I. Stirbulescu C. Georgescu Utilizarea contoarelor electrice CMA aCe iT colectia | electricianului editura tehnicaLucrarea descrie principlile de functlonare si de constructie ale diferitelor tipuri de contoare si ale tarnsformatoarelor de mé- sura aferente, exislente in tar sau provenite din import. Sint pre- zentate schemele de montaj si greselile care se pot face in diferite situatii, metodele de verificare a aparatelor inainte de punerea in functie si in timpul exploatarii. Cartea se adreseazi muncitorilor si tehnicienilor care lucreazi in domeniul montarii, exploatdrii sf verificadrii contoarelor electrice si personalului energetic din intreprinderile industriale. Contro! stiinfific: ing, DORIN MERISCA Prefata Dezvoltarea continud a instalafiilor electroenerge- tice, a construcfiilor civile si industriale din tara noas- trd, cum gi cerinjele gospoddririi mai rationale a energiei eledtrice, au dus la folosirea unui numdr sporit de con- toare electrice si Ja fabricarea unor tipuri mai perfec- Honate de asemenea aparate, corespunzdtoare noilor condi{li de expioatare. A crescut de asemenea numdrul muncitotilor gi tehnicienilor din sectorul energetic si din Intreprinderi care exploaieazd contoare electrice sau prelucreazd datele furnizate de acestea si Sint interesafi Sd cunoascd unele aspecte noi in funcfionarea gi ex- ploatarea diferitelor tipuri de contoare electrice con- struite la noi sau aduse din import. Lucrarea de fad, adresindu-se acestor categorij de cititori, insistd in mod deosebit asupra problemelor le- gate de folosirea contoarelor electrice, de corecta deter- minare a mdrimilor ce sini indicate direct sau pot fi de- duse din inregistrdrile lor. Pe lingé descrierea tipurilor de contoare intilnite curent in exploatare ca si a celor introduse recent, s-au dat indicafii de detaliu privind alegerea celui mai potrivit tip de contor, avindu-se in vedere atit destinatia acestuia, cit si caracteristicile in- Stajafiei in cadrul cdreia va trebui sé functioneze, Sperdm cd in acest mod punem la indemina muncito- rilor §i tehnicienilor electroenergeticieni o lucrare com- pletd din literatura proprie, care sd trateze problemele teorelice gi practice ce se pun in legdturd cu utilizarea contoarelor de curent alternativ. Autorii1. Contorul de inductie In instalatiile electrice de curent alternativ sint uti- lizate practic numai contoarele de inductie, datorita simplitétil lor constructive, costul lor lui redus si sigu- rantel lor in functionare. Va fi analizat, in primul rind cazul contorului monoy . fazat de energie activa, urmind ca mai departe, cind se vor examina celelalte tipuri de contoare de inductie, care nu se deosebesc cu nimic de contorul monofazat din uinctul de vedere al principiului de functionare si care im mare, contin aceleasi parti componente, s& se insiste numai asupra particularitafilor fiecaruia. 1.1. Principiul de functionare Din punctul de vedere al principiului de functionare, contorul de inductie (fig. 1) poate fi asemuit cu un mic motor asincron, cu rotorul in seurtcircuit. Un disc 1, con- struit dintr-un material nemagnetic (aluminiu sau, mai rar, alam& sau cupru), fixat pe un ax vertical 2, formeaza elementul mobil al contorului. Discul contorului se ro- teste sub actiunea unui sistem de doi electromagneti: unul, 3, avind bobinajul legat in serie, iar cel degal doi- lea, 4, in paralel cu circuitul in care se m&soara energia electrica, Fluxurile bobinajelor electromagnetilor induc in dis- cul de aluminiu tensiuni electromotoare care dau nastere la curen{i turbionari. Interactiunea fluxurilor cu curenti turbionari genereaza forte care la rindul lor produc cu- pluri de rotafie, Actiunea magnetului permanent 5 (denu- 5mit si magnet de frinare) asupra discului care se roteste printre polii sdi produce cuplul rezistent, care are drept scop uniformizarea vitezei, el opunindu-se actiunij cu- plului motor. Contorul se regleaza in asa fel, incit viteza de rotatie a discului sa fie in orice moment proporfionalé cu pu- terea de m&surat si deci, intr-un anumit interval de timp, numarul de rotatii ale discului sa fie direct propor- tional cu energia ma&surata in acelas interval de timp. Fig. 1. Schema de principiu a unui con- tor de inductic. Pentru realizarea preciziei in functionare la sarcini 1 P neinductive, contorul este prevazut cu un co i ' in compensator 1,2, Construcfia contorului de inductie Tn fig. 2 este reprezentata vedere. : a generala i eontor de inductie monofazat, pentru ened activa, fa- brieat la uzina Electromagnetica. In cele ce urmeazi se vor descrie principalele lui pér{i componente (mecanis- mul de inregistrare 8 urmind a se analiza separat la 1.2,5,), 1.2.1, Ansambluri si piese cu destinafie generald Soclul, Denumit si fundul cutiei, i ; , soclul (1 — fig, 2 este piesa pe care se fixeaza suportul pentru omatiaeelectromagnetice, cutia bornelor si capacul, El se con- feciioneazd din tabla de otel groasa de 0,7—1,0 mm si mai rar din fonta turnatd; in ultimul timp au inceput sé fie folosite socluri din material plastic. Spre deosebire de soclurile metalice, cele din mate- rial plastic desi au dezavantajul unei rezistente meca- nice mai reduse si al imposibilitatii repararii lor in caz de deteriorare, prezintd jns&, pentru exploatare, avan- tajul cé se curaja usor si nu trebuie sa fie vopsite. Suportul sau sasiul. Se confectioneaza prin matritare din tabla de ofel groasa de 1,5—2,0 mm (2 — fig. 2) si este fixat pe soclu prin suruburi, nituri sau sudat prin puncte. Suportul este zincat sau cositorit pentru a fi protejat impotriva coroziunii. Pe suport se monteaza elementele electromagnetice, lagarele, mecanismul to- talizator si magnetul de frinare. Cutia bornelor. Cutia pornelor 3, este compusa din- ir-un bloc de material plastic, care se fixeazi de soclu prin suruburi. fn bloc sint fixate bornele (placi de alama, cu gauri pentru suruburi, ce servesc pentru fixarea con- ductoarelor). La unele tipuri de contoare, pornele, care se pot de- teriora ca urmare a unor scurtcircuite intre conduc- toare, pot fi inlocuite; la alte tipuri de contoare insa, inlocuirea lor nu este posibild, pornele fiind presate in bloc. Cutia bornelor este prevazuta cu un capac 9, Ce se fixeazd cu ajutorul unui surub special, care permite si- gilarea capacului, astfel incit desfacerea voita a con- ductoarelor prinse in borne nu este posibila decit dupa ruperea sigiliulul. Capacul contorului. Capacul 4, care acoperaé meca- nismul contorului, se confectioneaza din tabla, mai Tar din sticlé incasanta si, in ultimul timp, din material plastic. Cele spuse pentru soclu, in ceea ce priveste ma- terialul folosit, sint valabile si pentru capac. Capacul se fixeaza pe soclu cu ajutorul unor suruburi speciale, de tipul folosit pentru fixarea capacului la cutia_borne- lor, care permit sigilarea capacului de catre D.G.M.S1. (verificare de stat). 8 Pentru a se evita patrunderea prafului in contor, in soclu sau in marginea capacului contorului este practi- cat un glinjulef, in care se introduce o garniturd de cau- clue sau un snur de bumbac impletit, care asiguraé un contact cit mai bun intre capac si soclu. is 1.2.2. Elementu] electromagnetic Blementul electromagnetic este format din cei doi ¢lectromagnefi construiti din tole subtiri de ofel electro- tehnic, nituite si lacuite pentru protejarea lor impotriva coroziunii. Pe electromagnetul 5 se aflé o bobina cu un numir mare de spire (8 000—12 000) din sirma subtire de cupru (diametrul 0,06—0,15mm) izolaté cu email si vonectata in paralel la refea (sau cu secundarul transfor- matoarelor de tensiune), din care cauza infasurarea res- pectivé se numeste bobind paraleld sau de tensiune Reactanja jnductivé a bobinei de tensiune este foarte mare si de aceea curentul care o strabate este foarte mic, de ordinul citorva miliamperi. Este de remarcat ca izolarea cu hirtie sau matase a sirmei din care este exe- cutaté bobina de tensiune nu se practic’, deoarece dat fiind marele numar de spire, aceasta ar conduce la di- mensiuni prea mari ale infasurarii. Pe electromagnetul 6 se aflé o bobinad formata din- ty-un numar redus de spire (circa 20) din sirma cu o sec- {lune destul de mare, prin care trece intregul curent de piel, din care cauz& se numeste bobind serie sau de Pentru fiecare tip de contor, numarul de amperspire (produsul dintre numérul de spire si curentul ce le stra- bate) are o valoare caracteristica, ce trebuie respectata pentru mentinerea caracteristicilor contorului. Sirma cu cate $e executaé bobina serie se izoleazd cu email sau bumbac, sectiunea sa neavind nici o influenté asupra rorectitudinii functionadrii contorului; ea se alege fie mal tn funefie de valoarea curentului ce o strabate, {!- nind cont de yaloarea temperaturii maxime admisibile. 91.2.3, Magnetu] de frinare Confectionati din ofel special, magnetizat puternic (magnetizare ce trebuie si se men{ina timp indelungat), magnefii de frinare 7 se construiesc intr-o mare varie- tate de forme, determinate de necesitatea obfinerii unei actiuni de frinare cit mai mare, la o greutate a magne- tului cit mai mica si a unei confectionari cit mai usoare. Actiunea maxima de frinare se produce atunci cind mag- netul se apropie de marginea discului contorului si se reduce pe m&suré ce magnetul se apropie de ax (de centrul discului). i Pentru a se putea regla viteza de rotatie a discului prin deplasarea magnetului, acesta se fixeazd pe supor- tul (sasiul) contorului prin suruburi, astfel incit el sa se poata deplasa paralel cu discul, apropiindu-se sau de- partindu-se de axul discului, dupa cum dorim sa obtinem o actiune de frinare mai micé sau mai mare. Un al doilea procedeu de modificare a actiunii de frinare consté in folosirea unui sunt magnetic. In acest caz, variatia actiunii de frinare nu se mai obtine prin modificarea pozitiei magnetului in raport cu discul, ci prin modificarea numérului liniilor magnetice de forta ce trec prin disc. Principial, reglajul cu ajutorul suntului { } | 2 = 4 mmm" } fF ete ae Fig. 3. Sunt magnetic. magnetic (fig. 3) se realizeazd dupa cum urmeaza, De magnetul 1 este fixataé o scoaba de alama 2, de care este fixata la rindul ci o lama de fier 3. In lama de fier 3 sint fixate doud suruburi de fier 4. Desi majoritatea liniilor de forté magnetice traverseazi discul, un anu- mit numar de linii de forja trec si prin suntul magnetic (numar relativ mic din cauza rezistentei opuse de cele 19 doud& intrefieruri pe care trebuie sa le str&bata). Apro- pilnd cele doué suruburi 4 de magnetul 1, intrefierurile se micsoreazi, numarul liniilor de forta ce trec prin sunt creste, lar fluxul magnetic din disc scade. In acest fel, prin apropierea suruburilor de magnet, frinarea discu- dul slibeste jar viteza sa creste, Acelasi rationament avati c& prin indepartarea suruburilor de magnet, in- fluenja guntului magnetic scade, fluxul magnetic din dise creste, actiunea de frinare a magnetului este mai puternicd, iar viteza discului va scadea. Exista contoare la, care regiarea actiunii de frinare @ magnetului asupra discului se face combinat: — un reglaj grosier, obfinut prin deplasarea magne- {ului de frinare; un reglaj fin, obtinut prin utilizarea unui sunt magnetic, conform celor aratate mai sus. 1.2.4. Elemeniul mobil si lagdrele sale Elementul mobil si lagaérele sale confin o serie de plese componente si subansambluri, ce se pot distinge $i in fig. 1 dar care sint reprezentate mai in detaliu in fig. 4 si fig. 5. Discul contorului. Discul (fig. 4) se matriteaza in ma- rea majoritate a cazurilor din aluminiu de calitate su- perioaré si la contoarele trifazate se utilizeaza dou sau trei pe acelasi ax. Discul se fixeaz{ pe axul sdu prin presare si, de obicei, prin lipire cu un aliaj de cc- sitor (la contoarele monofazate), sau cu ajutorul unor guruburi fixate in bucse de alama, care se monteazd pe ox (solufia adoptata in special la contoarele trifazate cu doud sau trei discuri), Pentru a se permite determinarea numérulul de rotatii ale discului intr-un anumit interval de timp, marginea acestuia se vopseste cu vopsea rosie, pe o lungime de circa 15mm (reperul discului). La con- tourele moderne, marginea discului contorului este zim- fati sau gradata prin vopsire. Axul, Se confectioneazd uneori din duraluminiu (greu- tate redusti a partii mobile) sau, mai ales in cazul axe- lor lunqi (la contoarele trifazate cu doua sau trei discuri), din ofel calibrat (fig. 4). M1Melcul, surubul fara sfirsit sau snecul. Se confec- tioneazi din alam& si se monteazd pe ax prin interme- diul unei bucse, sau uneori se fileteazi pe ax (fig. 4). Melcul este angrenat cu roata dintaté conducitoare a mecanismului de inregis- trare a energiei consuma- te te transmitindu-i acestuia miscarea discului contoru- lui. Mai rar, la unele ti- puri de contoare, surubul fra sfirsit este inlocuit printr4o roata dintata, modificindu-se in acest caz sistemul de transmite- re a miscdrii de la discul contorului la mecanismul inregistrator (denumit im- propriu astfel, in sensul ca nu inregistreaza grafic va- lorile mdsurate). Numéarul indicat de cif- rele mecanismului de in- registrare al unui contor se numeste indexul conto- rului. 10 Lagdrul _(palierul) _ sue g- perior. Desi la diferitele Fig. 4. Element mobil cu lagare: tipuri de contoare intilni- 1 — disc; 2 — ax; 3 — mele; 4 — etx te apar unele diferente lig de frinate; § — cepectutr inte. constructive de detaliu § — pues cu piatrd si suport specifice, principiul con- 9 — arc spiral; 10 — capacel ee x. . lagir inferior. structiei lagérului supe- rior este acelagi. In fig. 5 este data in detaliu constructia lagdrelor superior si inferior ale unui contor AEG. Capatul superior al axului contorului 1 este gdurit longitudinal, formind ca- mera de ulei 2. Pe capatul acestui ax astfel gaurit se monteazi strins un cépacel de alama 3, avind si el la partea superioara un mic orificiu, prin care trece, de sus in jos, (in camera de ulei) un ac de ofel polizat 4, avind un diametru de 0,5 mm, care este fixat in suportul séu 12 cu wn aliaj de cositor. Suportul acului este introdus intreun orifieciu special practicat in suportul (sasiul) con- torulul gi men{inut in pozitia sa de functionare cu aju- torul unel lame 5 sau, la alte tipuri de contoare, cu aju- torul unel bucse cu piulifa. Viind ferite de praf, lagarele astfel construite pot funciona fara nici un fel de intretinere ani in sir, uleiul din Gamera de ulei intinzindu-se pe suprafata acului si mlesorind frecarea. Dupa ani de functionare, orificiul a; BS \ YW \ Zs s Fig, & Constructia lagaérelor unui contor. 