Partile contractante

In dorinta de a inlesni circulatia rutiera internationala si de a asigura

securitatea rutiera prin adoptarea unor reguli uniforme in domeniul circulatiei, au
fost elaborate urmatoarele dispozitii:

CAPITOLUL I
Generalitati
Articolul 1
Definitii

Pentru aplicarea dispozitiilor prezentei Conventii, termenii utilizati vor avea

sensul precizat in prezentul articol:
a) termenul “legislatie nationala” a uneia dintre tarile contractante,
reprezinta ansamblul de legi si reglementari nationale sau locale, in vigoare pe
teritoriul tarii respective;
b) un vehicul este considerat “in circulatie internationala” pe teritoriul unui
stat, atunci cand:
i )apartine unei persoane fizice sau juridice care isi are resedinta in afara
acestui stat;
ii) nu este inmatriculat in acest stat;
iii) este adus in mod temporar pe teritoriul acestui stat,
partile contractante fiind libere, totodata, sa nu considere un autovehicul :in
circulatie internationala:, care ar ramane pe teritoriul sau pe o perioada mai mare
de 1 an, fara o intrerupere importanta a carei durata poate fi fixata de partea
contractanta.
Un ansamblu de vehicule este considerat :in circulatie internationala:,
daca cel putin unul dintre vehiculele care-l compun raspunde definitiei.
c) termenul “localitate” reprezinta un spatiu format din cladiri si ale carei
intrari si iesiri sunt stabilite in mod special, sau care este definit altfel, prin
prevederi exprese ale legislatiei nationale;
d) termenul “drum”, reprezinta intregul spatiu al caii sau strazii deschis
circulatiei publice;
e) termenul “parte carosabila” reprezinta portiunea din drum destinata
circulatiei vehiculelor; un drum poate contine mai multe parti carosabile, complet
separate una de cealalta, printr-o zona centrala despartitoare sau prin diferenta
de nivel;
f) pe partile carosabile unde una sau mai multe parti laterale ori una sau
mai multe piste sunt rezervate circulatiei unei anumite categorii de vehicule,
termenul “acostament” reprezinta, pentru ceilalti utilizatori ai drumului, marginea
partii carosabile;
g) termenul “banda de circulatie” reprezinta spatiul longitudinal nemarcat
sau marcat prin semne rutiere longitudinale si care au o latime suficienta pentru
scurgerea traficului de autovehicule, altele decat motociclete si in care poate fi
divizata partea carosabila;

1
 h) termenul “intersectie” reprezinta orice incrucisare, jonctiune sau
bifurcare de drumuri, inclusiv spatiile formate prin incrucisarea, jonctiunea sau
bifurcarea acestora;
i) termenul “trecere la nivel” reprezinta incrucisarile la nivel, intre un drum
si o cale ferata sau de tramvai, ce dispune de o platforma separata;
j) termenul “autostrada” reprezinta un drum care este conceput si construit
special pentru circulatia autovehiculelor, care nu deserveste proprietatile
alaturate si care:
i) cu exceptia locurilor speciale sau cu caracter temporar, are, pentru cele
doua sensuri de circulatie, parti carosabile distincte, separate intre ele printr-un
spatiu care nu este destinat circulatiei, sau, exceptional, prin alte modalitati;
ii) nu intersecteaza la nivel drumuri, artere de cale ferata saau de tramvai
si nici drumuri destinate circulatiei pietonilor;
este prevazuta cu semnalizare speciala.
k) un vehicul este considerat:
i) “oprit” atunci cand este imobilizat pe o perioada de timp
corespunzatoare urcarii sau coborarii persoanelor sau pentru incarcarea ori
descarcarea marfurilor;
ii) “stationat” atunci cand este imobilizat dintr-un motiv altul decat acela de
a evita o coliziune cu un alt participant la trafic sau obstacol, ori pentru
respectarea prevederilor legale, iar imobilizarea nu se limiteaza la timpul necesar
urcarii/coborarii persoanelor sau marfurilor.
Partile contractante pot, de asemenea, considera “oprit” vehiculul
imobilizat in conditiile mentionate la alin.ii, daca durata de imobilizare nu
depaseste o limita de timp stabilita prin reglementari nationale, ca si “stationat”
vehiculele imobilizate in conditiile prevazute la alin.i, daca durata de imobilizare
nu depaseste o limita de timp prevazuta prin reglementari.
l) termenul “ciclu” defineste orice vehicul care are cel putin doua roti si
care este propulsat exclusiv de enbergia musculara a persoanelor care il conduc,
in special cu ajutorul pedalelor sau manivelelor;
m) termenul “ciclomotor” defineste orice vehicul cu doua sau trei roti, care
este prevazut cu un motor cu ardere interna, avand o capacitate cilindrica de cel
mult 50 cmc si a carui viteza de deplasare, prin constructie, nu depaseste 50
km/h (30 mile). Partile contractante pot, totusi, sa nu considere ca ciclomotor, in
conditiile legilor proprii, vehiculele care nu au caracteristicile ciclurilor, in ceea ce
priveste posibilitatile lor de folosire, in special caracteristica acestora de a putea
fi puse in miscare cu ajutorul pedalelor, sau a caror viteza maxima, prin
constructie, masa sau anumite caracteristici ale motorului, depasesc limitele
stabilite. Aceasta definitie nu trebuie sa fie interpretata ca o impunere partilor
contractante, de a asimila ciclomotoarele, ciclurile pentru aplicarea dispozitiilor
din legislatia nationala asupra circulatiei nationala;
n) termenul “motociclu” defineste orice vehicul cu doua roti, cu sau fara
atas, prevazut cu un motor cu ardere inbterna. Partile contractante pot asimila, in
legislatiile proprii, motocicletele, vehiculele cu trei roti a caror masa proprie nu
depaseste 400 kg. Termenul “motociclu” nu include ciclomotoarele. Totusi, partile
contractante pot, cu conditia prevederii unei astfel de situatii, conform

2
paragrafului 2 al art.54 din prezenta Conventie, sa asimileze ciclomotoarele,
motociclurilor pentru aplicarea Conventiei;
o) termenul “vehicul cu motor” defineste toate vehiculele prevazute cu
motor de propulsie si care circula pe drum prin mijloace proprii, exceptand
ciclomotoarele care, in tarile contractante, nu au fost asimilate motociclurilor si cu
exceptia vehiculelor care se deplaseaza pe sine;
p) termenul “automobil” defineste vehiculele cu motor care servesc
transportului de persoane sau marfuri, ori la tractarea vehiculelor folosite la
transportul de persoane sau marfuri. Acest termen include troleibuzele, adica
vehiculele care sunt cuplate la o retea electrica dar care nu circula pe sine.
Acesta nu include vehiculele, cum ar fi tractoarele agricole, a caror utilizare
pentru transportul rutier de persoane sau marfuri sau pentru tractarea unor
vehicule care transporta persoane sau marfuri, nu este decat accesorie;
q) termenul “remorca” defineste orice vehicul destinat a fi tractat de un
vehicul cu motor. Acest termen include si semi-remorca;
r) termenul “semi-remorca” defineste toate remorcile care prin constructie
se ataseaza unui automobil, astfel incat sa se sprijine in parte pe ea insasi, iar o
parte apreciabila din masa totala si greutatea incarcaturii, sa fie suportata de
catre vehiculul tractor;
s) termenul “remorca usoara” defineste toate remorcile a caror greutate
maxima autorizata nu depaseste 750 kg;
t) termenul “ansamblu de vehicule” defineste vehicule cuplate care
participa la circulatia rutiera ca o unitate;
u) termenul “vehicul articulat” defineste ansamblul de vehicule constituit
dintr-un automobil si o semi-remorca atasata acestui automobil;
v) termenul “conducator” defineste orice persoanqa care actioneaza
asupra directiei de deplasare a unui vehicul, automobil sau alta categorie, sau
care conduce, pe un drum, animale izolate sau in turma, animale de tractiune, de
povara sau de calarie;
w) termenul “greutate maxima autorizata” defineste greutatea maxima a
unui vehicul incarcat, declarata admisibila de catre autoritatea competenta din
tara in care este inmatriculat vehiculul;
x) termenul “greutate in gol” defineste greutatea vehiculului fara
echipamente, pasageri si incarcatura, in calcul luandu-se doar plinul de carburant
si dotarea normala de bord;
y) termenul “greutate in sarcina” defineste greutatea efectiva a vehiculului
atunci cand este incarcat, echipat si cu pasageri;
z) termenii “sens de circulatie” si “corespunzator sensului de circulatie”
definesc partea dreapta cand, dupa legislatiile nationale, conducatorul unui
vehicul trebuie sa permita vehiculului care circula din sens contrar, sa treaca prin
stanga sa; in caz contrar, inseamna partea stanga;
aa) obligatia unui conducator de vehicule “de a ceda trecerea” altor
vehicule, inseamna ca acesta nu trebuie sa-si continue mersul sau manevra, ori
sa o reia, daca prin aceasta risca sa-I oblige pe ceilalti conducatori sa-si schimbe
brusc directia sau viteza vehiculelor lor.

3
 Articolul 2
Anexe la Conventie

Anexa 1: Derogari de la obligativitatea admiterii in circulatia nationala a

automobilelor si remorcilor
Anexa 2: Numarul de inmatriculare al automobilelor si remorcilor in
circulatia internationala
Anexa 3: Semnul distinctiv al automobilelor si remorcilor in circulatia
internationala
Anexa 4: Caracteristici de identificare a automobilelor si remorcilor in
circulatia internationala
Anexa 5: Conditii tehnice pentru automobile si remorci
Anexa 6: Permisul de conducere national
Anexa 7: Permisul de conducere international
fac parte integranta din prezenta Conventie

Articolul 3
Obligatiile partilor contractante

1. a) Partile contractante vor lua masuri adecvate, astfel incat regulile de

circulatie in vigoare pe teritoriul lor, cat priveste continutul, sa fie in conformitate
cu dispozitiile Capitolului II din prezenta Conventie. Cu conditia ca ele sa nu fie
contrare dispozitiilor Conventiei:
i) aceste reguli pot sa nu reia acele dintre prevederile care se aplica
situatiilor ce nu apar pe teritoriul partilor contractante;
ii) aceste reguli pot sa contina dispozitii neprevazute in acest cap.II
b) dispozitiile prezentului paragraf nu obliga partile contractante sa
prevada sanctiuni penale pentru nerespectarea prevederilor Capiutolului II,
cuprinse in regulamentele lor de circulatie.
2. a) Partile contractante vor lua masuri adecvate, astfel incat regulile in
vigoare pe teritoriul lor, privind conditiile tehnice pe care trebuie sa le
indeplineasca automobilele si remorcile, sa fie in conformitate cu prevederile
Anexei 5 din prezenta Conventie; cu conditia ca nici o dispozitie sa nu contravina
vreunui principiu relativ la siguranta rutiera, aceste reguli pot contine si alte
dispozitii care nu sunt continute in anexa respectiva. Ele vor prevedea masuri
adecvate, vizand automobilele si remorcile inmatriculate pe teritoriul tarii
respective, care sa fie in concordanta cu dispozitiile anexei 5, atunci cand
acestea sunt in circulatie internationala;
b) Dispozitiile prezentului paragraf nu presupune obligatii partilor
contractante in ceea ce priveste regulile in vigoare pe teritoriul lor, referitoare la
conditiile tehnice ce trebuiesc indeplinite de catre vehiculele cu motor, care nu
sunt automobile in sensul prezentei Conventii.
3. In afara derogarii prevazute in anexa 1 a prezentei Conventii, partile
contractante vor fi obligate sa admita pe teritoriul lor, in circulatia internationala,
automobilele si remorcile care corespund conditiilor prevazute in Capitolul III al
prezentei Conventii, precum si ai caror conducatori indeplinesc conditiile definite

4
de Capitolul IV; ele vor fi obligate, de asemenea, sa recunoasca certificatele de
inmatriculare eliberate in conformitate cu dispozitiile Capitolului III ca dovedind,
pana la proba contrara, ca vehiculele ce fac obiectul acestor prevederi,
indeplinesc conditiile prevazute la capt.III.
4. Masurile luate sau care vor fi luate de catre partile contractante, fie
unilateral, fie prin acorduri bilaterale sau multilaterale, pentru a admite pe
teritoriul lor in circulatia internationala, automobile si remorci care nu indeplinesc
in intregime conditiile stabilite in Capitolul III din prezenta Conventie si pentru
recunoasterea, in afara cazurilor prevazute in Capitolul IV, a validitatii permisului
eliberat de o alta parte contractanta, vor fi considerate in concordanta cu
dispozitiile prezentei Conventii.
5. Partile contractante vor fi obligate sa admita in circulatia internationala,
pe teritoriul tarilor lor, ciclurile si ciclomotoarele care corespund conditiilor tehnice
impuse de prevederile Capitolului V din prezenta Conventie si ai caror
conducatori au resaedinta pe teritoriul uneia dintre partile contractante. Nici una
din partile contractante nu va putea impune conducatorilor ciclurilor sau
ciclomotoarelor aflate in circulatie internationala, sa fie titulari ai unui permis de
conducere. Totusi, partile contractante vor face, conform paragrafului 2 al art.54
din prezednta Conventie, o declaratie prin care asimileaza ciclurile,
ciclomotoarelor pot impune detinerea unui permis de conducere de catre
conducatorul unui ciclomotor aflat in circulatie internationala.
5 bis. Partile contractante vor lua masurile necesare, astfel incat educatia
rutiera sa fie introdusa in scoli, la toate nivelele, in mod sistematic si continuu.
5 ter. In situatiile cand cursurile de pregatire pentru invatarea
conducatorilor auto sunt organizate de institutii de profil, legislatiile nationale
trebuie sa stabileasca exigente minime privitoare la antecedentele si calificarile
persoanlului desemnat sa sustina aceste cursuri.
6. Partile contractante se obliga sa coopereze atunci cand le sunt
solicitate date pentru stabilirea identitatii unei persoane pe numele careia este
inmatriculat pe teritoriul statului respectiv un vehicul cu motor, sau o remorca
tractata de un astfel de vehicul, atunci cand din cererea formulata rezulta ca
vehiculul a fost implicat intr-un accident de circulatie sau conducatorul vehiculului
a comis o infractiune grava la regimul rutier, astfel incat sa poata fi luate masuri
de sanctionare ferme sau, chiar, retragerea dreptului de a conduce.
7. Masurile luate sau ce vor fi adoptate de catre partile contractante, fie
unilaterale, fie prin acorduri bilaterale sau multilaterale pentru a inlesni circulatia
rutiera internationala prin simplificarea formalitatilor de vama, politie si sanatate,
precum si alte formalitati de acest gen, ca si masurile luate pentru a face sa
coincida competentele si orele de deschidere a birourilor si posturilor de vama
din acelasi punct de frontiera, pot fi considerate ca fiind in conformitate cu
prevederile prezentei Conventii.
8. Dispozitiile paragrafelor 3, 5 si 7 ale prezentului articol nu afecteaza
dreptul oricarei parti contractante de a conditiona admiterea pe teritoriul sau, in
circulatie internationala, a automobilelor, remorcilor, ciclurilor si ciclomotoarelor,
ca si conducatorilor acestora si pasagerilor, de respectarea reglementarilor
privind transporturile comerciale de calatori si marfuri, reglementarilor in materie

5
de asigurare a raspunderii civile a conducatorilor, precum si reglementarilor in
domeniul frontierei, in general, reglementarilor din domenii, altele decat cele
privind circulatia rutiera.

Articolul 4
Semnalizarea

Partile contractante ale prezentei Conventii care nu vor fi semnatare ale

Conventiei privind semnalizarea rutiera deschisa semnarii la Viena la aceeasi
data cu prezenta Conventie, se obliga:
a) ca toate indicatoarele rutiere, semnalele luminoase de circulatie si
marcajele rutiere amplasate pe teritoriul sau, sa constituie un sistem coerent si
vor fi construite si amplasate astfel incat sa fie usor de recunoscut;
b) ca numarul tipurilor de indicatoare va fi limitat si ca acestea nu vor fi
montate decat acolo unde situatia o impune, iar prezenta lor este foarte bine
justificata;
c) ca indicatoarele de avertizare pentru pericol vor fi montate la o distanta
suficienta de eventualele obstacole, astfel incat avertizarea sa fie eficienta pentru
conducatori;
d) au fost stabilite si interdictii:
i) de a se monta pe un indicator, pe suportul sau, sau pe orice alta
instalatie ce reglementeaza circulatia rutiera, orice lucru care nu are legatura cu
destinatia semnului respectiv sau a instalatiei. Totusi, daca partile contractante
sau subdiviziunile lor, autorizeaza o asociatie fara scop lucrativ sa monteze
indicatoare de orientare, ele pot permite ca emblema acesteia sa apara pe
semnul respectiv sau pe suportul acestuia, cu conditia ca emblema sa nu
deturneze semnificatia indicatorului;
ii) sa se monteze panouri, afise, marcaje sau alte instalatii care risca sa fie
confundate cu semnale sau alte instalatii care reglementeaza circulatia, care sa
diminueze vizibilitatea sau eficacitatea, sau care sa-I stanjeneasca pe
participantii la circulatie ori sa le distraga atentia intr-un mod periculos pentru
siguranta rutiera;
iii) instalarea pe trotuare sau acostamente a dispozitivelor sau
echipamentelor susceptibile sa impiedice buna circulatie a pietonilor, in special, a
persoanelor in varsta si celor cu handicap.

CAPITOLUL II
Reguli aplicabile circulatiei rutiere
Articolul 5
Valoarea semnalizarii

1. Participantii la tgrafic trebuie, chiar daca prevederile in cauza par in

contradictie cu alte reguli de circulatie, sa se conformeze semnificatiei
indicatoarelor rutiere, semnalelor luminoase de circulatie si marcajelor rutiere;
2. Semnificatia semnalelor luminoase de circulatie, prevaleaza asupra
indicatoarelor rutiere ce reglementeaza prioritatea.

6
 Articolul 6
Comenzile date de agentii de circulatie

1. Agentii de circulatie vor fi usor recunoscuti si vizibili de la distanta, atat

ziua cat si noaptea.
2. Participantii la trafic trebuie sa se supuna, imediat, tuturor indicatiilor
agentilor de circulatie.
3. Se recomanda ca legislatiile nationale sa prevada, in principal, ca
indicatii ale agentilor de circulatie:
a) bratul ridicat in plan vertical – semnifica “atentie, oprire” pentru toti
participantii la trafic, cu exceptia celor care nu mai pot opri in spatiu de siguranta.
Mai mult, daca acest sem,nal este efectuat intr-o intersectie, el nu se refera la
conducatorii care sunt deja angajati in intersectie;
b) bratul sau bratele ridicate in pozitie orizontala semnifica “oprire” pentru
cei care circula din fata si din spate. Dupa efectuarea acestui semnal, agentul de
circulatie poate cobori bratul sau bratele. Pentru cei care circula din fata sau din
spatele agentului, acest semn indica, de asemenea, “oprire”;
c) balansarea, in plan vertical, a unui semnal de culoare rosie semnifica
“oprire” pentru participantul la trafic caruia I s’a adresat semnalul.
4. Indicatiile agentului de circulatie anuleaza semnificatia indicatoarelor
rutiere, semnalelor luminoase de circulatie sau a marcajelor rutiere, ca si a unor
reguli de circulatie.

