va comunica rezervele si instiintarile efectuate in aplicarea prezentului acord tututor statelor prevazute la art. 2 al prezentului acord. 5.Orice stat care va face o declaratie, o rezerva sau o instiintare potrivit prezentului articol va putea, oricind, sa o retraga prin instiintare adresata secretarului general. 6.Orice rezerva efectuata conform paragrafului 2 sau adusa la cunostinta conform paragrafului 3 al prezentului articol: a)modifica, pentru partea contractanta care a efectuat sau adus la cunostinta acea rezerva, dispozitiile acordului asupra carora poarta rezerva, in limitele acesteia; b)modifica aceste dispozitii in aceleasi limite pentru celelalte parti contractante pentru ceea ce tine de relatiile cu partea contractanta ce a efectuat sau a adus la cunostinta rezerva. Art. 12
In afara de declaratiile, instiintarile si comunicarile prevazute la art. 6 si 11 ale prezentului acord, secretarul general va aduce la cunostinta partilor contractante si celorlalte state prevazute la art. 2: a)semnaturile, ratificarile si aderarile, conform art. 2; b)instiintarile si declaratiile, conform art. 3; c)datele de intrare in vigoare a prezentului acord, conform art. 4; d)data de intrare in vigoare a amendamentelor la prezentul acord, conform paragrafelor 2, 5 si 7 ale art. 6; e)denuntarea, conform art. 7; f)incetarea prezentului acord, conform art. 8. Art. 13 Dupa 30 aprilie 1972, originalul prezentului acord va fi depus pe linga secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite, care va transmite copii certificate conforme tuturor statelor prevazute la art. 2 al prezentului acord. Pentru care imputernicitii, legal autorizati de guvernele lor, au semnat prezentul acord. Incheiat la Geneva la 1 mai 1971, intr-un singur exemplar in limbile engleza, franceza si rusa, cele trei texte fiind la fel de valabile.
ANEXA 1:
1.Pentru aplicarea dispozitiilor prezentei anexe, termenul conventie inseamna Conventia asupra semnalizarii rutiere, deschisa semnarii la Viena la 8 noiembrie 1968. 2.Prezenta anexa nu contine decit completari si modificari aduse dispozitiilor corespunzatoare ale conventiei. 3.La articolul 1 al conventiei (Definitii) a)Alineatul b) Acest alineat se va citi astfel: "b) localitate inseamna un spatiu care cuprinde imobile construite si ale carui intrari si iesiri sint stabilite in mod special ca atare." b)Alineatul 1 Vehiculele cu trei roti a caror greutate in gol nu depaseste 400 kg se asimileaza motocicletelor. c)Alineat suplimentar, de adaugat la sfirsitul acestui articol Acest alineat se va citi astfel: "Se asimileaza pietonilor persoanele care imping sau trag un carucior pentru copil, pentru bolnav sau infirm, sau orice alt vehicul de dimensiuni mici si fara motor, cele care conduc cu bratul o bicicleta sau o motoreta, precum si infirmii care se deplaseaza intr-un scaun rulant miscat de ei insisi sau care circula cu viteza redusa." 4.La articolul 3 al conventiei (Obligatii ale partilor contractante) a)Paragraful 3 Acest paragraf se va citi astfel: "3. Orice indicator, simbol, instalatie sau marcaj neconform sistemului stabilit prin conventie si prezentul acord va fi inlocuit in decurs de 10 ani cu incepere de la data intrarii in vigoare a acordului. In cursul acestei perioade si in scopul de a obisnui pe participantii la circulatie cu sistemul stabilit prin conventie si prezentul acord, indicatoarele, simbolurile si inscriptiile anterioare vor putea fi mentinute alaturi de cele prevazute de conventie si de prezentul acord." 5.La articolul 6 al conventiei a)Paragraful 4