13capacelului de alam, care se fixeaza pe capatul superior al axului si prin care se introduce acul, se uzeaza, lar- gindu-se treptat, astfel incit cu timpul apar vibratii ale discului si ale intregului element mobil, trepidatiile res- pective impiedicind normala funcfionare a contorului. Remediul consté in inlocuirea capacelului de alama, de preferinja cu unul original, la nevoie confectionat in atelier (operatie destul de simpla). Este de remarcat faptul ca lagarul superior repre- zinté o constructie destul de delicataé, din care cauza se impune evitarea deteriorarilor in special in timpul trans- portului si al manipularilor contorului. Lag&rul (palierul) inferior, pivotul sau crapodina. Con- structia lagdrului inferior al elementului mobil al con- torului trebuie s& asigure o frecare minima pe timp in- delungat, din care cauza, pentru obtinerea unui minim de uzuraé a partilor in frecare, pivotul reprezinté unul din cele mai importante si mai delicate subansambluri ale unui contor de orice tip si, oricare ar fi solutia con- structiva aleasd, ea trebuie sa satisfacd dezideratul de mai sus. Lag&rul inferior se fixeazd in suportul (sasiul) contorului fie prin insurubare (cu contrapiulila impo- triva desurubarii de la sine), fie prin introducerea sa intr-un orificiu special] practicat in suportul contorului si mentinut in pozifia sa de functionare cu ajutorul unei lame arcuite 5 (fig. 5.). in corpul lagdrului inferior se g&seste o piatra 6 de corindon, agat, safir sau mai rar, rubin, naturalé sau sinteticd, foarte bine slefuitaé (in general se folosesc pietre de safir sintetic), pe care se roteste impreund cu axul discului contorului un con, la capatul caruia este presaté o bila de ofel 7 bine calité, cu diametrul de 0,8—1,0 mm (dupa tipul contorului). Contactul dintre bild si piatra se face pe o suprafafa de ordinul] citorva miimi de milimetru p&trat, in care scop suprafata bilei trebuie foarte fin lustruita. Soclul pietrei se misc& liber in pivot si este impins in sus de un arc 8 (resort spiral), astfel calculat incit forta sa de impingere sa fie ceva mai mare decit greu- tatea elementului mobil (disc si ax). Arcul serveste la 14 amortizarea socurilor (de pildd in timpu! transportului contorulul), Piesele lag&rului inferior care se uzeazd sint bila si plutra, care, dupdé un anumit numér de ani de functio- nare, trebuie inlocuite. Vune\lonarea lagdrului inferior este condifionata de walitatea pieselor in frecare, cu mentiunea ca cea mai mleh Asperitate a acestora conduce la marirea frecari- Jor, ceea ce influenteazd puternic in rau insdsi functio- narea contorului. Din aceasta cauz’, la montarea pieselor componente ale lagdrului inferior trebuie respectate cu deosebita strictete reguli severe de curatenie: se lucreaza in {n- ctiperi lipsite de praf; piesele in frecare se curdta cu benzina si alcool, fara a fi atinse apoi cu mina; bilele #0 pdstreazd in sticlufe cu ulei special, fara urme de acid; pentru ungere se foloseste cel maj fin ulei de oase. De remarcat ci de minufiozitatea executarii lagéru- lul inferior si de modul in care acesta a fost menajat in timpul transportului contorului, depinde in cea mai mare mésur& felul in care un contor se comporta in timp. 1.2.5. Mecanismu] de inregistrare Nu vom examina in cele ce urmeaza tipurile cu ace gl cu discuri, ci ne vom ocupa numai de mecanismul de inregistrare cu role (fig. 6), folosit in exclusivitate la contoarele moderne. Miscarea discului contorului se transmite prin melcul 7, montat pe axul discului la Poata dintats 2, fixata rigid i axul 3, care, rotindu-se, Yansmite miscarea pinionu- lil 4 Acesta este angrenat OU rath dinjata 5, fixata ri- (id pe axul 6, care, rotindu- fe, Wransmite miscarea pinio- nilul 7, angrenat cu roata aiarniy ki, meet de prima roll eu Gifre 9, fiind asezate pig ¢, ii Tareatee liber pe axul 70, pe care sint a8 nace ae inserasezate tot liber si celelalte role (un contor are cincj sau gase role; contoare cu un numar mai mic de role nu se mai fabrica). Pe suprafetele cilindrice ale rolelor sint 10 cifre (de la 0 la 9). Fiecare rola are pe o parte 20 de dinti, iar pe cea de-a doua parte o nervura speciala formind 2 dinti. Exceptie face numai prima rola din dreapta 9, care in locul celor 20 de dinti are fixata roata dintata 8. La ro- tafia discului contorului, roata dintata 8 si prima rola 9 se misc& neintrerupt. Pe axul 117, paralel cu celelalte axe (3, 6 si 10), sint asezate liber o serie de pinioane de transmisie intermediaraé 72, al céror numér este cu unu mai mic decit num&rul rolelor contorului asezate liber pe axul 10. Aceste pinioane au o forma speciala, fiecare avind cite 6 dinti, si anume: 3 dinfi lungi, normali, cit 1a- timea pinionului si 3 dinti mai scurti, acoperind numai circa 60°/) din latimea pinionului, incepind din extrema sting (sensurile dreapta-stinga se considera privind fig. 6 in fafa). Aceste pinioane speciale, la care dintii lungi alterneazi cu cei scurfi (unul lung — unul scurt) sint astfel aranjati pe axul 71, prin piese de distanta, incit intotdeauna intre doua role de pe axul 10 este in- tercalat cite un pinion de pe axul 17, de asa maniera, incit fiecare pinion intermediar este cuplat rigid in par- tea stingé cu cite o rola, prin intermediul celor 20 de dinti pe care acestea ii au in partea dreapta. Ori de cite ori prima rola din dreapta (care prin in- termediul transmisiilor mentionate este cuplata rigid cu discul contorului, rotindu-se deci ori de cite ori se ro- teste acesta), face o rotatie completa (360°), nervura sa speciala, formind cei 2 dinti din partea stinga, actioneaza asupra pinionului intermediar alaturat, rotindu-l cu 2 dinti (120°). La rindul sau, pinionul actioneaza cu pat- tea stingd a dintilor sai asupra rolei din stinga, pe care o roteste cu 2 dinti, adicd cu 10% dintr-o rotatie comple- ta, deci cu o cifraé. Rezulta ci rola a doua din dreapta va face o rotatie completa atunci cind prima rol& din dreap- ta se va roti de 10 ori, caz in care insa si rola a treia din dreapta se va roti cu 2 dinti (din cei 20), deci cu 36°. Lucrurile se petrec in mod analog si cu celelalte role ale mecanismului de inregistrare, indiferent de numarul lor, 16 astfel inclt orice rola se va roti de un numéar de 10 ori mal mare decit rola din stinga sa. Rolele se acopera cu un cadran (placuja) avind ori- ficll (forestre) ovale sau dreptunghiulare (cite un ori- flelu pentru fiecare rola), prin care se poate vedea numai (ile © Giri a fiecdrei role. Rolele cu cifre se toarna, sub jieslune, dintr-un aliaj de cositor, sau se preseazd din material plastic. Mecanismele de inregistrare cu role sint foarte prac- {lee in exploatare, dar cer o executie extrem de ingri- {t, In special in privinta rolelor cu cifre si a pinioane- lor Intermediare, in caz contrar apaérind blocarea conto- rulul, Remarcim c& mecanismul expus mai sus prezinta inconvenientul cresterii. frec&rii, datoritaé rotirii co willente a mai multor roe, situalie de care trebuie sa se {ini seama la studierea si reglajul contorului- Asupra semnificatiei cifrelor indicate de mecanismul (le inregistrare se va reveni intr-unul din capitoleie ur- milloare, ardtindu-se aici numai ca diferenta dintre doud Indicafii ale contorului este un num&r proportional cu numéarul de rotajii efectuate de catre discul contorului in intervalul de timp resp 1.2.6, Dispozitivele de reglare ale contoarelor Inainte ca un contor si fie sigilat de caétre D.GMS.I1. pentru a fi montat in instalatie, el trebuie reglat in ve- derea corectei lui functionari, adica a corespondentel dintve energie inregistrata de el si energia real consu- math (sau produsa). Compensatorul (regulatorul) de faza (v. fig. 1). In ca- vul contorului monofazat de energie activa, viteza de Yolaiie a discului contorului trebuie sa fie direct propor- {onalli cu puterea activa P=U-Icosq: la defazajul de J0", fwetorul de putere si puterea activa sint egale cu yoro, deel discul contorului nu trebuie s& se roteasca. Roltitea diseului contorului intr-un sens sau altul la cos qe 0 arati c& in contor decalajul celor doud fiuxuri care tree prin disc este diferit de 90° (mai mare sau mai mic). i? § — Willisnron contoarelor electricePentru a se realiza o functionare corecté a contorului la sarcini neinductive, se folosesc diferite dispozitive (in functie de tipul contorului), cuncscute sub denumirea generala de compensatoare de fazd. Un dispozitiv foarte cunoscut, folosit in acest scop mai ales la tipurile mai vechi de contoare, consta intr-o placa de cupru, care se asaza in intrefierul din electro- magnetul derivatie prin care trece fluxul de dispersie. Existenta lamei de cupru in calea fluxului de dispersie modifica faza fluxului util. Prin modificarea distantei cu care placa de cupru este introdusa in intrefier, se poate ajunge la imobilitatea completa a discului (la cos p=0), realizindu-se astfel corecta fumctionare a contorului. O alté metoda utilizata consta in sudarea pe electro- magnetul infasurarii serie a unor spire in scurtcircuit, din sirma de cupru. Indepartarea unora din spirele existente sau adéugarea unor spire suplimentare modifica defa- zajul dintre cele doud fluxuri care trec prin d Dez- avantajul acestei metode consta in faptul ca reglajul este nepractic, necesitind fie sudarea, fie taierea de spire. O metoda foarte raspinditaé in special la contoarele moderne este bobinarea pe electromagnetul infasurarii serie a doua, trei spire din sirma groasa de cupru, la ca- paétul cdrora se sudeaz& o bucla de nichelina, pe care se poate deplasa un cursor cu surub. Prin deplasarea curso- rului de-a Jungul buclei se modificd rezisten{a acesteia, reducind sau majorind in acest mod actiunea spirelor asupra electromagnetului. Compensatorul frec&rii. La orice contor apar o serie de frecari in timpul functionarii (in lagdre, in mecanismul de inregistrare, frecairi ale elementului mobil cu ae- rul etc.), Mai ales in cazul sarcinilor mici, rezistenta opusa de frecari miscarii discului este mare in raport cu actiunea elementului electromagnetic, astfel incit apare necesara construirea unor dispozitive care s4 compenseze frecarea creind o mica fora suplimentara care acjioneaza asupra discului si echilibreazaé forta de frecare, aceasta 18 — ~#2#=«7©7] Ciiar In lipsa curentului din bobina serie. Forja pe care © dexvoltt compensatorul frecarii trebuie sa fie egala HO Cova mai mare decit forta de frecare. © prim metoda de compensare a frecarii consta in wutubarea unui survb de ofel in electromagnetul bo- iat aralel, Daca prin insurubarea sau desurubarea Aeowll suru, pozilia sa devine nesimetricd fata de cor- fill polului, liniile de for}a din capetele surubului devin Heslmetrice, actionind asupra discului spre partea in care gurubul iese mai mult in afara. © alt’ metoda de compensare a frecdrii consta in awezarea sub polul electromagnetului derivatie — asi- matric fat&é de aceasta — a unei placi de cupru, in care ea i in disc, apar curenti, care, acfionind reciproc cu euren{il din disc, dau nastere unei forte necesare com- ponsirit frecarii. Dispozitive pentru evitarea mersului in gol al conto- yului, Compensatorul frecarii, actionind asupra discului Gontorului, poate provoca o slaba rotire a acestuia, chiar 1 lipsa sarcinii (mersul in gol al contorului). Pentru evi- Fig. 7. Cirlig de frinare. Mersului in gol al contorului (situatie care creaza iat! Hemulfumiri consumatorilor), se folosesc mai multe procedee, Th ti, 7% se observa cum pe axul contorului 2, este fikat un eirlig de frinare 3, denumit si stegulet (confec- ” 19tionat din sirma de ofel), in timpul rotiril discului 2, cir- ligul de frinare trece pe ling o limba speciala de ote! 4 fixaté pe bobina de tensiune 5. fn momentul in care cirligul de frinare se gdseste in fata limbii magnetizate, atractia lor reciprocé este maxima si poate fi astfel re- glata, incit sa impiedice mersul in gol al discului adica, in lipsa sarcinii, sd opreasca rotatia discului, invingind actiunea compensatorului frecdrii. Asupra acfiunii cirligului de frinare si indirect asupra sensibilitatii contorului, se poate actiona, prin modifica- rea distanfei dintre cirligul de frinare si limba magne- tizataé, aceasta fie prin modificarea lungimii cirligului, fie prin indoirea limbii magnetice de ofel. in locul cir- ligului de frinare, pentru evitarea mersului in gol, in discul contorului se executé un mic orificiu rotund, cu diametrul de circa 3 mm (la unele construcfii in disc sint practicate doud mici orificii). In momentul in care orificiul trece pe sub polul electromagnetului infasurarii paralel, discul se opreste (prin modificarea repartitiei curenfilor indusi in disc de fluxul util), Procedeul de mai sus prezinté un dezavantaj esential, si anume acela c& nu permite reglajul sensibilitajii contorului; daca diametrului orificiului (prin strunjirea interioara a orifi- ciului), marirea sensibilitatii nu este in nici un fel posi- bila. O alta metoda pentru evitarea mersului in gol consta fn folosirea pe disc a unei mici pete de vopsea, in com- pozitia cdreia intra fier, astfel incit, aceasta vopsea fiind atrasé de magnetul permanent, discul — in lipsa curen- tului de sarcind — se opreste. Sensibilitatea contorului poate fi marita la nevoie, prin raézuirea unei parji a aces- tei pete de vopsea: Dispozitive pentru blocarea mersului inapoi al con- torului. In toate cazurile in care este posibila o schimbare de sens in circulatia energiei electrice, se foiosesc con- toare electrice avind libertatea de a functiona numai intr-un singur sens, sensul normal, adicé acela care co- respunde sensului de rotatic al discului contorului, in- 20 Sageaté (contoare cu mersul inapoi infrinat). i unor astfel de contoare este simpla, constind area la contoarele obisnuite a unui dispozitiv te fi confectionat chiar intr-un atelier simplu uti- e@ impiedicd discul contorului de a se roti in vers celui normal. $i contoare special construite, la care discul fe roti in ambele sensuri, dar la care miscarea dis- transmite la rolele mecanismului de inregis- numai in cazul in care sensul de rotafie al discului punde sensului normal (contorul nu poate deci de- lac&é discul sau se invirteste invers). cazurile in care circulatia energiei in ambele sen- este normald, se folosesc doua contoare identice, “\livele de blocare si schema de montaj permitin- acestora sé functioneze intr-un singur sens (unul faj&é de celalalt), astfel incit si fie posibila inre- ‘@a corecta a schimbului de energie in punctul res- fiecare din cele doua contoare inregistrind numai Ce a circulat in sensul libertatii sale de functio- | in aceste cazuri este absolut indiferent dac& di itivul de blocare actioneazé asupra discului sau asu- mecanismului de inregistrare, toate cele de mai sus falabile atit pentru contoarele de energie electrica cit si pentru contoarele de energie electric& reac- 1 Tn cazurile in care circulatia energiei in sens contrar in mod accidental si nedorit, si, in consecinta, sint mtoare numai pentru un singur sens de circu- glel, este preferabil s& se foloseasc& contoare discul sé se poata roti liber in ambele sensuri, vil de blocaj actionind numai asupra mecanis- inregistrare. Este cazul tipic al consumatorilor jerii de condensatoare pentru ameliorarea artifi- ictorului de putere, la care supracompensarea i si la care rotirea inversa a discului con- rgie electric& reactiva indicd tocmai apa- ipensdrii (circulatia energiei electrice reac- jumator catre sistemul energetic). al1.3, Descrierea diferitelor tipuri de contoare de inductie 1.3.1. Contoare irifazate pentru energie eleciricd activa Contoare cu trei elemente active. Aceste contoare, a céror functionare se bazeaza pe metoda ae misma & puterii cu trei vattmetre, se folosesc jn instalatli cela trice de joasd tensiune dezechilibrate, cu palru co. ee un ax comun sint montate doud sau trei clseury asupra carora actioneaza separat trei elements aoa Actiunile acestor trei elemente se insumeazd icara axei comune, astfel incit mecanismul de inreg Fig. 8. Contor trifazat de energie electricd activa, 22 indicé energia totalé consumata. Fiecare element activ este format dintr-o bobina de tensiune si una de curent, conform celor aréitate la descrierea contorului monofazat. Fiecare din cele trei bobine de tensiune este conectat& intre una din faze si conductorul neutru, iar fiecare din cele trei bobine de curent este strabatuta de curentul corespunzind unei faze (acelei faze, la care este conec- fatd bobina de tensiune corespunzdtoare elementuluj ac- tiv respectiv). Contoare cu doud elemente active. Aceste contoare, a cdror functionare se bazeaz{ pe metoda celor doua wattmetre (schema lui Aaron), se folosesc in instalatiile trifazate fara conductor neutru (de regula in instalatiile de inalta tensiune)- Cele doua elemente active ale unui astfel de contor actioneaza fie separat asupra unui disc, ambele discuri fiind montate pe acelasi ax, fie ambele asupra unui disc comun. in ambele cazuri, mecanismul de inregistrare indicé energia totala consumatd. Fiecare bobina de tensiune este conectata intre una din fazelo ex- treme si faza din mijloc, iar fiecare bobina de curent este strébatutaé de un curent corespunzind celui al fazei extreme la care este conectaté bobina de tensiunc a ele- mentului activ respectiv. In fig. 8 se poate vedea un contor de energie electric&d activa, cu trei elemente propulsoare, ce poate fi folosit tn refelele trifazate, in montaj direct. 