41

p
4

39

3
5

40

12

7
22

11

38

Ne24
8

36

10

16

Rn222

133

15

34
33

IR

35

37

29

20
25

23

21

26
30
6
40

27
24

19

Ra
28

31

18

14

U
Po

17

Xe

HENRI BEQUEREL 2 (7X7+1)

22

Legenda:
1- sursa saruri uraniu
2- materie condesata(ecran)
3- mana simbolica
4- fotoni sursa-aer-tesut-aer
5- fotoni : sursa-aer-tesut
6- fotoni : sursa-aer
7- radiatie X caracteristica
8- Ne24 Radioactivitatea magica
9- Radiatie
10Radiatie sursa-ecran
11Radiatie X de franare
12Imprastiere
13Rn222 din lantul U238
14Foton interactie Compton
15Foton imprastiat Compton
16 : electroni secundari
17electron
18antineutrin
19neutron
20foton efect fotoelectric
21fotoelectron
22foton X
23foton
24neutron
25foton de energie >1,02 MeV
26pereche elctron-pozitron
27fotoni de anihilare
28neutron; reactie (n,)
29particula
30foton : sursa-materie condensata-aer
31neutron; reactie (n,)
32foton
33foton in infrarosu
34neutrin
35neutron
36foton
37Xe133 din fisiunea spontana a U235
38Foton imprastiat
39Particule +
40Particule
41Fond radiatii cosmic si terestru

Radiatia
primara

Excitarea sau
dezintegrarea nucleului
(,n) (,p) fisiune etc.

Imprastierea
coerenta

Efectul Compton

eElectroni
Compton

eElectroni
Auger

eElectroni
Auger

h
Spectru X
de linii

Repetarea tuturor
proceselor primare

e e
Electroni secundari
si fotoni de acelasi
tip ca cei secundari

Efectul fotoelectric

h
fotoni Compton

eFoto
electroni

Efectul formarii
de perechi

eNegatroni

e+
Pozitroni

Electroni
secundari

Fotoni
secundari

h
Spectru X
de linii

Ionizarea secundara,
Excitarea si radiatia de franare produse de
electroni
eRadiatii

Procesele
primare

Spectru X
continuu si
de linii

Anihilarea pozitronilor
(cu electroni atomici)

Procese
secundare

Fotoni
de anihilare
0,51MeV

Radiatii tertiare
(electroni fotoni)

SCHEMA INTERACTIEI FOTONILOR CU SUBSTANTA. PROCESELE DE INTERACTIUNE SUNT SCRISE IN

DREPTUNGHIURI , FOTONII DE DIFERITE TIPURI IN ROMBURI SI ELECTRONII IN CERCURI.

Conversia marimilor radiologice

rad
rad
roentgen
roentgen
roentgen
sievert
curie
curie
curie/m2
megacurie/mila2
dez/min/m3
becquerel
becquerel
BTU
BTU
fisiunea unui gram 235U
fisune
fisiune

100
6,242 x 1013
87,7
1,61 x 1012
5,47 x 1013
100
3,7 x 1010
2,22 x 1012
220
0,386
4,5 x 10-13
2,7027 x 10-11
1
1,28 x 10-8
3,29 x 1013
1
8,9058 x 10-18
3,204 x 10-4

erg/gram
eV/gram
erg/gram de aer
perechi de ioni/gram de aer
eV/gram de aer
rem
dps (dez/sec)
dpm (dez/min)
dpm/cm2
curie/m2
microcurie/cm3
curie
dps
grame 235U fisionat
fisiuni
megawatt-zi
kilowatt-ora
ergi

Conversia marimilor de putere

1 x 107
1 x 107
0,001341
3,1 x 1010
1,602 x 10-12
1,602 x 10-19

joule/sec
watt
watt
watt
1 eV
1 eV

erg/sec
erg/sec
cal-putere
fisiune/sec
erg
J

Multipli si submultipli
1012
109
106
103
102
101
100

tera
giga
mega
kilo
hecto
deca
1

T
G
M
k
h
deca
1

10-1
10-2
10-3
10-6
10-9
10-12
10-15
10-18

deci
centi
mili
micro
nano
pico
femto
atto

d
c
m

n
p
f
a

Reguli ale degetului mare pentru particule alfa

1.
Pentru ca o particula alfa sa penetreze stratul de protectie al epidermei trebuie sa aiba o
energie de cel putin 7.5 MeV . (7 mg/cm2 sau 0.07 mm)
2.
Energiile, abundentele radiatiilor alfa si activitatea pe microgram ale celor mai intalnite
materiale:
238

Pu
Pu
240
Pu
242
Pu
a
U natural
Oralloy(93% 235U)
b
Th natural
D-38(DU,tuballoy)
239

DPM pe g
39.000.000
140.000
500.000
8.700
1,5
160
0,5
1

Energia Alfa (MeV)

5,50(72%)
5,15(72,5)
5,16(76%)
4,90(76%)
4,20(37%),4,77(36%)
4,77(~80%)
4,01(38%),5,43(36%)
4,20(~60%)

Include 234U in echilibru

b
Include 228Th in echilibru. In functie de timpul scurs de de la separarea chimica, 228Th poate sa
scada pentru a da o viteza de dezintegrare mica mai mica de 0,5.
c
In geometrie 2(50%), o piesa groasa din uraniu metalic (tuballoy) are la suprafata aproximativ
2400 alfa CPM/cm2 . Uraniu saracit (D-38) are la suprafata aproximativ 800 alfa CPM/cm2.
3.
Parcursul particulei alfa in aer la presiunea de 1 atmosfera este in centimetri:
Ra = 0,56 x E pentru E < 4MeV
Ra = (1,24 pana la 2,62)xE pentru E > 4 MeV
Particulele alfa pierd aproximativ 60 KeV din energie pe mm de aer aflat la presiunea de 1
atmosfera.
4.
Pentru particulele alfa, grosimea masica(mg/cm2) a ferestrei detectorului determina o
pierdere de energie de 1 MeV pe mg/cm2. Un detector cu fereastra de 3 mg/cm2 (ca de exemplu
detectorii alfa/beta cu gaz, etansi de tip proportional sau GM in constructie pancake), nu va
detecta alfa emitori cu energi mai mici de 3 MeV. Acesti detectori vor avea eficacitate foarte mica
pentru particule alfa cu energi joase sau particule alfa atenuate.
5.
Detectorii proportionali cu aer pentru radiatii alfa au un raspuns in energie/eficacitate mai
bun decat detectorii cu alt gaz sau GM.
6.
Determinarea energiei alfa in functie de grosimea de injumatatire
A.
Pe o suprafata contaminnata alfa se masoara cu instrumentul valoarea contaminarii din care
se scade fondul.
B.
Se plaseaza o coala de mylar intre suprafata contaminata si detector si se citeste valoarea.
Pentru mylar unele grosimi masice tipice sunt: 0,29 , 0,45 , 0,85 si 0,9 mg/cm2.
C.
Se calculeaza valoarea de injumatatire a grosimii masice folosind formula:
mg
mylar ( 0,693)
2
2
cm
mg / cm =
ln[(viteza _ de _ numarare _ neta _ cu _ ecran ) /(viteza _ de _ numarare _ neta _ fara _ ecran )]