Dispozitiile acestui paragraf, care sint recomandari in conventie, vor fi obligatorii. 6.La articolul 7 al conventiei a)Paragraful 1 Fraza suplimentara de adaugat la sfirsitul paragrafului Aceasta fraza se va citi astfel: "11. Mai mult, in ce priveste indicatoarele respective, se recomanda sa nu fie folosite pe acelasi sector de drum indicatoare iluminate sau prevazute cu materiale sau dispozitive reflectorizante si indicatoare care nu sint la fel cu acestea." 7.La articolul 8 al conventiei a)Paragraful 3 Acest paragraf se va citi astfel: "3. In timpul perioadei tranzitorii de 10 ani aratata la pct. 4 al prezentei anexe, ca si in imprejurari deosebite, pentru a usura interpretarea indicatoarelor se poate adauga o inscriptie intr-un panou dreptunghiular situat sub indicatoare sau inauntrul unui panou dreptunghiular ce include semnalul; o atare inscriptie poate fi, de asemenea, instalata chiar pe indicator in cazul in care intelegerea acestuia nu este stinjenitoare pentru conducatorii care nu pot intelege inscriptia." 8.La articolul 9 al conventiei a)Paragraful 1 Fiecare stat va alege modelul Aa ca indicator de avertizare. 9.La articolul 10 al conventiei (Indicatoare de prioritate) a)Paragraful 3 Fiecare stat va alege modelul B, 2a pentru indicatorul "Oprire". b)Paragraful 6 Presemnalizarea indicatorului B, 1 se va face cu ajutorul aceluiasi indicator completat cu un panou suplimentar al modelului 1 indicat in anexa nr. 7 a conventiei. Presemnalizarea indicatorului B, 2a se va face cu ajutorul indicatorului B, 1 completat cu un panou dreptunghiular ce va contine simbolul "STOP" si o cifra ce indica la ce distanta se afla indicatorul B, 2a. 10.La articolul 18 al conventiei (Indicatoare de localizare) a)Paragraful 2 Acest paragraf se va citi astfel: "Indicatoarele E, 9a si E, 9c, conforme modelelor ce figureaza in anexa nr. 9 a conventiei, instiinteaza pe participantii la circulatie ca reglementarea generala a circulatiei in vigoare in localitati situate pe teritoriul statului se aplica incepind de la indicatoarele E, 9a pina la indicatoarele E, 9c, in afara de cazul cind o alta reglementare ar fi valabila pe unele sectoare de drumuri din localitati. Ele apar sub forma de inscriptii de culoare inchisa pe fond alb sau de culoare deschisa si se instaleaza la intrarile, respectiv la iesirile din localitati. Totusi, indicatorul B, 4 va trebui totdeauna sa fie instalat, cit timp prioritatea inceteaza la traversarea localitatii, pe drumurile cu prioritate semnalizate cu indicatorul B, 3." b)Paragraful 3 Acest paragraf se va citi astfel: "Indicatoarele de localizare folosite in alte scopuri decit cele mentionate la paragraful 2 al acestui articol, astfel cum este redactat mai sus, trebuie sa fie net distincte de indicatoarele prevazute la acest paragraf; ele trebuie sa fie sub forma de inscriptii albe sau de culoare deschisa pe fond de culoare inchisa." 11.La articolul 23 al conventiei (Indicatoare destinate sa dirijeze circulatia vehiculelor) a)Paragraf suplimentar, de adaugat imediat dupa paragraful 3 al acestui articol
Acest paragraf se va citi astfel: "a)Dispozitiile paragrafelor l, 2 si 3 ale art. 6 al conventiei se aplica semnalelor luminoase de circulatie, cu exceptia celor folosite la trecerile la nivel; b)Semnalele luminoase pentru circulatia in intersectii vor fi instalate inainte de intersectie sau in mijlocul si deasupra acesteia; ele pot fi repetate de cealalta parte a intersectiei; c)In plus, se recomanda ca legislatiile nationale sa prevada ca semnalele luminoase de circulatie: (i)sa fie instalate incit sa nu stinjeneasca circulatia vehiculelor pe partea carosabila si, pentru cele instalate pe