Sunteți pe pagina 1din 5

Dimensionarea i verificarea zidului de sprijin H=2.

00m
Cap. 1 Predimensionare
55

65

40

55

2.0000

2.0000

80

1.1000

30
1.6000

55

Cap. 2 Date necesare


30deg
beton 25

h 3.10m

q 5

kN
m

kN

balast 18

A1 0.65m

- Unghiul de frecare interna


h - Dimensiunea totala a zidului
balast - Densitatea balastului
beton - Densitatea betonului armat
q - Suprasarcina
f - Coeficient de frecare interna
Ai - Ariile sectiunilor

A2 0.80m

f 0.5

A3 0.88m

A7 0.26m

kN

A4 0.22m

A5 A6
1.40m
0.16m

Cap. 3 Calculul impingerii active a pam mntului - verificarea zidului


la alunecarea pe talpa funda iei
3.1 Determinarea greut ilor i mpingerilor
q

G3
G2
G1
Pq
Pa

G4
P
G6
G5

G7
hka

G1 beton A1 1m 16.25 kN
G2 beton A2 1m 20 kN

G3 balast A3 1m 3kN 18.84 kN


G4 beton A4 1m 5.5 kN
G5 beton A5 1m 35 kN

G6 beton A6 1m 4 kN

qka

hka+qka

ka tan ( 45 )

balast h ka
2

1m 25.097 kN

Pq q ka h 1m 4.498 kN
Pa P Pq 29.594 kN

G7 beton A7 1m 6.5 kN

ka - coeficientul impingerii active


3.2 Coeficientul de siguranta la alunecare se determina cu relatia:
vL

f ( G1 G2 G3 G4 G5 G6 G7)
Pa

1.792

vL 1.3

Cap. 4 Calculul impingerii active a pam mntului - Verificarea stabilitatii zidului


la rasturnare
q

1.8750

Mr

1.4000
G2
0.9833

G3

G1
Pq
1.8750

Pa

G4
0.8750

G6

G5

1.0089

1.8833
M

1.1156

Ms

G7
hka

qka

hka+qka

Sub ac iunea mpingerii active Pa cunoscuta ca punct de aplicare, m rime i direc ie,
zidul se poate roti n jurul punctului M.
Dupa cum se poate vedea in figura de mai sus momentul de r sturnare este dat de
mpingerea activ Pa, iar momentul de stabilitate este de greutatea zidului
b1 0.98m

b2 1.40m

bi - bratul fortelor

b3 1.875m

b4 1.875m

b5 0.875m b7
b6 1.12m
1.88m

ba 1.01m

Coeficientul de siguran la r sturnare se determin cu rela ia


vR

G1 b1 G2 b2 G3 b3 G4 b4 G5 b5 G6 b6 G7 b7
Pa ba

4.516

vR 1.5

Cap. 5 Calculul impingerii active a pam mntului - Verificarea presiunilor pe teren


Ac iunea compus a for elor care ac ioneaz asupra zidului se transmite c tre terenul de
fundare prin intermediul t lpii acesteia. Se face reducerea tuturor for elor n raport cu centrul
de greutate al t lpii.
N - rezultanta for'elor verticale;
M - momentul tuturor for elor n raport cu mijlocul t lpii;
A - aria suprafe ei de rezemare a zidului pe teren; A=B x 1mp
W - modulul de rezisten

0.8797
G2
0.0119

Mr

0.4047
G3

G1
Pq
0.8797
G4

0.1203

0.6668

Pa

G6

G5

Ms

0.8881
G7
hka+qka

0.1204

d1 0.012m

d2 0.405m d3 0.88m

d4 0.88m

d5 0.12m

d6 0.89m

d7
da
012m
0.67m

N G1 G2 G3 G4 G5 G6 G7 106.09 kN
M G2 d2 G3 d3 G4 d4 G6 d6 G7 d7 G5 d5 Pa da G1 d1
2

( 2.5m) 1m
6

A 2m

A 2.0m 1m
pmin

pmax

pmed

W 1.042 m

N
A

N
A

pmin 30.337

pmax 136.427

kN
2

kN
2

pmin pmax

pconv 250

kN

pmed 53.045

kN
2

- conform studiu geo

pmax 1.4pconv
pmed pconv

Concluzie: Zidul ndepline te toate cele 3 cerin e de stabilitate

M 86.856 kN m

Efectul seismic asupra impingerii pamantului

coeficient de seismicitate ce depinde de amplasamentul lucrarii

Ks 0.32

coeficient de reducere a efectelor incarcarilor seismice

0.30

coeficient seismic

Kv 0.5 Ks 0.16

unghiul pe care planul perete-pamant il face cu un plan vertical

7 deg

unghiul facut de suprafata libera a terenului si orizontala

0 deg

unghiul de frecare dintre perete si pamant

10 deg
pam 18

kN

greutatea volumica a pamantului

m
c 15

kN
2

coeziunea pamantului

Kas - coeficientul impingerii active seismice

Kas

( 1 Kv )cos ( ) cos ( )
cos ( ) cos ( ) cos ( ) cos ( )

0.735

sin( ) sin ( )
1 cos ( ) cos ( )

Pas

q h cos ( )
cos ( )

Kas 1m 11.39 kN

Rezultanta impingerii active seismice

Fs1 Ks G1 5.2 kN

Fs5 Ks G5 11.2 kN

Fs2 Ks G2 6.4 kN

Fs6 Ks G6 1.28 kN

Fs3 Ks G3 6.029 kN

Fs7 Ks G7 2.08 kN

Fs4 Ks G4 1.76 kN

Coeficientul de siguranta la rasturnare se determina cu relatia


vRs

( Fs1 b1 Fs2 b2 Fs3 b3 Fs4 b4 Fs5 b5 Fs6 b6 Fs7 b7 )

vRs 1.5

Pas ba

Se verifica

3.755

S-ar putea să vă placă și