D.
Se aproximeaza energia alfa in Mev folosind formula:
MeV = 4,5 x (grosimea calculata la punctul C)1/2

Reguli ale degetului mare pentru particule beta

1.
Pentru ca o particula beta sa penetreze stratul de protectie al epidermei trebuie sa aiba o
energie de cel putin 70 keV . (7 mg/cm2 sau 0.07 mm)
2.
Energia medie a unui spectru beta este aproximativ o treime din energia maxima.
3.
Parcursul particulelor beta in aer este de aproximativ 2 m/MeV.
4.
Parcursul particulelor beta (sau electronii) in grame/cm2 (grosimea in cm inmultita cu
densitatea in grame/cm3 modalitate comoda de a descrie grosimea materialelor foarte subtiri) este
aproximativ jumatate din energia maxima in MeV. Aceasta regula supraestimeaza parcursul pentru
energi joase (0,5 MeV) si numere atomice mici, si subestimeaza pentru energi mari si numere
atomice mari.
5.
Debitul dozei in rad pe ora intr-un mediu infinit si uniform contaminat de un emitator beta
este 2,12xEC / ,unde E este energia beta medie pe dezintegrare in MeV, C este concentratia in
Ci/cm3, si este densitatea mediului in grame/cm3. Debitul dozei la suprafata masei este jumatate
din valoarea data de aceasta relatie. Pentru o suprafata foarte mare relatia intre debitul dozelor beta
si gama tine cont de raportul dintre energiile medii eliberate pe dezintegrare.
6.
Debitul dozei de suprafata printr-o fereastra de 7 mg/cm2 dat de o contaminare superficialala
cu un strat uniform si subtire de 1 Ci/cm2 este de aproximativ 9 rad/h pentru energii mai mari de
0,6 MeV. De retinut este ca pentru un astfel de strat subtire, debitul dozei beta depaseste debitul
dozei gama, la energii egale, cu un factor de 100.
7. Radiatia de franare provenita de la 1 Ci P32 solutie apoasa aflata intr-un recipient de sticla este
aproximativ 3 mrad/h la distanta de 1m.
8. Pentru o sursa de Sr90/Y90 cu diametru mai mare de 10 cm indicatia de 0,1 mR/h a unui contor
GM portabil cu fereastra deschisa corespunde unui nivel de contaminare de 3,5 x 10-5 Ci/cm2 (6,9
x 10-2 Ci total). Pentru o sursa mica cu diametrul de 0,75 cm, aceeasi indicatie corespunde la
3,5 x 10-3 Ci/cm2 (1,5 x 10-3 Ci total).
9. Determinarea energiei beta in functie de grosimea de injumatatire
Izotopul
energia max (keV)
Grosimea de injumatatire
Tc99
292
7,5 mg/cm2
36
Cl
714
15 mg/cm2
90
90
Sr /Y
546/2270
50 mg/cm2
U238
radiatiile beta provenitea
191/2290
130 mg/cm2
de la descendetii de viata
scurta
A. Pe o suprafata contaminnata beta se masoara cu instrumentul valoarea contaminarii din care
se scade fondul.
B. Se plaseaza o foaie de hartie intre detector si suprafata contaminata si se face o noua
masurare.
(1)
O singura foaie de hartie va stopa toate particulele alfa si cateva particule beta
de joasa energie. Daca noua citire este zero, atunci contaminarea este alfa si/sau
beta de energii foarte joase, ca de exemplu C14.
(2)
O singura foaie de hartie va reduce viteza de numarare a particulelor beta cu
enregii de 400 keV la jumatate.
C. Se adauga foi de hartie intre suprafata contaminata si detector pana cand viteza de numarare
scade la jumatatea celei masurate fara foi.
D. Se multiplica numarul de pagini folosite la ecranare cu 7.5. Aceasta este grosimea de
injumatatire totala in mg/cm2.
E. Daca nu este posibil sa se reduca viteza de numarare la jumatate, atunci se foloseste
urmatoarea
formula
pentru
estimarea
valorii
grosimii
de
injumatatire:

mg / cm 2 =

7,5 ( nr _ coli _ hartie) ( 0,693)

ln[(viteza _ de _ numarare _ cu _ ecran ) /(viteza _ de _ numarare _ fara _ ecran )]

F. Energia beta se poate aproxima folosind urmatoarea formula

keV = 250 x (grosimea de la punctul D sau E)1/2 300
Regulile degetului mare pentru radiatiile gamma

1. Pentru surse punctiforme cu energii intre 0.07 si 4 MeV, debitul expunerii in roentgens pe
ora la distanta de 0.31 m este data cu aproximatie 20% de 6 x CEN, unde C este numarul de curie, E
este energia gamma medie pe dezintegrare in MeV, si N este abundenta.
2. Debitul dozei la 1m deasupra unei suprafete plane si infinite, contaminata cu un strat
subtire (1 Ci/m2) de gamma emitatori este:
Energia
Debitul
(MeV)
dozei
(Rad/h)
0.4
7.2
0.6
10
0.8
13
1.0
16
1.2
19
3. Debitul dozei in tesut in rad pe ora intr-un mediu infinit uniform contaminat cu gamma
emitatoare este 2,12 x EC/, unde C este numarul de microcurie pe centimetru cub, E este energia
gamma medie pe dezintegrare in MeV, si este densitatea mediului. La suprafata unui corp mare,
debitul dozei este aproximativ jumatate din acesta. La nivelul solului debitul dozei datorat unei
atmosfere contaminate uniform (jumatate dintr-un nor infinit) este 1600 x EC rad/h pe Ci/cm3.
4. Radiatia imprastiata in aer (skyshine - efect de cer) de la o sursa de 100 Ci de 60Co aflata la 0.31
m in spatele unui ecran inalt de 1.3 m, contribuie suplimentar la expunerea totala cu aproximativ
100 mR/h la distanta de 0,15 m in fata ecranului.
Regulile degetului mare pentru neutroni

Numarul de neutroni pe centimetru patrat pe secunda la distanta R de o sursa punctiforma

care emite Q neutroni pe secunda fara ecranare este dat de urmatoarea relatie:

n
2

cm sec

Q
0.08Q
=
2
4R
R2

Pentru surse de neutroni de tip , n:

Q(neutronii pe milioane de particule alfa) = 0,152 x E3,65
unde E este enrgia particulelor alfa in MeV.
Aceasta este valabila pentru surse cu Be; se inmulteste cu 0,16 pentru surse cu B, si se
inmulteste cu 0,05 pentru surse cu F.

Energii aproximative pentru neutroni

neutroni reci
neutroni termici
neutroni epitermici
neutroni cadmici
neutroni epicadmici
neutroni lenti
neutroni de rezonanta
neutroni intermediari
neutroni rapizi
neutroni relativistici

0 0,025 eV
0,025 eV
0,025 eV- 0,4 eV
0,4 eV - 0,6 eV
0,6 eV- 1 eV
1 eV - 10eV
10 eV - 300 eV
300 eV - 1 MeV
1 MeV - 20 MeV
>20 MeV

Nota: Un netron termic are aceeasi energie si aceeasi viteza ca o molecula de gaz aflata in
miscare browniana la temperatura de 20 grade 0C. Viteza unui neutron temic este 2200 m/sec.
Surse de neutroni ,n
Surse
Pu239Be
Po210Be
Pu238Be
Am241Be
Cm244Be
Cm242Be
Ra226Be
Ac227Be
Am241B
Am241F
Am241Li
Po210Li
Po210B
Po210F
Pu238C13
Ra226B

neutroni pe milion de
dezintegrari
61
71
79
76
100
112
502
702
13
4,1
1,4
1,2
10
3
11
80

energia n in MeV

4,5
4,2
4,5
4,5
4
4
spectru, 4 , 5
multiplu 4,6
0,7
0,48
2,5
0,42
3,0

Abundenta netronilor este media dintre cea calculata si cea determinata experimental.
Cm244Be nu include neutronii de la fisiunile spontane. Ra226 si Ac227 includ efectele descendentilor.
Fisiune spontana
Cm244
Cf252
Pu239
Am241
Bk249

n/sec/g
1,2 x 107
2,3 x 10 12
0,03
0,6
2,7 x 105

Reguli amestecate ale degetului mare.