acostamente, sa stinjeneasca pietonii cit mai putin posibil; (ii)sa fie vizibile cu usurinta de departe si usor intelese la apropierea de ele; (iii)sa fie standardizate pe teritoriul fiecarei parti contractante, tinind seama de categoriile de drumuri." b)Paragraful 9 Acest paragraf se va citi astfel: "Cind lumina verde din sistemul cu trei culori are forma uneia sau mai multor sageti verzi pe fond negru, aprinderea acesteia sau acestor sageti inseamna ca vehiculele nu pot merge decit in directia sau directiile astfel indicate. Sagetile ce permit sa se mearga inainte vor avea virful indreptat spre in sus." c)Paragraful 10 Inceputul acestui paragraf se va citi astfel: "Cind un semnal din sistemul cu trei culori are una sau mai multe lumini verzi suplimentare sub forma uneia sau unor sageti verzi pe fond rotund negru, aprinderea ... " d)Paragraf suplimentar, de adaugat imediat dupa paragraful 10 al acestui articol Acest paragraf se va citi astfel: "Cind lumina rosie sau lumina galbena are forma uneia sau mai multor sageti, indicatia data de aceste lumini este limitata la directia sau directiile aratate de sageata sau de sageti." e)Paragraf suplimentar, de adaugat imediat dupa paragraful 11 al acestui articol Acest paragraf se va citi astfel: "In cazuri speciale, cind nu este necesar sa se foloseasca continuu semnale luminoase, poate fi folosit un semnal compus dintr-o lumina rosie neintermitenta precedata de o lumina galbena neintermitenta; aceasta ultima lumina poate fi precedata de o lumina galbena intermitenta." 12.La articolul 24 al conventiei (Semnale adresate numai pietonilor) a)Paragraful 1 alineatul a) ii) Aceasta dispozitie nu va fi aplicata. b)Paragraful 2 Acest paragraf se va citi astfel: "Semnalele luminoase adresate pietonilor vor fi in sistem cu doua culori avind doua lumini, respectiv rosu si verde. Niciodata nu vor fi aprinse in acelasi timp doua lumini." c)Paragraful 3 Acest paragraf se va citi astfel: "Luminile vor fi dispuse vertical, lumina rosie fiind totdeauna sus, iar lumina verde totdeauna jos. Lumina rosie va avea forma unui pieton nemiscat sau a unor pietoni nemiscati, iar lumina verde, forma unui pieton in mers sau a unor pietoni in mers." 13.La articolul 31 al conventiei (Semnalizarea santierelor) a)Paragraful 2
Barierele nu vor fi vopsite in benzi alternante negre si albe sau negre si galbene. 14.La articolul 32 al conventiei (Marcaj luminos sau reflectorizant) a)Acest articol se va citi astfel: "1.Se recomanda sa se semnalizeze prezenta pe partea carosabila a bornelor sau a refugiilor cu ajutorul luminilor sau dispozitivelor reflectorizante albe sau galbene. 2.Cind marginile partii carosabile sint semnalizate cu ajutorul luminilor sau dispozitivelor reflectorizante, acestea vor fi: a)ori toate albe sau galbene deschis; b)ori albe sau galbene deschis pentru a semnaliza marginea partii carosabile opusa sensului circulaliei si rosii sau galbene inchis pentru a semnaliza marginea partii carosabile corespunzatoare sensului circulatiei. 3.Fiecare stat parte la prezentul acord va adopta pentru intregul teritoriu aceeasi culoare sau acelasi sistem de culori pentru luminile sau dispozitivele reflectorizante prevazute la prezentul articol." 