1.3.2, Contoare pentru energia electricdé reactiva Contoare pentru misurarea energiei electrice reac- tive fn cazul curentului monofazat, Contoarele monofa- vale pentru masurarea energiei electrice reactive se ca- nacteriveaza printr-o constructie mai complicataé denatura 8 modifice configuratia conexiunilor interne al contoru- lu, Datorita atit acestui fapt cit si faptului cd determinarea consimulul de energie electricd reactiva intereseaza prac- lic numa{ pe consumatorii industriali alimentati cu ener- gie electrict prin retele trifazate, contoarele monofazate penttu energia reactiva sint utilizate in cazuri foarte rare. Contoare pentru ma&surarea energiei electrice reac- ve in cazul curentului trifazat. Pentru masurarea ener- 23giei electrice reactive in retelele trifazate se folosesc, pe jing& contoarele obisnuite pentru. mésurarea energiei electrice active adaptate prin modificarea schemei de le- gatura a circuitelor lor (autotransformatoare, rezistente adifionale etc.), si contoare special construite, destinate numai m&sur&rii energiei reactive. Modificérile insd nu pot fi facute decit in laboratoare speciale si necesita re- etalonare. Prin diferite constructli intilnite (de pilda contorul cu doud elemente active cu infasurari serie divizate, cu folosirea a trei curenti sau a doi cureti, contorul cu doua elemente si defazare la 60° etc.}, se realizeaza intre ten- Fig. 9. Contor trifazat de energie electr cA reactiva (cu capacele scoase). 24 siune si fluxul produs de c&tre bobina de tensiune, un unghi de defazaj avind o valoare de 0° in loc de 90°. Contoarele speciale pentru mdsurarea energiei elec- trice reactive in retelele trifazate sint variante ale conto- rului monofazat pentru energia electricé reactiva si se construiesc cu doud sau cu trei elemente propulsoare. in circuitele trifazate, unde cele trei tensiuni sint de- calate intre ele cu 120°, se poate obfine cu usurinta ten- siunea auxiliaraé necesaraé pentru determinarea energiei electrice reactive. Acest fapt usureaza considerabil con- structia contoarelor de energie electrica reactiva, metoda fiind foarte raspindita in practica. Modul de conectare al acestor contoare va fi aratat in capitolul special destinat schemelor de montaj ale contoarelor electrice. In fig. 9 se poate vedea un contor trifazat de energie electricd reactiva, cu trei elemente propulsoare, ce poate fi folosit in retelele trifazate, atit in montaj direct cit si in montaj semidirect (v. subcap. 1.4), 1.3.3, Contoare pentru tarif multiplu Contoarele cele mai des folosite din aceas!4 categorie sint cele pentru dublu tarif, pe care le intilnim atit in executie monofazata cit si in execufie trifazata (fig. 10). Schema de principiu a unui mecanism de inregistrare pentru dublu tarif rezulta din fig. 11. Aceste contoare se folosesc practic numai pentru energia electrica activa (cele pentru energia electrica reactivd, se intilmesc ex~- trem de rar) si difera de contoarele obisnuite numai prin constructia mecanismului de inregistrare, prevdzut cu dona serii de role cu cifre 1 si 2, care nu functioneaza in acelasi timp, ci pe rind, conform pozitiei ocupate de axul 3, ce transmite miscarea la o serie sau alta de role; acest ax poate ocupa una din cele doud pozilii posibile, sub influenta unui electromagnet special 4, al caérui intre- rupator de actionare este ccomandat de caétre un ceas special de comutare. Agregatul de masura (contor-ceas de comutare) se regleazi dupa dorint&, in aga fel ca, in functie de nece- sitatile impuse de alura curbei de sarcind a sistemului energetic si legiferate prin prevederile tarifare in vi- 254 Fig. 10. Contor wu dou& cadrane*, pentr pent u dublu tarif energia elec- tricd reactiva. Fig. 11. Schema de principiu a contorului pentru dublu ta- rif, pentru energie electricd activa: 1 gi 2 — cele doua serii de role; 3 — ax de actionare a_rolelor; 4 — electromagnet sub influenta earula se mised axul; goare, un sistem de role sa inregistreze energia consu- mata intre anumite ore ale zilei (de pild& numai in timpul orelor de virf de seara sau numai in timpul orelor golu- lui de noapte), iar cel de-al doilea sistem de role sa inre- gistreze energia consumata in restul orelor. In mod obisnuit, contoarele pentru dublu tarif sint prevazute cu o micd sdgeata care, jn orice moment, este indreptat& catre sistemul de role in functiune in momen- tul respectiv (zeigerul). 1.3.4. Contoare cu indicator de maxim Contorul cu indicator de maxim are, in afara de me- canismul obisnuit de inregistrare a energiei, si un dispo- zitiv special — indicatorul de maxim — care permite de- terminarea celei mai mari puteri medii pentru o anumild perioada de inregistrare (de regula de 15 min), absorbita (debitata) in intervalul de timp dintre doua aduceri con- secutive ale indicatorului de maxim respectiv la pozitia zero (dari la zero). Funclionarea indicatorului de maxim rezult& din in- sisi schema constructiei sale (fig. 12). Rotija dinjata 1, care se gaseste in permanenla cuplatd, printr-un sistem de angrenaje, cu axul contorului, Je 6 SK, We : y ocupa in orice moment una din cele doua pozifii posibile, dupa cum pir- 4 ghia 2 — la capatul careia ea este fixata si care are o posibilitate de rotire in jurul axei 3, la care este fi- xat cel de-al doilea capit — se gd- | seste fie sub influenta resortului 4, EG hhc fie sub influenta electromagnetului, Bi 5 cind forta de atractie invinge ten- siunea resortului 4. Fig, 12, Schema de Rotita dintaté 6 se invirteste li- principiu a unui in- ber pe axul 7, angrenindu-se cu ro- dicator de maxim. tita dintata 7 in tot timpul in care pirghia 2 se gaseste sub influenta electromagnetului 5, revenind automat la pozitia de repaus cind stiftul 8 atinge opritorul 9, de indaté ce angrenarea dispare, iar’ roala din{ata 6 se gaseste exclusiv sub influenta resortului. 70. 27In jurul aceluiasi ax 7 se poate si acul indicator 11, care este condus de catre stiftul 8 si care, datorita fap- tului c& se roteste cu o usoara frecare, ramine fixat la po- zifia corespunzind deplasdrii maxime a stiftului 6 care, de cele mai multe ori, este realizat sub forma unui ac indi- cator conducdtor, mai mic ca lungime decit acul indica- tor condus 11, care este acul indicator propriu-zis si care se roteste in fafa cadranului divizat 12. Acul indicator 11 poate fi adus la pozifia initiala (po- zitie punctata), adicé dat Ja zero, numai prin actionarea unui dispozitiv care se poate sigila si care se afla fixat la cap&tul axului sau de rotatie. Electromagnetul se afld conectat (deci rotile dinate 1 si 6 se afl angrenate) o perioada de 15 min, dupa care electromagnetul este deconectat pentru o perioada de timp de ordinul citorva secunde, timp in care rotifa din- {ata 6 revine sub actiunea resortului 10 la pozilia de re- paus (cu stiftul 8, atingind opritorul 9), iar apoi ciclul se repetdé. Comanda de deconectare a electromagnetului 5 este data de ceasul de contact, care in constructiile obis- nuite nu face corp comun cu contorul cu indicator de maxim. Deviatia maxima a acului indicator este astfel proportionala cu cea mai mare putere medie de 15 min ce a fost absorbita prin contorul respectiv in intervalul din- tre doua aduceri la pozitia zero a indicatorului de maxim respectiv. Desi in Romania se folosesc exclusiv contoare cu in- dicator de maxim avind o perioada de inregistrare de 15 min, exista si contoare cu indicator de maxim a caror perioadi de inregistrare poate fi alta (30 min de pilda si mai mult); de cele mai multe ori, prin modificdri mi- nime ale unor anumite piese (sau inlocuirea lor), perioada de inregistrare poate fi modificaté in anumite limite si trepte. Se construiesc contoare cu un singur cadran (meca- nism de inregistrare) si un singur indicator de maxim, cum si cu doud cadrane (indexuri) si un singur indicator de maxim; cele mai raspindite sint contoarele cu dublu cadran (cu doua indexuri) si dublu indicator de maxim (fig. 13). 28 Fig. 13. Contor ,,cu dublu cadran 5 maxim“, dublu indicator detn fig. 14 este reprezentat cadranul unui indicator de maxim. Se disting: indexul contorului 1, acul conducator 2, acul condus 3, scara gradata si orificiul (sub forma de cesitatea construirii contoarelor cu indicator de maxim totalizatoare sau insumatoare, care permit determinarea exacta a puterii maxime absorbite de un consumator ali- geata) prin care se poate vedea discul contorului). mentat cu energie electric prin mai multe racorduri A Un contor totalizator este prevazut cu cite un cadran si un indicator de maxim pentru fiecare alimentare (ca- dranele si indicatoarele de maxim extreme) si cu douad cadrane si doua indicatoare de maxim (cele centrale) care se referaé la intregul consum, diferentiat pe doud perioade ale zilei. In fig. 15 este reprezentat un astfel de contor totalizator. In alte constructii, contorul totalizator este prevazut cu sase cadrane si sase indicatoare de maxim, cite douad pentru fiecare alimentare (cele extreme), si cite doua pen- tru intregul consum (cele centrale), astfel incit, atit pu- terile cit si energiile sint diferentiate pe doud perioade ale zilei, atit pentru fiecare alimentare cit si pentru total. Fig. 14. Cadranul unui indicator de maxim. 1.3.5. Conloare tolalizatoare (insumatoare) La consumatorii alimentafi cu energie electrica prin mai multe racorduri, determinarea energiei totale consu- mate se face destul de simplu, prin insumarea energiilor indicate de agregatele de masura montate pe fiecare ra- cord, operatie posibila chiar in cazul in care intereseaza consumul de energie electrica diferenjiat pe mai multe perioade ale zilei (de obicei pe doud perioade ale zilei). in privin{a determinarii puterii maxime absorbite apar insa dificultati serioase, datorita faptului cé puterile medii maxime indicate de catre indicatoarele de maxim mon- tate pe fiecare racord pot sé nu fie simultane {si nu sint in mod normal simultane). Din acest motiv a aparut ne- ig. 15. Contor totalizator. co 3Folosirea acestui aparat este condifionata de: ; — o distanté acceptabila intre cele doua alimentari (pentru a nu fi necesare circuite secundare mai lungi de- cit cele admise); } _— folosirea unor transformatoare de masu @ avind ri- guros aceleasi caracteristici pentru fiecare din cele doua alimentéri (in caz contrar ar fi necesara folosirea unor aparate special comandate, al céror mecanism de cea- sornicarie ar fi calculat exact {inind cont de valorile reaie ale transformatoarelor de mdsurd, pe cele doud alimen- tari, solu{ie care practic nu se intilneste, deoarece schim- barea caracteristicilor transformatoarelor de curent sau de tensiune pe una sau pe ambele alimentari ar face con- torul inutilizabil). 1.3.6. Contoare de suprasarcina Contoarele de suprasarcina, de virf sau de surplusuri, cunoscute si sub numele de contoare de depasire sau pen- tru energie depdsitd, nu se mai folosesc ca atare in Ro- mania, in actuala reglementare tarifara, Prezentarea lor in lucrarea de fata este justificaté de faptul ca acest tip de contor este inca intilnit in exploatare, fiind folosit drept contor cu simplu cadran. Un astfel de contor este prevazut cu douad cadrane (doua sisteme de role cu cifre), unul masurind energia total consumata, iar cel de-al doilea masurind numai acea parte din energia totald, consumata la puteri ce de- pasesc o anumita valoare la care a fost reglat contorul (in limitele sale de reglaj). La acest contor, energiile indi- cate de cele douad cadrane nu se insumeaza niciodata. In exploatare, astfel de contoare se mai intilnesc la noi, fo- folsindu-se numai indexul pentru consumatia totala $i, pentru evitarea oricdror confuzii (exista tentafie de a se confunda. cu un contor cu dublu cadran), se obisnuieste $A se acopere cu vopsea opacd geamul cadranului ce in- dic& energia consumata cu puteri depdsite. 32 1. . Contorul cu platd prealabild In fara noastra acest contor a fost folosit numai in mod experimental. El permite alimentarea cu energie electric&é numai dupa introducerea unei monede in con- tor, bineinfeles putindu-se introduce o data mai multe monede (de obicei pind la 99 de bucati). Avantajul pentru intreprinderea furnizoare al folosirii acestui tip de con- tor consta pe de o parte in aceea ca numai dupa efectua- rea pla{ii consumatorul poate beneficia de energia elec- tricd, iar pe de alta parte permite reducerea personalului necesar pentru efectuarea citirilor si emiterea chitante- lor. Desi folosirea contorului cu plata prealabild ar fi avantajoasa pentru cazul consumatorilor departati de se- diul intreprinderii si ar elimina litigiile ce apar in urma schimbarilor neanuntate ale locatarilor, el nu s-a putut extinde datorit&é executiei sale mai complicate si datorita greutatilor ce apar la schimbarea monedei sau la modifi- carea pretului energiei electrice (folosirea unor monede speciale ar da posibilitatea falsificarii lor). 