Pentru un watt de putere, intr-un reactor este nevoie de 3,1 x 1010 fisiuni pe
secunda. Intr-un reactor care a lucrat mai mult de 4 zile, totalul produsilor de
fisiune este aproximativ 3 Ci /watt la 1,5 minute dupa oprire. La doi ani dupa
oprire, produsii de fisiune sunt aproximativ 75 Ci/MW pe zi.
2.
Cantitatea produsilor de fisiune de viata scurta intr-un reactor care a functionat de
4 ori timpul de injumatatire a lor, este data de relatia:
Ci = 3,7 E10 (FY)(PL)/3,7 E10 ~ (FY)(PL), unde FY este randamentul de fisiune (%100) si
PL este nivelul energiei in watt.
3.
Factorul de corectie pentru camere de ionizare deschise in conditii normale de
presiune si temperatura (00C si 760 mm Hg ) este:
f = (t+273)/(273) x (760/P) = 2,78 (t+273)/P, unde t este temperatura in grade C si P este
presiunea barometrica in mm Hg.
Activitatea unui izotop (fara descendent radioactiv) este redusa sub 1% dupa 7
4.
timpi de injumatatire.
1.

5.

U238
U235
U234
6.

U238
U235
U234

Imbogatirea uraniului in masa

Natural

Tip comercial

99,2739
0,7204
0,0057

97,01
2,96
0,03

Imbogatit
10%

20%

89,87
10,0
0,13

79,68
20,0
0,32

doza echivalenta
activitatea

99,75
0,25
0,0005

Imbogatirea uraniului in activitate

Natural

Tip comercial

48,72
2,32
48,96

14,92
3,02
82,06

Imbogatit
10%

20%

3,57
2,55
93,88

1,31
2,09
96,60

Marimi, Unitati, Terminologie

Marime
expunere
doza

Saracit

denumire speciala
Roentgen
Gray
submultiplu: rad(0,01 Gy)
Sievert
submultiplu: rem (0,01Sv)
Curie(2,22 E12dpm)

unitati in SI
Coulomb/kg
J/kg
J/kg
Becquerel(dps)

Notiuni si relatii uzuale

Activitatea unui radionuclid
Simbol: A
Unitatea de masura in SI : Becquerel - Bq Unitate tolerata : Curie - Ci
Relatii de transformare: 1Bq = 1 dezintegrare / s
1Ci = 3.7x1010 Bq = 37 GBq
1Bq = 2.7x10-11 Ci = 27 pCi

Saracit
90,33
1,49
8,18

Doza absorbita
Debitul dozei absorbite
Simbol:D
Simbol: D
Unitate de masura in SI : Gray Gy
Unitate de masura in SI : 1Gy/s
Relatii de transformare:1Gy =1J/ kg = 100rad
1rad = 10-2 Gy 1mrad = 10Gy
Echivalent de doza
Debitul echivalentului de doza

Simbol : H
Unitate de masura in SI : Sv
Doza echivalenta efectiva
Simbol : E
Unitatea de masura in SI : Sv
Doza echivalenta efectiva angajata
Simbol : E
Unitatea de masura in SI : Sv
Echivalent de doza ambiental

Simbol :
Unitate de masura in SI : Sv / s

Debitul echivalentului de doza ambintal

Simbol : H*( 10)

Simbol : *(10)
Unitate de masura in SI : Sv
Unitatea de masura in SI : Sv/s
Realatii de transformare : 1Sv = 100 rem
1rem = 10-2 Sv
1mrem = 10 Sv
Factorul de conversie
Simbol : hj, inh - inhalare, hj, ing -ingestie
Unitate de masura in SI : Sv /Bq
E ( )
Relatii de transformare :hj =
[ Sv/Bq ]

Valorile pentru hj sunt tabelate NSR- 01.

Limita anuala de incorporare
Simbol : LAIj,ing - limita anuala de incorporare a radionuclidului j prin ingerare
LAIj,inh - limita anuala de incorporare a radionuclidului j prin inhalare
Unitate de masura in SI : Bq
0,02 Sv
0,02
[ ] sau LAIj =
Relatii de transformare : hj=
[ Bq]
LAI J Bq
hj

pentru E() = 20 mSv/an ( 0.02 Sv /an ) si radionuclidul j

Concentratia in aer a unui radionuclidj
Simbol:Cj
Unitate de masura in SI : Bq/m3
Limita derivata a concentratiei unui radionuclid in aer
Simbol : LDCA
Unitate de masura in SI : Bq/m3
Relatii de transformare :
1
1
1 LDCAj = 1 LAIj,inh

= 4.16 x 10- 4 LAIj,inh

2000 1,2
unde 2000 [h/an] reprezinta numarul de ore lucrate in camp de radiatii de un angajat expus
profesional timp de un an ;
1.2 m3/h -cantitatea medie de aer care trece prin plamanii unui om timp de o ora
0,02
1
1
1 LDCAj=

= 8.33 x 10-6 / hj,inh

h j,inh 2000 1,2

Semnificatii

Acuta
Cronica
Somatica
Genetice
Teratogene
Stocastice
Determinste

orice doze intr-o perioada scurta de timp (1-2 zile)

orice doza intr-o perioada lunga de timp
efecte asupra organelor individul expus
efecte asupra urmasilor individului expus
efecte asupra embrionului
efecte probabilistice (pot sa apara sau nu)
efecte care apar cu certitudine
(cataracta, eritem, caderea parului, sindromul acut al radiatiilor)

Interactiile radiatiei
Particule incarcate
Ionizare, excitare, radiatie de franare (-), reactie de anihilare (+)
Neutronii
Imprastiere (E > 0,025 eV)
Elastica (energia si momentul se conserva)
Inelastica (se emite foton)
Absortia (E 0,025 eV)
Captura neutronica (n,y)
Emisie de particule (n,a) (n,p) (n,n)
Fisiune (n,f)
Gamma sau fotonii de raze X
Efectul fotoelectric (in general 1 MeV)
Imprastierea Comton (in general 200 keV - 5 MeV)
Generarea de perechi (minimum 1,022 Mev)
Reactii fotonucleare (~>7 MeV)

Fondul natural de radiatii

Expunerea populatiei in Statele Unite

Cosmica
28 mrem/an
Telurica
28 mrem/an
Interne
36 mrem/an
Radiografii medicale
20 la 30 mrem/an
Medicina nucleara
2 mrem/an
Total mediat US
120 mrem/an
HE mediat in US de la radon
200 mrem/an
HE mediat de la radiografii medicale (in mrem pe examinare):Cap 20, Sold 65, Piept 6, Rinichi 55,
radiografie dentare 54.5
* Debitul dozei externe pentru radiata cosmica se dubleaza cu fiecare mila in inaltime.
Radionuclizi aparuti natural
Primordiali
Cosmogenici
K40
Tritiu
Rb87
Be7
U natural si Th
C14

Niveluri pentru Radon

1 Nivel de lucru (WL)

1 Nivel de lucru pe luna (WLM)

= 3 LDCA 222Rn (inclusiv descendentii)

= 1,3 x 105 MeV/ litru de aer de energii
= 100 pCi/ litru (1 x 10-7 Ci/ml)
= 1 rem E50

4 pCi/l in zone rezidentiale 1,03 WLM 1 rem

10 000 pCi/l in apa 1 pCi/l in aer prin evaporare
Efectele biologice ale radiatiei

Criteriul radiosenzitiv

Rata de reproducere
Varsta
Gradul de specializare

Efecte acute ale radiatiei

25-100 rad
Sub limita clinica, schimbari minore in componenta chimica a sangelui
100-200 rad
Pierdere de leucocite
>250 rad
Sindromul acut al radiatiei(ameteli, friguri, cadera parului, eritem)
>350 rad
Sindromul hematopeic (scaderea productiei de celule rosii), timpul de aparitie
de ordinul saptamanilor
450 rad
LD 50/60
>600 rad
Sindromul gastrointestinal(moartea celulelor epiteliale, infectii ale
sangelui, pierdere de lichide), timpul de aparitie de ordinul zilelor
1000 rad
LD 100/60
>1000 rad
Sindromul sistemului nervos central, timpul de aparitie de ordinul orelor.
Efectele expunerii la radiatie