Articolul 7
Reguli generale

1. Participantii la trafic trebuie sa evite orice comportament susceptibil sa

constituie un pericol sau un obstacol pentru circulatie, sa puna in pericol viata
persoanelor sau sa cauzeze daune proprietatilor publice sau private.
2. Se recomanda ca legislatiile nationale sa prevada interzicerea
stanjenirii circulatiei de catre orice participant la trafic, ca si orice alta manevra
riscanta ori sa depoziteze sau sa abandoneze pe carosabil obiecte sau
materiale, sau sa creeze orice alt obstacol pe carosabil. Cei care nu au putut,
totusi, sa evite crearea unui obstacol in carosabil sau a unui pericol, trebuie sa ia
toate masurile necesare pentru ca acestea sa dispara cat mai repede, iar daca
nu reusesc inlaturarea imediata a acestora, sunt obligati sa le semnalizeze astfel
incat sa poata fi observate cu usurinta de catre ceilalti participanti la trafic.
3. Participantii la trafic trebuie sa dea dovada de prudenta maxima fata de
ceilalti participanti vulnerabili, cum ar fi pietonii si biciclistii si, in special, fata de
copii, persoanele in varsta si cele cu handicap.
4. Soferii trebuie sa aiba in vedere ca vehiculele lor sa nu incomodeze pe
ceilalti participanti la trafic si pe riverani, in special, primn emanatii de gaze, atat
timp cat aceasta poate fi evitata.

7
 5. Portul centurii de siguranta este obligatorie pentru soferi si pasagerii
acestora, care ocupa locurile echipate cu astfel de dispozitive, cu exceptia
cazurilor prevazute de legislatiile nationale.

Articolul 8
Conducatorii auto

1. Orice vehicul in miscare sau ansamblu de vehicule in miscare trebuie

sa aiba un conducator.
2. Se recomanda ca, legislatiile nationale sa prevada ca animalele de
tractiune, de povara sau de calarie, cu exceptia cazurilor cand acestea se
gasesc intr-o zona semnalizata special la intrare, ca si animalele izolate sau in
turme, sa aiba un conducator.
3. Fiecare conducator auto trebuie sa posede calitatile fizice si psihice si
sa fie in stare fizica si mintala corespunzatoare pentru a conduce un autovehicul.
Fiecare conducator de vehicul cu motor, trebuie sa aiba cunostinte si abilitatea
necesara conducerii acestuia. Aceasta dispozitie nu reprezinta un impediment,
totusi, pentru formarea conducatorilor auto in concordanta cu prevederile
legislatiilor nationale.
4. Fiecare conducator auto trebuie sa aiba, permanent, controlul asupra
vehiculului sau turmei pe care o conduce.

Articolul 9
Turme

Se recomanda ca legislatiile nationale sa prevada, cu exceptia cazurilor

de migratii, obligativitatea fractionarii turmelor in grupuri de lungimi moderate si
separate unele de altele prin intervale suficient de mari pentru comoditatea
circulatiei.

Articolul 10
Pozitia in mers

1. Sensul de circulatie trebuie sa fie acelasi pe toate drumurile dintr-un

stat, cu exceptia eventual, a existentei unor drumuri destinate exclusiv sau in
principal tranzitului intre doua alte state.
2. Animalele care circula pe sosea trebuie sa fie mentinute, cu aplicarea
tuturor masurilor posibile, cat mai aproape de marginea acesteia, corespunzator
sensului de circulatie.
3. Fara prejudicierea dispozitiilor contrare paragrafului 1 al art.7,
paragrafului 6 al art.11 si altor dispozitii contrare din prezenta Conventie, orice
conducator de vehicul trebuie, in masura in care circumstantele ii permit, sa
circule cat mai aproape de acostament, corespunzator sensului de circulatie.
Partile contractante sau subdiviziunile lor, pot totusi sa prevada reguli
suplimentare precise referitoare la pozitia in mers a vehiculelor destinate
transportului de marfuri.

8
 4. Atunci cand un drum contine doua sau trei parti carosabile, nici un
conducator nu trebuie sa foloseasca partea carosabila situata pe partea opusa
aceleia care corespunde sensului de circulatie.
a) Pe partile carosabile, unde circulatia se desfasoara pe doua sensuri de
circulatie si care contin, cel putin, 4 benzi, nici un conducator nu trebuie sa
foloseasca benzile situate in intregime, pe cealalta jumatate a partii carosabile
opusa sensului circulatiei.
b) Pe partile carosabile unde circulatia se desfasoara in doua sensuri si
care au trei benzi, nici un conducator nu trebuie sa foloseasca banda situata la
marginea partii carosabile opusa sensului circulatiei.
5. Fara a prejudicia prevederile art.11, daca o cale aditionala este
semnalizata prin indicatoare, toti conducatorii de vehicule care se deplaseaza cu
viteza redusa vor folosi aceasta cale.

Art.11
Depasirea si circulatia pe benzi

1. Depasirea trebuie efectuata pe partea opusa celei care corespunde

sensului circulatiei.
2. Totusi, depasirea trebuie sa fie efectuata pe partea corespunzatoare
sensului de circulatie in cazul in care conducatorul care urmeaza sa fie depasit,
dupa ce a semnalizat intentia de a se indrepta spre partea opusa celei care
corespunde sensului circulatiei, a condus vehiculul sau animalele spre aceasta
parte a drumului, in scopul fie de a vira in aceasta parte pentru a circula pe alt
drum sau pentru a intra intr-o proprietate alaturata, fie de a opri pe aceasta parte.
Inainte de a depasi, conducatorul auto trebuie, fara a prejudicia dispozitiile
paragrafului 1 al art.7 si a celor de la art.14 din prezenta Conventie, sa se
asigure ca:
a) nici un conducator care il urmeaza nu a inceput o manevra pentru a-l
depasi;
b) cel care-l precede pe aceeasi banda, nu a semnalizat intentia de a
depasi un altul;
c) ca o poate face fara a pune in pericol sau sa jeneze circulatia din sens
invers, asigurandu-se ca banda pe care urmeaza sa se angajeze este libera pe o
distanta suficienta si ca viteza relativa a celor doua vehicule permite efectuarea
unei depasiri intr-un timp suficient de scurt;
d) si ca, in afara cazului cand se angajeaza pe o banda interzisa circulatiei
din sens invers, va putea, fara a stanjeni pe cei depasiti, sa-si reia locul prevazut
la paragraful 3 al art.10 din prezenta Conventie.
3. Conform dispozitiilor paragrafului 2 al prezentului articol, pe partile
carosabile unde circulatia se face in ambele sensuri, depasirea este interzisa in
apropierea varfului unei pante si, cand vizibilitatea este redusa, in curbe, afara de
cazul cand in aceste locuri exista benzi materializate prin marcaje rutiere
longitudinale, iar depasirea se face fara a iesi de pe aceste benzi, interzise prin
marcaje circulatiei din sens invers.

9
 4. In timpul depasirii, conducatorul trebuie sa se indeparteze de cel sau
cei depasiti, astfel incat sa lase libera o distanta laterala suficienta.
5. a) Pe partile carosabile care au cel putin doua benzi rezervate
circulatiei in sensul de mers, un conducator care ar vrea sa efectueze o noua
manevra de depasire imediat sau la putin timp dupa ce a revenit la locul prevazut
de paragraful 3 al art.10 din Conventie poate, pentru a efectua aceasta manevra
si cu conditia de a se asigura ca aceasta nu stanjeneste in mod deosebit pe
conducatorii vehiculelor mai rapide care vin din spate, sa ramana pe banda pe
care s-a angajat la efectuarea primei depasiri.
b) Partile contractante sau subdiviziunile lor pot totusi sa nu aplice
dispozitiile prezentului paragraf conducatorilor ciclurilor, ciclomotoarelor,
motociclurilor si vehiculelor care nu sunt automobile in sensul prezentei
Conventii, prec um si conducatorilor automobilelor a caror greutate maxima
autorizata depaseste 3.500 kg sau a caror viteza, prin constructie, nu poate
depasi 40 km/h.
6. Cand sunt aplicabile dispozitiile paragrafului 5 a) al acestui articol, iar
densitatea circulatiei este de natura incat vehiculele nu numai ca ocupa toata
latimea partii carosabile rezervata sensului de circulatie, dar circula cu o viteza
ce depinde de viteza vehiculului pe care il precede pe banda pe care se afla:
a) sub rezerva dispozitiilor paragrafului 9 al prezentului articol, faptul ca
vehiculele de pe o banda circula mai repede decat vehiculele de pe alta banda,
nu este considerat depasire in sensul prezentului articol;
b) un conducator care nu se gaseste pe banda cea mai apropiata de
marginea partii carosabile corespunzatoare sensului circulatiei trebuie sa nu
schimbe banda decat pentru a se pregati sa vireze la dreapta sau la stanga ori
pentru a stationa, cu exceptia schimbarilor de banda efectuate de conducatrori
conform legislatiei nationale in aplicarea prevederilor paragrafului 5 b) al
prezentului articol.
7. In circulatia pe benzi prevazuta la paragrafele 5 si 6 ale acestui articol,
este interzis conducatorilor atunci cand benzile sunt delimitate pe partea
carosabila prin marcaje longitudinale, sa circule incalcand aceste marcaje.
8. Sub rezerva dispozitiilor paragrafului 2 al prezentului articol si ale altor
restrictii pe care partile contractante sau subdiviziunile lor le vor putea stabili in
ce priveste depasirea la intersectii si la trecerile la nivel, nici un conducator de
vehicule nu trebuie sa depaseasaca un vehicul, altul decat un ciclu cu doua roti,
un ciclomotor cu doua roti sau un motociclu fara atas:
a) imediat inainte si intr-o intersectie alta decat intersectie cu sens
giratoriu, in afara de:
i) cazul prevazut la paragraful 1 b) al prezentului articol;
ii) cazul in care drumul sau locul unde are loc depasirea beneficiaza de
prioritate la intersectie;
iii) cazul cand circulatia este dirijata la intersectie de un agent de circulatie
sau de semnale luminoase de circulatie;
b) imediat inainte si pe trecerile la nivel neprevazute cu bariere sau
semibariere, partile contractante sau subdiviziunile lor putand sa permita totusi

10
depasirea la trecerile la nivel unde circulatia este dirijata prin semnale luminoase
de circulatie, cand semnalul permite trecerea vehiculelor.
9. Un vehicul nu trebuie sa depaseasca un alt vehicul care se apropie de
o trecere pentru pietoni, delimitata prin marcaje sau semnalizata ca atare, ori
care este oprit in dreptul acesteia, cedat cu o viteza suficient de redusa pentru a
opri daca un pieton se afla pe trecere. Nici o dispozitie a prezentului paragraf nu
va fi interpretata ca impiedicand partile contractante sau subdiviziunile lor sa
interzica depasirea incepand de la o anumita distanta de trecerea pentru pietoni
sau sa impuna prevederi mai stricte conducatorului unui vehicul care vrea sa
depaseasca un altul oprit in dreptul trecerii.
10. Orice conducator care constata ca un altul care il urmeaza doreste sa-
i depaseasca trebuie, in afara cazului prevazut la paragraful 1 b) al articolului 16
al prezentei Conventii, sa se apropie de marginea partii carosabile
corespunzatoare sensului circulatiei si sa nu mareasca viteza. Daca insuficienta
latimii, profilul sau starea partii carosabile nu permit, tinand seama de densitatea
circulatiei din sens invers, de a depasi cu usurinta si fara pericol un vehicul lent,
voluminos ori obligat sa respecte o limita de viteza, conducatorul acestui din
urma vehicul trebuie sa reduca viteza si, la nevoie, sa se dea la o parte de indata
ce este posibil, pentru a lasa sa treaca vehiculele care il urmeaza.
11. a) Partile contractante sau subdiviziunile lor pot, pe drumurile cu sens
unic si pe cele unde circulatia se desfasoara in ambele sensuri, cand cel putin
doua benzi in localitati si trei benzi in afara localitatilor sunt rezervate circulatiei in
acelasi sens, delimitate prin marcaje longitudinale:
i) sa permita autovehiculelor care circula pe o banda sa depaseasca, pe
partea corespunzatoare sensului de circulatie, vehiculele care circula pe alta
banda;
ii) sa considere neaplicabile dispozitiile paragrafului 2 al art.10 din
prezenta Conventie
cu exceptia unor dispozitii corespunzatoare care sa restranga posibilitatea de a
schimba banda.
b) In cazul prevazut la alin.a) al prezentului paragraf, modul de a conduce
va fi considerat ca nu constituie o depasire in sensul prezentei Conventii; totusi,
dispozitiile paragrafului 9 al prezentului articol raman aplicabile.

Articolul 12
Trecerea pe langa vehiculele care circula din sens opus

1. Pentru a trece pe langa un vehicul care circula din sens opus, orice
conducator trebuie sa lase libera o distanta suficienta si, la nevoie, sa circule cat
mai aproape de marginea partii carosabile corespunzatoare sensului circulatiei;
daca, procedand astfel, mersul sau inainte este impiedicat de un obstacol sau de
prezenta altor participanti la trafic, el trebuie sa reduca viteza si, la nevoie, sa
opreasca pentru a lasa sa treaca pe cel sau cei care vin din sens opus.
2. Pe drumurile de munte si pe cele cu panta mare care au caracteristici
similare, unde trecerea pe langa vehicule care circula din sens opus este
imposibila sau dificila, obligatia de a lasa sa treaca orice vehicul care urca revine

11
conducatorului de vehicul care coboara, in afara de cazul cand prin modul cum
sunt situate refugiile de-a lungul partii carosabile, pentru a permite vehiculelor sa
le foloseasca, este de asa natura incat, tinand seama de viteza si pozitia lor,
vehiculul care urca are in fata lui un refugiu, iar mersul inapoi al unuia dinte
vehicule ar fi necesar daca vehiculul care urca nu s-ar opri pe acest refugiu. In
cazul in care unul dintre vehicule este obligat sa mearga inapoi pentru a face
posibila trecerea unul pe langa altul, aceasta manevra va fi facuta de
conducatorul vehiculului care coboara, cu exceptia cazului in care manevra este
in mod evident mai usor de facut de catre conducatorul vehiculului care urca.
Partile contractante sau subdiviziunile lor pot, pentru animite vehicule si drumuri
sau sectoare ale acestora, sa stabileasca reguli speciale diferite de cele din
acest paragraf.

Articolul 13
Viteza si distanta intre vehicule

1. Orice conducator de vehicul trebuie sa ramana, in toate imprejurarile,

stapan pe vehicul sau, astfel incat sa poata face fata cerintelor prudentei si sa fie
continuu in masura sa efectueze toate manevrele ce ii revin. El trebuie, adaptand
viteza vehiculului sau, sa tina tot timpul seama de circumstante, in special, de
dispunerea locurilor, de starea drumului, de starea si incarcatura vehiculului sau,
de conditiile atmosferice si de intensitatea circulatiei, astfel incat sa poata opri
vehiculul in limitele campului sau vizual din fata, precum si inaintea oricarui
obstacol previzibil. El trebuie sa incetineasca si, la nevoie, sa opreasca ori de
cate ori imprejurarile o impun, in special atunci cand vizibilitatea nu este buna.
2. Legislatiile nationale trebuie sa stabileasca limitele de viteza maxime
pentru toate drumurile. Legislatiile nationale trebuie, de asemenea, sa
stabileasca limite de viteza aplicabile anumitor categorii de vehicule care prezinta
un pericol special din motive de greutate sau incarcatura. Ele pot prevedea
dispozitii asemanatoare pentru anumite categorii de conducatori, in special
pentru cei incepatori.
3. Dispozitiile prevazute in prima faza a paragrafului 2 pot sa nu fie
aplicate conducatorilor de vehicule prioritare mentionate la paragraful 1 al art.34
sau asimilate ca atare de catre legislatiile nationale.
4. Nici un conducator nu trebuie sa stanjeneasca mersul normal al
celorlalte vehicule circuland, fara motiv temeinic, cu o viteza anormal de redusa.
5. Conducatorul unui vehicul care circula in spatele altui vehicul trebuie sa
lase liber, in spatele acestuia, un spatiu de siguranta suficient pentru a putea
evita o coliziune in cazul reducerii bruste a vitezei sau de oprire neasteptata a
vehiculului care il precede.
6. In afara localitatilor, in scopul facilitarii depasirilor, conducatorii de
vehicule sau ai ansamblurilor de vehicule cu greutate maxima autorizata mai
mare de 3.500 kg sau cu o lungime mai mare de 10 m trebuie, cu exceptia
cazurilor cand depasesc sau se pregatesc sa depaseasaca, sa mentina un
spatiu intre vehiculele lor si cele care le preced, astfel incat vehiculele care il
depasesc sa se poata intercala fara pericol in spatiul lasat in fata vehiculului

12
depasit. Aceasta dispozitie nu este totusi aplicabila atunci cand circulatia este
intensa si nici atunci cand depasirea este interzisa. Mai mult:
a) autoritatile competente pot dispune ca anumite convoaie de vehicule sa
beneficieze de derogari de la aceasta dispozitie sau sa o faca inaplicabila, chiar
si pe drumurile unde exista doua benzi de circulatie pe acelasi sens;
b) partile contractante sau subdiviziunile lor pot stabili cifre diferite de cele
mentionate in prezentul paragraf pentru caracteristicile vehiculelor respective.

Articolul 14
Dispozitii generale pentru manevre

1. Orice conducator care vrea sa execute o manevra,. Ca aceea de sa iesi

dintr-un rand de vehicule stationate sau de a intra intr-un asemenea rand, a
devia la dreapta sau la stanga pe partea carosabila, a vira la dreapta sau la
stanga pentru a merge pe un alt drum ori pentru a intra intr-o proprietate
alaturata, nu trebuie sa inceapa sa efectueze manevra decat dupa ce s-a
asigurat ca o poate face fara a constitui un pericol pentru ceilalti participanti la
trafic care il urmeaza, il preced sau cu care urmeaza sa se incruciseze, tinand
seama de pozitia, directia si viteza lor.
2. Orice conducator care vrea sa efectueze o intoarcere sau sa mearga
inapoi trebuie sa nu inceapa sa efectueze acea manevra decat dupa ce s-a
asigurat ca o poate face fara a constitui un pericol sau un obstacol pentru ceilalti
participanti la trafic.
3. Inainte de a vira cau de a efectua o manevra ce implica o deplasare
laterala, orice conducator trebuie sa-si anunte intentiua in mod clar si din timp cu
ajutorul indicatorului sau indicatoarelor de directie ale vehiculului sau sau, in lipsa
acestora, semnaland corespunzator bratul. Semnalizarea cu ajutorul indicatorului
sau indicatoarelor de directie trebuie sa se mentina pe intreaga durata a
manevrei. Semnalizarea trebuie sa inceteze atunci cand manevra s-a incheiat.\

Articolul 15
Dispozitii speciale referitoare la vehiculele din serviciile regulate de
transport in comun

Se recomanda ca legislatiile nationale sa prevada ca, in localitati, in

scopul de a usura circulatia vehiculelor din serviciile regulate de transport in
comun, conducatorii celorlalte vehicule, cu exceptia dispozitiilor paragrafului 1 al
art.17 din prezenta Conventie, sa reduca viteza si, la nevoie, sa opreasca pentru
a lasa aceste vehicule de transport in comun sa efectueze manevra necesara
repunerii in miscare din statiile semnalizate ca atare. Dispozitiile adoptate de
partile contractante sau subdiviziunile lor, nu modifica cu nimic obligatia
conducatorilor de vehicule de transport in comun de a lua, inainte de a semnaliza
prin itermediul indicatoarelor lor de directie intentia de a se pune in miscare
masurile necesare pentru a evita orice risc de accident.