1.3.8. Ceasuri de comutare si contact Prin ceas de comutare se injelege aparatul care trans- mite unui contor, prevazut cu sisteme de inregistrare di- ferentiate pentru diferitele perioade ale zilei, comanda de comutare de pe un sistem de inregistrare pe altul, la ore- lo stabilite. Ceasul de contact este aparatul care, din sfert in sfert (le ora, intrerupe pentru citeva secunde alimentarea elec- lYomagnetului, servind la angrenarea indicatorului de Maxim cu axul discului contorului. In mod obisnuit, ambele functii sint contopite intr-un #ingur aparat, cunoscut sub numele de ceas de comulare ‘W/ Contact (fig. 16). _ Se mentioneaza ca, pentru contoarele cu dublu cadran {fra indicator de maxim, se folosesc aparate avind doar folul de ceasuri de comutare. Este de remarcat ca, pentru ca functionarea ceasurilor ‘omutare si contact sa nu fie influenfata de eventuala Tupere a tensiunii sau de variatiile acesteia, actio- “Hy Willitarea contoarelor clectrice 33.Fig. 16, Ceas de comutare si contact. narea mecanismului se face cu arc (numai remontarea fa- cindu-se automat, cu ajutorul unui mic motor electric; gratie arcului, ceasul poate functiona chiar in lipsa ten- siunii, maximum 48 h). Dupa cum se vede din fig. 16, ceasurile de comutare si contact nu au ace obisnuite ci sint prevazute cu un cadran (impartit in 24 de diviziuni corespunzatoare ce- lor 24 h ale unei zile, numerotate) care se roteste, ora exact& fiind aratata de un ac fix. Comutarea la orele do- rite este realizata cu ajutorul asa-numifilor cdldrefi care, prin intermediul unor piese speciale, sint solidarizati cu cadranul (prin insurubare), in dreptul orelor care intere- seaza. La acelasi ceas de comutare si contact exista ca- 34 ldrefi de mai multe forme, dupa operatia pe care fiecare 0 are de executat. Prin constructia lor, ceasurile de comutare si contact moderne permit o astfel de reglare incit in cea de-a sap- tea zi a sAptaminii (ziua de odihna) sdse functioneze in permanenté cu tariful cel mai scazut, nemaifacindu-se comutirile obisnuite din zilele de lucru. In felul acesta se permite aplicarea unui tarif mai stimulativ pentru marii consumatori industriali, care pot functiona mai ra- tional din punctul de vedere al sistemului energetic, fara a mai fi necesare doua deplasdri sdéptaminale ale perso- nalului de exploatare a agregatelor de masura ale intre- prinderii furnizoare de energie electricd, la consumatorii care doresc sa lucreze in ziua de odihna, in vederea re- glarii ceasului de comutare si contact. 1.3.9. Maxigraful Un astfel de aparat functioneazé dupa principiul in- dicatorului de maxim, inscriind pe o diagrama puterile medij realizate la finele anumitor intervale de timp egale, de obicei 15 min. Diagrama este trasata pe o hirtie speciala (hirtie cu barit), cu ajutorul unei penife speciale terminate cu un Virf de argint, si este formata dintr-o serie de linii para- lele echidistante, cite una pentru fiecare sfert de ora, lun- gimea fiecdrei linii fiind proportionala cu puterea medie din sfertul de ora respectiv. 1.3.10. Fotomaxul Hste un tip de aparat care permite fotografierea pe hir- tle de film, la anumite intervale de timp, a indexului unui vontor. In general se face cite o fotografie pe ord, apara- {ul find dotat cu un sistem de iluminare propriu, ce func- \loneazi automat numai in momentul fotografierii. Aparatul prezinta avantajul ci se pot obfine un anu- mit Interval de timp citiri orare corecte ale unui contor (cind exista dubii asupra calitatii citirilor de pilda), insa prezinta& inconvenientul unor operatii destul de laborioa- 8 35se: control zilnic, developare, citirea negativului cu oglin- da, efectuarea diferentelor dintre indexuri, transforma- rea acestor diferenje in energii (puteri medii) prin in- mulfirea lor cu constanta rezultanta a contorului. 1.3.11. Contoare de pierderi Cind la un consumator, masurarea energiei furnizate la tensiune inalt&é se face pe partea de joasd tensiune, este necesaré cunoasterea energiei pierdute in transfor- matorul de putere si eventual in linia de distributie, pen- tru a o adauga la aceea masuraté de contoare. Aceste pierderi sint de doua feluri: Pierderi proporfionale cu pdiratul curentului: — pierderi active, datorite rezisten{ei liniei si infasu- rarilor transformatorului; — pierderi reactive, datorite reactantei de scdpari a transformatorului. Pierderi proporfionale cu patratul tensiunii: — pierderi active in fierul transformatorului; — pierderi reactive, datorite inductanfei tolale a transformatorului. Doua contoare indicind in acelasi timp unul valori propor|ionale cu patratul curentului (J2Cx) si altul cu patratul tensiunii (U*Cx) permit s& se determine atit pier- derile active cit si pierderile reactive. Contoarele de pierderi se executa pentru simplu, du- blu sau triplu tarif. in fig. 17 este reprezentat un contor de pierderi U®Cx pentru triplu tarif, fabricat de Compagnie des Compteurs. 1.3.12. Contoare etalon Contoarele elalon (fig. 18) sint aparate speciale, ser- vind la verificarea contoarelor obisnuite, in laboratoare sau la locul de montaj. O executie cit se poate de ingri- jitaé face ca aceste contoare sa funclioneze cu erori foarte mici. 36 Fig. 18. Contor etalon. Contor de pierderi. Fig. 17Mecanismul de inregistrare al contorului etalon este prevazut nu cu role cu cifre, ci cu ace indicatoare (fig. 19) care se rotesc tinind cont de diferitele raporturi de de- multiplicare ale mecanismului de ceasornicérie — pro- ° O° O° O° O° ° ° : Fig. 19. Vederea de sus a contorului. portional cu numérul de rotatii ale discului contorului etalon. _ Contoarele etalon se fabricd pentru mai multe ten- siuni uzuale, pentru mai multe sensibilitati, cum si pen- tru mai multe domenii de utilizare, spre a putea fi folo- site la sarcini cit mai apropiate de sarcina nominala pentru care erorile sint minime. Fiind construite de cele mai multe ori pentru a fi fo- losite ca aparate portative, contoarele etalon sint intro- duse in cutii speciale, adecvate acestui scop. 1.4, Clasificarea diferitelor tipuri de conteare de inducyie Contoarele electrice de inductie se clasificd finind cont de criteriile enumerate mai jos. 38 Dupé felul energiei electrice_mdsurate: — contoare pentru energie electrica activa — contoare pentru energie electricaé reactivd. Dupé felul curentului electric mdsurat: -— contoare pentru curent monofazat; — contoare pentru curent trifazat. Dupd felul legdrii la rejea: — contoare cu legare directa; — contoare cu legare semidirecta (prin intermediul (ransformatoarelor de curent; — contoare cu legare indirecta (prin intermediul atit al transformartoarelor de curent cit si al transformatoa- relor de tensiune). Dupd numdrul conductoarelor refelei: — contoare pentru retele monofazice cu doud con- ductoare; — contoare pentru retele trifazice cu trei conduc- toare; — contoare pentru retele trifazate cu patru conduc- foare. Dupd numdrul elementelor active: — contoare cu un singur echipaj mobil (contoare monofazate); — contoare cu doua echipaje mobile (contoare trifa- gate cu doua echipaje mobile); —— contoare cu trei echipaje mobile (contoare trifa- zate cu trei echipaje mobile). Dupd raportul dintre curentul de bazd si curentul maxim: — contoare cu capacitatea nominala de incarcare (pina la 125% din curentul de baza); — contoare cu capacitatea mare de incdrcare (peste 425% din curentul de baza). Dupd clasa de precizie Dupd tensiunea nominala Dupdé curentul nominal Dupé numdrul alimentdrilor cu energie electricd pen- fru care este realizat contorul; — contor pentru o singura alimentare; —- contor pentru doua alimentari; — contor pentru mai multe alimentari.Dupé sistemul tarifar pentru care a fost construit con- torul (dup& numarul si felul mecanismelor de inregis- trare): — contor pentru simplu tarif, cu un singur mecanism de inregistrare; — contor pentru dublu tarif, cu dou’ mecanisme de inregistrare; — contor pentru triplu tarif, cu trei mecanisme de inregistrare; — contor pentru simplu tarif, cu un singur indicator de putere medie maxima; ; — contor pentru dublu tarif, cu un singur indicator de putere medie maximd; — contor pentru dublu tarif, cu doua indicatoare de putere medie maxima etc. 1.4.1. Tipuri de contoare fabricate in Romania In fara noastra se fabricd urmatoarele tipuri de con- toare: contor monofazat pentru energie electrica activa, tip CAM, ; ; — contor tip CA 32, pentru energie electricaé activa, pentru trei conductoare, cu doua echipaje mobile; — contor tip CR 32, pentru energie electrica reac- , pentru trei conductoare, cu doua echipaje mobile; — contor tip CR 33, pentru energie electricé reac- , pentru trei conductoare, cu trei echipaje mobile; — contor tip CA 43, pentru energie electrica activa, pentru patru conductoare, cu trei echipaje mobile; — contor tip CR43, pentru energie electrica reac- tiva, pentru patru conductoare, cu trei echipaje mobile. Schemele de montaj ale contoarelor respective sint indicate in cap. 4. 1.5. Nout&ti in fabricarea contoarelor electrice Progresul tehnic a adus 0 serie intreaga de imbunatatiri si in fabricarea contoarelor electrice, atit din punctul de vedere al materialelor folosite cit si din punctul de ve- 40 dere al principiilor functionale sau constructive. O parte din aceste imbundatatiri s-au impus definitiv in tehnica mondiala, inlocuind partial sau total vechile sisteme. Ca o caracteristicd a noilor fabricate apare in primul rind extinderea folosirii materialelor plastice si a dis- pozitivelor electronice. Fara a se intra in detalii, care intereseazi un numér restrins de specialisti construc- fori de contoare, atrag in primul rind atentia realiz&rile indicate in cele ce urmeaza Materialele plastice folosite in constructia contoarelor au condus la modificarea unor tehnologii nu numai de fabricatie ci chiar de intretinere (de pilda, unele piese nu mai trebuie vopsite periodic), la economisirea unor materiale deficitare si la modificari ale prefului de cost. Bormnele prevdzute cu contacte elastice au m§rit si- guranta in functionare in cazul folosirii conductoarelor de aluminiu (care au c&patat o raspindire din ce in ce mai mare, tinzind s{ inlocuiascd aproape total conduc- toarele de cupru), deoarece bornele clasice s-au dovedit hecorespunzatoare; fiind rigide, ele se slabeau cu timpul, neputind urmari deformdrile plastice ale conductoarelor de aluminiu, apérute ca urmare a modificdrilor tempera- turii, provocate de variatiile de sarcina. Contoarele de suprasarcini au devenit necesare ca urmare a maririi gamei de aparate electrocasnice. Folo- Sirea in gospodarii a unor receptoare absorbind puter! relativ mari (de ordinul citorva kilowati) a condus la @parifia unor curbe de consum casnic cu importante va- riafii in timp, astfel incit contoarele dimensionate la sarcina solicitataé de consumatori functionau o mare parte din timp cu sarcini foarte reduse, ceea ce atragea Micsorarea preciziei determinarilor. Folosirea unor con- loare care pot suporta suprasarcini de 300—600%, elimina neajunsul de mai sus. Astfel, de pild&, contorul monofazat de 10/40 A (deci prevazut pentru o suprasar- eina de 300%), fabricat in Romania la uzina Electromag- netica, functioneaza la sarcini mici cu precizia unui contor de 10 A, putind fi insé incdrcat pina la o sarcina de 40 A, fara suprasolicitarea sa. AlLagarele cu suspensie magnetica au condus la micso- rarea frecarilor in lagare si implicit la reducerea uzuri- jor, la diminuarea consumului de energie si la. sporirea preciziei, ceea ce, evident, a reprezentat un real progres in fabricarea contoarelor. Automatizarea etalonarii contoarelor electrice a con- dus nu numai la usurarea unei operatii obositoare, dar sila micsorarea posibilitatilor de a se s&virsi erori. Apli- carea noilor metode de verificare si etalonare a con- toarelor impune ca discurile acestora sa fie zimfate sau gradate, méarcile respective fiind palpate cu ajutorul unei sonde fotoelectrice. Rotatiile discului contorului de verificat, respectiv impulsurile obfinute prin interme- diul dispozitivului de sondare, sint comparate cu impul- surile obtinute in mod analog de la un contor etalon de mare precizie (contorul pilot). in cazul etalonarilor individuale, folosindu-se un tra- ductor de impulsuri cu dispozitive electronice suplimen- tare, se poate obtine intr-un timp record indicarea ero- rii, direct in promili (%)), numeric, prin tuburi luminis- cente. Metoda stroboscopica de verificare si reglare a con- toarelor electrice const in sondarea fotoelectrica a di- viziunilor stroboscopice ale unui contor etalon si trans- miterea frecventei de referin{a a luminii cu o lampa pentru lumina-fulger, asupra méarcilor contorului de in- cercat, La aceeasi vitezé unghiulara a celor doud discuri {al contorului etalon si al contorului de incercat), divi- ziunea pare a sta pe loc. Diferenta celor doua viteze un- ghiulare da pentru ochi o iluzie opticd a diviziunii stro- boscopice, din care se poate aprecia, cu oarecare aproximatie, valoarea erorii. Metoda strobosco} {de reglare a contoarelor electrice este foarte expeditiva, se poate aplica numai la sarcini mai mari de 50% din sarcina nominala a unui contor (efectul stroboscopic de- pinde de inertia ochiului omenesc si nu apare decit la o frecvenfa destul de mare, peste 18—20/s); aceas metod& nu este insd exacta, iar lumina sclipitoare obo- seste ochii verificatorului. A2d Contoarele teletotalizatoare cu impulsuri permit in- registrarea automata centralizata a energiilor masurate in diferitele puncte de consum. Un astfel de sistem de masurare consta din mai multe contoare de emisie (cite unul pentru fiecare loc de masurare, amplasat de regula in imediata vecinadtate a transformatoarelor de mdasura), un aparat totalizator receptor de impulsuri si conduc- toarele prin intermediul carora o serie de impulsuri sint transmise de la contoarele de emisie la aparatul totaliza- tor. Aceasta inregistrare la distanta (telemasurare) este posibilaé datorita unor dispozitive special construite pen- tru acest scop. Contoarele teletotalizatoare receptoare de impulsuri pot s& inregistreze indicatiile contoarelor electrice am- plasate la distanta si prevazute fiecare cu cite un dispo- zitiv emifaétor de impulsuri, s4 indice pe un index tota- Jizator general suma algebricié a termenilor totali- zati mecanic (prin intermediul unor mecanisme pre- vazute cu sisteme diferentiale) si, eventual, sé retrans- mité la distan{a, altui aparat receptor de impulsuri, in- dicatiile totalizatorului general (in acest caz, insusi apa- ratul totalizator este prevazut si cu un dispozitiv emi- tator de impulsuri). Impulsurile sint emise de cdtre un dispozitiv cu contacte, plasat in fiecare