Sindromul gastrointestinal: patopsihologia datorata sindromului gastro-intestinal are

consecinte de 2,5 ori mai mari decat sindromul hematopoietic in cazul expunerii la neutroni.
Instalarea vomei si a diareei este cu atat mai rapida cu cat doza estimata este mai mare.
Expunerea la plutoniu - Efecte acute
La caini 0,1 - 0,9 Ci/g Pu239 in tesutul pulmonar cauzeaza efecte acute fatale intr-o
perioada cuprinsa intre 55 si 412 zile postexpunere. Doza in plamani se situeaza in domeniul 4000
14000 rad.
Dozimetrie interna
Timpul efectiv de injumatatire
teff = tr x tb /(tr + tb)
unde
tr = timpul de injumatatire radioactiv
tb = timpul injumatatire biologic
Constanta efectiva de eliminare
eff = r + b
unde
r = constanta de dezintegrare = 0,693/t1/2
b = constanta de eliminare biologica - 0,693/tb

Doza echivalenta, doza efectiva, doza efectiva angajata

Doza echivalenta:
HT = RWRDT,R
HT = doza echivalenta in tesutul T
WR = factorul de pondere al radiatiei R
DT,R = doza absorvita in testul T datorita radiatiei R
Doza efectiva:
E = TWTHT
E = doza efectiva
WT = factorul de pondere corespunzator tesutului T
HT = doza echivalenta tesutul(rile) T
Doza efectiva angajata:
T =k

m
E(50) = TWTHT(50) + W re min der =

H T (50)

T =1
T =k

T =1

E(50) = doza efctiva angajata

WT = factorul de pondere corespunzator tesutului Ti pana la Tj
mT = masa tesutului remainder TK pana la T1
Wreminder = 0,05 (factorul de pondere al tesutului remainder)
Omul de referinta:
Varsta = 20-30 ani
Greutate = 70 Kg
Inaltimea = 170 cm
Consum de apa = 2,2 litri/zi
Debitul de aer inspirat = 1,2 m3
Urina = 1400 ml
Fecale = 135 grame
In corpul uman exista aproximativ 1013 celule
In omul de referinta se gaseste aproximativ 140 g potasiu.,din care 125 nCi K40 rezultind 0,25
mrem/saptamana (13 mrem/an) pentru intreg corpul.
In plus daca se folosesc substituenti ai sarurilor de sodiu se mai adauga 15 mrem/an.

Factorii de pondere ai radiatiilor1(ICRP 60)

Tipuri si domenii de enrgie2

Factorul de pondere al radiatiei, WR
Fotonii, toate energiile
1
3
Electronii si mionii, toate energiile
1
Neutronii, <10 kev
5
10 keV pana la 100 keV
10
100 keV pana la 2 MeV
20
2 MeV pana la 20 MeV
10
>20 MeV
5
Protonii, altii decat protonii de recul,
5
energii>2 MeV
Particulele alfa, fragmente de fisiune, nuclee
20
grele
1
Valorile sunt date pentru radiatia incidenta pe corpul uman ,iar pentru emisia provenita de la
surse icorporate de la sursele insele
2
Alegera valorileor pentru alte tipuri de radiatii este discutata in Anexa A a Publicatiei ICRP 60.
3
Excluzand electronii Auger emisi de radionuclizi legati de ADN.

Factorii de ponderare pentru tesut conform cu ICRP 60

Tesut sau organ

Gonade
Maduva osoasa hematopoietica
Colon
Plaman
Stomac
Vezica urinara
San
Ficat
Esofag
Tiroida
Piele
Suprafata oaselor
Restul organelor si tesuturilor(remainder)

Factorii de ponderare pentru tesut WT

0,20
0,12
0,12
0,12
0,12
0,05
0,05
0,05
0,05
0,05
0,01
0,01
0,05

Doza echivalenta efectiva totala si doza echivalenta totala intr-un organ

sau tesut este suma dozelor efective provenite din expunera externa si interna

Pozitiile relative ale produsilor rezultati

din diferite procese nucleare

- cedat

He3 primit

primit

d primit

t primit

p primit

n cedat

Nucleul original

t cedat

d cedat

cedat

He3 cedat

n primit
+ cedat

p proton
alfa
captura
electronica

p cedat
neutron
t tritiu(H3)
+ pozitron

d deuteron
- beta

Acest tabel se foloseste impreuna cu Tabelul Periodic al Eelementelor pentru a se determina

descendentii si parintii unui izotop.
De exemplu: se stie ca 238Pu este un emitor alfa. Schema de dezintegrare alfa ne indica ca
numarul de masa scade cu 4 (din 238 devine 234) si numarul atomic Z scade cu 2 (din 94 devine
92). Elementul cu numarul atomic Z = 92 este Uraniu. 238Pu se dezintegreaza in 234U.
Un alt exemplu: se stie ca 36Cl este un emitator beta. Schema de dezintegrare pentru beta ne
indica ca numarul de masa ramane constant in timp ce numarul atomic Z creste cu 1 (din 16 devine
17). Elementul cu numarul atomic Z = 17 este Argonul. 36Cl se dezintegreaza in 36Ar.
Radioactivitatea
A
ZX

Z= numarul atomic (numarul de protoni)

X= elementul
A=numarul de masa (suma dintre numarul de protoni si numarul neutroni)

Moduri de dezintegrare
Alfa
Beta minus
Beta plus (pozitron)
Captura electronica

A
ZX
A
ZX
A
ZX
A
ZX

A-4
Z-2X
A
Z+1X
A
Z-1X
A
Z-1X

+
+ + +

Ecuatia dezintegrarii radioactive: At = A0e-t

unde:
At - este activitatea dupa timpului t
A0 - este activitatea initiala
- constanta de dezintegrare si este 0,693/t1/2
t - este timpul de dezintegrare
Raportarea datelor radiologice

Pentru activitatea minima detectabila (AMD) se foloseste formula:

AMD =

k 2 + 2k RB t S + B Eff (1 + t S + B / t B )
t S + B Eff

k(pentru 95%) = 1,645

tS+B
=
timpul de masurare al probei
tB
=
timpul de masura al fondului
RB
=
viteza de numarare a fondului
Eff
=
eficacitatea detectorului (exprimata in zecimale)
RS+B =
viteza de numarare a probei
Daca timpul de masura al fondului si al probei este de 1 minut si fondul este masurat in DPM,
activitatea minima detectabila va fi:
AMD =

2,71 + 4,65 R B Eff

Eff

Daca timpul de masura al fondului este de 10 minute, timpul masura al probei de 1 minut si fondul
este masurat in DPM, activitatea minima detectabila va fi:
AMD =

2,71 + 3,45 R B Eff

Eff

Daca timpul de masura al fondului si al probei este de 1 minut si fondul este masurat in CPM,
activitatea minima detectabila va fi:
AMD =

2,71 + 4,65 RB
Eff

Daca timpul de masura al fondului este de 10 minute, timpul masura al probei de 1 minut si fondul
este masurat in CPM, activitatea minima detectabila va fi:
AMD =

2,71 + 3,45 R B
Eff

Eficacitatea detectorului

Se calculeaza eficacitatea detectorului dupa cum urmeaza:

Eficacitate = CPM / DPM
CPM = impulsuri pe minut;
DPM = dezintegrari pe minut;
Calculul legii de atenuare cu inversul patratului distantei