15.La articolul 33 al conventiei a)Paragraful 1, alineatul a) Acest alineat se va citi astfel: "Daca la o trecere la nivel este instalata o semnalizare pentru a anunta apropierea trenurilor sau iminenta inchiderii barierelor ori semibarierelor, ea va fi alcatuita dintr-o lumina rosie intermitenta sau din doua lumini rosii intermitente alternativ, astfel cum este prevazut la paragraful 1 b) al art. 23 al conventiei. La trecerile la nivel fara bariere sau semibariere, semnalizarea va fi alcatuita, de preferinta, din doua lumini rosii intermitente alternativ. Totusi: (i)Luminile rosii intermitente pot fi completate sau inlocuite de un semnal luminos din sistemul rosu - galben - verde, descris la paragraful 2 al art. 23 al conventiei, sau de un astfel de semnal din care lipseste lumina verde daca alte semnale luminoase cu trei culori se afla pe drum putin inainte de trecerea la nivel sau daca trecerea la nivel este prevazuta cu bariere. Luminile rosii intermitente de la trecerile la nivel cu semibariere nu vor putea fi inlocuite in felul indicat in fraza anterioara; ele vor putea fi, totusi, astfel completate cu conditia ca alte semnale cu trei culori sa se gaseasca pe drum cu putin inainte de trecerea la nivel. (ii)Pe drumurile de pamint unde circulatia este foarte redusa si pe cararile pentru pietoni, nu poate fi folosit decit un semnal sonor." b)Paragraful 2 Acest paragraf se va citi astfel: "Semnalele luminoase vor fi instalate la marginea partii carosabile corespunzatoare sensului circulatiei; atunci cind imprejurarile cer, de exemplu conditiile de vizibilitate ale indicatoarelor sau intensitatea circulatiei, indicatoarele vor fi repetate de cealalta parte a drumului. Totusi, daca conditiile locale impun, luminile vor putea fi repetate deasupra partii carosabile sau pe un refugiu de pe partea carosabila." 16.La articolul 35 al conventiei a)Paragraful 1 Barierele si semibarierele trecerilor la nivel nu vor fi marcate cu benzi alternante de culori negru si alb sau negru si galben. 17.La anexa nr. 1 - Sectiunea B - a conventiei a)Paragraful 2 (Coborire periculoasa) Acest paragraf se va citi astfel: "Pentru a anunta apropierea unei coboriri de mare inclinare, se va folosi indicatorul A, 2a.
Partea stinga a indicatorului A, 2a ocupa unghiul sting al panoului indicatorului, iar baza sa se intinde pe toata latimea acestui panou; cifra indica inclinarea in procente." b)Paragraful 3 (Urcare cu inclinare mare) Acest paragraf se va citi astfel: "Pentru a anunta apropierea unei urcari cu inclinare mare, se va folosi simbolul A, 3a. - Partea dreapta a simbolului A, 3a ocupa unghiul drept al panoului indicatorului, iar baza sa se intinde pe toata latimea acestui panou; cifra indica panta in procente." c)Paragraful 11 (Trecerea pentru pietoni) Acest paragraf se va citi astfel: "Pentru a anunta apropierea de o trecere pentru pietoni, se va folosi simbolul A, 11a. Simbolul poate fi inversat." 18.La anexa nr. 2 - Sectiunea A - a conventiei a)Paragraful 1 (Indicatorul "Cedeaza trecerea") Indicatorul B, 1 nu va purta nici simbol, nici inscriptie. b)Paragraful 2 (Indicatorul "Oprire") Acest paragraf se va citi astfel: "Indicatorul "Oprire" este indicatorul B, 2, model B, 2a. Indicatorul B, 2, model B, 2a, este octogonal pe fond rosu cu o margine ingusta alba sau galbena deschis si poarta simbolul "STOP" in alb sau galben deschis; inaltimea simbolului este cel putin egala cu o treime din inaltimea panoului. Inaltimea modelului B, 2a de dimensiuni normale este de circa 0,90 m; cea a modelelor de dimensiuni reduse nu trebuie sa fie mai mica de 0,60 m. 19.La anexa nr. 2 - Sectiunea B - a conventiei a)Paragraful 2 (Simboluri), alineatul a) i) Aceasta dispozitie se va citi astfel: "intersectie unde prioritatea este cea stabilita de regula generala a prioritatii in vigoare in tara. Se va folosi simbolul A, 21a." b)Paragraful 2 (Simboluri), alineatul a) iii) Aceasta dispozitie se va citi astfel: "intersectie cu un drum unde trebuie cedata trecerea persoanelor care circula pe acest drum. Indicatoarele B, 1 sau B, 2a vor fi folosite conform dispozitiilor pct. 9 al prezentei anexe. c)Paragraful 2 (Simboluri), alineatul b) Acest alineat se va citi astfel: "In cazul in care circulatia este dirijata la intersectie printr-o semnalizare luminoasa va putea fi instalat, in plus sau prin inlocuirea indicatoarelor descrise in prezenta sectiune, un indicator Aa purtind simbolul A, 16 descris la sectiunea B a anexei nr. 1 a conventiei." 