13
 Articolul 16
Schimbarea directiei

1. Inainte de a vira la dreapta sau la stanga pentru a intra pe un alt drum

sau intr-o proprietate alaturata, orice conducator trebuie, sub rezerva dispozitiilor
paragrafului 1 al articolului 7 si ale articolului 14 din Conventie:
a) daca vrea sa paraseasca drumul pe paretea corespunzatoare sensului
circulatiei, sa se apropie cat mai mult posibil de marginea partii carosabile
corespunzatoare acestui sens si sa execute manevra intr-un spatiu cat mai
restrans posibil;
b) daca vrea sa paraseasca drumul pe cealalta parte, cu exceptia
posibilitatii pentru partile contractante sau subdiviziunile lor de a stabili prevederi
diferite pentru cicluri si ciclomotoare, sa se apropie cat mai mult de axul
drumului, daca este vorba de un drum cu circulatie in ambele sensuri, sau de
marginea opusa partii care corespunde sensului circulatiei, daca este vorba de
un drum cu sens unic si, daca vrea sa se angajeze pe un alt drum unde circulatia
se face in amebele sensuri, sa execute manevra astfel incat sa intre pe acest
drum pe partea corespunzatoare sensului circulatiei.
2. In timpul manevrei de schimbare a directiei, conducatorul trebuie, sub
rezerva dispozitiilor art.21 din prezenta Conventie in ceea ce priveste pietonii, sa
lase sa treaca vehiculele ce vin din sens opus pe drumul pe care se pregateste
sa-l paraseasca, precum si ciclurile si ciclomotoarele care circula pe pistele
special destinate care traverseaza partea carosabila pe care urmeaza sa intre.

Articolul 17
Reducerea vitezei

1. Nici un conducator de vehicul nu trebuie sa efectueze o franare brusca

neimpusa de motive de siguranta.
2. Orice conducator care vrea sa reduca mult viteza vehiculului sau
trebuie, mai putin atunci cand aceasta nu este m otivata de un pericol iminent, sa
se asigure in prealabil ca o poate face fara pericol si stanjenire excesiva pentru
ceilalti conducatori. Mai mult, in afara de cazul cand s-a asigurat ca nu este
urmat de nici un vehicul sau ca acesta se afla la o distanta destul de mare, sa
semnalizeze in mod clar si din timp intentia sa, facand un semnal corespunzator
cu bratul; totusi, aceasta dispozitie nu se aplica in cazul in care semnalul de
reducere a vitezei este dat prin aprinderea luminilor “stop” prevazute la
paragraful 31 al anexei nr.5 din prezenta Conventie.
3. Orice conducator care iese de pe o proprietate alaturata si intra pe un
drum este obligat sa cedeze trecerea vehiculelor care circula pe acest drum.
4. Cu exceptia dispozitiilor paragrafului 7 al prezentului articol:

14
 Articolul 18
Intersectii si obligatia de a ceda trecerea

1. Orice conducator care se apropie de o intersectie trebuie sa dea

dovada de o prudenta sporita, potrivita conditiilor locale. Conducatorul unui
vehicul trebuie, in special, sa conduca cu o viteza care sa ii confere posibilitatea
de a opri pentru a lasa sa treaca vehiculele care au prioritate.
2. Orice conducator care patrunde de pe o carare sau drum de pamant pe
un drum care nu este nici carare sau drum de pamant, este obligat sa cedeze
trecerea vehiculelor care circula pe acest drum. In sensul prezentului articol,
termenii de “carare” si “drum de pamant” vor putea fi definiti in legislatiile
nationale.
3. Orice conducator care patrunde de pe o proprietate alaturata si intra pe
un drum este obligat sa cedeze trecerea vehiculelor care circula pe acest drum.
4. Cu exceptia dispozitiilor paragrafului 7 al prezentului articol:
a) in statele unde sensul de circulatie este pe dreapta, in intersectiile altele
decat cele prevazute la paragraful 2 al acestui articol si de paragrafele 2 si 4 ale
articolului 25 din prezenta Conventie, conducatorul unui vehicul este obligat sa
cedeze trecerea vehiculelor care vin din dreapta;
b) partile contractante sau subdiviziunile lor pe teritoriul carora circulatia
sensului de circulatie este pe stanga sunt libere sa stabileasca cum doresc
regulile de proritate in intersectii.
5. Chiar daca semnalele luminoase ii permit, un conducator nu trebuie sa
intre intr-o intersectie daca densitatea circulatiei este atat de mare incat el risca
sa ramana imobilizat in intersectie, stanjenind sau impiedicand astfel circulatia
transversala.
6. Orice conducator intrat intr-o intersectie unde circulatia este dirijata prin
semnale luminoase poate parasi intersectia fara sa astepte ca circulatia sa fie
deschisa in sensul in care intentioneaza sa mearga, cu conditia sa nu
stanjeneasca circulatia celorlalti participanti la trafic care inainteaza in sensul in
care circulatia este deschisa.
7. Conducatorii vehiculelor care nu se deplaseaza pe sine au obligatia de
a ceda trecerea vehiculelor care se deplaseaza pe sine.

Articolul 19
Treceri la nivel

Orice participant la trafic trebuie sa dea dovada de o prudenta sporita, la

apropierea si traversarea pasajelor la nivel. In special:
a) orice conducator de vehicul trebuie sa circule cu viteza redusa;
b) in afara obligatiei de a se supune indicatiei de oprire data de un semnal
luminos sau acustic, nici un participant la trafic nu trebuie sa se angajeze in
traversarea pasajului la nivel atunci cand barierele sau semi-barierele sunt
coborate sau in curs de coborare sau cand semi-barierele sunt in curs de
ridicare;

15
 c) daca o trecere la nivel nu este prevazuta cu bariere, semi-bariere si nici
semnale luminoase, nici un participant la trafic nu trebuie sa se angajeze fara sa
se fi asigurat ca nu se apropie nici un vehicul pe sine;
d) este interzis conducatorilor sa se angajeze in traversarea unui pasaj la
nivel fara sa se asigure in prealabil ca nu este obligat sa se opreasca;
e) nici un participant la trafic nu trebuie sa prelungeasca nejustificat
traversarea pasajului la nivel; in caz de imobilizare fortata a vehiculului,
conducatorul acestuia trebuie sa se straduiasca sa-l scoata in afara caii ferate si,
in cazul in care nu poate sa o faca, sa ia imediat toate masurile ce-i stau in
putinta pentru ca mecanicii vehiculelor ferate sa fie preveniti, din timp, de
existenta pericolului.

Articolul 20
Dispozitii aplicabile pietonilor

1. Partile contractante sau subdiviziunile lor vor putea sa nu aplice

dispozitiile prezentului articol decat in cazurile in care circulatia pietonilor pe
partea carosabila ar fi periculoasa sau stanjenitoare pentru circulatia vehiculelor.
2. Daca exista trotuare sau acostamente pracxticabile de catre pietoni,
acestea trebuie sa le utilizeze. Totusi, luand masurile de precautie necesare:
a) pietonii care imping sau transporta obiecte stanjenitoare, pot utiliza
partea carosabila daca circulatia lor pe trotuar sau acostament ar cauza o
stanjenire importanta celorlalti pietoni;
b) grupurile de pietoni conduse de un responsabil sau formeaza un
cortegiu pot circula pe partea carosabila.
3. Daca nu este posibila folosirea trotuarelor sau acostamentelor ori in
absenta lor, pietonii pot circula pe partea carosabila; atunci cand exista o pista
pentru biciclete, iar densitatea circulatiei le permite, ei pot circula pe aceasta
pista, dar fara a jena circulatia biciclistilor sau motociclistilor.
4. Atunci cand pietonii circula pe partea carosabila in aplicarea
paragrafelor 2 si 3 din prezentul articol, ei trebuie sa circule cat mai aproape
posibil de marginea partii carosabile.
5. Se recomanda ca legislatiile nationale sa prevada urmatoarele: atunci
cand pietonii circula pe partea carosabila, ei trebuie sa, cu exceptia cazului cand
aceasta este de natura a-I pune in pericol, sa mearga pe partea celei
corespunzatoare sensului de circulatie. Totusi, persoanele care imping cu mana
un ciclu, ciclomotor sau motociclu trebuie intotdeauna sa circule pe partea
corespunzatoare sensului circulatiei ca si grupurile de pietoni conduse de un
responsabil sau care formeaza un cortegiu. Cu exceptia cazului cand formeaza
un cortegium pietonii care circula pe partea carosabila trebuie ca, in timpul noptii
sau cand vizibilitatea este redusa, precum si ziua, cand densitatea circulatiei o
cere, sa mearga pe cat posibil pe un singur sir.
6. a) Pietonii nu trebuie sa se angajeze pe partea carosabila pentru a
traversa decat dand dovada de prudenta; ei trebuie sa foloseasca trecerea
pentru pietoni care exista in imediata apropiere;

16
 b) Pentru traversarea unei treceri pentru pietoni semnalizata ca atare sau
delimitata de marcaje pe partea carosabila:
i) daca trecerea este prevazuta cu semnale luminoase pentru pietoni,
acestia trebuie sa se supuna semnificatiei acestora;
ii) daca trecerea nu este prevazuta cu o astfel de semnalizare, dar
circulatia vehiculelor este dirijata prin semnale luminoase sau de catre un agent
de circulatie, pietonii nu trebuie sa intre pe partea carosabila atat timp cat
semnalul luminos sau gestul agentului de circulatie permite trecerea vehiculelor;
iii) la celelalte treceri de pietoni, pietonii nu trebuie sa se angajeze pe
partea carosabila fara sa tina cont de distanta si viteza vehiculelor care se
apropie.
c) pentru a traversa in afara trecerilor de pietoni semnalizate ca atare sau
delimitate prin marcaje pe partea carosabila, pietonii nu trebuie sa se angajeze
pe partea carosabila fara sa se asigure ca o pot face fara sa stanjeneasca
circulatia vehiculelor;
d) o data angajati in traversarea partii carosabile, pietonii nu trebuie sa
prelungeasca trecerea, sa intarzie sau sa se opreasca fara motiv.
7. Totusi, partile contractante sau subdiviziunile lor pot prevedea dispozitii
mai stricte pentru pietonii care traverseaza partea carosabila.

Articolul 21
Comportamentul conducatorilor fata de pietoni

1. Orice conducator trebuie sa evite comportamente susceptibile de a

pune in pericol pietonii.
2. Cu exceptia dispozitiilor paragrafelor 1 al art.7, 9 al art.11 si 1 al art.13
din prezenta Conventie, cand pe partea carosabila exista o trecere pentru pietoni
semnalizata ca atare sau delimitata prin marcaje pe partea carosabila:
a) daca circulatia vehiculelor este dirijata la aceasta trecere prin semnale
luminoase de circulatie sau de un agent de circulatie, conducatorii de vehicule
trebuie, atunci cand le este interzis sa treaca, sa opreasca inainte de a se angaja
pe trecere sau pe marcajele transversale care o precede, iar atunci cand le este
permis sa treaca,m sa nu impiedice sau sa stanjeneasca traversarea pietonilor
angajati pe trecere; daca conducatorii vireaza pentru a intra pe un alt drum la
inceputul caruia se afla o trecere pentru pietoni, ei nu trebuie sa o faca decat cu
viteza redusa si sa lase, pe pietonii angajati sau care urmeaza sa se angajeze in
traversare, sa treaca, chiar daca pentru aceasta trebuie sa opreasca;
b) daca circulatia vehiculelor nu este dirijata la aceasta trecere prin
semnale luminoase sau agent de circulatie, conducatorii nu trebuie sa se apropie
de aceasta trecere decat cu o viteza suficient de redusa pentru a nu pune in
pericol pietonii angajati sau care urmeaza sa se angajeze in traversare; la
nevoie, ei trebuie sa opreasca pentru a-I lasa sa treaca.
3. Nici una din dispozitiile prezentului articol nu va fi interpretata ca o
piedica pentru partile contractante sau subdiviziunile lor:
- sa oblige pe conducatorii de vehicule sa opreasca de fiecare data cand
pietonii sunt angajati sau urmeaza sa se angajeze in traversare pe o trecere

17
pentru pietoni semnalizata ca atare sau delimitata prin marcaje pe partea
carosabila, in conditiile prevazute la art.20 din prezenta Conventie
sau
- sa interzica de a impiedica sau stanjeni mersul pietonilor care
traverseaza partea carosabila intr-o intersectie sau in apropierea unei intersectii,
chiar daca in acel loc nu exista o trecere pentru pietoni semnalizata ca atare sau
delimitata prin marcaje pe partea carosabila.

Articolul 22
Refugii pe partea carosabila

Cu exceptia dispozitiilor art.10 al prezentei Conventii, orice conducator

poate lasa in dreapta sau stanga sa refugiile, bornele si alte dispozitive
amplasate pe partea carosabila pe care se circula, cu exceptia urmatoarelor
cazuri:
a) atunci cand un indicator impune trecerea pe una din laturile refugiului,
bornei sau dispozitivului;
b) atunci cand refugiul, borna sau dispozitivul se afla pe axa drumului
unde circulatia se face in doua sensuri; in acest ultim caz, conducatorul trebuie
sa lase refugiul, borna sau dispozitivul pe partea opusa aceleia care corespunde
sensului de circulatie.

Articolul 23
Oprirea si stationarea

1. In afara localitatilor, vehiculele si animalele trebuie sa fie oprite sau

stationate, pe cat posibil, in afara partii carosabile. In localitati si in afara
acestora, ele nu trebuie sa fie lasate pe pistele pentru biciclete, pe trotuare sau
acostamentele amenajate pentru circulatia pietonilor, in limita in care legislatia
nationala o permite.
2. a) Animalele sau vehiculele oprite sau stationate pe partea carosabila
trebuie sa fie amplasate cat mai aproape posibil de marginea acesteia. Un
conducator nu trebuie sa opreasca vehiculul sau sa stationeze pe partea
carosabila decat pe partea care corespunde sensului sau de circulatie; totusi,
oprirea sau stationarea este permisa si pe cealalta parte atunci cand nu este
posibila pe partea care conrespunde sensului circulatiei ca urmare a existentei
unei cai ferate. In plus, partile contractante sau subdiviziunile lor pot:
i) sa nu interzica oprirea sau stationarea, in anumite conditii, pe o parte
sau pe cealalta mai ales daca indicatoare rutiere interzic oprirea pe partea
corespunzatoare sensului de circulatie;
ii) pe drumurile cu sens unic, sa permita oprirea si stationarea pe cealalta
parte, concomitent sau nu cu oprirea sau stationarea pe partea care corespunde
sensului circulatiei;
iii) sa permita oprirea si stationarea in mijlocul partii carosabile in locuri
special amenajate;

18
 b) in afara unor dispozitii contrare din legislatia nationala, vehiculele, altele
decat ciclurile pe doua roti, ciclomotoarele pe doua roti, motociclurile pe doua roti
fara atas, nu trebuie sa fie oprite sau stationate pe partea carosabila pe doua
randuri. Vehiculele oprite sau stationate trebuie, cu exceptia cazurilor in care
dispunerea locurilor permite altfel, sa fie asezate paralel cu marginea partii
carosabile.
3. a) Orice oprire si stationare a unui vehicul sunt interzise pe partea
carosabila:
i) pe trecerile de pietoni, pentru bicicloisti si pe trecerile la nivel;
ii) pe sinele de tramvai sau de tren ori atat de aproape de aceste sine
incat circulatia tramvaielor sau a trenurilor ar putea fi impiedicata, precum si, cu
conditia posibilitatii partilor contractante sau subdiviziunile lor, sa prevada
dispozitii contrare, pe trotuare si pe pistele pentru biciclete.
b) Orice oprire sau stationare a unui vehicul sunt interzise in orice loc
unde acestea ar constitui un pericol, in special:
i) sub pasajele superioare si in tunele, cu exceptia eventual a locurilor
special indicate;
ii) pe partea carosabila, in apropierea varfurilor de panta, in curbe si viraje,
cand vizibilitatea este insuficienta pentru ca depasirea vehiculului sa se poata
face in deplina siguranta, tinand seama de viteza vehiculelor pe acel sector de
drum;
iii) pe partea carosabila in dreptul marcajului longitudinal, atunci cand
alin.b) ii) al prezentului paragraf nu se aplica, daca latimea partii carosabile intre
marcaj si vehicul este sub 3 m, iar marcajul interzice incalcarea lui de catre
vehiculele care circula pe aceeasi parte;
iv) in locurile unde un indicator rutier sau un semnal luminos de circulatie
ar fi acoperit vederii participantilor la trafic;
v) pe o banda semnalizata si destinata circulatiei vehiculelor care se
deplaseaza cu viteza redusa.
c) Stationarea unui vehicul pe partea carosabila este interzisa:
i) in apropierea trecerilor la nivel, intersectiilor si statiilor de autobuz,
troleibuz sau vehiculelor pe sine, pe distantele prevazute de legislatiile nationale;
ii) in fata intrarilor carosabile ale proprietatilor;
iii) in orice loc unde vehiculul stationat ar impiedica accesul la un alt
vehicul stationat regulamentar sau degajarea unui asemenea vehicul;
iv) pe o banda centrala a drumurilor cu trei parti carosabile si, in afara
localitatilor, pe partile carosabile ale drumurilor indicate ca prioritare de o
semnalizare corespunzatoare.
4. Un conducator nu trebuie sa-si paraseasca vehiculul sau animalele fara
a lua toate masurile necesare pentru evitarea unui accident si, in cazul unui
automobil, pentru a evita sa fie folosit fara aprobare.
5. Se recomanda ca legislatiile nationale sa prevada ca orice vehicul cu
motor, altul decat un ciclomotor cu doua roti sau un motociclu cu doua roti fara
atas, precum si orice remorca cuplata sau nu, care se afla imobilizata pe paertea
carosabila in afara localitatii, sa fie semnalizata de la distanta, cu ajutorul unui

19
dispozitiv corespunzator asezat in locul cel mai potrivit pentru a-I avertiza, din
timp, pe ceilalti conducatori care se apropie:
a) atunci cand vehiculul este imobilizat pe timpul noptii pe partea
carosabila in astfel de conditii incat conducatorii care se apropie nu-si pot da
seama de obstacolul existent;
b) atunci cand conducatorul, in alte cazuri, a fost constrans sa imobilizeze
vehiculul intr-un loc unde oprirea este interzisa.
6. Nimic din prezentul articol nu va fi interpretat ca o piedica pentru partile
contractante sau subdiviziunile lor, de a impune alte interdictii de stationare si
oprire.

Articolul 24
Deschiderea usilor

Este interzisa deschiderea usilor unui vehicul, de a lasa deschisa sau de a

cobora din vehicul fara a se fi asigurat ca nu poate sa rezulte un pericol pentru
ceilalti participanti la trafic.

Articolul 25
Autostrazi si drumuri cu caracter asemanator

1. Pe autostrazi si, daca legislatia nationala dispune astfel, pe drumurile

speciale de intrare pe autostrazi si de iesire de pe acestea:
a) circulatia este interzisa pietonilor, animalelor, bicicletelor, motoretelor
daca nu sunt asimilate cu motocicletele si tuturor vehiculelor altele decat
automobile si remorcile acestora, precum si automobilelor sau remorcilor
acestora care, prin constructie, nu pot atinge in linie dreapta o viteza stabilita de
legislatia nationala;
b) este interzis conducatorilor:
i) sa opreasca vehiculul sau stationeze in alt loc de stationare decat cel
semnalizat; in caz de imobilizare fortata a vehiculului, conducatorul sau trebuie
sa se straduiasca sa-l scoata in afara partii carosabile si chiar in afara benzii de
urgenta, iar daca aceasta nu este posibil, sa semnalizeze imediat de la distanta
prezenta vehicululu, pentru a avertiza din timp pe ceilalti conducatori carese
apropie;
ii) sa intoarca sau sa mearga inapoi ori sa patrunda pe banda centrala,
inclusiv pe racordurile care leaga intre ele cele doua parti carosabile.
2. Conducatorii care patrund pe o autostrada trebuie sa cedeze trecerea
vehiculelor care circula pe aceasta. Daca exista o banda de accelerare, ei
trebuie sa o foloseasca.
3. Conducatorul care paraseste autostrada trebuie, din timp, sa circule pe
banda corespunzatoare iesirii de pe autostrada si sa se angajeze cat mai curand
pe banda de deceleratiei daca o astfel de banda exista.
4. Pentru aplicarea paragrafelor 1, 2 si 3 din prezentul articol, sunt
asimilate autostrazilor celelalte drumuri rezervate circulatiei automobilelor
semnalizate ca atare si care nu deservesc proprietatile riverane.