Aceasta lege pune la dispozitie o cale simpla de a calcula expunerea datorata unei surse
gamma punctiforme la distante diferite.
Debitul Expunerii1 x D12 = Debitul Expunerii2 x D22
Unde
Debitul Expunerii1 = debitul expunerii masurat sau cunoscut;
D12
= Distanta de la sursa pana in punctul in care s-a masurat sau se stie
debitul expunerii;
Debitul Expunerii2 = Debitul expunerii in punctul in care vrem sa-l calculam;
D22
= distanta de la sursa la punctul in care vrem sa calculam debitul
expunerii ;

Factorul de corectie pentru doza superficiala

Echivalentul de doza personal superficial HP(0,07) este raportat separat de echivalentul de doza
prsonal in profunzime. Echivalentul de doza personal in profunzime este suma echivalentilor de
doza personali in profunzime datorati expunerii la radiatii gamma si neutroni. Echivalentul de doza
personal superficial se aplica la fotoni de energie joasa si la radiatii beta. Particulele alfa nu sunt
incluse in echivalentul de doza personal superficial.
Obligativitatea evidentierii HP(0,07) apare in momentul in care este indeplinita conditia:
Valoarea _ masurata _ cu _ fereastra _ det ectorului _ deschisa
1,2
Valoarea _ masurata _ cu _ fereastra _ det ectorului _ inchisa
Aceasta in cazul in care se foloseste un detector cu posibilitatea deschiderii ferestrei.
Calculul timpului de lucru sau stationare in cazul expunerii externe

Se imparte valoarea masurata la locul de munca la nivelul operational stabilit pentru zona
radiologica respectiva.
Exemplu: - nivelul operational stabilit pentru zona radiologica respectiva este
H*(10) = 10 Sv/h,
- programul de lucru normal pentru zona radiologica considerata este de 7 ore pe
zi.
- valoarea masurata a debitului echivalentului de doza ambientala la locul de
munca este H*(10) = 40 Sv/h.
Rezulta timpul de lucru = 10(Sv/h) : 40(Sv/h) x 7h = 1,75h
Calcularea constantei gamma pentru o sursa de activitate A

Unde

= E(en / )aere/W

= constanta gamma (Rcm2 / hA)

= debitul fluentei fotonilor (/cm2h)

E
= energia fotonilor gamma (MeV)
(en / ) = grosimea masica a aerului (g/cm2)
e
= sarcina electronului (C)
W
= cantitatea medie de energie necesara producerii unei perechi de ioni in aer (eV)

Calcularea debitului fluentei fotonilor () proveniti de la o sursa gamma punctiforma

= AY/4 r2

unde:

= debitul fluentei fotonilor (Y/cm2-h)

A = activitatea sursei (dez/h)
Y = randamentul de emisie al fotonilor ( / dez)
r = distanta pana la sursa punctiforma (cm)
Calcularea debitului expunerii (X) provenite de la o sursa gamma punctiforma

X (R/h) = A / r2
= constanta egala cu debitul expunerii (R/h la distanta de 1m per Ci)
A = activitatea sursei in Ci
r = distanta pana la sursa in metri (m)

Calcularea debitului dozei in aer (D) provenite de la o sursa beta punctiforma

D = 300 A / d2
Unde:
D = debitul dozei absorbite (rad/h)
A = activitatea sursei in Ci
d = distanta de la sursa in picioare (feet, 1m = 3,2808ft)
Calcularea debitului expunerii (X) pentru o sursa gamma liniara

X(R/h)
Unde:

= AL / R x tg-1(L/R)
=
AL=
R =
L =

debitul expunerii (R/h) la distanta de 1m per Ci

Activitate pe unitatea de lungime (Ci / m)
distanta fata de sursa liniara in metri
lungimea sursei liniare in metri
Calcularea debitului expunerii (X) pentru o sursa in forma de disc

X(R/h)
Unde:

= Aa x ln[(L2 + R2) / R2]

=
Aa =
L =
R =

R/h la distanta de 1m per Ci

Activitate pe unitatea de arie (Ci / cm2)
diametrul suprafetei sursei in forma de disc in cm
distanta fata de suprafata sursei in forma de disc in cm

6CEN

Ecuatia 6CEN poate fi folosita pentru a calcula debitul expunerii in R/h la 31cm pentru
surse punctiforme de radiatii X si cu energii cuprinse intre 70keV si 2MeV:
R/h la 31cm = 6CEN
Unde:
C = Ci de material radioactiv
E = energia fotonilor in MeV
N = abundenta fotonului (exprimata in zecimale)

Calcularea Radioactivitatii Aeropurtate (radionuclizi de viata lunga)

CS = RN / (V x x SA x CE x CF)
Unde
CS = concentratia activitatii (activitatea volumica) la sfarsitul prelevarii probei
RN = viteza de masurare neta (fara fond)
V = volumul probei
= eficacitatea detectorului
SA = factorul de autoabsorbtie
CE = eficacitatea de colectare pe detector
CF = conversia din dezintegrari pe unitatea de timp in activitate

Calcularea Radioactivitatii Aeropurtate (radionuclizi de viata scurta)

CS = RN / [V x x SA x CE x CF x (1 e-tS) x (e-td)
Unde
tS = timpul de masurare al probei
td = timpul scurs de la sfarsitul timpului de prelevare al probei pana la momentul inceperii
masurarii probei
Monitorarea Radioactivitatii Aerului
Concentratia Radioactivitatii in Aer

Concentratia Radioactivitatii in Aer reprezinta activitatea raportata la unitatea de volum de aer

(activitate volumica) si poate fi exprimata in dpm / m3 , Ci / mL , sau Bq / m3. O alta cale de a
exprima concentratia radioactivitatii in aer ca risc relativ este prin utilizarea Limitei Derivate a
Concentratiei radionuclizilor in Aer (LDCA).
CPM _ proba
Eficacitate(CPM / DPM )

DPM

Ci

= 2,22 106 DPM

1 DPM / m3

= 4,5 10-13 Ci / ml

1 Ci / ml

= 2,22 1012 DPM / m3

Becquerel (Bq)

= 1 dez/s

DPM / m3

Ci /ml

Bq / m3

CPM
Eficacitate(CPM / DPM ) xVt (Volumul _ total _ al _ probei ) m

CPM
6

Eficacitate 2,22 10 DPM

Ci V T (Volumul _ total _ al _ probei )ml

CPM
Eficacitate 60 DPM
Bq

V T (Volumul _ total _ al _ probei ) m

Limita derivata a concentratiei unui radionuclid in aer

Simbol : LDCA
Unitate de masura in SI : Bq/m3
Relatii de transformare :
1 LDCAj = 1 LAIj,inh
unde
j este radionuclidul considerat

1
1

= 4,16 x 10- 4 LAIj,inh

2000 1,2

2000 [h/an] reprezinta numarul de ore lucrate in camp de radiatii (contaminare aeropurtata) de un
angajat expus profesional timp de un an ;
1,2 m3/h - cantitatea medie de aer care trece prin plamanii unui om timp de o ora
1 LDCAj =

0.02
1
1

h j ,inh 2000 1,2

pentru populatie ET 1 mSv per an de unde LDCA

10 3
0,8 8760 [h j ,inh ]

unde
8760 [h/an] reprezinta numarul de ore dintr-un an ;
0,8 m3/h - cantitatea medie de aer (in stare de somn si veghe) care trece prin plamanii unui om timp
de o ora
Concentratia Radioactivitatii in Aer