20.La anexa nr. 3 - Sectiunea A - a conventiei a)Alineat preliminar, prima fraza Aceasta fraza se va citi astfel: "Indicatorul ce trebuie folosit este indicatorul Aa descris in sectiunea A a anexei nr. 1 a conventiei." b)Alineatul b Acest alineat se va citi astfel: "Pentru a anunta celelalte treceri la nivel, va fi folosit simbolul A, 27a." 21.La anexa nr. 3 - Sectiunea B - a conventiei Modelul B, 7c al indicatorului B, 7 nu va fi folosit.
Modelele B, 7a si B, 7b vor putea avea benzi de culoare rosie, cu conditia ca aspectul general si eficacitatea indicatoarelor sa nu sufere. 22.La anexa nr. 4 - Sectiunea A - a conventiei a)Paragraful 2 (Descrierea indicatoarelor), alineatul a) (Interzicere si restrictie de acces), i) Modelul C, 1b al indicatorului C, 1 nu va fi folosit. b)Paragraful 2 (Descrierea indicatoarelor), alineatul a) (Interzicere si restrictie de acces), iii) Cele doua indicatoare suplimentare reproduse in suplimentul la prezenta anexa si care au semnificatia urmatoare vor putea fi folosite: Indicatorul suplimentar nr. 1 "Acces interzis vehiculelor ce transporta peste o anumita cantitate de produse explozive sau usor inflamabile." Indicatorul suplimentar nr. 2 "Acces interzis vehiculelor ce transporta peste o anumita cantitate de produse de natura sa polueze apele." Nota de la sfirsitul acestei dispozitii se va citi astfel: "Indicatoarele de la C, 3a la C, 3k, precum si indicatoarele suplimentare nr. 1 si nr. 2 mentionate in acest punct nu vor avea bara oblica rosie." c)Paragraful 2 (Descrierea indicatoarelor), alineatul d) (Interzicerea depasirii) Modelele C, 13ab, si C, 13bb ale indicatoarelor C, 13a si C, 13b nu vor fi folosite. 23.La anexa nr. 4 - Sectiunea B - a conventiei a)Paragraful 1 (Caracteristica generala a indicatoarelor si simbolurilor), alineatul b) Acest alineat se va citi astfel: "In afara unei dispozitii contrare, indicatoarele vor fi de culoare albastra, iar simbolurile albe sau de culoare deschisa." b)Paragraful 2 (Descrierea indicatoarelor), alineatul a) (Directie obligatorie) Indicatorul D, 1b nu va fi folosit. c)Paragraful 2 (Descrierea indicatoarelor), alineatul c) (Intersectie in sens giratoriu obligatoriu). Acest alineat se va citi astfel: "Indicatorul D, 3 "Intersectie in sens giratoriu obligatoriu" nu are alta semnificatie decit de a anunta directia miscarii giratorii pe care vehiculele au obligatia sa o efectueze. In cazul cind circulatia este pe stinga, directia sagetilor va fi inversata." 24.La anexa nr. 5 a conventiei Caracteristici generale ale indicatoarelor si simbolurilor de la sectiunile A-F Paragraf suplimentar, de introdus imediat inaintea sectiunii A a acestei anexe Acest paragraf se va citi astfel: "Pe indicatoarele de presemnalizare sau de directie de pe autostrazi sau drumuri asimilate autostrazilor vor putea figura, reproduse la scara redusa, simbolurile ce figureaza pe indicatoarele E, 15 si E, 17." 25.La anexa nr. 5 - Sectiunea A - a conventiei a)Paragraful 2 (Cazuri speciale), alineatul a) Bara rosie a indicatoarelor E, 2a si E, 2b va fi inconjurata de o margine alba. 26.La anexa nr. 5 - Sectiunea B - a conventiei a)Paragraful 1 Indicatorul E, 5c nu va fi folosit. b)Paragraful 2 Indicatorul E, 6c nu va fi folosit. 27.La anexa nr. 5 - Sectiunea C - a conventiei a)Paragraf suplimentar, de introdus la sfirsitul acestei sectiuni