20
 Articolul 25 bis
Dispozitii aplicabile tunelelor care impun o semnalizare speciala

In aceste tunele sunt aplicabile urmatoarele dispozitii:

1. Este interzis oricarui conducator:
a) sa mearga cu spatele;
b) sa intoarca;
c) sa opreasca vehiculul sau sa stationeze, cu exceptia drepturilor stabilite
special.
2. Chiar daca tunelul este iluminat, orice conducator trebuie sa aprinda
luminile de drum sau de intalnire.
3. In caz de imobilizare prelungita a vehiculelor, conducatorul trebuie sa
opreasca motorul.

Articolul 26
Dispozitii speciale aplicabile cortegiilor si infirmilor

1. Este interzis participantilor la trafic sa intrerupa coloanele militare,

grupurile de elevi sub conducerea unui conducator si celelalte cortegii.
2. Infirmii care se deplaseaza in scaune cu rotile conduse de ei insasi sau
care circula la pas, pot utiliza trotuarele si acostamentele practicabile.

Articolul 27
Dispozitii speciale aplicabile biciclistilor, motoristilor si motociclistilor

1. Cu toate dispozitiile paragrafului 3 al art.10 din prezenta Conventie,

partile contractante sau subdiviziunile lor nu pot interzice xciclistilor sa circula
mai multi unul langa altul.
2. Este interzis ciclistilor sa circule fara sa tina ghidonul cel putin cu o
mana, sa fie remorcati de un alt vehicul sau sa transporte, tragand sau
impingand obiecte stanjenitoare pentru conducere sau periculoase pentru ceilalti
participanti la trafic. Aceleasi dispozitii sunt aplicabileciclomotoristilor si
motociclistilor, dar, in plus, acestia trebuie sa tina ghidonul cu doua maini, cu
exceptia cazului in care eventual semnalizeaza manevra descrisa la paragraful 3
al art.14 din prezenta Coventie.
3. Este interzis ciclistilor si ciclomotoristilor sa transporte pasageri pe
vehiculul lor; partile contractante sau subdiviziunile lor pot, totusi, sa introduca
exceptii de la aceasta dispozitie permitand, in special, transportul pasagerilor pe
locul sau locurile suplimentare amenajate pe bicicleta. Nu este permis
motociclistilor sa transporte pasageri decat in atas, daca acesta exista, si pe
locul suplimentar amenajat eventual in spatele conducatorului.
4. Atunci cand exista o pista pentru biciclete, partile contractante sau
subdiviziunile lor pot interzice biciclistilor sa circule pe partea carosabila. In acest
caz, ele pot autoriza ciclomotoristii sa circule pe pistele biciclistilor si, daca se
considera util, sa le interzica sa circule pe restul partii carosabile.

21
 Articolul 28
Avertismentele sonore si luminoase

1. Pot fi utilizate avertizoarele sonore numai:

a) pentru a da avertismentele necesare in vederea evitarii unui accident;
b) in afara localitatilor unde poate avertiza un conducator care urmeaza a
fi depasit.
Emitereasunetelor de catre avertizoarele sonore nu trebuie sa fie mai lunga
decat este necesara.
2. Conducatorii automobilelor pot sa dea avertismentele luminoase
definite la paragraful 3 al art.32 din prezenta Conventie in loc de avertismente
sonore. Ei pot folosi, in egala masura, si pe parcursul zile, in scopurile indicate la
alin.b) al paragrafului 1 din prezentul articol, daca acest mod de a proceda este
mai potrivit in raport de imprejurari.
3. Partile contractante sau subdiviziunile lor pot autoriza utilizarea
avertismentelor luminoase in scopurile prevazute la paragraful 1 b) al prezentului
articol si in localitati.

Articolul 29
Vehicule pe sine

1. Atunci cand o cale ferata este situata pe partea carosabila, orice

participant la trafic trebuie, la apropierea unui tramvai sau a oricarui vehicul pe
sine, sa o elibereze indata ce este posibil, pentru a permite trecerea vehiculului
pe sine.
2. Partile contractante sau subdiviziunile lor pot adopta pentru circulatia pe
drum a vehiculelor care se deplaseaza pe sine si pentru intersectarea cu
vehicule care circula din sens opus sau pentru depasirea lor, reguli speciale
diferite de cele stabilite in prezentul capitol. Totusi, partile contractante sau
subdiviziunile lor nu pot adopta dispozitii contrare celor de la paragraful 7 al
art.18 din prezenta Conventie.

Articolul 30
Incarcarea vehiculelor

1. Daca pentru un vehicul este stabilita o greutate maxima autorizata,

greutatea in sarcina a acestui vehicul nu trebuie niciodata sa depaseasca
greutatea maxima autorizata.
2. Orice incarcatura a unui vehicul trebuie sa fie dispusa si, la nevoie,
fixata astfel incat sa nu poata:
a) sa puna in pericol persoane sau sa cauzeze pagube proprietatilor
publice sau private, in special sa fie tarata sa cada pe drum;
b) sa dauneze vizibilitatii conducatorului sau sa compromita stabilitatea
sau conducerea vehiculului;

22
 c) sa provoace zgomot, praf sau alte inconveniente care ar putea fi
evitate;
d) sa acopere luminile, a se intelege luminile de stop si semnalizatoarele
de directie, cadadioptri, numerele de inmatriculare si semnul distinctiv al statului
de inmatriculare cu care vehiculul trebuie sa fie dotat in conditiile Conventiei sau
ale legislatiei nationale, ori masca semnele facute cu bratul, conform dispozitiilor
paragrafului 3 al art.14 sau ale celor din paragraful 2 al art.17 din prezenta
Conventie.
3. Orice accesorii, cum ar fi cabluri, lanturi, prelate, ce servesc la
ancorarea sau la protejarea incarcaturii trebuie sa fie bine stranse si solid fixate.
Toate accesoriile ce servesc la protejarea incarcaturii trebuie sa indeplineasca
conditiile prevazute pentru incarcare la paragraful 2 al prezentului articol.
4. Incarcaturile care depasesc vehiculul spre in fata, spre in spate sau pe
partile laterale trebuie sa fie semnalizate vizibil in toate cazurile in care marginile
lor risca sa nu fie observate de conducatorii celorlalte vehicule; noaptea aceasta
semnalizare trebuie sa fie facuta in fata cu un semnal luminos de culoare alba si
un dispozitiv reflectorizant alb, iar in spate cu o lumina rosie si un dispozitiv
reflectorizant rosu. In special, pe vehiculele cu motor:
a) incarcaturile care depasesc extremitatea vehiculului cu mai mult de un
metru in spate sau in fata trebuie sa fie intotdeauna semnalizate;
b) incarcaturile care depasesc lateral gabaritul vehiculului in asa fel incat
extremitatea laterala se gaseste la peste 0,40 m de marginea exterioara a luminii
de pozitie din fata vehiculului trebuie sa fie semnalizat noaptea spre inainte ca si
spre inapoi de cele a caror extremitate laterala se afla la peste 0,40 m de
marginea exterioara a luminii de pozitie rosii din spate a vehiculului.
5. Nimic din continutul paragrafului 4 al prezentului articol nu va fi
interpretat ca impiedicand partile contractante sau subdiviziunile lor de a
interzice, limita sau supune unei autorizatii speciale depasirile de incarcatura
prevazute la paragraful 4.

Articolul 30 bis
Transportul pasagerilor

Pasagerii nu trebuie sa fie transportati intr-un numar atat de mare sau de

asa maniera incat sa impiedice conducerea sau sa reduca vizibilitatea
conducatorului.

Articolul 31
Comportamentul in caz de accident

1. Cu exceptia dispozitiilor din legislatiile nationale in ceea ce priveste

obligatia de a acorda ajutor ranitilor, orice conducator sau alt participant la trafic,
implicat intr-un accident, trebuie:
a) sa opreasca imediat ce este posibil fara sa creeze un pericol
suplimentar pentru circulatie;

23
 b) sa se straduiasca sa asigure securitatea traficului la locul accidentului
si, daca o persoana a fost omorata sau grav ranita in accident, sa evite, in
masura in care aceasta nu afecteaza siguranta circulatiei, modificarea starii
locului si disparitia urmelor care ar putea fi utile pentru stabilirea raspunderilor;
c) daca alte persoane implicate in accident ii solicita, sa le comunice
identitatea;
d) daca o persoana a fost ranita sau ucisa in accident, sa anunte politia si
sa ramana sau sa revina la locul accidentului pana la sosirea acestora, in afara
cazului cand nu a fost autorizata de aceasta sa paraseasca locul sau cand nu ar
trebui sa acorde ingrijiri ranitilor ori sa fie el insusi ingrijit.
2. Partile contractante sau subdiviziunile lor, in legislatiile lor nationale, nu
vor impune prevederea de la alin.d) al paragrafului 1 al prezentului articol, cand
nu a fost produsa nici o ranire grava si nici una din persoanele implicate in
accident nu cere ca politia sa fie instiintata.

Articolul 32
Reguli de folosire a luminilor

1. De la lasarea intunericului si pana la ivirea zorilor, ca si in orice alta

situatie cand vizibilitatea este insuficienta datorita, spre exemplu, cetii, ninsorilor
abundente sau ploii torentiale, orice vehicul in miscare va avea aprinse
urmatoarele lumini:
a) vehiculele cu motor si motoretele, luminile de drum sau de intalnire si
cele de pozitie din spate, conform echiparii prevazute in prezenta Conventie
pentru vehiculele din fiecare categorie;
b) remorcile, luminile de pozitie in fata, daca acestea sunt prevazute la
paragraful 30 din anexa 5 a prezentei Conventii si cel putin doua lumini de pozitie
in partea din spate.
2. Luminile de drum trebuiesc stinse si inlocuite cu cele de intalnire:
a) in localitati unde drumurile sunt suficient de iluminate si in afara
localitatilor unde partea carosabila este iluminata continuu si cu o intensitate
suficienta pentru a permite conducatorului sa vada, ihn mod distinct, pana la o
distanta suficienta iar ceilalti participanti la trafic sa vada vehiculul de la o
distanta suficienta;
b) remorcile, lumini de pozitie i9n fata, daca acestea sunt prevazute la
paragraful 30 dion anexa 5 a prezentei Conventii si cel putin doua lumini de
pozitie in partea din spate;
2. Luminile de drum trebuiesc stinse si inlocuite cu cele de intalnire:
a) in localitati unde drumurile su87nt suficient de iluminate si in afara
localitatilor unde partea carosabiola este iluminata continuu si cu o intensitate
suficienta pentru a permite conducatorului sa vada, in mod distinct, pana la o
distanta suficienta iar ceilalti participanti la trafic sa vada vehiculul de la o
distanta suficienta;
b) atunci cand un conducator intalneste un vehicul care circula din sens
invers, pentru a evita orbirea, de la o distanta care sa permita conducatorului
celuilalt vehicul sa-si continue drumul lesne si fara pericol;

24
 c) in orice alte situatii cand este necesar pentru a nu orbi pe ceilalti
participanti la trafic sau cei care folosesc o apa ori o cale ferata ce se afla de-a
lungul drumului.
3. Totusi, cand un vehicul circula in spatele altuia la o distanta mica,
luminile de drum pot fi folosite pentru a da un asvertisment luminos in conditiile
prevazute la paragraful 2 al art.28 privind intentia de depasire.
4. Luminile de cearta nu pot fi aprinse decat in conditii de ceata densa,
ninsori abundente, ploaie torentiala sau in conditii similare si, in ceea ce priveste
luminile de ceata montate in partea din fata, pot inlocui luminile de intalnire.
Legislatiile nationale pot autoriza utilizarea simultana a luminilor de ceata din fata
cu cele de intalnire si folosirea luminilor de ceata in fata pe drumurile inguste si
cu numeroase curbe.
5. Cand vehiculele sunt echipate cu lumini de pozitie in partea din fata,
aceste lumini trebuiesc folosite in acelasi timp cu cele de drum, de intalnire sau
de ceata montate in fata.
6. Pe timpul zile, conducatorii motocicletelor trebuie sa circule cu cel putin
o lumina de intalnire in fata si o lumina rosie aprinsa in partea din spate.
Legislatia nationala poate autoriza folosirea luminilor de zi in locul celor de
intalnire.
7. Legislatia nationala poate sa prevada ca obligatoriu pentru conducatorii
de vehicule cu motor, folosirea pe parcursul zilei a luminilor de intalnire sau de zi.
In acest caz, luminile de pozitie din spate trebuiesc folosite in acelasi timp cu
cele din fatas.
8. De la lasarea intunericului si pana la ivirea zorilor, precum si in orice
alta situatie cand vizibilitatea este redusa, prezenta vehiculelor cu motor si a
remorcilor acestora, pe timpul opririi sau stationarii pe un drum, trebuie
semnalizata prin aprinderea luminilor de pozitie in fata si in spate. In zaz de
ceata densa, ninsoare abundenta, ploaie torentiala sau conditii similare, pot fi
folosite luminile de intalnire sau cele de ceata din fata. In aceste conditii luminile
de ceata din spate pot fi utilizate in completarea celor de pozitie din spate.
9. Prin derogare de la dispozitiile paragrafului 8 al prezentului articol, in
localitati, luminile de pozitie din fata si din spate po9t fi inlocuite de lumini de
stationare, cu conditia ca:
a) dimensiunile vehiculului sa nu depaseasca lungimea de 6 m si latimea
de 2 m;
b) vehiculului sa nu-I fie atasata nici o remorca;
c) luminile de stationare sa fie montate pe partea laterala a vehiculului,
opusa marginii drumului de-a lungul caruia vehiculul este oprit sau in stationare.
10. Prin derogare de la dispozitiile paragrafelor 8 si 9 ale prezentului
articol, un vehicul poate fi oprit sau stationat cu toate luminile stinse:
a) pe un drum iluminat astfel incat vehiculul este vizibil de la o distanta
suficienta;
b) in afara partii carosabile si acostamentului consolidat;
c) in cazul ciclomotoarelor si motociclurilor cu doua roti fara atas si
nedotate cu baterie, in localitati la marginea partii carosabile.

25
 11. Legislatia nationala poate sa prevada derogari de la dispozitiile
paragrafelor 8 si 9 ale prezentului articol pentru vehiculele oprite sau stationate in
localitati, pe strazi unde circulatia este foarte redusa.
12. Luminile pentru mersul inapoi nu pot fi folosite decat cand vehiculele
merg cu spatele sau urmeaza sa se deplaseze inapoi.
13. Semnalele de avarie nu pot fi folosite decat pentru a-l avertiza pe
ceilalti participanti la trafic despre un pericol special:
a) atunci cand un vehicul in pana sau accidentat, nu poate fi deplasat
imediat, astfel incat constituie un obstacol pentru ceilalti participanti la trafic;
b) atunci cand se doreste semnalarea pentru ceilalti participanti la trafic, a
unui pericol iminent.
14. Luminile speciale de avertizare:
a) care emit o lumina de culoare albastra nu pot fi utilizate decat de
vehiculele prioritate care indeplinesc o misiune urgenta sau in alte cazuri cand
este necesara avertizarea participantilor la trafic de prezenta vehiculului;
b) care emite o lumina galbena nu poate fi utilizata decat de vehiculele
destinate unor anumite lucrari pentru care sunt echipate cu lumina speciala de
avertisment sau cand prezenta vehiculelor amintite pe partea carosabila
constituie un pericol sau impiedica pe ceilalti participanti la trafic.
Folosirea luminilor de avertizare de alte culori poate fi autorizata de catre
legislatiile nationale.
15. In nici un caz un vehicul nu trebuie sa fie echipat cu lumini rosii in fata
sau de culoare albastra in partea din spate, cu exceptia derogarilor indicate in
paragraful 61 al anexei 5. Un vehicul nu trebuie sa fie modificat si nici echipat cu
lumini suplimentare intr-un mod care risca sa contravina prezentei dispozitii.

Articolul 33
Reguli de iluminare aplicabile vehiculelor care nu sunt mentionate la art.32
si anumitor participanti la trafic

1. Orice vehicul sau ansamblu de vehicule carora nu se aplica dispozitiile

art.32 din prezenta Conventie si care se gasesc pe un drum pe timpul noptii
trebuie sa aiba cel putin o lumina alba sau galbena selectiva in fata si cel putin o
lumina rosie in spate. Cand exista o singura lumina de culoare alba in fata sau o
singura lumina de culoare rosie in spate, aceasta lumina trebuie sa fie amplasata
pe axa vehiculului sau pe partea opusa celei corespunzatoare sensului de
circulatie.
a) carutele la mana, adica cele trase sau impinse cu mana, trebuie sa aiba
cel putin o lumina alba sau galbena selectiva in fata si cel putin una rosie in
spate. Aceste doua lumini pot fi emise de un dispozitiv unic amplasat pe partea
opusa celei corespunzatoare sensului de circulatie. Luminile nu sunt obligatorii
pentru carutele la mana care au o lungime maxima de 1 m;
b) vehiculele cu tractiune animala trebuie sa aiba doua lumini albe sau
galbene selective in fata si doua lumini rosii in spate. Totusi, legislatia nationala
poate autoriza ca semnalizarea acestor vehicule sa fie realizata cu o singura
lumina alba sau galbena selectiva in fata si de o singura lumina rosie in spate. Si

26
intr-un caz si in altul, lumina trebuie sa fie amplasata pe partea opusa celei
corespunzatoare sensului de circulatie. In plus, vehiculele cu tractiune animala
trebuie sa fie dotate in spate cu doi catadioptri de culoare rosie, montati cat mai
aproape de marginile exterioare ale vehiculului. Luminile nu sunt obligatorii pe
vehiculele cu tractiune animala cu o latime maxima de 1 m. Cu toate acestea, un
singur catadioptru trebuie sa fie amplasat in spate pe partea opusa celei
corespunzatoare sensului de circulatie sau la mijlocul vehiculului.
2. a) atunci cand circula pe partea carosabila, pe timpul noptii:
i) grupurile de pietoni conduse de un conducator sau care formeaza un
cortegiu, trebuie sa aiba, pe partea opusa celei corespunzatoare sensului de
circulatie, cel putin o lumina alba sau galbena selectiva in fata si o lumina rosie in
spate, ori galben-auto in doua directii;
ii) conducatorii animalelor de tractiune, de povara sau de calarie, ori celor
salbatice, trebuie sa aiba pe partea opusa cele corespunzatoare sensului de
circulatie, cel putin o lumina de culoare alba sau galben selectiv in fata si o
lumina de culoare rosie in spate sau de culoare galben-auto in doua directii.
Aceste doua lumini pot fi emise de un dispozitiv unic.
b) luminile mentionate la alin.a) al prezentului paragraf nu sunt
recomandate in localitatile unde iluminarea este corespunzatoare.

Articolul 34
Exceptii

1. Indata ce apropierea unui vehicul prioritar este anuntata prin semnale

de avertizare speciale, luminoase si sonore, ale acestui vehicul, toti participantii
la trafic trebuie sa elibereze trecerea pe partea carosabila si, la nevoie, sa
opreasca.
2. Legislatiile nationale pot sa prevada ca, conducatorii vehiculelor
prioritare sa nu fie obligati, atunci cand circulatia lor este anuntata prin semnale
de avertizare speciale si cu conditia sa nu puna in pericol pe ceilalti participanti la
trafic, sa respecte partial sau in totalitate dispozitiile Capitolului II altele decat
cele de la paragraful 2 al art.6.
3. Legislatiile nationale pot stabili in ce masura personalul care lucreaza la
construirea, repararea sau intretinerea drumului, inclusiv conducatorii utilajelor
folosite la aceste lucrari, nu este obligat, cu exceptia luarii tuturor masurilor de
prudenta necesare, sa respecte in timpul lucrului dispozitiile prezentului Capitol
II.
4. Pentru a depasi sau a trece pe langa utilajele care circula din sens opus
vizate la paragraful 3 al prezentului articol in timp ce participa la lucrari de drum,
conducatorii celorlalte vehicule pot, in masura necesara si cu conditia de a lua
toate masurile de prudenta, sa nu respecte dispozitiile art.11 si 12 ale prezentei
Conventii.