Pentru a calcula Concentratia Radioactivitatii in Aer avem nevoie de viteza de numarare si volumul
total al probei de aer.
- Activitatea probei se obtine impartind viteza de numarare la eficacitate.
- Volumul total de aer al probei se obtine inmultind debitul de prelevare cu timpul de prelevare al
probei.
- Concentratia radioactivitatii in aer se obtine impartind activitatea probei la volumul de aer
prelevat.
- Valoarea obtinuta se compara cu LDCA.
- In conditii normale de radioprotectie valoarea concentratiei radioactivitatii nu trebuie sa
depaseasca 1 LDCA.
- Daca se imparte 1 LDCA la valoarea concentratiei radioactivitatii determinata la locul de munca
rezulta fractiunea din zi in care expusul profesional isi poate desfasura activitatea in conditii
normale de radioprotectie.
Exemple de calcul ale contaminarii aeropurtate

La calculul contaminarii aeropurtate, in zona de lucru s-a prelevat timp de 2h cu un debit de

0,056632 m3/min. Proba astfel prelevata a fost trimisa spre analiza laboratorului de dozimetrie care
a determinat 36 dpm de Pu239.Care a fost concentratia radioactivitatii in aer exprimata in Ci/ml si
dpm/m3 ?
1. Activitatea probei in Ci, se obtine prin impartirea valorii in dpm la 2,22106 dpm/Ci.
36 dpm / 2,22106 dpm/Ci = 1,6 10-5 Ci
2. Volumul total prelevat se obtine inmultind debitul de prelevare al probei cu timpul de prelevare.
- S-a utilizat dispozitivul de prelevare rapida timp de 2h la debitul de 0,056632 m3/min.
2h x 60min / h x 0,056632 m3/min = 6,79584 m3 = 6,79584 106 ml
3. Concentratia radioactivitatii in aer exprimata in Ci/ml se obtine astfel:
1,6 10-5 Ci / 6,79584 106 ml = 2,4 10-12 Ci/ml
4. Concentratia radioactivitatii in aer exprimata in dpm/m3 se obtine astfel:
36 dpm / 6,8 m3 = 5,3 dpm/m3

Ecranarea campurilor de radiatii gamma

FRACTIA DE RADIATIE CARE TRECE DE ECRAN

VALORI ALE GROSIMII DE INJUMATATIRE ALE ECRANELOR

NUMARUL DE STRATURI DE GROSIMI DE INJUMATATIRE

Utilizarea (citirea) graficului:

Se da: O sursa de 60Co cu debitul dozei ambientale 1,2mSv/h la 30cm.
Se cere: numarul de straturi de grosimi de injumatatire pentru a reduce debitul dozei ambientale la
50Sv/h la 30 cm.
Impartiti 0,05 mSv/h la 1,2 mSv/h = 0,042
Se localizeaza valoarea de 0,042 pe axa verticala si se deplaseaza pe orizontala pana cand
intersectati graficul, apoi din punctul de intersectie coborati pe verticala pentru a gasi numarul de
grosimi de injumatatire corespunzatoare. Aceasta valoare este aproximativ 4,6 grosimi de
injumatatire.
Grosimea ecranului dintr-un anumit material necesara reducerii debitului dozei ambientale la
50Sv/h se obtine inmultind grosimea de injumatatire pentru materialul ales functie de energia
Co60, cu numarul de grosimi de injumatatire obtinut mai sus.

Valorile grosimilor de injumatatire (cm) ale debitului de doza in diferite materiale in functie
de energia fotonilor

10 100
keV
6,56
0,03

100 500
keV
10,83
0,50

1 MeV

1 1,5 MeV

Beton
12,05
13,64
Pb (plumb)
1,31
1,88
DU (deuterura de
0,02
0,22
0,56
0,98
uraniu)
W (Wolfram)
0,02
0,38
0,87
1,15
Otel (Fe)
0,36
2,73
3,45
3,78
Sn
0,08
1,92
3,27
3,68
Al
0,44
9,78
10,94
12,32
Apa (H2O)
33,83
26,15
28,71
31,07
Aceste valori au fost obtinute folosind coeficientii de atenuare masica NIST.
Factorul buildup este inclus.

1,5 2
MeV
14,41
2,12

> 2 MeV
19,65
2,62

1,12

1,17

1,39
4,10
4,17
13,12
31,88

1,62
4,41
4,88
17,50
57,75

Ecranarea campurilor de neutroni

FRACTIA DE NEUTRONI CARE TREC DE ECRAN

VALORI ALE GROSIMII DE INJUMATATIRE ALE ECRANELOR

NUMARUL DE STRATURI DE GROSIMI DE INJUMATATIRE

Se da: O sursa de neutroni cu energia de 5 MeV are debitul fluentei de 12 000 n/cm2s la 30cm.
Se cere: care este numarul de straturi de grosimi de injumatatire care reduc debitul fluentei la
40 n/cm2s la 30 cm.
Impartiti 40 n/cm2 s la 12 000 n/cm2 s = 0,0033
Localizati valoarea de 0,0033 pe axa verticala si deplasati-va pe orizontala pana cand intersectati
graficul, apoi din punctul de intersectie coborati pe verticala pentru a gasi numarul de grosimi de
injumatatire corespunzatoare. Aceasta valoare este aproximativ 8,3 grosimi de injumatatire.
Grosimea ecranului dintr-un anumit material necesara reducerii debitului fluentei la 40 n/cm2s se
obtine inmultind grosimea de injumatatire pentru materialul ales functie de energia neutronilor
considerati cu numarul de grosimi de injumatatire obtinut mai sus.
Valorile grosimilor de injumatatire (cm) ale fluxurilor de neutroni rapizi

Energia (MeV)
Polietilena (PE)
Apa (H2O)
Beton
Sol

1
3,7
4,3
6,8
8,8

5
6,1
6,9
11
14,3

10
7,7
8,8
14
18,2

15
8,8
10,1
16
20,8

Calcule de ecran
Calcularea grosimii ecranelor pentru neutroni

Unde:

I = I0e-Nx
I = debitul fluentei neutronilor dupa strabaterea ecranului
I0= debitul initial al fluentei neutronilor
= sectiunea eficace pentru neutroni a ecranului in cm2
N = numarul de atomi dintr-un centimetru cub de material utilizat ca ecran
x = grosimea ecranului in cm

Calcularea grosimii ecranelor pentru radiatii gamma

Geometrie buna (fascicul colimat)

I = I0e-x
Unde:
I = debitul fluentei fotonilor dupa strabaterea ecranului
I0= debitul initial al fluentei fotonilor
= coeficient de atenuare liniar
x = grosimea ecranului in cm
Geometrie proasta (fascicul necolimat)
I = BI0e-x SAU I0e-en x
B = factor buidup
en = coeficientul de absorbtie liniar
Grosime de injumatire (grosimea de semiatenuare) = ln2/
Grosime de deciatenuare = ln10/
F = transmitanta = I/I0 sau F = e-x

Calcul simplificat de grosimea ecranului

Aceste calcule se vor verifica prin masurari radiologice.

I = debitul fluentei electronilor dupa strabaterea ecranului
I0 = debitul initial al fluentei electronilor
n = numarul de grosimi de semiatenuare sau deciatenuare
I = I00,1n pentru grosimi de deciatenuare
I = I00,5n pentru grosimi de semiatenuare

Materiale utilizate ca ecran

= oricare
= materiale cu Z mic cum ar fi materiale plastice sau aluminiu

= materiale cu Z mare, cum ar fi plumbul

amestec de emitatori -/ = primul strat este format din materiale cu Z mic urmat de un strat format
din materiale cu Z mare
n
= primul strat este format din materiale cu un continut bogat de atomi de hidrogen in
molecula (precum polietilena PE), pentru termalizare; apoi absorbanti de neutroni cum ar fi
cadmiu, bor, litiu, hafniu; iar ultimul strat format din materiale cu Z mare pentru ecranarea
radiatiilor gamma.