Acest paragraf se va citi astfel: "Indicatoarele E, 9a si E, 9c avind inscriptii de culoare inchisa pe fond alb sau de culoare deschisa vor fi folosite conform dispozitiilor pct. 10 al prezentei anexe." 28.La anexa nr. 5 - Sectiunea E - a conventiei Indicatorul E, 11b nu va fi folosit. 29.La anexa nr. 5 - Sectiunea F - a conventiei a)Paragraful 2 (Indicatorul "Drum cu sens unic"), alineatul b) Sageata indicatorului E, 13b nu va putea sa aiba o inscriptie decit daca eficacitatea indicatorului nu este diminuata. b)Paragraful 3 (Indicatorul "Drum fara iesire") Bara rosie a indicatorului E, 14 va fi inconjurata de o margine alba. c)Paragraful 4 (Indicatoare ce anunta intrarea sau iesirea de pe o autostrada) Alineat suplimentar, de introdus imediat dupa primul alineat al acestui paragraf Acest alineat se va citi astfel: "Indicatorul E, 15 va putea fi folosit si repetat pentru a anunta apropierea de o autostrada; fiecare indicator astfel instalat va purta in partea sa inferioara fie, distanta dintre punctul de instalare si inceputul autostrazii, fie un panou suplimentar model 1 prevazut in anexa nr. 7 a conventiei." d)Paragraful 5 (Indicatoare ce anunta intrarea sau iesirea de pe un drum unde regulile de circulatie sint aceleasi ca pe o autostrada) Alineat suplimentar, de introdus imediat dupa primul alineat al acestui paragraf Acest alineat se va citi astfel: "Indicatorul E, 17 va putea fi folosit si repetat pentru a anunta apropierea de un drum unde regulile de circulatie sint aceleasi ca pe o autostrada; fiecare semnal astfel instalat va purta in partea inferioara fie, distanta dintre punctul de instalare si inceputul drumului unde regulile de circulatie sint aceleasi ca pe o autostrada, fie un panou suplimentar model 1 aratat in anexa nr. 7 a conventiei." 30.La anexa nr. 5 - Sectiunea G - a conventiei a)Paragraful 2 (Descrierea simbolurilor), alineatul a) Simbolurile F, 1b si F, 1c nu vor fi folosite. 31.La anexa nr. 6 - Sectiunea A - a conventiei Descrierea indicatoarelor a)Paragraful 1, alineatul b) Aceasta dispozitie nu va fi aplicata. b)Paragraful 2, alineatul c) Aceasta dispozitie nu va fi aplicata. c)Paragraful 3, alineatul e) Daca interzicerea se aplica doar pe o distanta scurta, posibilitatea de a instala numai un singur indicator purtind in cercul rosu distanta pe care se aplica interzicerea nu va fi folosita. 32.La anexa nr. 6 - Sectiunea B - a conventiei a)Paragraful 1 (Indicatorul "Parcare") Panoul patrat, prevazut la alin.1 al acestui paragraf, va purta litera "P". b)Paragraful 2 (Indicator ce anunta iesirea dintr-o zona unde stationarea are durata limitata) Text suplimentar, de introdus la sfirsitul acestui paragraf Acest text se va citi astfel: "In locul discului de stationare pot fi folosite, in gri deschis, simbolurile ce figureaza pe indicatoarele folosite pentru a indica intrarile in zona.
Indicatorul de iesire dintr-o zona unde stationarea este cu durata limitata poate fi instalat pe spatele indicatorului de intrare in aceasta zona destinata circulatiei din sens invers." 33.La anexa nr. 7 a conventiei (Panouri suplimentare) a)Paragraf suplimentar, de introdus imediat dupa paragraful 1 Acest paragraf se va citi astfel: "Fondul panourilor suplimentare trebuie sa corespunda, de preferinta, fondului grupelor speciale de semnale cu care sint folosite." Publicat in Buletinul Oficial cu numarul 86 din data de 20 octombrie 1980