27
 CAPITOLUL III
Conditi ce trebuiesc indeplinite de catre automobile si remorci pentru a
putea fi admise in circulatia internationala

Articolulo 35
Inmatricularea

1. a) Pentru a beneficia de dispozitiile prezentei Conventii, orice automobil

in circulatie internationala si orice remorca, alta decat o remorca usoara, atasata
unui automobil trebuie sa fie inmatriculata de o parte contractanta sau una din
subdiviziunile ei si conducatorul automobilului trebuie sa fie purtatorul unui
certificat valabil eliberat pentru a atesta aceasta inmatriculare, fie de catre o
autoritate competenta a acestei parti contractante sau de o subdiviziune a sa, fie
in numele partii contractante sau subdiviziunii, prin asociatia care a fost abilitata
in acest sens. Certificatul, adica certificatul de inmatriculare, trebuie sa contina
cel putin:
- un numar de ordine, denumit nuumar de inmatriculare, a carui
componenta este indicata in anexa 2 la prezenta Conventie;
- data primei inmatriculari a vehiculului;
- numele complet si domiciliul titularului certificatului;
- numele sau marca de fabricatie a constructorului vehiculului;
- numarul de ordine al sasiului (numarul de fabricatie sau numarul de serie
al constructorului);
- daca este vorba de un vehicul destinat transportului de marfuri,
greutatea maxima autorizata;
- daca este vorba despre un vehicul destinat transportului de marfuri,
greutatea in gol;
- perioada de valabilitate, in care este nelimitata.
Indicatiile trecute pe certificat sunt fie numai cu caractere latine sau asa-
zisul scris englez cursiv, fie repetate in acest mod.
b) partile contractante sau subdiviziunile lor pot, totusi, sa dispuna ca pe
certificatele eliberate pe teritoriul lor, sa fie specificat anul de fabricatie in locul
datei primei inmatriculati;
c) pentru automobilele din categoriile A si B definite in anexele 6 si 7 la
prezenta Conventie ca si, daca este posibil, pentru celelalte automobile:
i) semnul distinctiv al statului de inmatriculare definit in anexa 3 a
Conventiei mentionate trebuie sa figureze in capul certificatului;
ii) cele 8 indicatii pe care, conform dispozitiilor alin.a) din prezentul
paragraf, trebuie sa le contina orice certificat de inmatriculare,. Trebuie sa fie
precedate sau urmate de literele A, B, C, D, E, F, G si H;
iii) titlul certificatului scris in limba sau limbile nationale ale tarilor de
inmatriculare poate fi precedat sau urmat de mentiunea, in limba franceza,
“certificat d’inmatriculation”;
d) pentru remorcile (se intelege semi-remorci) care sunt importate
temporar printr-un mod de transport altul decat rutier, este suficienta o fotocopie

28
a certificatului de inmatriculare legalizata de autoritatea care a eliberat
certificatul.
2. Prin exceptie de la dispozitiile paragrafului 1 al prezentului articol, un
vehicul articulat nedisociat in timp ce se afla in circulatie internationala va
beneficia de dispozitiile prezentei Conventii chiar daca nu face obiectul decat a
unei singure inmatriculari si a unui singur certificat pentru vehiculul tractor si
semi-remorca care-l constituie.
3. Nimic din prezenta Conventie nu va fi interpretata ca limitand dreptul
partilor contractante sau subdiviziunile lor de a cere, in cazul unui vehicul in
circulatie internationala care nu este inmatriculat pe numele persoanei care il
conduce, justificarea asupra dreptului conducatorului de detinere a vehiculului.
4. Se recomanda ca partile contractante care nu au infiintat inca un
serviciu la nivel national sau regional, sa inregistreze automobilele puse in
circulatie si sa centralizeze pentru fiecare vehicul, datele inscrise in certificatul de
inmatriculare.

Articolul 36
Numarul de inmatriculare

1. Orice automobil in circulatie internationala trebuie sa poarte in paertea

din fata si in spate numarul sau de inmatriculare; totusi, motocicletele nu sunt
obligate sa poarte acest numar decat in spate.
2. Orice remorca inmatriculata trebuie, in circulatie internationala, sa
poarte in partea din spate numarul de inmatriculare. In cazul unui automobil care
tracteaza una sau mai multe remorci, remorca unica sau ultima remorca, daca nu
este inmatriculata, trebuie sa poarte numarul de inmatriculare al vehiculului
tractor.
3. Compunerea si modalitatile de aplicare a numarului de inmatriculare
prevazute in prezentul articol trebuie sa fie conforme dispozitiilor anexei 2 la
prezenta Conventie.

Articolul 37
Semnul distinctiv al statului de inmatriculare

1. Orice automobil in circulatie internationala trebuie sa poarte in partea

din spate, in afara de numarul de inmatriculare, un semn distinctiv al statului in
care acesta este inmatriculat.
2. Orice remorca atasata unui automobil trebuie, in virtutea art.36 din
prezenta Conventie, sa poarte in partea din spate semnul distinctiv al statului in
care a fost eliberat numarul de inmatriculare. Dispozitiile prezentului paragraf se
aplica chiar daca remorca este inmatriculata intr-un stat, altul decat statul de
inmatriculare al automobilului la care aceasta este atasata; daca remorca nu este
inmatriculata, ea trebuie sa poarte semnul distinctiv al statului de inmatriculare al
vehiculului tractor, cu exceptia cazului cand circula in acest stat.

29
 3. Compunerea si modalitatile de aplicare a semnului distinctiv prevazute
in prezentul articol trebuie sa fie conforme dispozitiilor anexei 3 la prezenta
Conventie.

Articolul 38
Elemente de identificare

Orice automobil si remorca in circulatie internationala trebuie sa poarte

elementele de identificare prevazute in anexa 4 la prezenta Conventie

Articolul 39
Prevederi tehnice si inspectia vehiculelor

1. Orice automobil, remorca sau ansamblu de vehicule in circulatie

internationala trebuie sa indeplineasca conditiile din anexa 5 la prezenta
Conventie. Ele trebuie sa fie in stare buna de functionare.
2. Legislatiile nationale trebuie sa prevada un control tehnic periodic:
a) automobilelor destinate transportului de persoane si care au mai mult
de 8 locuri pe scaune, in afara locului conducatorului;
b) automobilelor destinate transportului de marfuri a caror greutate
maxima autorizata depaseste 3.500 kg ca si remorcilor construite pentru a fi
atasate unui astfel de vehicul.
3. Legislatiile nationale vor extionde, cat mai mult posibil, dispozitiile
paragrafului 2 si pentru alte categorii de vehicule.

Articolul 40
Dispozitii tranzitorii

1. Timp de 10 ani de la intrarea in vigoare a prezentei Conventii in

conformitate cu paragraful 1 al art.47, remorcile in circulatie internationala vor
beneficia, oricare ar fi greutatea lor maxima autorizata, de dispozitiile prezentei
Conventii, chiar daca acestea nu sunt inmatriculate.
2. Certificatul de inmatriculare trebuie sa fie in conformitate cu prevederile
paragrafului 1 al art.35 in urmatorii 5 ani de la intrarea in vigoare. Certificatul
eliberat inaintea acestui termen sunt mutual recunoscute pana la data limita a
valabilitatii stabilite.

CAPITOLUL IV
Conducatorii de automobile

Articolul 41
Permisul de conducere

1. a) Orice conducator al unui automobil trebuie sa fie titular al unui permis

de conducere;

30
 b) Partile contractante se angajeaza sa faca in asa fel incat permisul de
conducere sa nu fie eliberat decat dupa verificarea de catre autoritatile
competente a cunostintelor si abilitatii necesare conducatorului;
c) Legislatia nationala trebuie sa stabileasca conditiile de obtinere a unui
permis de conducere;
d) Nici o dispozitie din prezenta Conventie nu trebuie interpretata ca
interzicand partilor contractante sau subdiviziunile lor sa pretinda permis de
conducere pentru celelalte vehicule cu motor si pentru motorete.
2. Partile contractante vor recunoaste:
a) orice permis redactat in limba lor ori intr-una din limbile lor sau, daca nu
este redactat intr-o astfel de limba, insotit de o traducere legalizata;
b) orice permis national conform dispozitiilor anexei 6 la prezenta
Conventie;
c) orice permis international conform dispozitiilor anexei 7 la prezenta
Conventie ca valabil pentru conducerea pe teritoriile lor, a unui vehicul care intra
in categoriile permisului, cu conditia ca permisul mentionat sa fie in curs de
valabilitate si sa fi fost eliberat de catre o alta parte contractanta sau una din
subdiviziunile lor ori de carte o asociatie abilitata in acest sens de aceasta alta
parte contractanta sau una din subdiviziunile ei. Dispozitiile prezentului paragraf
nu se aplica permiselor de elev conducator.
3. Cu toate dispozitiile paragrafului precedent:
a) cand valabilitatea permisului de conducere este subordonat, pritr-o
mentiune speciala, portul, de catre cel interesat, a unor aparate sau amenajari
ale vehiculului in functie de invaliditatea conducatorului, permisul nu va fi
recunoscut ca valabil decat daca aceste dispozitii sunt respectate;
b) partile contractante pot refuza recunoasterea valabilitatii pe teritoriul lor
a oricarui permis de conducere al carui titular nu a implinit 18 ani;
c) partile contractante pot refuza recunoasterea valabilitatii pen teritoriul
lor, pentru conducerea automobilelor sau ansambelor de vehicule din categoriile
C, D si E prevazute in anexele 6 si 7 la prezenta Conventie, a oricarui permis de
conducere al carui titular nu a implinit 21 ani.
4. Partile contractante pot sa prevada in legislatiile lor nationale o
subdiviziune a categoriilor de vehicule prevazute in anexele 6 si 7 la prezenta
Conventie. In cazul limitarii permisului de conducere la anumite vehicule din
aceeasi categorie, litera trebuie insotita de un numar care desemneaza categoria
in discutie si sa indice natura limitarii stabilita pe permisul de conducere.
5. Pentru aplicarea paragrafului 2 si alin.c) al paragrafului 3 din prezentul
articol:
a) automobilelor din categoria B prevazute in anexele 6 si 7 la prezenta
Conventie le poate fi atasata o remorca usoara; poate fi atasata, de asemenea, o
remorca a carei greutate maxima autorizata depaseste 75o kg dar nu depaseste
greutatea in gol a automobilului, daca totalul greutatilor maxime admise ale
vehiculelor astfel cuplate nu depaseste 3.500 kg;
b) automobilelor din categoriile C si D prevazute in anexele 6 si 7 la
prezenta Conventie carora li se pot atasa o remorca usoara, fara ca ansamblul in
sine sa inceteze sa apartina categoriei C sau D.

31
 6. Permisul international nu va putea fi eliberat decat detinatorului unui
permis national pentru eliberarea caruia trebuiesc indeplinite conditiile minime
stabilite de prezenta Conventie. El nu va trebui sa fie valabil mai mult decat
permisul de conducere national corespunzator, al carui numar va trebui sa
figureze pe permisul international.
7. Dispozitiile prezentului articol nu obliga partile contractante:
a) sa recunoasca valabilitatea permiselor, nationale sau internationale,
care vor fi eliberate, pe teritoriul unei alte parti contractante, unor persoane care
isi au resedinta pe teritoriul loor in momentul eliberarii sau a caror resedinta a
fost transferata pe teritoriul lor, dupa eliberarea permisului, intr-un alt teritoriu;
b) sa recunoasca valabilitatea permiselor de conducere aratate mai sus
care vor fi eliberate conducatorilor a caror resedinta in momentul eliberarii nu se
gasea pe teritoriul unde a fost eliberat permisul de conducere.

Articolul 42
Suspendarea valabilitatii permiselor de conducere

1. Partile contractante sau subdiviziunile lor pot sa retraga unui

conducator care comite pe teritoriul lor o infractiune care atrage dupa sine
retragerea permisului de conducere conform legislatiei lor, dreptul de a folosi pe
teritoriul lor permisul de conducere, national sau international, al carui titular este.
Intr-un astfel de caz, autoritatea competenta a partii contractante sau aceea a
subdiviziunii sale care a retras dreptul de a folosi permisul, va putea:
a) sa retina permisul de conducere si sa-l pastreze pana la expirarea
termenului pe timpul caruia dreptul de folosinta a permisului este retras sau pana
cand conducatorul paraseste teritoriul sau, daca aceasta plecare intervine
inaintea expirarii termenului;
b) sa incunostiinteze despre retragerea dreptului de a folosi permisul,
autoritatea care l-a eliberat sau in numele careia a fost eliberat permisul;
c) daca este vorba de un permis international, sa aplice in locul stabilit in
acest scop, mentiunea ca permisul nu mai este valabil pe teritoriul sau;
d) in cazul in care aceasta nu a fost aplicata procedura de la alin.a) al
prezentului paragraf, sa completeze comunicarea mentionata la alin.b) cerand
autoritatii care l-a eliberat sau in numele careia a fost eliberat sa-l instiinteze pe
cel interesat de hotararea luata impotriva sa.
2. Partile contractante se vor stradui sa aduca la cunostinta celor
interesati hotararile care le vor fi communicate conform procedurii prevazute la
paragraful 1 alin.d) al prezentului articol.
3. Nimic din prezenta Conventie nu va putea fi interpretat ca interzicand
partilor contractante sau uneia din subdiviziunile lor sa impiedice un conducator
titular al unui permis de conducere, national sau international, sa conduca daca
este evident sau dovedit ca starea lui nu-I permite sa conduca in conditii de
siguranta sau daca dreptul dea conduce I-a fost retras in statul in care isi are
resedinta.

Articolul 43

32
 Dispozitii tranzitorii

1. Permisele internationale de conducere conforme dispozitiei Conventiei

asupra circulatiei rutiere, incheiata la Geneva la 19 septembrie 1949 si cele
eliberate in termen de 5 ani de la intrarea in vigoare a prezentei Conventii
conform paragrafului 1 al art.47 din prezenta Conventie vor fi asimilate, in
aplicarea art.41 sin 42 din prezenta Conventie, permiselor de conducere
internationale prevazute in prezenta Conventie.
2. Permisele de conducere nationale vor trebui adaptate dispozitiilor
amendamentului la anexa 6, in termen de 5 ani de la intrarea in vigoare.
Permisele eliberate inainte de acest termen sunt mutual recunoscute pana la
data limita de valabilitate care ii este stabilita.

CAPITOLUL V
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bicicletele si motoretele
pentru a fi admise in circulatia internationala

Articolul 44

1. In circulatia internationala bicicletele fara motor trebuie:

a) sa aiba o frana eficace;
b) sa fie echipate cu un claxon care sa fie auzit de la o distanta suficienta
si sa nu aiba nici un alt avertizor sonor;
c) sa fie echipata cu un dispozitor reflectorizant rosu, in spate si cu
dispozitive capabile sa emita o lumina alba sau galbena selectiv spre in fata si o
lumina rosie spre in spate.
2. Pe teritoriul partilor contractante care, conform paragrafului 2 al art.54
al prezentei Conventii, nu au facut o declaratie p0rin care sa asimileze
motoretele motocicletelor, motoretele in circulatie internationala trebuie:
a) sa aiba doua frane independente;
b) sa fie echipate cu un claxon sau cu un alt avertizor sonor care poate fi
auzit de la o distanta suficienta;
c) sa fie echipate cu un dispozitiv de esapament silentios eficace;
d) sa fie echipate cu dispozitive care sa emita o lumina alba sau galbena
selectiv in fata, precum si o lumina rosie sau un dispozitiv reflectorizant rosu in
spate;
e) sa poarte marca de identificare prevazuta la anexa 4 la prezenta
Conventie.
3. Pe teritoriul partilor contractante care, conform paragrafului 2 al art.54
din Conventie, au facut o declaratie de asimilare a motoretelor motocicletelor,
conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca motoreetele pentru a fi admise in
circulatia internationala sunt cele stabilite pentru motocicletele la anexa 5 la
prezenta Conventie.

CAPITOLUL VI
Dispozitii finale

33
 Articolul 45

1. Prezenta Conventie va fi deschisa, la sediul Organizatiei Natiunilor

Unite din New York, semnarii, pana la 31 decembrie 1969, de catre toate statele
membre ale Organizatiei Natiunilor Unite sau membrilor uneia dintre institutiile
sale specializate ori Agentiei Internationale de Energie Atomica sau partilor la
Statutul Curtii Internationale de Justitie si de catre orice alt stat invitat de
Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite sa devina parte la Conventie.
2. Prezenta Conventie este supusa ratificarii. Instrumentele de ratificare
vor fi depuse pe langa secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite.
3. Prezenta Conventie va ramane deschisa aderarii oricarui stat prevazut
la paragraful 1 al prezentului articol. Instrumentele de aderare vor fi depuse pe
langa secretarul general.
4. In momentul in care va semna prezenta Conventie sau va depune
instrumentul de ratificare ori de aderare, fiecare stat va face cunoscut
secretarului general semnul distinctiv pe care il alege pentru a fi aplicat in
circulatie internationala pe vehiculele inmatriculate, conform dispozitiilor anexei 3
din prezenta Conventie. Printr-o alta incunostiintare adresata secretarului
general, orice stat poate schimba semnul distinctiv pe care l-a ales anterior.

Articolul 46

1. Orice stat va putea, in momentul in care va semna sau va ratifica

prezenta Conventie ori va adera la ea, sau in orice alt moment ulterior sa
declare, printr-o instiintare adresata secretarului general, ca Conventia devine
aplicabila tuturor teritoriilor sau numai unora dintre acestea care asigura relatiile
internationale. Conventia va deveni aplicabila pe teritoriul sau teritoriile indicate
in instiintare, 30 de zile dupa data la care secretarul general va primi aceasta
instiintare sau de la data intrarii in vigoare a conventiei pentru statul care
adreseaz instiintarea, daca axceasta data este ulterioara precedentei.
2. Orice stat care face declaratia prevazuta la paragraful 1 al prezentului
articol va putea, la orice data ulterioara, printr-o instiintare adresata secretarului
general, sa declare ca Conventia va inceta sa fie aplicabila pe acel teritoriu, iar
Conventia va inceta sa fie aplicabila pe acel teritoriu, 1 an dupa data primirii
acestei instiintari de secretarul general.
3. Orice stat care adreseaza o instiintare, conform paragrafului 1 al
prezentului articol, va aduce la cunostinta secretarului general semnul sau
semnele distinctive pe care le-a ales pentru a fi aplicate la circulatia
internationala pe vehiculele care au fost inmatriculate pe teritoriul sau teritoriile
lor, conform dispozitiilor anexei 3 la prezenta Conventie. Printr-o alta instiintare
adresata secretarului general, orice stat poate schimba un semn distinctiv pe
care il alesese anterior.

Articolul 47

34
 1. Prezenta Conventie va intra in vigoare la 12 luni dupa data depunerii
celui de-al cinsprezecelea instrument de ratificare sau de aderare.
2. Pentru fiecare stat care va ratifica Conventia sau va adera la ea dupa
depunerea celui de-al cinsprezecelea instrument de ratificare sau de aderare,
Conventia va intra in vigoare la 12 luni de la data depunerii, de catre acest stat, a
instrumentului sau de ratificare.