Calcularea factorului de transmisie F pentru ecranarea unui generator de radiatii X

F = Pd2 / WUT (BCF)

P = debitul dozei ambientale maxim admis (Sv/saptamana)
d = distanta pana la punctul de masura
W = mAmin/saptamana
U = factorul de utilizare
T = factorul de ocupare
BCF = factorul de conversie pentru fascicul (R/mAm2)

Fractiunea de activitate rmas

Dezintegrarea radioactiva (diagrama semilogaritmica)

Numrul de timpi de injumatatire

A0 = At/e-t
ln 2 0,693
unde timpul de njumtire este T1/2 =
=

Ecuaia dezintegrrii radioactive este:

sau t = [ln(At/A0)]/(-)

At = A0e-t

sau

Exemplu de utilizare:
Se d: 10 mCi de P32 cu timpul de njumtire de 14.3 zile
Ce se cere:
activitatea dup 125 de zile
Se determin numrul de njumtiri care au loc n perioada dat prin mprirea nr. de zile la
timpul de njumtire: 125/14.3=8.74. Localizm 8.74 pe abscis i din graficul funciei gsim
valoarea ordonatei, n cazul nostru valoarea este de aprox. 0.002. nmulim valoarea activitii
iniiale cu 0.002. Aadar activitatea dup 125 de zile este de 0.02 mCi (20 Ci).
Ghid pentru activitile de suprafa.Tabel extras din DOE 5400.5 i Anexa A al LANL RPP
Contaminarea fixat total permis de suprafa (dpm/100 cm2 )

Radionuclidul

medie

maxim

nefixat

226

Ra,

100

300

20

224

Ra,

1000

3000

200

Grup III: U-natural, 235U, 238U, i produii de

dezintegrare asociai, emitori

5000

15000

1000

Grup IV: emitori i/sau emitori (radionuclizi

cu scheme de dezintegrare altele dect emisia sau
fisiune spontan cu excepia 90Sr i elementele de mai
sus)

5000

15000

1000

Tritiu (la suprafa i subsuprafa)

N/A

N/A

10000

Grup I: elemente transuranice,

228
Ra, 228Th, 230Th, 231Pa
Grup II: Th-natural,
U, 232Th

232

90

Sr,

126

I,

125

131

I,

129

I,

227

I,

133

I,

223

Ac,
Ra,

Anexa D din 10CFR835 ref. la contaminarea superficial

Nuclidul

Nefixat
(dpm/100cm2)

Total (fixat+nefixat)
(dpm/100 cm2)

U natural, 235U, 238U, i produii de

dezintegrare asociai

1000

5000

alfa

alfa

20

500

U,

200

1000

emitori i/sau emitori (radionuclizi

cu scheme de dezintegrare altele dect
emisia sau fisiune spontan cu excepia
90
Sr i elementele de mai sus)

1000

5000

beta/gamma

beta/gamma

10000

10000

elemente transuranice, 226Ra,

228
Th, 231Pa, 227Ac, 125I, 129I
Th natural, 232Th,
126 131 133
I, I, I

90

Sr,

223

Ra,

228

Ra,

224

Ra,

230

Th,

232

Tritiu n compui organici,

suprafee
contaminate cu tritiu, ap tritiat, sau
aerosoli de metale tritiate

Folosirea instrumentelor de msur

1. Alegerea dozimetrului i a detectorului se face n funcie de izotopul de msurat (dac acesta

este cunoscut).
2. Verificarea valabilitii vizei metrologice de pe aparat i a integritii acestuia indic operarea
n parametri funcionali.
3. Se verific bateria.
4. Se verific funcionarea cu ajutorul unei surse test (verificarea poate da informaii att din
punct de vedere funcional ct i din punct de vedere al performanei aparatului).
5. Se determin factorul de corecie asociat izotopului.
6. Se determin activitatea minim detectabil (AMD).
7. Se compar AMD a aparatului cu criteriile de msurare .
8. Dac instrumentul sau detectorul nu ndeplinesc una din condiiile de mai sus, se schimb
instrumentul sau detectorul (sau se schimb/ncarc bateriile) sau se modific tehnica de msurare
astfel nct aparatul s ndeplineasc criteriile de msurare.
9. Se efectueaza i se arhiveaz msurarea.

Alegerea instrumentelor de msur

Pentru:
-Expunere/Debitul dozei absorbite (fotoni): Camer de ionizare, GM cu energie compensat (peste
40 keV), construite din material plastic echivalent esutul uman
-Debitul echivalentului de doz (neutroni): Contor cu trifluorur de bor cu moderator de
polietilen, detector de neutroni sau protoni de recul (detector Rossi, scintilator lichid plastic,
scintilator din sulfur de zinc plastic)
-Activitate /: Contor proporional, GM, scintilator plastic
-Activitate : Contor proporional, scintilator cu sulfur de zinc, contor proporional cu aer,
detectori cu semiconductori din siliciu, scintilator din plastic
-Activitate i : Contor proporional, scintilator din sulfur de zinc plastic, scintilator din
plastic, detectori cu semiconductori din siliciu
-Activitate : NaI, CsI
-Spectroscopie de raze X: Si(Li)
-Spectroscopie :
HPGe, HgI, CsI
-Spectroscopie :
gril, detectori cu semiconductori din siliciu
-Spectroscopie :
scintilator din plastic, detectori cu semiconductori din siliciu

Radionuclidul
H-3
C-14
Cl-36
Ca-41
Mn-54
Fe-55
Co-60
Ni-59
Ni-63
Sr-90
Nb-93m
Nb-94
Mo-93
Tc-99
Ru-106
Ag-108m
Ag-110m
Sb-125
I-129
Cs-134
Cs-137
Ba-133
Ce-144
Eu-152
Eu-154
Eu-155
Ho-166m
U-234
U-235
U-238
Pu-238
Pu-239
Pu-241
Am-241
Cm-242
Cm-244

Timp de
njumtire
(rotunjit)
1,2E+01
5,7E+03
3,0E+05
1,0E+05
8,6E-01
2,7E+00
5,3E+00
7,5E+04
1,0E+02
2,9E+01
1,6E+01
2,0E+04
3,5E+03
2,1E+05
1,0E+00
1,3E+02
7,0E01
2,8E+00
1,6E+07
2,1E+00
3,0E+01
1,1E+01
8,0E-01
I,3E+01
8,6E+00
4,8E+00
1,2E+03
2,5E+05
7,0E+08
4,5E+09
8,8E+01
2,4E+04
1,4E+01
4,3E+02
4,5E-01
1,8E+01

Emisii
EC
EC,
EC, X
-,
EC, X
IT, X
-,
EC, X
-,
EC,
-,
-,
-,
-,
EC, X,
-,
EC, -, X,
-, X,
-, X,
-, X,
, X
,

, X

, X,
, X
, X

Metoda de detecie
Scintilator lichid
Scintilator lichid
Scintilator lichid
Scintilator lichid
Spectrometrie gamma
Spectrometrie X sau scintilator lichid
Spectrometrie gamma
Spectrometrie X
Scintilator lichid
Debitmetru beta sau scintilator lichid
Spectrometrie X sau scintilator lichid
Spectrometrie gamma
Scintilator lichid sau spectrometrie X
Spectrometrie de masa
Spectrometrie gamma (descendent: 106Rh)
Spectrometrie gamma
Spectrometrie gamma
Spectrometrie gamma
Spectrometrie X
Spectrometrie gamma
Spectrometrie gamma (descendent 137mBa)
Spectrometrie gamma
Spectrometrie gamma
Spectrometrie gamma
Spectrometrie gamma
Spectrometrie gamma
Spectrometrie gamma
Spectrometrie alfa
Spectrometrie gamma
Spectrometrie gamma
Spectrometrie alfa
Spectrometrie alfa
Scintilator lichid
Spectrometrie alfa
Spectrometrie alfa
Spectrometrie alfa

Activitatea specific

Activitatea specific (Ci/g) = 3.578 E5/(T1/2masa atomic) unde T1/2 este exprimat n ani.
1an = 365 zile = 8760 ore = 5.25 E5 minute = 3.15 E7 secunde

Radiaii caracteristice a celor mai des ntlnii radionuclizi

Aceste tabele indic primul descendent cu tipul de dezintegrare corespunztor, energia n keV i
abundena relativ. Sunt listate doar cele mai abundente energii (pt. dezintegrrile cu mai mult de
trei nivele energetice exceptnd nivelele energetice specifice identificrii radionuclidului; valorile
energetice sunt rotunjite pn la cel mai apropiat keV).