din contoarele ale cdror indicatii trebuie totalizate. Impulsurile emise de fiecare contor de emisie provoaca o rotatie determi- naté a unui mic motor electric care, prin intermediul unor angrenaje, actioneazd totalizatorul general. La unele tipuri de contoare teletotalizatoare, in contoarele de emisie montate in punctul de consum au fost intro- duse dispozitive electronice speciale, traductoare de impulsuri, care sa creeze informatiile necesare transmi- terii la distan{a (firma elvejian& Landis si Gyr, de pilda, foloseste mecanisme de sondare si conectare comandate electronic). Datele transmise sub forma de impulsuri de catre dispozitivele incorporate in contoarele de emisie sint receptionate de catre contorul totalizator, care — ca principiu de funcfionare — nu are nimic comun cu un contor electric, si sint redate atit separat, prin cite un 43index corespunzind fiecarui contor de emisie, cit si in- sumat algebric, prin index totalizator. Contoarele teletotalizatoare se construiesc de regula pentru 2, 4, 6, 8 sau 12 intrari (pentru fiecare corespun- zind cite un contor de emisie), pentru simplu, dublu sau triplu tarif si eventual cu un indicator de maxim. In lipsa unor indicatii speciale, cind distanta dintre oricare contor emifator de impulsuri si aparatul totali- zator este mai mare de 100m, se recomanda sa fie con- sultata firma constructoare. in fig. 20 este reprezentat un contor teletotalizator tip TMS pentru patru intrari, fabricat de firma franceza& Compagnie des Compteurs, iar in fig. 21 este reprezen- tat un contor teletotalizator tip CA pentru opt intrari, produs de firma elvetiana Landis si Gyr. La ambele ti- puri se observa cd indexul totalizator este amplasat de- Fig, 20, Teletotalizator TMS pentru patru con- toare, cu retransmitator. A4 Ce a ee SMe i eC aE a eae ee Fig. 21. Teletotalizator tip CA pentru opt intrari.desubtul indexurilor corespunzind contoarelor emita- toare de impulsuri. Pentru a se determina si puterile medii necesare apli- carii tarifelor binome, au fost construite contoare tele- imprimatoare care tind sa inlocuiasca atit contoarele obisnuite, cu unul sau mai multe indicatoare de maxim, cit si maxigrafele clasice. Astfel de aparate, acfionate de impulsurile transmise de un contor emifdtor de im- pulsuri (eventual de un teletotalizator prevazut cu re- transmit&tor de impulsuri), imprima pe o banda de hirtie, la intervale egale de timp (obisnuit 15 min), puterile medii absorbite in respectivele intervale de timp. Puterile medii sint indicate sub forma cifrica (meca- nism de imprimare simplu); de cele mai multe ori insd, aparatele sint prevazute cu mecanism de imprimare du- blu, la care, in paralel cu imprimarea cifricdé, apare si a doua imprimare (prin intermediul unei benzi ca aceea de la masina de scris). Aceasta din urma se executa astfel: — sub forma de diagrama punctiforma, pentru ga- sirea cu usurinté a valorilor maxime; — sub forma cifricd, identicd cu prima, duplicatul respectiv servind pentru scoaterea si prelucrarea zil- nica a benzii de inregistrare (sau pentru predarea unui exemplar consumatorului); — sub forma codificata, pentru prelucrarea mecanica a datelor masurate. La cerere, teleimprimatorul poate fi inzestrat cu dife- rite dispozitive suplimentare, cum sint: — doua indexuri in loc de unul (pentru dublu tarif); — indicator de maxim; —releu pentru schimbarea culorii (se folosesc in acest caz benzi in doua culori, imprimarea facindu-se de pilda in rosu pentru perioada orelor de virf de sar- cind si in negru pentru restul timpului); — dispozitiv de incalzire pentru proteclia impotriva frigului si umiditatii; — cutit longitudinal pentru taierea benzii de inre- gistrare si cutit transversal, comandat prin releu, pen- tru taierea duplicatului; — contact de semnalizare a unei eventuale depasiri a sarcinii maxime stabilite. 46 22, Teleimprimator Maxiprint NAD, Fig.>= - II in fig. 22 si 23 sint reprezentate doud teleimprima- @parenté, permite determinarea foarte rapida a valorii | toare: primul, tip Maxiprint NAD, produs al firmei Lan- factorului de putere mediu ponderat (se imparte ener- dis si Gyr, cel de-al doilea, Scriptomax model B, produ- gla activa la energia aparenta, fiecare inregistrata in sul firmei Compagnie des Compteurs. intervalul de timp considerat, pe cadranul corespunza- | } ie i % vinta 1 for). Aparatul TRIVECTOR este prevazut cu trei indi- IM O alta realizare interesanté o reprezinta aparatu @étoare de maxim (putere activa, putere reactiva si TRIVECTOR (fabricat de firma Landis si Gyr), care se Puliére aparenta), putind fi executat si pentru doua va- intr- ie rica iva si ; ‘ Re 4 es ‘ | oat a couror. fe See ea tare lori de referinta, inregistrind atit energiile (active, reac- carcas{ comuna si reunite intre ele printr-un mecanism tive si aparente) cit si puterile medii si maxime (active, special, ceea ce permite ca primul index s& indice Bective 3 aparente), separal, Pentre fiecare din cele energia electricé activa, cel de-al doilea energia elec- doué perioade tarifare, Oricare din elementele aparatu- tric&é reactiva si cel de-al treilea, energia electricaé apa- lui TRIVECTOR, poate fi prevazut cu cite un dispozitiv | rentaé, Marele avantaj al acestui aparat constd in faptul emifdtor de impulsuri, care aclioneaza la distanja (tele- i ca, fiind dotat cu un index indicind energia electrica ontoare simple Say inregistratoare, de genul celor amin- | ’ tite. Aparatul se livreaza si in executie portabila, pre- vazut cu un comutator care permite utilizarea sa la diferite tensiuni. Un prim avantaj al telemdsurdrii consta in aceea ca datele mai multor puncte de masura (energii si puteri medii) pot fi objinute centralizat la distanta, ceea ce este foarte important pentru centralele electrice ca si pentru consumatorii care dispun de mai multe alimentdri cu energie electrica. Faptul cad un telecontor totalizator araté suma alge- brica a indicatiilor diferitelor contoare de emisie prezintaé mare importan{a, atit pentru cazurile schimburilor de energie cit si pentru cazul existentei unor subconsuma- tori. Pe de alta parte, faptul ca unul din indexurile unui contor teletotalizator indica suma algebrica permite fo- losirea unui astfel de tip de contor pentru determinarea depasirii consumului: fata de o limita stabilité; uma din intrari se conecteazé negativ (indicatiile respective se scad deci automat), primind impulsurile de la un traduc- tor de valori de referin}a (corespunzator limitei alese). Un alt mare avantaj al majoritatii aparatelor descrise este acela ca valorile mdsurate (energii si puteri medii) sint in toate cazurile prezentate sub forma numerica, astfel incit este eliminata posibilitatea de a se ajunge la rezultate diferite prin diferite interpretari, cum se intim- pla in cazul indicatoarelor de maxim sau al maxigrafe- | | Fig. 23, Teleimprimator S i model B. i 4 — Utilizarea contoarclor clectrice AQlor (acesta este de altfel motivul principal pentru care astazi, indicatoarele de maxim cu care se mai echipeaz& uneori contoarele de tipurile indicate mai sus nu mai au nici un ro] in facturarea consumului de energie elec- tricé, ci servesc numai pentru a da indicafii orientative). Telecomanda centralizataé, constind in emiterea de la un post central de emisie a unor mesaje sub forma de impuls, dupa sistemul cu intervale de impuls si cu frec- venta acusticaé, se foloseste pentru transmiterea impulsu- rilor chiar in reteaua de distributie. Sistemul are o mare importanta si din punctul de vedere al tarifarii consu- mului de energie electrica, atit prin comanda trecerii de pe un sistem tarifar pe altul (schimbarea cadranului) cit si prin programarea functionarii unor utilaje, in functie de tariful aplicat (acceptarea unor consumatori de a li se deconecta automat, prin telecomanda centralizata, o serie de receptoare, cum ar fi cele pentru incalzitul elec- tric in timpul virfului de sarcina al sistemului energetic, beneficiind astfel de un tarif mai redus, fara a necesita alte contoare speciale). 2. Transformatoare de masura 2.1. Generalitati Transformatoarele de masura sint aparate auxiliare, care se folosesc in instalatiile de curent alternativ; ele asiguré o conectare indirecté a aparatelor de mA&surat la circuitul primar. Transformatoarele de masura sint construite, in prin- cipiu ca si transformatoarele de putere, in sensul cé au un miez de fier, pe care sint montate doud bobine, una primara, care se leaga la circuitul pe care se efectueaza mdsurarea si alta secundara, la care se conecteaza apa- ratele de masurat. Spre deosebire de transformatoarele de putere, pu- terea aparenta nominala (S) a transformatoarelor (reduc- toarelor) de masura este foarte mica, fiind reprezentata numai de consumul propriu al aparatelor de mdsurat si al circuitelor respective. Modificarea sarcinii transforma- toarelor de masuré determina aparitia unor erori supli- mentare, fata de valorile nominale. 50 Holosirea transformatoarelor de m&sura face posibilé masurarea marimilor electrice in cazul curentilor mari si al tensiunilor inalte, pentru care nu s-au fi putut rea- liza aparate care sA permitaé m&surarea directé a acestor méarimi, extinzind astfel domeniul de folosire al aparate- lor si permitind ca pentru diferite tensiuni si diferifi curenti din circuitul primar s& se foloseasc& aparate de mdsurat construite pentru valorile standardizate de 100 (110) V respectiv 5A (1A). Pe de alta parte, folosirea transformatoarelor de ma- suraé permite amplasarea aparatelor de mdsurat separat de instaltiile de inalté tensiune si de circuitele primare in general, ceea ce conduce atit la marirea gradului de precizie al m&surarilor cit si la asigurarea pentru perso- nalul de deservire a unor conditii de securitate sporita. In fine, transformatoarele de masura protejeaza apa- ratele de ma&surat de suprasarcinile ce pot apare ca ur- mare a unor eventuale scurtcircuite, Existaé doua feluri de transformatoare de masura: transformatoare de curent si transformatoare de tensiune. Transformatorul de curent este practic un transfor- mator cu secundarul in scurtcircuit, in timp ce prin bo- binajul primar al acestuia circula curentul de masurat, circuitul secundar este inchis prin rezistenta neinsem- matd a bobinelor de curent ale aparatelor conectate si ale _conductoarelor din circuitul secundar respectiv. In schimb, transformatorul de tensiune, care ca prin- cipiu de functionare nu se deosebeste in mod esential de transformatorul de putere, functioneaza slab incarcat, aproape in gol. Bobinele de curent ale aparatelor de m&surat se leaqa in serie la bornele secundare ale transformatoarelor de Curent, iar bobinele de tensiune ale aparatelor de masu- Tat se leaga in derivatie (paralel) la bornele secundare ale transformatoarelor de tensiune. 2.2. Transformatoare de curent 2.2.1. Generalitati Pentru curenti mari, constructia aparatelor de m&su- rat devine foarte greoaie iar conectarea acestora se poate ‘al 51face numai cu mare greutate, necesitind conductoare de legdtura de sectiune mare. Din aceasté cauza, in curent alternativ, pentru curentii in general mai mari de 100 A, aparatele de masurat se conecteaza prin intermediul transformatoarelor (reductoarelor) de curent. Schema de principiu a unui transformator de curent este aratata in fig. 24. Cele doua infasurari — infasura- rea primar&, parcursa de curentul ce trebuie masurat, si infasurarea secundara, la bornele careia sint conectate in serie bobinele de curent ale aparatelor de masurat — sint bobinate pe un miez compus din tole de ofel. Notind cu 4, n; $i ly ny cu- rentii si numerele de spire ale in- fasurarilor primara, respectiv se- cundar& ale unui transformator de curent, intre aceste marimi existé relatia nyly=nelo. Aceasta egalitate araté ca ten- siunea magnetomotoare din infa- surarea primaraé trebuie sa fie egala cu cea din infasurarea se- cundara. Raportul dintre curentul pri- mar nominal si curentul secundar nominal se numeste raport de transiormare al transfor- matorului de curent si se noteazd: Fig. 24, Schema de pria- cipiu a unui transfor- mator de curent. In marea majoritate a cazurilor, transformatoarele de curent se construiesc pentru un curent secundar nominal de 5A, curentii primari nominali avind una din urméa- toarele valori: 5; 7,5; 10; 15; 20; 30; 40; 50; 71; 100; 150; 200; 300; 400; 600; 750; 1000; 1500; 2000 si 3000 A; in ex- ploatare se intilnesc in mod curent si transformatoare de curent avind al{i curenfi nominali (in special primari} decit cei indicati mai_sus. 52 2.2.2. Construcfia transiormatoarelor de curent Transformatoarele de curent se fabric’ numai in exe- cutie monofazata si au forme diferite in functie de uti- lizarea lor si de valoarea tensiunii. Numarul de spire ale infdsurarii primare este mic, iar sectiunea destul de mare — in functie de valoarea curentului primar nominal; in unele cazuri, pentru curen{i mari, aceasta jnfasurare se reduce la o singura spira, sub forma unej bare, ceea ce face ca aceast& constructie sa fie foarte sigura in exploa- fare, utilizarea ei nefiind insA recomandabila pentru curenti primari mai mici de 800 A, datorita erorilor ce apar, Numarul de spire ale infasurarii secundare este mai mare iar sectiunea mai mica decit cele ale infasurarii ptimare, ea calculindu-se in general pentru un curent de 5 A, care va trece prin circuitul secundar atunci cind prin infésurarea primara va trece curentul nominal pen- tru care a fost calculat transformatorul de curent. O foarte mare raspindire au cépatat transformatoa- rele de curent, care servesc si drept izolatoare de tre- cere prin peretii sau acoperisul cladirilor sau prin car- casele aparatelor. Izolarea se face cu hirtie presata, impregnata cu un lac special, sau cu un tub de portelan. S-au construit si transformatoare cu bucla, folosite pentru curenti cuprinsi in general intre 10 si 600 A, in Special pentru tensiuni inalte (infésurarea primara are eo de bucla si trece de mai multe ori prin miezul de ier). Transformatoarele de curent cele mai des intilnite sint in executie uscatd, miezul de fier si infasurdrile fiind introduse in cuve umplute cu o masa izolantaé solid sau eu nisip; in cazul unitatilor mici, de joasa tensiune, cuva este inlocuita printr-o simpla cutie de protectie. Mai rar, miezul de fier si infasurarile sint introduse in cuve um- plute cu ulei. In cazuri speciale, cind intre transformatorul de cu- rent si aparatul de masurat este o distanjé mai mare, pentru micsorarea erorii de m&surare, datorita caderii de tensiune mari in circuitul secundar, se folosese trans- formatoare de curent cu infasurare secundara dimensio- nataé pentru 1 A (in loc de 5 A). 