Articolul 48

La intrarea sa in vigoare, prezenta Conventie va abroga si inlocui, in

relatiile dintre partile contractante, Conventia internationala privind circulatia
automobilelor si Conventia internationala asupra circulatiei rutiere, ambele
semnate la Paris la 24 aprilie 1926, Conventia privind reglementarea circulatiei
automobilelor ineramericane, deschisa semnarii la Washington la 13 decembrie
1943 si Conventia asupra circulatiei rutiere deschisa semnarii la Geneva la 19
septembrie 1949.

Articolul 49

1. Dupa o perioada de 1 an de la data intrarii in vigoare a Conventiei, orice

parte contractanta va putea sa propuna unul sau mai multe amendamente la
Conventie. Textul oricarei propuneri de amendament, insotit de o expunere de
motive, va fi adresat secretarului general, care il va comunica tuturor partilor
contractante. Partile contractante vor avea posibilitatea sa anunte, in termen de
12 luni urmatoarei date acestei comunicari: a) daca accepta amendamentul; b)
daca il respinge; ori c) daca doresc sa fie convocata o conferinta pentru a-l
examina. Secretarul general va transmite si textul amendamentului propus
tuturor statelor vizate la paragraful 1 al art.45 din prezenta Conventie.
2. a) Orice propunere de amendament care va fi comunicata conform
dispozitiilor paragrafului precedent, va fi considerata ca acceptata daca, in
termenul de 12 luni mentionat, cel putin o treime din partile contractante
informeaza secretarul general fie ca resping amendamentul, fie ca doresc
convocarea unei conferinte pentru a-l examina. Secretarul general va comunica
tuturor partilor contractante orice acceptare sau respingere a amendamentului
propus, precum si orice cerere de convocare a unei conferinte. Daca numarul
total al respingerilor si al cererilor primite in termenul de 12 luni este inferioar
unei treimi din numarul total al partilor contractante, secretarul general va
instiinta partile contractante ca amendamentul va intra in vigoare la 6 luni dupa
expirarea termenului de 12 luni specificat la paragraful p0recedent pentru toate
partile contractante, cu exceptia acelor care, in cursul termenului respectiv, au
respins amendamentul sau au cerut convocarea unei conferinte pentru a-l
examina.
b) Orice parte contracxtanta care, in decursul termenului de 12 luni, va
respinge o propunere de am,endament sau va cere convocarea unei conferinte
pentru a-l examina, va putea, in orice moment dupa expirarea acestui termen, sa
instiinteze secretarul general ca accepta amendamentul, iar secretarul general

35
va comunica aceasta tuturor celorlalte parti contractante. Amendamentul va intra
in vigoare, pentru partile contractante care vor anunta acceptarea, la 6 luni dupa
ce secretarul general va primi instiintarea lor.
3. Daca un amendament propus nu a fost accfeptat conform paragrafului
2 al prezentului articol si daca, in termenul de 12 luni specificat la paragraful 1 al
prezentului articol, mai putin de jumatate din numarul total al partilor contractante
informeaza secretarul general ca resping amendamentul propus si ca cel putin o
treime din numarul total al partilor contractante dar nu mai putin de 10, il
informeaza ca accepta sau ca doresc convocarea unei conferinte pentru a-l
examina, secretarul general va convoca o conferinta in vederea examinarii
amendamentului propus sau a oricarei alte propuneri cu care va fi sesizat in
conformitate cu paragraful 4 al prezentului articol.
4. Daca o conferinta este convocata conform dispozitiilor paragrafului 3 al
prezentului articol, secretarul general va invita toate statele vizate la paragraful 1
al art.45 al Conventiei. El va cere tuturor statelor invitate la conferinta sa-l
prezinte, cel mai tarziu in 6 luni inainte de data deschiderii, orice propunere care
ar dori sa fie examinata de aceasta conferinta in afara de amendamentul propus
si va comunica aceste propuneri, cu cel putin 3 luni inai8nte de data deschiderii
conferintei, tuturor statelor invitate la conferinta.
a) Orice amendament al Conventiei va fi considerat acceptat daca a fost
adoptat cu o majoritate de doua treimi a statelor reprezentate la confeinta, cu
conditia ca aceasta majoritate sa reprezinte cel putin doua treimi din numarul
partilor contractante reprezentate la conferinta. Secretarul general va
incunostiinta tuturor partilor contractante despre adoptatea amendamentului si
aceasta va intra in vigoare la 12 luni de la data acestei instiintari pentru toate
partile contractante, cu exceptia acelor care, inlauntrul acestui termen, vor
instiinta secretarul general ca resping amendamentul.
b) Orice parte contractanta care va respinge un amendament in termenul
de 12 luni va putea, in orice moment, sa instiinteze secretarul general ca il
accepta, iar secretarul general va comunica aceasta instiintare tuturor celorlalte
parti contractante. Amendamentul va intra in vigoare, pentru partea contractanta
care va instiinta acceptarea sa, la 6 luni dupa data la care secretarul general va
primi instiintarea sau la sfarsitul termenului de 12 luni, daca data succede
precedentei.
6. Daca propunerea de amendament nu se considera acceptata, conform
paragrafului 2 al prezentului articol si, daca conditiile prescrise la paragraful 3 al
prezentului articol pentru convocarea unei conferinte nu sunt intrunite,
propunerea de amendament va fi considerata respinsa.

Articolul 50

Orice parte contractanta va putea declara nula prezenta Conventie printr-o

instiintare scrisa adresata secretarului general. Declaratia va avea efect la 1 an
de la data la care secretarul general va primi instiintarea.

36
 Articolul 51

Prezenta Conventie va inceta de a fi in vigoare daca numarul partilor

contractante este inferior lui cand in timpul unei perioade oarecare de 12 luni
consecutive.

Articolul 52

Orice diferend intre doua sau mai multe parti contractante privind
interpretarea sau aplicarea Conventiei, pe care partile nu ar putea sa le
reglementeze pe cale de tratative sau intr-un alt mod, va putea fi adus, la cerera
oricareia dintre partile contractante interesate, in fata Curtii Internationale de
Justitie, pentru a fi rezolvat de aceasta.

Articolul 53

Nici o dispozitie a Conventiei nu va fi interpretata ca interzicand unei parti

contractante sa ia masurile corespunzatoare cu dispozitiile Cartii Natiunilor Unite
si limitate la cerintele situatiei pe care le apreciaza necesare pentru siguranta sa
externa sau interna.

Articolul 54

1. Orice stat va putea, in momentul in care va semna Conventia sau va

depune instrumentul de ratificare sau de aderare, sa declare ca nu se considera
legat de art.52 al Conventiei. Celelalte parti contractante nu vor fi legate de art.52
fata de oricare dintre partile contractante care va face o astfel de declaratie.
2. In momentul in care depune instrumentul de ratificare sau de aderare,
orice stat poate sa declare, prin instiintare adresata secretarului general, ca va
asimila motoretele motocicletelor in scopul aplicarii Conventiei (art.1 n).
In orice moment, orice stat va putea ulterior, printr-o instiintare trimisa
secretarului general, sa-si retraga declaratia.
3. Declaratiile prevazute la paragraful 2 al prezentului articol vor intra in
vigoare la 6 luni dupa data la care secretarul general va primi instiintarea sau la
data la care Conventia va intra in vigoare pentru statul care va face declaratie
daca aceasta data succede precedentei.
4. Orice modificare a unui semn distinctiv ales anterior, instiintata conform
paragrafului 4 al art.45 sau paragrafului 3 al art.46 din Conventie, va intra in
vigoare la 3 luni dupa data la care secretarul general va primi instiintarea.
5. Rezervele la prezenta Conventie si la anexele sale, altele decat cele
prevazute la paragraful 1 al prezentului articol, sunt permise cu conditia sa fie
formulate in scris si, daca au fost formulate inainte de depunerea instrumentului
de ratificare sau de aderare, sa fie confirmate prin acest instrument. Secretarul
general va comunica aceste rezerve tuturor statelor prevazute la paragraful 1 al
art.45 din prezenta Conventie.

37
 6. Orice parte contractanta care va formula o rezerva sau va face o
declaratie in conformitate cu paragrafele 1 si 4 ale prezentului articol va putea, in
orice moment, sa o retraga printr-o instiintare adresata secretarului general.
7. Orice rezerva facuta conform paragrafului 5 al prezentului articol:
a) modifica, pentru partea contractanta care a formulat acxea rezerva,
dispozitiile Conventiei asupra carora poarta rezerva, in limitele acesteia;
b) modifica aceste dispozitii in aceleasi limite pentru celelalte parti
contractante in ce priveste relatiile lor cu partea contractanta care a facut
cunoscuta rezerva.

Articolul 55

In afara declaratiilor, instiintarilor si comunicarilor prevazute la art.49 si 54

ale Conventiei, secretarul general va aduce la cunostinta tuturor statelor vizate la
paragraful 1 al art.45:
a) semnaturile, ratificarile si aderarile, conform art.45;
b) instiintarile si declaratiile, conform paragrafului 4 al art.45 sio art.46;
c) datele de intrare in vigoare a prezentei Conventii, in virtutea art.47;
d) data intrarii in vigoare a amendamentelor la prezenta Conventie,
conform paragrafelor 2 si 5 ale art.49;
e) declararea nulitatii, conform art.50;
f) abrogarea Conventiei, conform art.5.

Articolul 56

Originalul prezentei Conventii, intocmit intr-un singur exemplar in limbile

engleza, chineza, spaniola, franceza si rusa, toate cele 5 texte fiind la fel de
valabile, va fi depus pe langa secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite,
care va transmite copii certificate conforme tuturor statelor vizate la paragraful 1
al art.45 din Conventie.

Pentru care imputernicitii, legal autorizati de guvernele lor, au semnat

prezenta Conventie.
Incheiata la Viena, in a 8-a zi a lunii noiembrie, 1968.

ANEXA 1

Execeptii de la obligatia de a admite in circulatia internationala

automobilele si remorcile

38
 1. Partile contractante pot sa nu admita in circulatie internationala pe
teritoriul lor automobilele, remorcile si ansamblurile de vehicule a caror greutate,
totala sau pe osie, ori a caror dimensiuni depasesc limitele stabilite de legislatia
nationala pentru vehiculele inmatriculate pe teritoriul lor. Partilew contractante pe
teritoriul carora are loc o circulatie internationala de vehicule grele se vor stadui
sa incheie acorduri regionale care sa permita, in circulatie internationala, accesul
pe drumurile regiunii, cu exceptia drumurilor de importanta redusa, a vehiculelor
sau ansamblurilor devehicule ale caror greutate si dimensiuni nu depasesc
limitele fixate prin aceste acorduri.
2. Pentru aplicarea paragrafului 1 al prezentei anexe, nu vor fi considerate
ca depasire a latimii maxime autorizate proeminenta:
a) pneurilor in apropierea punctului lor de contact cu solul si a legaturilor
cu indicatoarele de presine a pneurilor;
b) dispozitivele antiderapante ce vor fi montate pe roti;
c) oglinzilor retrovizoare construite astfel incat sa poata, ca urmare a unei
apasari moderate, sa cedeze in ambele sensuri pentru a nu trece peste latimea
maxima autorizata;
d) indicatoarele de directie laterale si luminilor de gabarit, cu conditia ca
proeminenta sa nu fie mai mare de cativa centrimetri;
e) sigiliilor vamale aplicate pe incarcatura si disp-0ozitivele de fixare si
protectie a acestor sigilii.
3. Partile contractante pot sa nu admita in circulatie internationala pe
teritoriul lor urmatoarele ansambluri de vehicule, in masura in care legislatia lor
nationala interzice circulatia unor astfel deansambluri:
a) motociclete cu remorci;
b) ansambluri constituite dintr-un automobil si mai multe remorci;
c) vehicule articulate destinate transportului de persoanel.
4. Partile contractante pot sa nu admita in circulatie internationala pe
teritoriul lor automobilele si remorcile care beneficiaza de exceptii conform
paragrafului 60 al anexei 5 la Conventie.
5. Partile contractante pot sa nu admita in circulatie internationala pe
teritoriul lor motoretele si motocicletele al caror conducator si, daca este cazul
pasager nu este echipat cu casca de protectie.
6. Partile contractante pot sa conditioneze admiterea in circulatie
internationala pe teritoriul lor a oricarui automobil, altul decat o motoreta cu doua
roti sau o motocicleta cu doua roti fara atas, de prezenta la bordul automobilului
a unui dispozitiv, prevazut la paragraful 56 al anexei 5 la Conventie si destinat, in
caz de oprire pe partea carosabila, sa anunte pericolul pe care il constituie
vehiculul astfel oprit.
7. Partile contractante pot sa conditioneze admiterea in circulatia
internationala, pe anumite drumuri grele sau in anumite regiuni cu relief greu de
pe teritoriul lor, a automobilelor a caror greutate maxima autorizata depaseste
3.500 kg, de respectarea dispozitiilor speciale impuse de legislatia lor nationala
pentru admiterea pe aceste drumuri sau in aceste regiuni a vehiculelor cu
aceeasi greutate maxima autorizata pe care le-a inmatriculat.

39
 8. Partile contractante pot sa nu admita in circulatie internationala pe
teritoriul lor orice automobil prevazut cu lumini de intalnire asimetrice atunci cand
reglarea fascicolelor nu este adaptata sensului circulatiei de pe teritoriul lor.
9. Partile contractante pot sa nu admita in circulatie internationala pe
teritoriul lor orice automobil sau remorca atasata unui automobil care ar purta un
insemn distinctiv, altul decat acela prevazut pentru acest vehicul la art.37 al
Conventiei.

ANEXA 2

Numarul de inmatriculare al automobilelor si remorcilor in circulatie

internationala

1. Numarul de inmatriculare prevazut la art.35 si 36 din Conventie trebuie

sa fie compus fie din cifre, fie din cifre si litere. Cifrele trebuie sa fie arabe, iar
literele cu caractere latine majuscule. Totusi, pot fi utilizate si alte cifre sau
caractere, dar numarul de inmatriculare trebuie sa fie repetat in cifre arabe si in
caractere latine majuscule.
2. Numarul de inmatriculare trebuie sa fie compus si aplicat in asa fel incat
sa fie vizibil pe timp senin de la o distanta de minimul 40 m, de un observator
asezat pe axa vehiculului, iar vehiculul oprit. Partile contractante pot, pentru
vehiculele pe care le inmatriculeaza, sa reduca aceasta distanta minima de
lizibilitate pentru motociclete si categoriile speciale de automobile carora ar fi
dificil sa dea numerelor de inmatriculare dimensiuni suficiente pentru a fi lizibile
de la 40 m.
3. In cazul in care numarul de inmatriculare este aplicat pe o placa
speciala axceasta trebuie sa fie plana si fixata intr-o pozitie verticala sau aproape
verticala si perpendiculara pe planul longitudinal median al vehiculului. In cazul in
care numarul este aplicat sau scris pe vehicul, suprafata pe care este fixat sau
scris trebuie sa fie plana si verticala, precum si perpendiculara pe planul
longitudinal median al vehiculului.
4. Cu exceptia dispozitiilor paragrafului 5 al art.32, placa sau suprafata pe
care este fixat sau scris numarul de inmatriculare poate fi dintr-un material
reflectorizant.

ANEXA 3

Semnul distinctiv al automobilelor si remorcilor in circulatie internationala

1. Semnul distinctiv prevazut la art.37 al Conventiei trebuie sa fie compus

din una pana la trei litere cu caractere latina majuscule. Literele vor avea o

40
inaltime minima de 0,08 m, iar scrisul o grosime de cel putin 0,01 m. Literele vor
fi scrise cu negru pe fond alb, avand forma unei elipse cu axa mare orizontala.
2. Cand semnul distinctiv nu are decato singura loitera, axa mare a elipsei
poate fi verticala.
3. Semnul distinctiv nu trebuie sa fie incorporat in numarul de
inmatriculare si nici fixat in asa fel incat sa poata fi confundat cu acesta din urma
sau sa dauneze asupra lizibilitatii sale.
4. Pe motociclete si pe remorcile lor, dimensiunile axelor elipsei vor fi de
cel putin 0,175 m respectiv 0,115 m. Pe celelalte automobile si pe remorcile lor,
dimensiunile axelor elipsei vor fi de cel putin:
a) 0,24 m si 0,145 m, daca semnul distinctiv are 3 litere;
b) 0,175 m si 0,115 m, daca semnul distinctiv are mai putin de 3 litere.
5. Dispozitiile paragrafului 3 al anexei 2 se aplica la fixarea semnului
distinctiv pe vehicule.

ANEXA 4

Elemente de identificare a automobilelor si remorcilor in circulatie

internationala

1. Elementele de identificare cuprind:

a) pentru automobile:
i) numele sau marca constructorului vehiculului;
ii) pe sasiu sau, in lipsa acestuia, pe caroserie numarul de fabricatie sau
numarul de serie al constructorului;
iii) pe motor, numarul de fabricatie al motorului, atunci cand un astfel de
numar este aplicat de constructor;
b) pentru remorci, indicatiile mentionate la alin.i) si ii) de mai sus;
c) pentru motorete, indicarea capacitatii cilindrice si literele “CM”.
2. Elementele mentionate la paragraful 1 al prezentei anexe trebuie sa fie
plasate in locuri accesibile si usor de citit; in plus, ele trebuie sa fie greu de
modificat sau de inlaturat. Literele si cifrele incluse in semne vor fi numai cu
caractere latine sau cursive denumite engleze si in cifre arabe, fie repetate in
acest mod.

ANEXA 5

Conditii tehnice pentru automobile si remorci

1. Cu exceptia dispozitiilor paragrafului 2 a) al art.3 si paragrafului 1 al

art.39 din Conventie, orice parte contractanta poate impune, pentru automobilele

41
pe care le inmatriculeaza si remorcile pe care le admite in circulatie potrivit
legislatiei nationale, prevederi care sa completeze dispozitiile prezentei anexe
sau mai riguroase decat acestea. Orice vehicul in circulatie internationala trebuie
sa indeplineasca conditiile tehnice in vigoare in tara sa de inmatriculare inca de
la prima sa punere in functiune.
2. In sensul prezentei anexe, termenul “remorca” nu se aplica decat
remorcilor destinate a fi atasata unui automobil.
3. Partile contractante care, conform art.1 alin.n al Conventiei, au declarat
ca vor sa asimileze motocicletelor vehiculele cu 3 roti a caror greutate in gol nu
depaseste 400 kg, trebuie sa supuna acestea din urma regulilor stabilite in
prezenta anexa fie pentru motociclete, fie pentru celelalte automobile.

CAPITOLUL I
Franarea

4. In sensul prezentului capitol:

a) termenul “roti ale unei osii” inseamna rotile simetrice sau aproape
simetrice, in raport cu planul longitudinal median al vehiculului, chiar daca nu
sunt asezate pe aceeasi osie (o osie tandem este socotita ca doua osii);
b) termenul “frana de serviciu” inseamna dispozitivul utilizat in mod normal
pentru a reduce viteza si a opri vehiculul;
c) temrnul “frana de stationare” inseamna dispozitivul utilizat pentru
mentinerea, in absenta conducatorului, imobilizat vehiculul sau in cazul unei
remorci, a remorcii atunci cand aceasta este decuplata;
d) termenul “frana de ajutor” inseamna dispozitivul destinat sa reduca viteza
si sa opreasca vehiculul in cazul defectarii franei de serviciu.