Activitatea specific i nivelele de radiaii a celor mai des ntlnii radionuclizi

Expunerea la radiaii n mR/h la 30 cm considerdu-se surse punctiforme (dimensiuni

micrometrice) pentru cei mai des ntlnii radionuclizi.

1000 = 1mm = 0.03937 inches

100 se pot discerne cu ochiul liber
50 nu se pot discerne cu ochiul liber

Activitatea (n dpm) pentru surse punctiforme (dimensiuni micrometrice) pentru oxizii

diverilor izotopi.

Not: activitatea msurat va fi ntotdeauna mai mic dect cea calculat datorit efectului de
autoecranare.

Calculul activitii (n dpm) pentru oxizii diverilor izotopi.

1. Volumul particulei este V=1/6 d3

2. Se utilizeaz valoarea densitii oxizilor izotopilor luate din tabele standardizate (ex. handbook
de fizic sau chimie)
3. Masa particulei este
M=Vdensitate
4. Activitatea particulei este
A=Mactivitatea specific
5. Corecia activitii unei particule aflate sub form de oxid: masa molecular a Pu238 este 238,
activitatea oxidului trebuie simplificat prin raportul (R) dintre masa molecular a oxidului i masa

molecular a Pu238. nmulind activitatea calculat cu 238/270 obinem activitatea oxidului

particulei.
6. Transformarea activitii n dpm se efectueaz prin nmulirea activitii (Ci) cu 2.22E12
Exemplu: pentru un diametru de 10 al unei particule de dioxid de Pu238
dpm=VMAR2.22E12
V=1/6d3 (d la 10 este de 0.001cm) = 5.236E-10 cm3
M=Vdensitatea (11.46g/cm3) = 6E-9 g/cm3
A=Mactiv. spec. (17.1 Ci/g) = 9E-8 Ci
dpm=9E-8 Ci 2.22E12 dpm/Ci = 200 777 dpm

Pentru particulele mai mari de 1, diametrul aerodinamic este aproximativ egal cu diametrul fizic
nmulit cu rdcin ptrat din densitate. n exemplul nostru, diametrul fizic de 10 are un
echivalent diametru aerodinamic de 34 (111.461/2). Acest aspect trebuie luat n considerare n
cazul monitorizrii sau prelevrii de mostre de aer.

Densitatea a diverse materiale n g/cm3

zpad
0.2
apa

1.0

gresie

2.7

cedru

0.4

linoleu

1.2

marmur

2.7

brad

0.5

policarbonat

1.2

titan

3.5

stejar

0.7

PVC

1.3

fier

7.8

hrtie

0.9

pmnt (mpachetat)

1.5

oel

7.8

polietilen

0.9

nisip

2.2

bronz

8.2

apa

1.0

beton

2.4

alam

8.4

cauciuc

1.1

aluminiu

2.6

cupru

8.8

hrtie

0.9

sticl

2.6

plumb

11.4

polietilen

0.9

granit

2.7

wolfram

19.6

Msuri primare n caz de urgen

Oprirea i Securizarea operaiunilor din zon. Se securizeaz (dac este posibil) activitatea
cauzatoare.
Anunarea celorlali din zon n timpul evacurii. Nu se caut persoane posibil disprute la
aceast etap a operaiunilor de urgen.
Izolarea sursei radioactive de ctre persoane calificate.
Minimizarea expunerii individuale i a contaminrii. Controlarea fiecrui punct de acces din
zon (dac este posibil).
Securizarea ventilaiei nefiltrate. Evaluarea condiiilor radiologice i comunicarea cu personalul
responsabil cu controlul ventilaiei.

Prioritile controlului radiologic n urgenele medicale

Primul ajutor va acordat numai de ctre persoane pregtite corespunztor. Ordinea prioritilor
este: salvarea de viei omeneti, securizarea bunurilor i ulterior controlul mprtierii contaminrii.
Identificarea traumelor majore: se vor lua n considerare urmtoarele aspecte pentru a discerne o
leziune grav de una minor.
Leziuni la nivelul craniului (de la baza gtului ctre vrful capului)
Pierderea cunotinei
Dezorientare
Convulsii
Pierderea senzaiilor
Pierderea funciilor motorii
Membre n unghiuri anormale
Amputaii
Arsuri (chimice, termice sau datorate radiaiilor)
Orice arsur pe o suprafa mai mare dect cea a unei palme
Inhalarea de substane toxice
Hemoragii puternice
Ritm respirator anormal
Primul ajutor n caz de accidente n zone radiologice:
Protejeaza-te pe tine insuti : orice salvator va lua n considerare debitul dozei ambientale i
contaminarea aeropurtat.
Victima va fi nsoit n permanen.
Salvatorul nu va mica victima dect n cazul unui pericol iminent (foc, explozie, cmp de
radiaii).
Dac victima trebuie micat, aceasta va fi tras de ambele mini sau de ambele picioare.
Primul ajutor se va acorda numai de catre persoane calificate.
Solicitarea de ajutor (verbal, telefonic, etc) se va face fr a prsi victima dect dac este strict
necesar.
Salvatorul se va asigura c personalul medical de urgen cunoate localizarea precis a locului
accidentului; pt. siguran, va trimite o persoan n ntmpinare.
Locul accidentului va fi eliberat pentru a asigura accesul personalului medical.
Msurtorile radiologice se vor face ncepnd cu victima.
Orice obiect care este cauza accidentului va fi monitorizat.
Salvatorul va oferi toate informaiile necesare personalului medical (ce s-a ntmplat, cum, cnd,
amplasarea telefonului i a punctelor de acces, indicaii referitoare la zonele n care victima este
contaminat, precum i valoarea contaminrii).
Riscuri asociate instalaiilor nucleare

Reactoari nucleari: produi de fisiune (-,), produi de activare (-,), elemente transuranice (,,), neutroni (n timpul funcionrii)
Acceleratoare: radiaii de frnare, fotoneutroni, fotoni, protoni, produi de activare (-,), debitul
dozei echivalente are valoarea maxim la nivelul intei.
Generatoare de radiaii X: radiaia primar (rad.X nemprtiat), radiaia secundar (rad.X
mprtiat, n general de pacient), scurgeri (radiaii X n locul respectiv, altele dect fasciculul
primar).
Medicin nuclear: cele mai mari doze se primesc n timpul eluiei radioizotopilor i la
staionarea lng pacient ().
Procesarea deeurilor radioactive: contaminarea surselor de ap potabil (,-), expunere
profesional n timpul manipulrii.

Schema de dezintegrarea a 232Th

212

Bi se dezintegreaz 64% n 212Po i 36% n 208Tl

Schema de dezintegrare a Radonului (din schema de dezintegrare a 238U)

218

Po se dezintegreaz 99.98% n 214Pb i 0.02% n 218At

Bi se dezintegreaz 99.98% n 214Po i 0.02% n 210Tl
210
Bi se dezintegreaz ~100% n 210Po i 0.00013% n 206Tl
214

Schema de dezintegrare a 238U (pn la 218Po)

234m

Pa se dezintegreaz 99.87% n 234U i 0.13% n 234Pa