Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ghidul nostru nu a stiut sa ne explice decat ca mormintele apartin unor perioade diferite, si ca nu
toate sunt in acelasi dialect, si nu apartin in moc cert acelorasi influente. Fiind un simplu paznic,
si credincios, vorbind limba romana destul de rar (in comunitate se foloseste limba tatara sau
turca, in functie de origini) binevoitorul nostru prieten nu are decat scoala strazii dupa spusele
sale. Asa ca nu ne-a putut oferi explicatii. In schimb, ne-a oferit amabilitate, si ne-a ingaduit sa
facem poze. Cate am poftit.
Cu scuzele de rigoare, a trecut mai departe in a ne explica procesul de ablutiune, care la
construirea moscheii a implicat si sarcofagul roman de mai jos:
Spalarea rituala, se facea pe rand, de catre membrii congregatiei, atat ca un semn de egalitate
intre ei, cat si ca un semn de egalitate inaintea lui Allah.
Curatenia este un semn de respect reciproc, dar mai ales in fata divinitatii, ne-a explicat mai
departe paznicul, aratandu-ne intr-o pantomima vie modul in care se face spalarea, si motivele
acesteia.
Muzeul Callatis
Cercetare
Istoric
Personal
Muzeul de Arheologie Callatis Mangalia este o instituie public de cultur aflat n serviciul
societii, care colecioneaz, conserv, cerceteaz, restaureaz, comunic i expune, n scopul
cunoaterii, educrii i recrerii, mrturii materiale i spirituale ale existenei i evoluiei
comunitilor umane din zona Mangaliei, din perioadele: neolitic, greac, roman i romanobizantin.
Muzeul de Arheologie Callatis Mangalia pune la dispoziia publicului vizitator o variat ofert
cultural, ncepnd cu exponatele aflate n expoziia muzeului i terminnd cu monumentele
arheologice aflate n zona municipiului Mangalia.
Astfel, n expoziia de baz a muzeului, publicul vizitator poate remarca numeroase fragmente
arhitectonice (coloane, capiteluri, arhitrave, frize cu metope, cornie cu bucranii etc), vase
ceramice (amfore, hidrii, kantharos, lekythos), opaie, apeducte, statuete de tip Tanagra, vase din
sticl, stele funerare, inscripii, reprezentri ale unor diviniti, podoabe, bijuterii, monede,
obiecte din metal etc.
Intrnd n muzeu, vizitatorii mai pot vedea vestitul mormnt cu papirus datnd din secolul IV
.Chr., cercetat n anul 1959, restaurat i conservat n cadrul expoziiei de baz a muzeului.
Mormntul fusese acoperit cu trei lespezi de piatr, iar n interiorul su a fost descoperit un
papirus scris n limba greac. Papirusul reprezint cel mai vechi document din ara noastr.
Mormntul era nconjurat de un ring de piatr care se poate observa i astzi.
Tot n cadrul expoziiei de baz a muzeului sunt conservate alte dou morminte datnd din
aceeai perioad.