A. Franarea automobilelor, altele decat motociclete

5. Orice automobil, altul decat motocicleta, trebuie sa fie echipat cu frane

care pot fi actionate cu usurinta de catre conducatorul asezat la locul de
conducere. Aceste frane trebuie sa asigure cele trei functii ale franarii, astfel:
a) o frana de serviciu care sa permita reducerea vitezei si oprirea
vehiculului in mod sigur, rapid si eficace, indiferent de conditiile incarcaturii si de
gradul de inclinare ascendenta sau descendenta a drumului pe care circula;
b) o frana de stationare care sa permita mentinerea vehiculului imobil,
oricare ar fi conditiile de incarcare, la o inclinare ascendenta sau descendenta
notabila a drumului, suprafetele active ale franei ramanand in pozitia de franare
prin intermediul unui dispozitiv care actioneaza mecanic;
c) o frana de ajutor care sa permita reducerea vitezei si oprirea
vehiculului, oricare ar fi conditiile incarcaturii, pe o distanta rezonabila, chiar si in
cazul defectarii franei de serviciu.
6. Cu exceptia dispozitiilor paragrafului 5 din prezenta anexa, dispozitivele
care asigura cele trei functii ale franarii (frana de serviciu, frana de ajutor si frana
de stationare) pot avea parti comune; combinarea comenzilor nu este admisa
decat cu conditia sa existe doua comenzi distincte.

42
 7. Frana de serviciu trebuie sa actioneze asupra tuturor rotilor vehiculului.
8. Frana de ajutor trebuie sa actioneze asupra unei roti cel putin de fiecare
parte a planului longitudinal median al vehiculului; aceeasi dispozitie se aplica
franei de stationare.
9. Frana de serviciu si cea de stationare trebuie sa actioneze asupra
suprafetelor de franare conectate la roti in mod permanent, prin intermediul unor
piese suficient de rezistente.
10. Nici o suprafata franata nu trebuie sa fie decuplata de roti. Totusi, o
astfel de decuplare este admisa pentru anumite suprafete franate, cu conditia:
a) sa fie doar momentana, ca de exemplu in timpul schimbarii vitezelor;
b) atat timp cat actioneaza asupra franei de stationare, sa nu fie posibila
decuplarea fara interventia conducatorului
si
c) atat timp cat actioneaza asupra franei de serviciu sau de ajutor,
actiunea de franare continua sa se poata exercita cu eficacitatea prescrisa la
paragraful 5 al acestei anexe.
10 bis. Ansamblul de dispozitive ale vehiculelor care actioneaza la franare
trebuie sa fie conceput si realizat astfel incat eficacitatea franei de serviciu sa fie
asigurata dupa actionarea prelungita sau repetata.
10 ter. Actiunea franei de serviciu trebuie sa fie repartizata convenabil si
sincronizata intre diferitele osii ale vehiculului.
10 quarter. Daca actiunea comenzii asupra franei de serviciu este
asistata, partial sau total, de catre o sursa de energie alta decat energia
musculara a conducatorului, trebuie sa fie asigurata posibilitatea de oprire a
vehiculului pe o distanta rezonabila, chiar si in cazul defectarii sursei de energie.

B. Franarea remorcilor

11. Cu exceptia dispozitiilor paragrafului 17 c) al prezentei anexe, orice

remorca alta decat una usoara, trebuie sa fie prevazuta cu frane, si anume:
a) o frana de serviciu care sa permita reducerea vitezei si oprirea sigura,
rapida si eficace, oricare aqr fi conditiile incarcaturii si gradul de inclinare
ascendenta sau descendenta a drumului pe care circula;
b) o frana de stationare care sa permita mentinerea vehiculului imobil,
oricare ar fi conditiile incarcaturii, pe o inclinare notabila ascendenta sau
descendenta, suprafetele active ale franei ramanand mentinute in poziti de
franare prin intermediul unui dispozitiv cu actiune pur mecanica. Prezenta
dispozitie nu se aplica remorcilor care nu pot fi decuplate de vehiculul tragator
fara ajutorul uneltelor, cu conditia ca cerintele referitoare la frana de stationare sa
fie respectate pentru ansamblul de vehicule.
12. Dispozitivele care asigura cele doua functii ale franarii (serviciu si
stationare) pot avea parti comune.
13. Frana de serviciu trebuie sa actioneze asupra tuturor rotilor remorcii.
14. Frana de serviciu trebuie sa poata fi pusa in functiune prin comanda
franei de serviciu a vehiculului tragator; totusi, daca masa maxima totala
autorizata a remorcii nu depaseste 3.500 kg, frana poate fi conceptua pentru a

43
nu fi pusa in actiune, in timpul mersului, decat prin simpla apropiere a remorcii de
vehiculul tragator (franare prin inertie).
15. Frana de serviciu si cea de stationare trebuie sa actioneze asupra
suprafetelor franate conectate la roti in mod permanent prin intermediul unor
piese suficient de rezistente.
16. Dispozitivele de franare trebuie sa fie astfel incat sa asigure oprire
automata a remorcii in caz de rupere a dispozitivului de cuplare in timpul
mersului. Totusi, aceasta dispozitie nu se aplica remorcilor cu o osie sau cu doua
osii cu distanta intre ele de mai putin de 1 m, cu conditia ca masa lor maxima
autorizata sa nu depaseasca 1.500 kg si, cu exceptia semi-remorcilor, sa fie
prevazute pe langa un dispozitiv de cuplare, cu o legatura secundara.

C. Franarea ansamblurilor de vehicule

17. In afara dispozitiilor punctelor A si B ale prezentului capitol referitoare

la vehiculele izolate (automobil si remorci), prevederile de mai jos se vor aplica
ansamblurilor acestor vehicule:
a) dispozitivele de franare montate pe fiecare vehicul component al
ansamblului, trebuie sa fie compatibile;
b) actiunea franei de serviciu trebuie sa fie repartizata convenabiol si
sincronizate intre diferitele osii ale ansamblului;
c) masa maxima totala autorizata a unei remorci nedotata cu frana de serviciu
nu trebuie sa depaseasca jumatatea totalului masei in gol a vehiculului tractor si
a greutatii conducatorului.

D. Franarea motocicletelor

18. a) Orice motocicleta trebuie sa fie dotata cu doua dispozitive de

franare, care sa actioneze unul cel putin asupra rotii sau rotilor din spate, iar
celalalt cel putin asupra rotii sau rotilor din fata; daca unei motociclete ii este
asigurat un atas, franarea rotii atasului nu este ceruta. Aceste dispozitive de
franare trebuie sa permita reducerea vitezei si oprirea motocicletei intr-un mod
sigur, rapid si eficace, oricare ar fi conditiile sale de incarcare si inclinare
ascendenta sau descendednta a drumului pe care circula.
b) in afara dispozitiilor prevazute la alin.a) al prezentului paragraf,
motocicletele cu trei roti simetrice in raport cu planul longitudinal median al
vehiculului trebuie sa fie echipate cu o frana de stationare care sa corespunda
conditiilor de la alin.b) al paragrafului 5 al acestei anexe.

CAPITOLUL II
Lumini si dispozitive reflectorizante

19. In sensul prezentului capitol, termenii:

“lumina de drum” este lumina vehiculului care serveste la iluminarea
drumului pe o distanta mare in fata vehiculului;

44
 “lumina de intalnire” inseamna lumina care serveste la iluminarea drumului
in fata, fara sa orbeasca sau sa stanjeneasca pe conducatorii care vin din sens
invers, precum si pe ceilalti participanti la trafic;
“lumina de pozitie” este lumina care serveste la indicarea prezentei si a
latimii acestui vehicul vazut din fata;
“lumina de pozitie spate” este lumina care serveste la indicarea prezentei
si a latimii acestui vehicul vazut din spate;
“lumina de franare” este lumina care serveste a semnala celorlalti
participanti la trafic ce se gasesc in spatele acestui vehicul, ca conducatorul sau
actioneaza frana de serviciu;
“lumina de ceata fata” este lumina care swerveste la imbunatatirea
iluminarii drumului in caz de ceata densa, ninsoare abundenta, ploaie torentiala
sau conditii analoage;
“lumina de ceata spate” este lumina care face vehiculul mai vizibil din
spate in caz de ceata densa, ninsoare abundenta, ploaie torentiala sau conditii
analoage;
“lumina de mers inapoi” este lumina care serveste la iluminarea drumului
in spatele acestui vehicul si la avertizarea celorlalti participanti la trafic ca
vehiculul merge inapoi sau este pe punctul de a merge inapoi;
“lumina indicatoare de directie” este lumina care indica celorlalti
participanti la trafic ca conducatorul are intentia de a schimba directia de mers,
spre dreapta sau spre stanga;
“lumina de stationare” este lumina care serveste la indicarea prezentei unii
vehicul in stationare; ea poate inlocui lumina de pozitie din fata si din spate;
` “lumina de gabarit” este lumina amplasata in apropierea extremitatii latimii
vehiculului si catmai aproape de extremitatea inaltimii vehiculului si destinata
indicarii dimensiunilor. Acest semnal serveste la completarea, pentru diferite
vehicule cu motor si remorci, luminilor de pozitie, atragand in mod special atentia
asupra gabaritului;
“semnalul de avarie” este semnalul dat prin functionarea simultana a
tuturor luminilor indicatoarelor de directie;
“ lumina laterala” este lumina instalata pe partea laterala a vehiculului
destinata indicarii prezentei vehiculului vazut din lateral;
“lumina speciala” este lumina destinata sa semnalizeze fie un vehicul
prioritar, fie un vehicul sau un grup de vehicule a caror prezenta pe drum impune
celorlalti participanti la trafic sa acorde o atentie deosebita, in special convoaielor
de vehicule, vehiculele cu dimensiuni exceptionale si vehiculelor sau utilajelor
pentru constructie sau de intretinere a drumurilor;
“dispozitivul de iluminare a placii cu numarul de inmatriculare din spate”
este dispozitivul care permite iluminarea amplasamentului placii cu numarul de
inmatriculare din spate si care poatefi compus din diverse elemente optice;
“lumina de zi” este lumina destinata sa dea vehiculului, pe timpul zilei, un
plus de vizibilitate in fata, atunci cand este in miscare;
“cadadioptru” este un dispozitiv care serveste la indicarea prezentei unui
vehicul prin reflectarea luminii care emana de la o sursa luminoasa independenta
de acest vehicul, observatorul fiind asezat in apropierea acelei surse luminoase;

45
 “suprafata luminata” este pentru lumini suprafata vizibila de iesire a luminii
emise, iar pentru catadioptri suprafata vizibil reflectorizanta.
20. Culorile luminilor prevazute in prezentul capitol trebuie sa fie, pe cat
posibil, conforme definitiilor date in suplimentul la prezenta anexa.
21. Cu exceptia motocicletelor, orice automobil susceptibil sa depaseasca
in linie dreapta viteza de 40 km,/h (25 mile), trebuie sa fie echipat in fata cu un
numar pereche de lumini de drum albe sau galbene selectiv capabile sa
ilumineze, in mod eficace, drumul, noaptea, pe timp senin. Limitele exterioare ale
suprafetei iluminate de luminile de drum nu trebuie in nici un caz sa fie situate
mai aproape de extremitatea latimii vehiculului decat marginile exterioare ale
suprafetei iluminate de luminile de intalnire.
22. Cu exceptia motocicletelor, orice automobil care depaseste in linie
dreapta viteza de 10 km/h (6 mile) trebuie sa fie echipat in fata cu doua lumini de
intalnire albe sau galbene selectiv capabile sa ilumineze, in mod eficace, drumul,
noaptea, pe timp senin, pe o distanta de cel putin 40 m in fata vehiculului. Un
automobil trebuie echipat cu o instalatie astfel incat doua lumini de intalnire sa nu
poata fi aprinse simultan. Luminile de intalnire trebuie sa fie reglate in
conformitate cu definitia de la paragraful 19 al prezentei anexe.
23. Orice automobil, altul decat o motocicleta fara atas trebuie sa fie
echipat in fata cu doua lumini de pozitie albe; totusi, se asdmite galbenul selectiv
pentru luminile de pozitie din fata incluse in luminile de drum sau in luminile de
intalnire care emit fascicule de lumina galben selectiv. Luminile de pozitie din
fata, atunci cand sunt singurele lumini aprinse in partea din fata a vehiculului,
trebuie sa fie vizibile noaptea pe timp senin fara sa-i orbeasca sau sa-i
stanjeneasca pe ceilalti participanti la trafic.
24. a) Orice automobil, altul decat o motocicleta cu doua roti fara atas,
trebuie sa fie echipat in spate cu un numar pereche de lumini de pozitie rosii
vizibile noaptea, pe timp senin fara sa nu-I orbeasca sau sa-I stanjeneasca pe
ceilalti participanti la trafic.
b) Orice remorca trebuie sa fie echipata in spate cu un numar pereche de
lumini de pozitie rosii vizibile noaptea, pe timp senin, care sa nu-I orbeasca sau
sa-I stanjeneasca pe ceilalti participanti la trafic. Totusi remorcile a caror latime
nu depaseste 0,80 m pot sa fie echipate cu o singura lumina daca acestea sunt
atasate la o motocicleta cu doua roti fara atas.
25. Orice automobil sau remorca ce poarta in partea din spate un numar
de inmatriculare trebuie sa fie echipat cu un dispozitiv de iluminare a acestui
numar astfel incat sa fie lizibil noaptea, pe timp senin.
26. La orice automobil (inclusiv motociclete), si la orice ansamblu
constituit dintr-un vehicul si una sau mai mulote remorci, legaturile electrice
trebuie sa fie astfel incat luminile de drum, de intalnire, de ceata in fata, de
pozitie in fata si dispozitivul prevazut la paragraful 25, sa nu poata fi puse in
functiune decat atunci cand luminile de pozitie din spate ale automobilului sau
ansamblului de vehicule situate cel mai in spate, sunt aprinse.
Luminile de ceata din spate nu trebuie sa poata fi puse in functiune decat
atunci cand luminile de drum, de intalnire sau de ceata sunt in functiune.

46
 Totusi, aceasta conditie nu este obligatorie pentru luminile de drum sau
cele de intalnire atunci cand sunt folosite pentru avertismente luminoase conform
paragrafului 3 al art.32 al Conventiei. In plus, legaturile electrice trebuie sa fie in
asa fel realizate incat luminile de pozitie din fata automobilului sa fie totdeauna
aprinse atunci cand cele de intalnire, de drum sau de ceata sunt aprinse.
27. Orice automobil altul decat o motocicleta pe doua roti, fara atas,
trebuie sa fie echipat in spate cu cel putin doi catadioptri rosii cu forma
netriunghiulara. Acesti catadioptri, atunci cand sunt luminati de luminile de drum,
de intalnire sau de ceata ale unui alt vehicul, trebuie sa fie vizibili noaptea, pe
timp senin de catre conducatorul acestui alt vehicul.
28. Orice remorca trebuie sa fie echipata in spate cu cel putin doi
catadioptri rosii. Acesti catadioptri trebuie sa aiba forma unui triunghi echilateral
cu un varf in sus si o latura orizontala. Nici o lumina dse semnalizare nu trebuie
sa fie amplasata in interiorul triunghiuluil. Acesti catadioptri trebuie sa
indeplineasca conditia de vizibilitate prevazuta la paragraful 27 de mai sus.
Totusi, remorcile a caror latime nu depaseste 0,80 m pot sa nu fie prevazute
decat cu un singur catadioptru daca ele sunt atasate unei motociclete cu doua
roti fara atas.
29. Orice remorca trebuie sa fie echipata in fata cu doi catadioptri albi, de
forma netriunghiulara. Acesti catadioptri trebuie sa satisfaca conditiile de
vizibilitate stabilite la paragraful 27 de mai sus.
30. O remorca trebuie sa fie echipata in fata cu doua lumini de pozitie
albe, atunci cand latimea depaseste 1,60 m. Luminile de pozitie din fata trebuie
sa fie plasate cat mai aproape de extremitatea latimii care depaseste remorca.
31. Cu exceptia motocicletelor cu doua roti cu sau fara atas, orice
automobil capabil sa depaseaasca in linie dreapta viteza de 25 km/h (15 mile)
trebuie sa fie echipat in spate cu cel putin doua lumini “Stop” de culoare rosie a
caror intensitate luminoasa este cu mult superioara celor de pozitie din spate.
Aceeasi dispozitie se aplica oricarei remorci care constituie partea din spate a
unui ansamblu de vehicule.
32. Cu exceptia posibilitatii pentru partile contractante care, conform
paragrafului 2 al art.54 din Conventie, vor declara ca asimileaza motoarele
motocicletelor, de a scuti motoretele total sau partial, de aceste obligatii:
a) orice motocicleta cu doua roti cu sau fara atas trebuie sa fie echipata cu
una sau doua lumini de intalnire care sa corespundsa conditiilor de culoare si
vizibilitate stabilite la paragraful 22 de mai sus;
b) orice motocicleta cu sau fara atas, susceptibil sa depaseasca in linie
dreapta viteza de 40 km/h (25 mile) trebuie sa fie echipat, in afara luminilor de
intalnire, cu cel putin o luminaq de drum care sa indeplineasca conditiile de
culoare si vizibilitate stabilite la paragraful 23 de mai sus. Daca aceasta
motocicleta are mai multe lumini de drum, acestea trebuie sa fie plasate cat mai
aproape posibil una de alta.
33. Orice motocicleta cu doua roti fara atas, poate fi echipata in fata cu
una sau mai mulote lumini de pozitie care sa indeplineasca conditiile de culoare
si vizibilitate stabilite la paragraful 23 de mai sus. Daca aceasta motocicleta are

47
doua lumini de pozitie in fata, acestea trebuie sa fie plasate cat mai aproape una
de cealalta.
34. Orice motocicleta pe doua roti fara atas trebuie sa fie echipata in spate
cu o lumina de pozitie care sa indeplineasca conditiile de culoare si vizibilitate
stabilite la paragraful 27 de mai sus.
35. Orice motocicleta cu doua roti fara atas trebuie sa fie echipata in spate
cu un catadioptru de forma alta decat triunghiulara care sa indeplineasca
conditiile de culoare si vizibilitate stabilite la paragraful 27 de mai sus.
36. Cu exceptia posibilitatii pentru partile contractante care, conform
paragrafului 2 al art.54 al Conventiei, vor declara ca asimileaza motoretele
motocicletelor, de a scuti motoretele cu sau fara atas de aceasta obligatie, orice
motocicleta cu sau fara atas trebuie sa fie echipata cu o lumina “Stop” care sa
indeplineasca dispozitiile paragrafului 31 de mai sus.
37. Cu exceptia dispozitiilor relative la lumini si dispozitive prevazute
pentru motociclete fara atas, orice atas cuplat la o motocicleta cu doua roti
trebuie sa fie echipat in fata cu o lumina de pozitie care sa indeplineasca
conditiile de culoare si vizibilitate stabilite la paragraful 23 de mai sus si in spate
cu o lumina de pozitie care sa indeplineasca conditiile de culoare si vizibilitate
stabilite la paragraful 24 a) de mai sus si cu un catadioptru care sa indeplineasca
conditiile de culoare si vizibilitate stabilite la paragraful 27 de mai sus. Legaturile
electrice trebuie sa fie astfel incat luminile de pozitie in fata si spate ale atasului
sa se aprinda in acelasi timp cu luminile de pozitie din spate ale motocicletei.
38. Automobilele cu trei roti simetrice in raport cu planul longitudinal
median al vehiculului, asimilate motocicletelor in aplicarea alin.n) al art.1 al
Conventiei, trebuie sa fie echipate cu dispozitivele prevazute la art.21, 22, 23, 24
a), 27 si 31 de mai sus. Totusi, la un vehicul electric a carui latime nu depaseste
1,30 m si a carui viteza nu depaseste 40 km/h (25 mile), este suficienta o lumina
de drum si o lumina de intalnire.
39. Orice automobil, cu exceptia motoretelor si orice remorca trebuie sa
fie echipate cu lumini indicatoare ale directiei fixe, cu lumina intermitenta galben
auto, dispuse in numar par pe vehicul si vizibile atat ziua cat si noaptea de catre
participantii la trafic interesati de miscarea vehiculelor.
40. Daca luminile de ceata din fata sunt instalate pe automobil, ele trebuie
sa emita o lumina alba sau galben selectiv, sa fie in numar de doua sau, daca
este vorba despre o motocicleta, de o singura lumina care va fi plasata astfel
incat nici un punct din plaja de iluminare sa nu se gaseasca sub punctul cel mai
inalt al plajei de iluminare a luminilor de intalnire.
41. Nici o lumina de mers inapoi nu trebuie sa orbeasca sau sa
stanjeneasca pe ceilalti participanti la trafic. Daca o lumina de mers inapoi este
plasata sub un automobil, ea trebuie sa emita o lumina alba sau galbena
selectiv. Lumina de mers inapoi nu trebuie sa fie aprinsa atunci cand dispozitivul
de mers inapoi nu este in functiune.
42. Nici o lumina, alta decat lumina indicatoare a directiei si luminile
speciale nu trebuie sa emita o lumina intermitenta sau stralucitoare. Luminile
laterale pot sa functioneze intermitent in acelasi timp cu luminile indicatoare de
directie.