Decret 318-1980

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Decret 318-1980

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DECRET nr.

(la data 20-oct-1980 actul a fost ratificat de Decretul 318/1980 )

CAPITOLUL I: Dispozitii generale

CAPITOLUL II: Reguli aplicabile circulatiei rutiere

Art. 33: Iluminarea: conditii de folosire a luminilor prevazute in anexa nr.

CAPITOLUL IV: Conducatorii de automobile

CAPITOLUL VI: Dispozitii finale

ANEXA nr. 1: Exceptii de la obligatia de a admite in circulatie internationala automobilele si remorcile

ANEXA nr. 2: Numarul de inmatriculare al automobilelor si remorcilor in circulatie internationala

ANEXA nr. 3: Semnul distinctiv al automobilelor si remorcilor in circulatie internationala

ANEXA nr. 4: Elemente de identificare a automobilelor si remorcilor in circulatie internationala

ANEXA nr. 5: Conditii tehnice pentru automobile si remorci

SECTIUNEA A: Frinarea automobilelor altele decit motocicletele

SECTIUNEA B: Frinarea remorcilor

SECTIUNEA C: Frinarea ansamblurilor de vehicule

SECTIUNEA D: Frinarea motocicletelor

CAPITOLUL II: Lumini si dispozitive reflectorizante

CAPITOLUL III: Alte dispozitii

CAPITOLUL IV: Exceptii

CAPITOLUL V: Dispozitii tranzitorii

limita spre galben limita spre rosu limita spre alb

y 0,429 y 0,398 z 0,007

0,138 + 0,580 x 1,29 x - 0,100 -x + 0,966 -x + 0,992

ANEXA nr. 6: Permisul de conducere national

ANEXA nr. 7: Permisul de conducere international

A4) B4) C4) D4) E4)

Titularul este decazut din dreptul de a conduce pe teritoriul ................... de la ......................

pana la data ..................

pana la data ..................

CAPITOLUL I: Dispozitii generale

CAPITOLUL II: Indicatoare rutiere

CAPITOLUL III: Semnalele luminoase de circulatie

CAPITOLUL IV: Marcajele rutiere

SECTIUNEA 1: Treceri la nivel

CAPITOLUL VI: Dispozitii finale

Sectiunea A: Modele de indicatoare pentru avertizarea pericolului

Sectiunea A: Indicatoare ce reglementeaza prioritatea la intersectii

Sectiunea B: Indicatoare de avertizare a pericolului la apropierea de intersectii

Sectiunea C: Indicatoare de reglementare a prioritatii la trecerile inguste

ANEXA nr. 3: Indicatoare pentru trecerile la nivel

Sectiunea A: Indicatoare de avertizare a pericolului

Sectiunea B: Indicatoare ce se instaleaza in imediata apropiere a trecerilor la nivel

Sectiunea C: Indicatoare suplimentare in apropierea trecerilor la nivel

ANEXA nr. 4: Indicatoare de reglementare, cu exceptia celor de prioritate, oprire si stationare

Sectiunea A: Indicatoare de interzicere sau de restrictie

Sectiunea B: Indicatoare de obligare

ANEXA nr. 5: Indicatoare de informare si orientare, cu exceptia celor de stationare

Sectiunea A: Indicatoare de presemnalizare

Sectiunea B: Indicatoare de directie

Sectiunea C: Indicatoare de localizare

Sectiunea D: Indicatoare de confirmare

Sectiunea E: Trecere pentru pietoni

Sectiunea G: Indicatoare care semnalizeaza instalatii ce pot fi utile participantilor la circulatie

Anexa nr. 6: Indicatoare pentru oprire si stationare

Sectiunea B: Indicatoare ce dau informatii utile pentru stationare

ANEXA nr. 7: Panouri suplimentare

ANEXA nr. 8: Marcaje rutiere

CAPITOLUL II: Marcaje longitudinale

CAPITOLUL III: Marcaje transversale

CAPITOLUL IV: Alte marcaje

Publicat in Buletinul Oficial cu numarul 86 din data de 20 octombrie 1980

S-ar putea să vă placă și