53in mod curent, transformatoarele de curent pentru medie gsi inalté tensiune sint prevazute cu doua infasu- rari secundare distincte (separate): o infasurare avind o precizie mai mare — deci o eroare mai mic’ — des- tinata pentru masurari de precizie (contoare etc.), din care cauzd in exploatare este cunoscutdé sub numele de infdsurare pentru mdsurd si a doua infasurare avind pre- cizie mai mica — deci o eroare mai mare — destinata alimentarii releelor si cunoscuté sub numele de infdsu- rare pentru protectie. Exista si transformatoare de curent cu dublu raport de transformare, trecerea de la un raport de transfor- mare la celalalt facindu-se prin modificarea legaturilor Ja bornele transformatorului, operafie ce trebuie facuta cu deosebita atentie, deoarece legarea gresita se sol- deaz& cu o eroare variind intre —50 si +100%. 2.2.3. Precizia transformatoarelor de curent La un transformator de curent se intilnesc doua feluri de erori: — O eroare datorité raportului de transformare, nu- mité eroare de curent. In cazul transformatoarelor de curent, de obicei, eroarea creste cu scdderea sarcinij (se poate dubla la o sarcinad de numai 20% din sarcina no- minald, iar la sarcini si mai mici, sub 10% din sarcina nominala, eroarea poate cdpata valori mult mai mari). Pe de alta parte, exactitatea funclionarii unui transfor- mator de curent depinde si de numarul de aparate co- nectate in circuitul secundar: daca, de exemplu, sarcina admisibila este 15 VA, aceasta inseamna ca la curentul maxim din circuitul secundar de 5A, tensiunea la bor- nele secundare nu trebuie sa fie mai mare de 3 V; deci rezisten{a tuturor infasurarilor aparatelor din circuitul secundar — inclusiv a conductoarelor de legdturaé — nu trebuie s& fie mai mare decit valoarea rezultata din re- latia pow 835 215 _ 96 Q. rt 2 85 Pentru transformatoarele de curent, la un curent se- cundar de 5A, valorile rezistentelor nominale sint: 0,2; 54 — 0,6; 0,8; 1,2 si 2@ (bobina de curent a unui contor de in» ductie are o rezisten{a de circa 0,1 ). Circuitele de la transformatoarele de curent la apa Yatele de masurat se executad in conductoare de cupru, 4 céror sectiune minima, in functie de distanta, este in- dicata in tabelul 1. — O eroare de unghi (eroare unghiulara), datorita defazajului ce existé intotdeauna intre curentul primar §i curentul secundar. Unghiul se exprima in minute (1/60 dintr-un grad. In tabelul 2 sint date erorile maxime admise pentru transformatoarele de curent din clasele 0,2—10. Tabelul 1 Secjiunea minima a conductoarelor de cupru ale circuitelor de curent in functie de distanta de la transformatoarele de curent la contor hungimes conductoru-| | lui, de 1a transforma- | se De ta 10 De la 15 De Ia 25 De la toarele de curent la | Pind la 10 | ping ta15 | pind 1a 95 | pind Ja 85 | pind la ve contor, in m | | Sectiummea minima a conductorului in mm? 2,5 4 6 8 10 Tabelul 2 Erorile maxime admise pentru transformatoarele de curent din clasele 0,2—10 Clasa 0,2 Clasa 0,5 Clasa 1 Clasa 8 | Clasa 10” Curentul | 5 | 8 5 .|3 [8 - dav-| 8 |22/ 28 |284]e |s2/3_|sé}e_|ed Beers no | ge | ge £2 | gz |e g5 | 8°] ss | 31s mini | 3 | 82/89 | 35/82] 2] 34] 8S) Be] 2e | G2 | 55 | £8 | 58 g° | AF Be a= | a* g5 - ae 1S 10 =| 40,5 | +20/-41 | 400 42 |+120) — [38 = [ee 20 | £0,885] 115 |-10,75 | +50 4-15 +100] — 134 = oe a 100—120| +0,2 |-+10'+05 |+4olea |4 sol es | 23 +10] 25 wo a2.2.4. Marcarea transformatoarelor de curent Pe placufa unui transformator de curent sint indicate: — raportul de transformare sub forma de fractie (la numérator curentul primar nominal, iar la numitor cu- rentul secundar nominal, de exemplu 100/5A saw 1000/5 A); _ 7 clasa de precizie, exprimata printr-un numér care indica, in procente, eroarea de curent maxima admis pentru transformatorul de curent respectiv, la sarcina nominala; Co puterea nominala in volt-amperi (VA), sau, mai rar, sarcina nominala in ohmi (2), ceea ce este practic acelasi lucru, o valoare deducindu-se din cealalta. La un transformator de curent, bornele primare se noteaza cu K si L (litere mari), iar bornele secundare se noteaza cu k si J (litere mici). In unele cazuri, bornele pri- mare se noteazd cu Ly si L, (litere mari), iar bornele se- cundare se noteaz& cu , si h). Marcarea bornelor serveste la stabilirea sensului cu- rentului secundar din bobinele de curent ale aparatelor conectate, ceea ce are mare ‘importanta pentru functio- narea corectd a contoarelor, wattmetrelor si fazmetrelor (numai pentru ampermetre marcarea bornelor de curent este lipsita de important{&, bornele primare neputindu-se in nici un caz confunda cu cele secundare). Daca la un transformator de curent, marcarea bornelor lipseste, acesta nu va fi montat in instalatie inainte de verificarea sa in laborator si inainte de marcarea clara a bornelor sale, Deoarece citirea indicatiilor de pe placuta transfor- matoarelor de curent, in special la cele de medie si inalta tensiune, de cele mai multe ori nu este posibila cu insta- lafia sub tensiune, este indicat ca pe carcasa (cuva) trans- formatorului sd se scrie mare, cu vopsea, raportul de transformare, in asa fel incit citirea acestuia sA se poata face in orice moment, faré scoaterea instalatici de sub tensiune. 56 , Observajii in legdturd cu folosirea transformatoa- relor de curent 2.2. Cind infdsurarea primara a unui transformator de cu- fent se afla sub tensiune, infasurarea secundara a trans- formatorului de curent respectiv trebuie s& fie in mod obligatoriu legata, fie la un aparat de masurat (sau la Mai multe aparate de m&surat cu bobinele de curent in- fieriate), fie in scurtcircuit. Nerespectarea acestei reguli poate atrage dupa sine incalziri inadmisibile ale fierului transformatorului de curent, cu consecinte dintre cele mai grave asupra functionarii si integritatii instalatiei, pe de o parte si aparitia la bornele secundare a unei ten- Siuni periculoase, pe de alta parte. Din motivele de mai Sus, un transformator de curent aflat sub tensiune nu va fi lsat nici un singur moment cu secundarul deschis. Pentru masurarea energiilor activa si reactiva cu aju- torul contoarelor, se folosesc in mod curent cite trei trans- formatoare de curent in instalatiile de joasa tensiune si cite doud transformatoare de curent — montate uzual pe fazele extreme R si T — pentru instalatiile de inalta ten- siune. 2.3. Transformatoare de tensiune 2.3.1. Generalitdfi Constructia aparatelor de masurat de tensiuni mari ridic& o serie de probleme, din care cauz& pentru ma&su- réri la tensiuni mai mari de 500 V se utilizeazi transfor- matoare (reductoare) de tensiune. Schema de principiu @ unui transformator de tensiune este ardtata in fig. 25. Transformatoarele de tensiune au, in general, un as- pect asemanator cu al transformatoarelor de forta, cele doua infasurari (primar& si secundar&) aflindu-se mon- fate pe un miez din tole de otel electrotehnic. Infasura- rea primara (de inaltaé tensiune) este conectata direct la reteaua de inaltaé tensiune, iar la bornele infasurarii se- cundare (de joasa tensiune) se racordeaza, in derivatie, bobinele de tensiune ale aparatelor de masurat, tensiunea SFja aceste borne avind in general valoarea standardizata de 100 V (mai rar 110 V). Notind cu Uj, m si Uy, ny tensiunile si numerele de spire ale infasurarilor primara respectiv secundara ale unui transformator de tensiune, 4 intre aceste marimi exista relatia: U,_ my, Uh Raportul dintre numarul de spire ale infasurarii primare si numarul de spire ale infasurdrii secundare, sau (ceea ce este ace- lasi lucru) raportul dintre tensiu- nea primaré nominala si tensiu- nea secundaré nominala, se nu- meste raportul de transiormare al transformatorului de tensiune si se noteaza cu ASS al a ne Fig. 25. Schema de prin- iu a unui transfor- mator de tensiune. 2.3.2. Constructia transformatoarelor de tensiune Transformatoarele de tensiune se construiesc fie mo- nofazate fie trifazate, cele trifazate fiind prevazute intot- deauna in secundar cu un punct neutru accesibil, pentru ase putea masura atit tensiunile intre faze cit si tensiu- nile dintre fiecare faz& si punctul neutru. Infasurarea primara (de inalta tensiune) este formata dintr-un num&r foarte mare de spire (de ordinul citorva mii) din sirm& subtire, cu diametrul de 0,1—0,2 mm, in timp ce infasurarea secundara (de joasa tensiune) este format& dintr-un numar mai mic de spire (de ordinul ci- torva sute) din sirma mai groasd, cu un diametru de 0,8—1,0 mm. intotdeauna, infasurarea de joasa tensiune (secundara) este acoperila de c&tre infasurarea de inalta tensiune (primara). Pentru tensiuni mai mici (in general pind la 3000 V), se construiesc transformatoare cu izolatie in aer, ceea 58 a @e permite, pe linga realizarea unor constructii mai sim- ple, posibilitatea montarii lor in orice pozitie, avind insa dezavantajul unei protectii mai slabe a infasurarilor si al imposibilitajii montarii lor in exterior si in inc&peri uumede. La tensiuni mai mari se folosesc transformatoare avind infdsurarile izolate fie cu masa speciala izolanta in care caz reparatiile sint mai greoaie, fie, de cele mai Multe ori, cu ulei special de transformator, caz in care Va trebui sa se acorde o importan{a deosebita menfinerii nivelului uleiului. 2.3.3. Precizia transformatoarelor de tensiune Si la un transformator de tensiune se intilnesc doud feluri de erori. — Eroarea de tensiune, datorité raportului de trans- formare; aceasta eroare creste liniar cu cresterea sarcinii in circuitul secundar (VA). — Eroarea de unghi (eroare unghiulara), exprimata in Minute, datorita faptului cd tensiunea la bornele secun- dare nu este in fad cu tensiunea de la bornele primare {tensiunea retelei). Tabelul 3 Erorile maxime admise pentru transformatoarele de tensiune din clasele 0,2—3 Bisse | Tee tn an Eroarca cS tensiune Eroarea de unghi 0,2 80—120% +0,2% | 0,5 80—120% 40,5 %, 1 80—120% 1% 8 100% 3% nu se standardi- zeazi In tabelul 3 sint date erorile maxime admise pentru transformatoarele de tensiune din clasele 0,2—3, cu pre- cizarea c& pentru transformatoarele de tensiune destinate Contoarelor se admit erori de tensiune de cel mult 0,5% gi erori unghiulare de cel mult 20 min. 59Deoarece precizia unui transformator de tensiune de~ pinde in foarte mare masuré de sarcina circuitului secun- dar, se va acorda o mare atenfie numarului maxim de aparate de masurat ce pot fi conectate la un astfel de transformator, tinind cont de faptul cad puterea consu- mata in inf&surarea derivatie a unui contor (in bobina de tensiune a acestuia) se considera de 5 VA, iar pu- terile nominale ale citorva tipuri uzuale de transforma- toare de tensiune sint date in tabelul 4. Tabelul 4 Puterea nominalé a transformatoarelor de tensiune | Puterea nominal S, VA pontry clasa de precizie | Puterea maxima 7 VA ‘Tensiunea nomi- |nala din primar U,V | ‘Tipul transformatorului 25 40 100 200 380 ; 500 ‘¥ 8000 30 50 120 240 Monofazat ou dowd 6.000 30 | 80 | 200 | 400 infa gurdiri 10000;15000| 80 | 150 | 320 | 640 35000 | 150 | 250 | 600 | 1200 Trifazat ca doui | 380;500;3000) 50 | so | 200 | 400 infisuriiri 5.000 go | 150 | 820 | 640 10000; 15000 | 120 | 200 480 960 2.3.4, Marcarea transformaioarelor de tensiune Pe pldcufa unui transformator de tensiune sint indi- cate: ” — raportul de transformare, sub forma de fractie (la numarator tensiunea primaré nominala, iar la numitor tensiunea secundaraé nominala); — clasa de precizie, exprimata printr-un numdr care indic&, in procente, eroarea de tensiune maxima admisa pentru transformatorul de tensiune respectiv, la sarcina nominala; -- puterea nominala, in VA. La un transformator de tensiune monofazat, bornele primare ale infadsurarii de inalta tensiune, prin interme- 60 = diul cérora transformatorul de tensiune se leaga in deri- Valie la retea, se noteaza cu litere mari, fie cu U si V, fie «u X si A. Bornele secundare ale infadsurarii de joasa ten- siune, la care sint racordate in derivatie (paralel) apara- tele de m&surat, se noteaz& cu litere mici, fie cu u si v, fie cu x sia. In instalatiile trifazate de inalta tensiune sint foarte des utilizate cite doua transformatoare de tensiune mo- Nofazate, legate dupa schema in V (fig. 26), cu junctul comun al bobina~ jeor secundare (x) legat la paémint. La __ transformatoarele de tensiune trifazate, bobi- najele primare sint legate jin stea, iar cele secunda- te sint legate in stea cu punct neutru. Privite din- Spre partea de joas& ten- siune, capetele bobinaje- lor (bornele) sint marcate dupa cum urmeaza: — bornele primare cu C, B si A (litere mari); — bornele secundare cu ¢, b, a si o (litere mici). Se recomanda ca inainte de montarea sa in retea, un transformator de tensiune sa fie verificat din punctul de vedere al marcarii bornelor. 4 Fig. 26. Schema ,in V“ de le- gare a dou transformatoare de tensiune monofazate. 2.3.5, Observatii in legdturd cu folosirea transformatoarelor de tensiune Infdsurarea secundaraé a unui transformator de ten- Siune se leaga la o rezistentaé foarte mare (pentru a nu se depasi puterea pentru care a fost construit transforma- forul) sau se lasa deschisa. In circuitul de inalta tensiune care alimenteaza trans- formatorul de tensiune se monteaza in mod obligatoriu Siguranfe fuzibile. In circuitul secundar se vor pune si- gurante numai la bornele care nu sint legate la pamint. 612.4. Observatii privind folosirea transformatoarelor de masura In montajele cu transformatoare de curent si tensiune se vor lega la paémint, in mod obligatoriu, una din bor- nele fiec&érui circuit secundar si masa (cuva) fiec&rui transformator de masura, aceasta pentru a se evita ca partea de joasa tensiune si partile metalice, care in mod normal nu se gasesc sub tensiune, sé primeascé in mod accidental tensiunea inalta a circuitului primar. Sectiu- nea minima a conductoarelor de legare la pamint va fi de 16 mm’. Se interzice intercalarea sigurantelor fuzibile in circuitul de legare la pamint a transformatoarelor de masura. Ori de cite ori infaésurarea primara a unui transforma- tor de masura este legata la o instalatie de inalta ten- siune, se interzice atingerea nu numai a bornelor primare, ci a oricdrui element al transformatorului. Pentru efectuarea oricdror lucrari la transformatoa- rele de masura, in vederea evit&rii unui eventual pericol, este necesara intreruperea prealabila a circuitului de ali- mentare si legarea la pamint a tuturor bornelor transfor- matorului respectiv. 