48
 42 bis. Luminile speciale trebuie sa emita o lumina intermitenta sau
stralucitoare, culoarea lumii emise trebuie sa fie conforma dispozitiilor
paragrafului 14 al art.32.
42 ter. Orice automobil, cu exceptia motocicletelor si orice remorca trebuie
sa fie echipata cu un dispozitiv care sa permita emiterea unui semnal de avarie.
42 quarter. Daca un automobil sau o remorca este echipat(a) cu lumini de
ceata in spate, atunci aceste lumini trebuie sa fie rosii.
42 cinc. Orice automobil si remorca cu o lungime mai mare de 6 m trebuie
sa fie echipata cu catadioptri laterali de culoare galben auto.
42 sase. Orice automobil si remorca cu o lungime mai mare de 1,80 m
poate sa fie echipata cu lumini de gabarit. Aceste lumini vor fi obligatorii daca
latimea automobilului sau a remorcii depaseste 2,10 m. Daca aceste lumini vor fi
utilizate, ele vor fi in numar de minimum doua si vor emite o lumina alba sau
galben auto in fata si rosie in spate.
42 sept. Orice automobil si remorca pot fi echipate cu lumini laterale, daca
astfel de lumini sunt instalate, ele vor emite o lumina de culoare galben auto.
43. In aplicarea dispozitiilor prezentei anexe, va fi considerat:
a) ca o singura lumina orice combinatie de doua sau mai multe lumini,
identice sau nu, dar avand aceeasi functie si aceeasi culoare;
b) ca doua sau ca un numar par de lumini, o singura plaja luminoasa
avand forma unei benzi atunci cand aceasta este situata simetric in raport cu
planul longitudinal median al vehiculului. Iluminarea acestei plaje va trebui sa fie
asigurata de cel putin doua surse luminoase situate cat mai aproape posibil de
aceste extremitati.
44. Pe acelasi vehicul luminile avand aceeasi functie si orientate spre
aceeasi directie trebuie sa fie de aceeasi culoare. Luminile si catadioptri care
sunt in numar par sa fie plasati simetric in raport cu planul longitudinal median al
vehiculului, cu exceptia vehiculelor a caror forma exterioara este asimetrica.
Luminile fiecarei perechi trebuie sa aiba aproape aceeasi intensitate.
45. Luminile de natura diferita si, cu exceptia dispozitiilor altor paragrafe
ale prezentului capitol, luminile si catadioptri pot fi grupate si incorporate in
acelasi dispozitiv, cu conditia ca fiecare dintre aceste lumini si catadioptri sa
corespunsda dispozitiilor prezentei anexe care le sunt aplicabile.

CAPITOLUL III
Alte dispozitii

Sistemul de directie

46. Orice automobil trebuie sa fie echi8pat cu un sistem de directie robust

care sa permita conducatorului sa schimbe usor, rapid si sigur directia de mers a
vehiculului pe care-l conduce.

Oglinda retrovizoare

49
 47. Orice automobil trebuie sa fie echipat cu una sau mai multe oglinzi
retrovizoare; numarul, dimensiunile si dispu8nerea acestora trebuie sa fie astfel
incat sa-I permita conducatorului sa vada circulatia din spatele vehiculului sau.

Avertizorul sonor

48. Orice automobil trebuie sa fie echipat cu cel putin un avertizor sonor
cu o putere suficienta. Sunetul emis de avertizorul sonor trebuie sa fie continuu,
uniform si nu strident. Vehiculele prioritare si cele din serviciul public de transport
al pasagerilor pot sa aiba avertizoare sonore suplimentare ce nu sunt supuse
acestor cerinte.

Stergatorul de parbriz

49. Orice automobil prevazut cu un parbriz de dimensiuni si forma prin

care conducatorul poate din locul sau de conducere sa vada in fata drumul prin
elementele transp;arente ale acestuia, trebuie sa fie echipat cu cel putin un
stergator de parbriz eficace si robust, plasat intr-o pozitie corespunzatoare si a
carui functionare nu solicita interventia constanta a conducatorului.

Spalatorul de parbriz

50. Orice automobil supus obligatiei de a avea cel putin un stergator de

parbriz trebuie sa fie prevazut si cu un spalator de parbriz.

Parbriz si geamuri

51. La orice automobil si remorca:

a) materialele transparente care constituie elementele exterioare ale
peretilor vehiculului, inclusiv parbrizul, sau peretele interior separator, trebuie sa
fie astfel incat, in caz de spargere, pericolul leziunilor corporale sa fie cat mai
redus posibil;
b) geamurile parbrizului trebuie sa fie dintr-un material a carui
transparenta sa nu se altereze si sa fie astfel incat sa nu deformeze in mod
apreciabil obiectele vazute prin ele si in caz de spargere conducatorul sa poata
vedea suficient drumul.

Dispozitivul de mers inapoi

52. Orice automobil trebuie sa fie echipat cu un dispozitiv de mers inapoi

manevrabil de la postul de conducere. Totusi, acest dispozitiv nu este obligatoriu
pentru motocicletele si pentru automobilele cu trei roti simetrice in raport cu
planul longitudinal median al vehiculului decat daca masa maxima autorizata
este mai mare de 400 kg.

Amortizorul de zgomot

50
 53. Orice motor termic de propulsie a unui automobil trebuie sa fie echipat
cu un dispozitiv de esapament silentios eficace.

Pneuri

54. Rotile automobilelor si remorcilor lor trebuie sa fie echipate cu penuri

care sa asigure o buna aderenta, chiar si atunci cand carosabilul este umed.
Totusi, prezenta dispozitie nu ar putea sa impiedice partile contractante sa
autorizeze utilizarea unor dispozitive care sa dea rezuyltate echivalente cu cele
obtinute cu pneuri.

Idicatorul de viteza

55. Orice automobil susceptibil sa depaseasca in linie dreapta viteza de

40 km/h (25 mile) trebuie sa fie echipat cu un indicator de viteza, fiecare parte
contractanta putand, totusi, sa dispenseze de aceasta obligatie anumite categorii
de motociclete si alte vehicule usoare.

Dispozitiv de semnalizare la bordul automobilelor

56. Dispozitivul prevazut la paragraful 5 al art.23 si al paragrafului 6 al

anexei 1 la Conventie, trebuie sa fie:
a) fie un panou constand intr-un triunghi echilateral cu marginile rosii si un
centru gol sau de culoare deschisa; marginile trebuie sa fie echipate cu o banda
reflectorizanta; ea poate, in plus, sa fie echipata cu o portiune rosie
reflectorizanta si/sau poate fi iluminata prin transparenta; panoul trebuie sa fie
astfel incat sa poata fi asezat intr-o pozitie verticala stabila;
b) fie un alt dispozitiv la fel de eficace prevazut de legislatia tarii unde a
fost inmatriculat vehiculul.

Dispozitiv anti-furt

57. Orice automobil trebuie sa fie echipat cu un dispozitiv anti-furt care sa

permita, din momentul in care vehiculul este lasat in stationare, punerea in pana
sau blocarea unui organ esential al vehiculului in sine.

Centura de siguranta

58. De fiecare data cand aceasta este tehnic posibila, oricare dintre
locurile din fata a automobilelor din categoria B prevazute in anexele 6 si 7 la
prezenta Conventie, cu exceptia vehiculelor construite sau utilizate in scopuri
speciale definite de legislatiile nationale, trebuie sa fie echipate cu o centura de
siguranta omologata sau unh dispozitiv omologat avand o eficacitate
comparabila.

51
 Dispozitii generale

59. a) in masura in care este posibil, organele mecanice si echip;amentele

automobilelor nu trebuie sa comporte riscuri de incendiu sau explozie; ele nu
trebuie sa dea loc la o emanatie excesiva de gaze nocive, de fum opac, de
mirosuri sau de zgomote;
b) in masura in care este posibil, dispozitivul de aprindere de inalta
tensiune a motorului automobilelor nu trebuie sa dea loc unei emisii excesive de
paraziti radioelectrici;
c) orice automobil trebuie sa fie construit astfel incat, in fata, la dreapta si
la stanga campului de vizibilitate al conducatorului sa fie suficient pentru a-I
permite sa conduca in siguranta;
d) in masura in care este posibil, automobilele si remorcile trebuie sa fie
construite si echipate astfel incat sa reduca, pentru ocupantii si pentru ceilalti
participanti la trafic, pericolul in caz de accident. In particular, ele nu trebuie sa
aiba, nici la interior si nici la exterior, ornamente sau alte obiecte care,
prezentand muchii sau proeminente inutile, ar constitui un pericol pentru
ocupantii si pentru ceilalti participanti la trafic;
e) vehiculele a caror masa maxima autorizata depaseste 3,5 tone trebuie
sa fie echipate, in masura in care este posibil, cu o protectie anti-incastrare in
partea din spate cat si in lateral.

CAPITOLUL IV

Exceptii

60. Pe plan national, partile contractante pot deroga in urmatoarele cazuri

de la dispozitiile prezentei anexe:
a) pentru automobilele si remorcile a caror viteza, prin constructie, nu
poate depasi in linie dreapta 30 km/h (19 mile) sau pentru care legislatia
nationala o limiteaza la 30 km/h;
b) pentru vehiculele infirmilor, adica automobilele mici, special conceptute
si construite – nu numai adaptate – pentru uzul unei persoane atinse de o
infirmitate sau de o incapacitate fizica si care nu sunt utilizate in mod normal de
catre acea persoana;
c) pentru vehiculele destinate experimentelor ce au ca scop realizarea
progresului tehnic si imbunatatirea sigurantei;
d) pentru vehiculele cu o forma sau de un tip special sau care sunt
utilizate in scopuri deosebite in conditii speciale;
e) pentru vehiculele adaptate la conducerea de catre handicapati.
61. Partile contractante pot, de asemenea, deroga dispozitiilor prezentei
anexe vehiculele pe care le inmatriculeaza si care se pot angaja in circulatia
internationala prin urmatoarele dispozitii:
a) autorizand culoarea galben auto pentru luminile de pozitie din fata, a
automobilelor si remorcilor;

52
 b) in ceea ce priveste pozitia luminilor la vehiculele care au o utilizare
speciala a caror forma exterioara nu ar permite respectarea acestor dispozitii
fara sa se recurga la dispozitive de montare ce risca sa fie usor de avariat sau de
smuls;
c) in ceea ce priveste remorcile ce servesc transportului incarcaturilor
lungi (trunchiuri de copaci, tuburi etc.) si care, in mers, nu sunt atasate unui
vehicul tragator ci sunt legate de vehiculul tragator numai prin incarcatura;
d) autorizand emisia luminii albe catre inapoi si a celei rosi catre inainte,
pentru urmatoarele gispozitive:
- lumini giratoare sau stralucitoare pentru vehiculele prioritare;
- lumini fixe pentru transporturi exceptionale;
- lumini si catadioptri laterali;
- afisaj luminos propefional pe acoperis;
e) autorizand lumina de culoare albastra catre inainte si inapoi pentru
luminile giratoare sau stralucitoare;
f) autorizand, fara importanta pe ce parte a vehiculului, a formei si
dimensiunii speciale sau inca utilizate in scopuri speciale si in conditii speciale, a
benzilor alternative reflectorizante sau fluorescente rosii sau reflectorizante albe;
g) autorizand emisia, catre inapoi, a luminii albe sau colorata reflectata de
cifre sau litere sau de fondul placilor din spate de inmatriculare prin semne
distinctive sau alte marci distinctive stabilite de catre legislatiile nationale;
h) autorizand culoarea rosie pentru catadioptri laterali aflati la extremitatea
din spate si pentru luminile laterale cele mai din spate.

CAPITOLUL V

Dispozitii tranzitorii

62. Automobilele inmatriculate pentru prima data si remorcile puse in

circulatie pe teritoriul uneia dintre partile contractante inainte de intrarea in
vigoare a prezentei Conventii sau dupa 2 ani de la intrarea ei in vigoare nu vor fi
supuse dispozitiilor prezentei anexe, cu conditia ca ele sa satisfaca dispozitiile
partilor I, II si III ale anexei 6 la Conventia din 1949 asupra circulatiei rutiere.
62 bis. Automobilele inmatriculate pentru prima data si remorcile puse in
circulatie pe teritoriul uneia dintre partile contractante inainte de intrarea in
vigoare a prezentului Acord sau dupa 2 ani de la intrarea acestuia in vigoare nu
vor fi supuse dispozitiilor prezentei anexe, cu conditia ca acestea sa satisfaca
dispozitiile anexei 5 la Conventia din 1968 asupra circulatiei rutiere sau altor
dispozitii prevazute la Capitolul V al acestei anexe.

Supliment

Definirea filtrelor colorate pentru obtinerea culorilor prevazute in prezenta

anexa (coordonatele tricromatice)

Rosu limita spre galben y<0,335

53
 limita spre purpuriu z<0,008
Alb limita spre albastru x>0,310
limita spre galben x<0,500
limita spre verde y<0,150 + 0,640 x
limita spre verde y<0,440
limita spre purpuriu y>0,050 + 0,750 x
limita spre rosu y>0,382
Galben auto 2/ limita spre galben 1/ y<0,429
limita spre rosu 1/ y>0,398
limita spre alb 1/ z<0,007
Galben selectiv 3/ limita spre rosu 1/ y>0,138 + 0,580 x
limita spre verde 1/ y<1,29x – 0,100
limita spre alb 1/ y> -x + 0,966
limita spre val.spectrala 1/ y< -x + 0,992
Albastru limita spre verde y=0,065 + 0,805 x
limita spre alb y=0,400 – x
limita spre purpuriu x=0,133 + 0,600y

Pentru verificarea caracteristicilor colorimetrice a acestor filtre, se va

utiliza o sursa luminoasa la temperatura de culor de 2.854 grade Kelvin
(corespunzatoare iluminatului A al Comisiei Internationale de Iluminare – CIE)

1/ In acest caz, au fost adoptate limite diferite de cele recomandate de

CIE deoarece tensiunile de alimentare la bornele lampilor care echipeaza
luminile variaza in trei limite largi.
2/ Se aplica culorii semnalelor automobilelor numai curent pana in prezent
“portocaliu” sau “galben-orange”. Corespunde unei parti bine determinate din
zona “galben” a triunghiului culorilor CIE.
3/ Se aplica numai luminilor de intalnire si luminilor de drum. In cazul
particular al luminilor de ceata, selectivitatea culorii va fi recunoscuta ca
satisfacatoare atata timp cat factorul de puritate fie este cel putin egal cu 0,820,
la limita spre alb y> - x + 0,966, fie y> -x + 0,940 si y=0,440

ANEXA 6

Permisul de conducwere national

1. Permisul de conducere national trebuie sa se prezinte sub forma unui

document.

54
 2. Permisul este imptrimat in limba sau limbile prevazute de autoritatea
care-l emite sau este abilitata sa-l emita; el poarta, in limba franceza titlul “permis
de conduire”, insotit sau nu de titlul in alte limbi, ca si numele si/sau semnul
distinctiv al tarii in care permisul a fost eliberat.
3. Indicatiile inscrise in permis sunt fie numai cu caractere latine sau
cursive zise engleze, fie repetate in acest mod.
4. Urmatoarele indicatii figureaza pe permisul de conducere; ele sunt
precedate sau urmate de cirfre de la 1 la 11.
1. Numelel
2. Prenumele 1/
3. Data si locul nasterii 2/
4. Domiciliul 3/
5. Autoritatea care a eliberat permisul
6. Data si locul eliberarii permisului
7. Data expirarii valabilitatii permisului 4/
8. Numarul permisului
9. Semnatura si/sau sigiliul autoritatii care a eliberat permisul
10. Semnatura titularului 5/
11. Acolo unde categoriile de vehicule, si eventual subcategoriile pentru
care permisul este valabil, cu indicarea datei eliberarii permisului si datele limita
a valabilitatii pentru fiecare dintre categorii

In plus, pe permisul de conducere trebuie aplicata fotografia titularului.

Legislatia nationala determina indicatiile suplimentare care sunt dorite sa
figureze pe permisul de conducere ca si formatul si tipul de suport al acestui
permis.

1/ Numele tatalui sau sotului adaugat ion acest loc

2/ Daca data nasterii nu este cunoscuta, se va indica varsta aproximativa la data
eliberarii permisului. Nu se va indica nimic daca locul nasterii nu este cunoscut.
Locul nasterii poate fi inlocuit de alte precizari definite de catre legislatia
nationala
3/ Indicarea domiciliului este facultativa
4/ Aceasta indicatie este facultativa daca valabilitatea permisului este nelimitata
5/ In lipsa, amprenta degetului

Categoriile de vehicule pentru care permisul este atribuit ca fiind valabil,

sunt urmatoarele:
A. Motociclete;
B. Automobile, altele decat cele din categoria A, a caror masa maxima
autorizata nu depaseste 3.500 kg si al caror numar de locuri pe scaune, in afara
de cel al conducatorului, nu depaseste 8;
C. Automobile, altele decat cele din categoria D, a caror masa maxima
autorizata depaseste 3.500 kg;
D. Automobile destinate transportului de persoane si avand mai mult de 8
locuri, in afara de cel al conducatorului

55
 E. Ansamblu de vehicule al carui vehicul tractor intra in categoria sau
categoriile B, C sau D pentru care conducatorul are dreptul sa conduca, dar
ansamblul insusi nu intra in aceasta categorie sau aceste categorii
6. Legislatiile nationale pot crea, in afara categoriilor A-E, categorii
suplimentare de vehicule ca si subcategorii in interiorul categoriilor si combinatii
de categorii; acestea vor trebui definite clar pe permisul de conducere.

ANEXA 7

Permisul de conducere international

1. Permisul de conducere este un carnet de format A6 (148 x 105 mm).

Coperta este gri, iar paginile interioare sunt de culoare alba
2. Ambele pagini ale primei foi ale copertei sunt conforme paginilor
modelelor 1 si 2 de mai jos; ele sunt imprimate in limba nationala sau in cel putin
una dintre limbile nationale ale statului care l-a eliberat. La sfarsitul paginilor
interioare, doua pagini suprapuse sunt conforme modelului nr.3 de mai jos si
sunt imprimate in limba franceza. Paginile interioare care preced aceste doua
pagini reproduc in mai multe limbi, dintre care in mod obligatoriu engleza,
spaniola sau rusa, prima dintre aceste doua pagini.
3. Indicatiile scrise de mana sau dactilografiate vor fi cu caractere latine
sau cursive, zise engleze.
4. Partile contractante care elibereaza sau autorizeaza eliberarea
permiselor de conducere internationale ale caror coperti sunt imprimate intr-o
limba care nu este nici engleza, nici spaniola, nici franceza, nici rusa, vor
comunica Secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite traducerea in
aceasta limba a textului model 3 de mai jos.

56