3. Schemele de montaj ale contoarelor electrice 3.1. Generalitati Exactitatea inregistrarilor unui contor electric de- pinde, desigur, de calitatea acestuia si a eventualelor transformatoare de masura folosite, cum si de modul de reglaj al contorului, dar (cel putin in egala mdsura) si de corectitudinea leg&rii contorului in instalatie, de unde deriva importanja cu totul deosebita a acestei probleme. Legarea unui contor la retea se face tinindu-se seamae de notatiile de pe cutia de borne si in conformitate cu schema indicaté de regula pe partea interioara a capacu- 62 |i acesteia sau, mai rar, pe carcasa contorului; de men- fionat ca in practica se intilnesc situatii in care, in la- borator, cu ocazia verificarii periodice a contorului, ca- pacul cutiei sale de borne este inlocuit cu altul identic Ga mdrime, dar apartinind unui alt tip de contor, ceea ce evident poate da nastere la confuzii. In schemele respective, bornele la care se leag& con- ductoarele care merg c&tre sarciné se noteazi cu sim- bolul lampii electrice (X). Legarea la retea a contoarelor trifazate se face respec- tindu-se ordinea succesiunii fazelor, in care scop sint fo- losite aparate speciale, numite indicatoare de fazd. In- dicatorul de faz, a cdrui schema de principiu este re- prezentata in fig. 27, este un mic motor asincron, cu ro- torul in scurtcircuit, montat intr-o cutie de material plas- tic prevazuta cu trei borne, notate cu literele R, S si T sau cifrele 7, 2 si 3. Cei trei electromagneti ai indicatoru- lui de faz au infasurarile legate in stea, aclionind asupra unui disc de aluminiu pe care-] obligd s& se roteasc& in- tr-un sens sau altul, in functie de ordinea fazelor tensiunilor ce s-au aplicat la bornele aparatului. Ro- tirea discului indicatorului de faza in sensul ar&tat de sigeata (sensul Ze de rotatie al acelor unui ceasornic) Indica o legare corecta. In cazul ro- tirii discului in sensul invers celui 5/2) indicat de sdgeata, este necesara v3) schimbarea intre ele a doua conduc- toare. Inidicatorul de faz& este construit pentru a functiona in regim de scur- tai. duraté (de ordinul secundelor), adica atit cit este necesar pentru a Se determina sensul de rotatie al discului, la tensiuni intre faze de 50—500 V si la frecvente cuprinse intre 40 $i 60 Hz. Pentru corecta functionare a contorului, pe ling& de- terminarea exacta a ordinii de succesiune a fazelor, con- form celor aratate mai sus, in retelele de joasd tensiune 63 R Ol) Fig. 27. Scheme de principiu a unui_in- dicator de faza.cu patru conductoare este deosebit de importanta si iden- tificarea atenta a conductorului de nul (neutru). Din punctul de vedere al modului de conectare a unui contor electric, se disting mai multe feluri de montaje. Montajul direct (fari transformatoare de masurd). In acest caz, intilmit in general pentru curenfi de maxi- mum 100 A (in exploatare se mai intilnesc ins& contoare mai vechi, pentru curenfi mai mari, de pilda pentru 150 A) si pentru tensiuni de maximum 650 A. Prin bo- binele de curent ale contoarelor in montaj direct trece intregul curent al instalatiei, iar pobinele lor de tensiune sint alimentate direct la tensiunea retelei. Montajul semidirect (cu transformatoare de curent). Aceasta corespunde situatiei cind prin pbobinele de cu- rent ale contoarelor trec curentii din secundarele trans- formatoarelor de curent, iar bobinele de tensiune ale contoarelor sint alimentate, ca si in cazul montajului di- rect, la tensiunea retelei. Montajul indirect (cu transformatoare de curent si de tensiune). In acest caz, prin bobinele de curent ale contoarelor trec curenfii din secundarele transformatoa- relor de curent, iar bobinele de tensiune ale contoarelor sint alimentate la tensiunea secundarelor transformatoa- relor de tensiune (de regula 100 V sau 110 V). eee « 3.2, Scheme normale de legare 3.2.1, Curent alternativ monofazat Practic, contoarele monofazate sint utilizate numai pentru puteri mici, din care cauzd se foloseste montajul direct (fig. 28), montajul semidirect (fig. 29) intilnindu-se destul de rar, numai in cazuri speciale. Schema de legare a contorului monofazat in montaj direct este reprezentata in fig. 28. Se observa ca bornele de intrare (dinspre surs) sint borna 7 pentru conducto- rul de faz& si borna 4 pentru conductorul neutru, iar bor- 64 - Nile de iesire (catre receptoare) se gasesc in dreapta bor- jlor de intrare respective, si anume: borna 3 pentru a de faz& si borna 6 pentru conductorul neutru. Interiorul contorului, bobina de curent este legata intre Wornele 7 si 3, deci in serie pe conductorul de faza, iar hobina de tensiune este legaté intre borna auxiliara 2 (legata la rindul ei printr-o placuta la borna de intrare a Goes a aed ky 0 Wig. 28. Schema de legare di- Fig. Pecta a contorului monofazat le energie activa tip CAM. Schema de legare se- midirect&é a contorului mono- fazat de energie activa tip CAM. eonductorului de faz& 1) si puntea fixd 4 ce leaga intre ale bornele 4 si 6, deci in derivatie intre conductorul de faza si conductorul neutru. Se mentioneaza c& este obligatoriu ca bobina de cu- fent a contorului sa fie legataé in serie cu conductorul de faz, deoarece daca ea ar fi legata in seria cu conduc- forul neutru nu ar mai fi strabatuta de curentul absorbit de un receptor legat intre faz& si un nul artificial; in aceasta situatie, contorul nu ar mai inregistra respecti- vul consum de energie electrica. Un astfel de montaj ero- nat este reprezentat in fig. 30, cu observatia cd, asa cum sint conectate receptoarele in figura, contorul inregis- {reaz& corect energia electric consumata de acestea; de Indata ins ce receptoarele nu mai sint legate la conduc- forul neutru ce a trecut prin contor, ci la un alt nul arti- f= Utilizarea centoarelor electrice 65ficial (de pildd la o teava de apa), consumul acestora nu mai este inregistrat de contor, Consumatorii monofazati trebuind sa fie racordafi in- totdeauna intre faz si neutru (nu intre faze), nu pot apa- rea cazuri in care un contor monofazat sa fie folosit pen- Fig. 30. Schema de legare directa eronata a contoru- } tui monofazat, de energie activa tip CAM. {ru a mdsura energia consumata de receptoare care sint alimentate intre doud faze, Alimentarea unui consuma- tor monofazat prin doud faze (in loc de faza-nul) este categoric inadmisibila, deoarece in acest caz consumul oricdrui receptor montat intre faza care nu trece prin bo- bina de curent a contorului si pamint nu ar mai fi inregis- traté de contor (receptorul respectiv ar fi in acest caz alimentat la o tensiune de 1,73 ori mai mica decit in cazul alimentarii sale intre faze). 2. Curent alternativ trifazat Montaj direct. Pentru m&surarea energiei electrice active in retele de joasd tensiune, se folosesc contoare trifazate cu trei echipaje mobile, bazate pe metoda celor trei wattmetre. Astfel de contoare se construiesc fie cu trei discuri montate pe acelasi ax, fie (pentru reducerea costului contorului) numai cu doua discuri fixate pe ace- lasi ax, asupra unui disc actionind doua echipaje mobile, jar asupra celui de-al doilea disc actionind un singur echipaj mobil. Schema de conectare directa a unui astfel de contor EM tip CA-43 este reprezentata in fig. 31. 66 ' , In mod identic, schema de legare a unui contor trifa- t de energie reactiva cu trei echipaje mobile (de pildad m contor EM tip CR-43) in retelele de joasa tensiune cu atru conductoare este reprezentata in fig. 32. in refelele cu trei conductoare, pentru masurarea ener- ei electrice active se folosesc contoare trifazate cu Fig. 31. Schem& de legare directé a contorului trifazat de energie activ’ tip CA-43, QNHX Fig. 32. Schema de legare direct&é a_contorului trifazat de energie reactiva, tip CR-43. 67doua echipaje mobile, bazate pe metoda celor doua watt- metre (schema Aaron). Astfel de contoare se construiesc in general cu doua discuri actionind asupra aceluiasi ax, dar se construiesc si cu un singur disc, ceea ce ieftineste costul contorului. Schema de conectare directa a unui astfel de.contor (de pildé un contor EM tip CA 32) este reprezentata in fig. 33. Fig. 33, Schema de legare directa a contorului trifazat de energie ac- tiva CA-32. In mod analog, pentru masurarea energiei electrice reactive in retelele trifazate cu trei conductoare se poate folosi un contor cu doua echipaje mobile (de pildé un contor EM tip.CR-32) montat conform schemei din fig. 34, dar poate fi folosit si un contor cu trei elemente active (de pildd un contor EM tip CR-33) montat conform sche- mei din fig. 35. Este de remarcat c&, deoarece consumatorii trifazati cu tensiuni intre faze pina la 380 V sint alimentati intot- deauna numai prin retele cu patru conductoare, contoa- rele trifazate de decontare ale acestora vor fi intotdea- una contoare cu trei echipaje mobile, pentru montarea lor folosindu-se in consecin{a schemele din fig. 31 pentru energia activa, respectiv din fig. 32 pentru energia reac- tiva. 68 eat fc hy Fig. 34. Schema de legare directé a contorului trifazat de energie reac- tiva CR-32. 14 a contorului trifazat de energie reactiva tip CR-33. Montaj semidirect. Contoarele pentru montaj semidi- tect se fabricé practic intotdeauna pentru un curent de 5 A, mai rar de 1 A (curentul secundar nominal al trans- formatoarelor de curent) si pentru tensiuni maxime de 650 V; in rest, ele nu se deosebesc de contoarele desti- 69nate montajului direct (nici din punctul de vedere al constructiei, nici din punctulul de vedere al principiului de functionare). In cazul montajului semidirect al contoarelor trifa- zate, va trebui sa se acorde o mare atentie coresponden- tei dintre modul de legare a pornelor primare ale trans- formatoarelor de curent la refea si a bornelor secundare ale acestora la contoare. Astfel, daca in infésurarea pri- mara transformatorul de curent este conectat cu borna primara L, spre sursa, atunci va trebui in mod obligatoriu cu borna |, a infadsurarii secundare a transformatorului 244g Fig. 36. Schema de legare semidirect& a contorului trifazat de energie activa tip CA-43. de curent sa fie conectaté la borna de intrare a conto- rului corespunzatoare fazei respective, Pentru evitarea oricdror greseli posibile din acest punct de vedere, este neapdrat necesar ca in cadrul ori- carei intreprinderi sau unitati care exploaleaza contoare electrice sd se pastreze, intotdeauna si in toate cazurile, 70 aceiasi sistem de lucru (de pilda sa se lege inspre surs& intotdeauna borna primara 1). Corpurile contoarelor si ale transformatoarelor de “curent, ca si una din bornele secundare a fiecdrui trans- formator de curent, (obisnuit borna de intrare), se vor lega la o instalatie corespunzatoare de protectie impotrive tensiunilor accidentale. Fig. 37. Schema de legare semidirecté a contorului trifazat de energie reactiva tip CR-43. Schemele de montaj semidirect pentru contoarele cu trei elemente active in retelele trifazate de joasa ten- siune cu patru conductoare sint reprezentate in fig. 36 pentru un contor de energie electrica activa (de pilda un ccontor EM tip CA-43), respectiv in fig. 37 pentru un con- tor de energie electrica reactiva (de pildé un contor EM tip CR-43). in retelele trifazate cu trei conductoare, similar cazu- Jui montajului direct, se folosesc schemele din fig. 38 {contor de energie electrica activa cu doua echipaje mo- bile, cum ar fi de pilda contorul EM tip CA-32), respec- FLVe ee Fig. 38. Schema de legare semi- directé a contorului trifazat de energie activa tip CA-32. Fig. 39. Schema de legare semi- directa. a contorului trifazat de energie reactiva tip CR-32. Fig. 40. Schema de legare semidirecta a contorului trifazat de energie reactiva tip CR-33, tiv fig. 39 (contor de energie electricé reactiva cu doua echipaje mobile, cum ar fide pildd contorul EM tip CR-32) si fig. 40 (contor d e energie electricé reactiva cu trei echipaje mobile, cum ar fi de pilda contorul EM tip CR-33), Si in cazul montajului semidirect contoarele de de- contare trifazate ale consumatorilor avind intre faza ten- siuni pina la 380 V vor fi, pentru motivul aratat in cazul montajului direct, intotdeauna cu trei echipaje mobile, din care cauzi se vor folosi schemele din fig. 36 pentru energia electrica activa, respectiv din fig. 37 pentru ener- gia electric reactiva. Montajul indirect. Contoarele destinate montajului indirect nu se deosebese cu nimic, din punct de vedere constructiv sau al principiului de functionare, de con- toarele destinate montajelor direct sau semidirect, Se construiesc insa intotdeauna pentru un curent secundar de 5 A (mai rar 1 A) si pentru o tensiune de 100 V (in unele cazuri 110 V) , adic& pentru curentii si tensiunile #3secundare ale transformatoarelor de masura (de curent si de tensiune) prin intermediul caérora aceste contoare sint legate la retea. In retelele trifazate de inalta tensiune se foloseste intotdeauna montajul indirect, utilizindu-se contoare cu doua echipaje mobile. Schemele de montaj sint indicate in fig. 41 pentru contoarele de energie activa, respectiv in fig. 42 pentru contoarele de energie reactiva. Este de remarcat c&, spre deosebire de contoarele fo- losite in cazul montajelor direct si semidirect, la care ‘bobinele de tensiune erau alimentate direct la tensiunea refelei, in cazul montajului indirect bobinele de tensiune sint alimentate la tensiunea secundaraé a transformatoa- welor de tensiune (100 V sau 110 V). Fig. 41. SchemA de legare indi- recta a contorului trifazat de energie activa tip CA-32. Cutia de borne a contoarelor destinate montajului indirect are orificii diferite pentru intrarea in contor a conductoarelor de la transformatoarele de tensiune, lip- sind puntea metalica dintre circuitul de curent si circui- tul de tensiune ale contorului. Fig. 42. Schema de legare indi- recta a contorului trifazat de energie reactiva tip CR-32. Si in cazul montajului indirect, infdsurarea primara a unui transformator de curent se leagé in mod obisnuit cu borna I, spre sursé si cu borna L, spre receptoare, situafie in care infasurarea secundara se leaga cu borna 4; la borna de intrare a bobinei de curent corespunza- toare a contorului si obligatoriu la instalatia de legare la pamint si cu borna /y la borna de iesire a respectivei bo- bine de curent a contorului. 75In cazul folosirii a doua transformatoare de tensiune quonofazate legate dupa schema vin Vi, acestea se ee necteaz& prin borneie A la aceleasi faze la care a oo nectate si transformatoarele de curent (de regu as : extreme), iar bornele X sint conectate impreuna 2 fe neprevazuta cu transformator de curent (de regule ae din mijloc). Bornele secundare ale transi pimalonre or “ tensiune se conecteazd dupd cum urmeaza: bornele a pornele de intrare ale bobinelor de tensiune corespun- zAtoare ale contorului, iar bornele x conectate impreuna la borna de iesire a bobinelor de tensiune ale cone la corpul transformatoarelor de tensiune si obligatoriu instalatia de legare la paémint. Fig. 43. Schema de legare indirecté a unui ,,grup de masurare* compus din doua contoare trifazate, unul pentru energia activa, tip CA-82, si al doilea pentru energie reactiva tip CR-32. 76 Pentru evitarea executarii unor legaturi gresite care ar putea conduce la scurtcircuite si la perturbarea func- tionarii contoarelor, cu atit mai mult in cazul montajului indirect, se impune ca in cadrul oricdrei intreprinderi sau unita{i care exploatezi contoare electrice s& se adopte, totdeauna si in toate cazurile, aceeasi schema unica la Tacordarea transformatoarelor de curent. La consumatorii la care este necesar si se determine tit consumul de energie activa cit si consumul de ener- gie reactivaé, cele doud contoare — de energie activa, Tespectiv de energie reactiva’ — se monteazd in mod obisnuit alaturi, folosindu-se (daca exista) aceleasi trans- formatoare de masur&. In fig. 43 s-a indicat schema de montaj indirect a unui grup de médsurare, folosind un contor de energie activa si un contor de energie reactiva. Fig. 44. Schema de legare indirecté, a doud con- toare trifazate tip CA-32, in instalatii in care encr- gia activa circula in ambele sensuri. oFin cazurile cind, intr-un punct in care se face masu- rarea energiei electrice, energia poate circula in ambele sensuri, se vor folosi cite doud contoare (cite unul pen- tru fiecare sens), fiecare contor avind mersul inapoi fri- nat, atit pentru energia activa cit si pentru energ:a reac- tivaé. Este cazul tipic al marilor consumatori industriali care, avind in exploatare instala{ii de compensare artifi- cialé a energiei reactive, pot si functioneze in anumite perioade ale zilei in regim de supra compensare, adica sd debiteze energie reactiva in refea, din care cauza se im- pune existenfa a doua contoare de energie reactiva (cite unul pentru fiecare sens); fiecare contor este prevazut cu cite un opritor, care impiedica mersul inapoi, adicaé func- tionarea indexului in sens invers celui normal, in unele cazuri chiar si a discului contorului. In fig. 44 este reprezentata schema de legare indirecté a doua contoare de energie activa, pentru circulatia ener- giei active in ambele sensuri. Pentru agregatele de masura speciale se vor folosi schemele de montaj indicate in prospectele aparatelor respective. 3.3. Scheme speciale de legare In lipsa unor contoare corespunzatoare pentru mdsu- rarea energiilor active si reactive din refelele trifazate, in unele cazuri pot fi utilizate in acest scop simple con- toare monofazate de energie electrica activa in montaje speciale, sau alte tipuri_ de contoare decit cel potrivit pentru situafia respectiva. In continuare sint redate ca- zurile mai deosebite. 3.3.1. Folosirea unui singur contor de energie activd, monofazat Metoda impune ca sistemul trifazat sa fie perfect echi- librat, din care cauz& se aplicad in cazuri destul de rare. Miasurarea energiei active trifazate cu un contor mo- nofazat de energie activa (cu tensiunea nominala egala cu tensiunea pe faza). Bobina de curent se leagd pe una din faze {indiferent care), iar bobina de tensiune se leaga 78 --------=-=-- Fig, 45, Masurarea energiei electrice active, cu un singur contor mono- fazat, tip CAM, intr-un sistem tri- fazat simetric. 46, Masurarea energiei electrice reactive, cu un singur contor monofa- zat, tip CAM, intr-un sistem trifazat simetric, 79intre faza respectiva (pe care s-a legat bobina de curent) si conductorul neutru. Schema de montajrezulta din fig. 45, Consumul total de energie electrica activa se obtine prin inmulfirea cu 3 a energiei inregistrate de contorul monofazat. Aplicarea metodei de mai sus impune ca puncul neutru sa fie accesibil. In caz contrar (retele cu trei conductoare), este necesaré crearea unui punct neutru artificial. M§surarea energiei reactive trifazate cu un contor monofazat de energie activa (cu tensiunea nominala egala cu tensiunea intre faze). Dup& cum rezulta din schema de montaj din figura 46, bobina de curent se leagd pe una din faze (indiferent care), iar bobina de tensiune se leaga intre celelalte doua faze, adica ,la fazele straine”. Nu este necesar ca punctul neutru sa fie accesibil, me- toda putind fi astfel folosita in cazul retelelor trifazate cu trei conductoare. Se va avea grija ca la montaj pla- cuta dintre bornele 1 si 2 ale contorului sa fie desfacuta, jn caz contrar montarea contorului provocind un scurt- circuit intre faza pe care este legata pobina de curent si faza care se leaga la intrarea bobinci de tensiune. Consumul total de energie electricd reactivé se ob- fine prin inmultirea cu V3 a indicatiilor contorului mo- nofazat. 3.3.2. Folosirea a doud contoare monofazate de energie electrica activa (schema Aaron). Metoda folosirii a doud contoare monofazate de ener- gie activa ,,perechi" (schema Aaron) este intilnita atit in montaj direct cit si in montaj semidirect. Misurarea energiei active trifazate cu ajutorul a douad contoare monofazate de energie activa. In retelele trifazate cu trei conductoare, metoda poate fi aplicata atit in cazul incarcarilor egale ale fazelor cit si in ca- zul incdrcarilor inegale ale acestora. Se folosesc doua contoare monofazate de energie electricé activa, cu ten- siunea nominald egala cu tensiunea intre faze. Bobinele de curent ale fiec&rui contor se leagé pe doud faze alese oricum (1 si 3, 7 si 2 sau 2 si 3). Fiecare bobina de ten- siune se leagd cu borna de intrare la faza la care s-a 80 legat bobina de curent a contorului respectiv, iar cu porna de iesire la faza la care nu sint legate bobine de curent (faza liberé sau faza de referin{a). La un factor de putere mai mare decit 0,5, discurile ambelor contoare se rotesc in sens normal (in sensul sagetii), iar pentru determinarea consumului total de energie electrica activa se jnsumeaza valorile energii- lor inregistrate de fiecare din cele doud contoare. Daca factorul de putere este mai mic decit 0,5, discul unuia din contoare se roteste in sensul invers sagetii care in- dicd sensul normal. Consumul total de energie electricéd activa se obline prin insumarea algebricd a indicatiilor celor dowd contoare monofazate (daca indicatia unuia din contoare a sc&zut in perioada de inregistrare, dife- renta respectiva se considera cu semnul minus). Una dintre variantele de montaj mentionate mai. sus {contoare monofazate »perechi') este reprezentata in fig. 4%, pentru montajul direct, metoda putindu-se folosi si in cazul montajului semidirect. Fig. 47. Masurarea energiilor electrice active gi reactive, cu dowd contoare monofazate, tip CAM, montate direct, dup& schema ,,Aaron“, intr-un sistem trifazat. Ma&surarea energiei reactive trifazate cu ajutorul a doud contoare monofazate de energie activa. In retelele trifazate cu trei conductoare metoda poate fi @ licata folosindu-se aceleasi contoare. ca in cazu] masurdrii ener- ( — Utilizarea contoarelor clectrice BLgiei electrice active, legate insé dupa o schema speciala pentru mdsurarea energiei reactive. Consumul total de energie electricd reactivé se ob- tine prin inmulfirea cu V3 a diferentei dintre valorile energiilor indicate de cele doua contoare daca indica- jiile ambelor contoare sint crescdtoare, respectiv prin inmultirea cu V3 a sumei acestor indica{ii in cazul in. care la unul din contoare indicatia a scazut. Este de la sine inteles ca folosirea pentru determina~- rea energiilor active si reactive a douad contoare mono- fazate ,perechi” impune folosirea unor contoare la care si nu se frineze mersul inapoi, Este apoi de remarcat faptul c& folosirea metodei in cazurile in care energia poate circula in ambele sensuri ar atrage dupa sine di- ficultafi serioase din punctul de vedere al posibilitafilor de determinarea energiilor respective. 3.3.3, Folosirea a trei contoare monofazaie de energie electricd activa Pentru determinarea energiilor electrice active sau reactive in retelele trifazate cu trei sau patru conduc- toare, cu sarcini egale sau neegale, se pot folosi cite trei contoare monofazate de energie electrica activa (,terte”). M&surarea energiei electrice active. Sint utilizate schemele de legare reprezentate in fig. 48 pentru mon- e4G6D Fig. 48, Masurarea energiei electrice active intr-un sistem trifazat, cu trei contoare monofazate, tip CAM, montaj direct. 82 tajul direct, putindu-se folosi_o schema analogd si in capul montajului semidirect. Tensiunea nominalaé a ce- lor trei contoare folosite trebuie sd corespunda cu ten- siunea pe faza a relelei. Consumul total de energie electric& activa se deter- min& prin insumarea indicafiilor celor trei_contoare. Masurarea energiei electrice reactive. Sint utilizate schemele de legare reprezentate in fig. 49 pentru mon- Fig. 49. M&surarea energiei electrice reactive, in- tr-un sistem trifazat, cu trei contoare monofazate, tip CAM, montaj direct. tajul direct, putindu-se folosi_o schema analoga si in cazul montajului semidirect. Tensiunea nominala a ce- lor trei contoare folosite trebuie s& corespundé cu ten- siunea intre faze a refelei. Consumul total de energie electricé reactiva se de- termina prin imparfirea cu V3 a sumei indicatiilor celor trei contoare. 4. Constantele contoarelor electrice 41, Generalitati Constantele unui contor electric rezulta atit din con- structia sa cit si din modul in care el este conectat in instalatie. Astfel, pentru cel care cunoaste caracteristi- &* 83cile unui contor, principiul de funcfionare, detaliile sale constructive, cum si modul de conectare a contorului in instalatie (inclusiv caracteristicile exacte ale transfor- matoarelor de masura folosite), determinarea constante- lor contorului se reduce la efectuarea citorva calcule ele- mentare (inmulfiri si impartir Importanta corectei determinari contor este accentuata de faptul c& din contoarele afiate in exploatare servesc la deconta- rea consumurilor de energie electricd intre intreprinde- rile furnizoare de energie elecirica si consumatorii lor, sau intre consumatorii principali si subconsumatorii lor. fn aceasta situatie, indicatiile aparatelor respective (ener- gii si uneori si puteri medii maxime) se traduc in sume de plata, asa incit, orice greseala constatatd in corecta determinare a valorilor respective se traduce prin apa- ritia unor litigii economice. Este de mentionat faptul ca o eventuala eroare stre- curata in’determinarea constantelor unui contor poate trece neobservata timp indelungat {ani in sir), descope- rirea erorii faicindu-se de multe ori din. intimplare, cu ocazia schimbarii contorului sau a transformatoarelor de masura la care acesta este racordat. Discontinuitatea ce apare in evolutia normald a consumuriior de energie electrica, a puterilor medii absorbite sau variatia brusca a factorului de putere atrage in mod obisnuit atentia asupra anomaliei ce a avut loc in determinarea marimilor respective. Cu toata importanfa pe care o prezint& problema res- pectiva si cu toate consecintele pe care le poate avea determinarea eronata a unei constante, practic se con- stata c& astfel de greseli apar totusi destul de frecvent, chiar in cazul personalului specializat in exploatarea agregatelor de masura, personal care nu intotdeauna acorda importanta cuvenitd determinarii cu atentie a constantelor unui contor, efectuind neglijent sau in graba calculeie respective, sau aplicind jn mod mecanic for- mulele cunoscute, fara a fine seama de unele situatii speciale ce pot apdrea, ‘cum ar fi de pilda folosirea unor aparate de masurat de alte tipuri si cu alte inscriptii de- cit cele cunoscute si intilnite de el curent in expioatare. a constantelor unui o foarte mare parie 84 Din considerentele de mai sus, s-a socotit indicat ca problema determinarii corecte a constantelor unui con- tor sa fie tratata in acest capitol special, in care vor fi examinate numai situatiile care se refera la contoare bine reglate si corect montate in instalatii; astfel, acest capitol va trata nu problema constantelor reale ale unui contor care tin seama de erori, ci problema constantelor,. nominale, luindu-se bineinteles in considerare si influ- enta transformatoarelor de mdsuraé asupra acestor con- stante. in cuprinsul acestui capitol, ori de cite ori, pentru. simplificare, se vor face referiri numai. la contoarele electrice de energie activa, foiosindu-se nofiunile de pu- tere si energie (generic) sau unit ile de masura kilo- watt si kilowattora, se precizeaza ca, din punctul de ve- dere al determinarii constantelor, cele indicate pentru contoarele de energie electricé activa sint valabile, in totul, si pentru contoarele de energie electricd reactiva. 4.2, Montajul direct al contorului 4.2.1, Generalitati si definifii S-a ar&tat in cuprinsul cap. 2 cd viteza de rotatie a discului contorului este direct proporfionala cu puterea, jar numarul de rotatii facute de disc intr-un anumit in- terval de timp este direct proportional cu energia con- sumata (produsa) in intervalul de timp considerat. Pentru un anumit contor exista o corespondenta ca- racteristic&, intotdeauna aceeasi, intre numarul de rotatii ale discuiui contorului si unitatea de energie sau, altfel spus, la un anumit contor, discul acestuia se roteste in- totdeauna de acelasi numar de ori pentru unitatea de energie. intotdeauna, pe contor, pe plicuja acestuia sau pe cadran (in functie de tipul contorului), este inscris nu- mé&rul care indicd aceasta leg&turd intre unitatea de energie si numérul de rotafii ale discului contorului. De cele mai multe ori, aproape in exclusivitate la contoarele moderne, legdtura aceasta este exprimatd prin numérul 85de rotatii pe care le face discul contorului pentru 1 kWh, numarul respectiv fiind denumit in cele ce urmeaza ra- portul de transmisie al contorului si notat cu simbolul Cp. in unele cazuri, legdtura respectiva este exprimata prin numarul de wattsecunde care corespunde unei ro- tatii complete a discului contorului, numarul respectiv fiind cunoscut sub denumirea (improprie si insuficient de explicita) de constanta contorului. In cele ce urmeaza, pentru evitarea oricdéror confuzii cu alte constante ale contorului, pentru num&rul care exprimd cite wattse- cunde corespund unei rotatii complete a discului con- torului, vom folosi denumirea de constanta rotatiilor discului si o vom nota cu simbolul Kp. Raportul de transmisie al contorului Cp si constanta rotatiilor discului Kp sint legate intre ele prin relatiile: 8600-1000 Cp =—- [rot/k Wh]; Kp 8600-1000 Kp= Co [Ws/rot]. in rela{iile de mai sus, numerele de 3600 si 1000 re- prezinté transformarea orelor in secunde, respectiv a kilowattorelor in wattsecunde. Daca nu ar diferi unitatea de m&sura folosita uzual pentru energie in cele doud Sisteme de exprimare a relatiei dintre energie si numé- rul de rotatii ale discului contorului, fiecare din cele doua notiuni definite mai sus ar fi inversul celeilalte. In practica se intilnesc $i alte moduri de exprimare a constantei rotafilior discului. In tabelul 5 ‘am indicat citeva din aceste posibilitati, cu exemple concrete, cal- culind pentru fiecare caz in parte si valoarea constantei rotatiilor discului (Kp) sub forma ei normala, adicd in wattsecunde pe o rotajie a discului contorului. Pentru evitarea greselilor in folosirea diverselor formule, care exprima de fapt sub forme diferite constanta rotafiilor discului, este necesat sé se acorde o atentie deosebita unitatilor de ma&sura si diferitelor transformari ce apar Tabelul 3 Diferite moduri de exprimare a »constantei rotatiilor discului” Formula si exemplu de caleul- al constantei Ws pentru 0 ro- Mod de’ inseriptie | " a een ene tatie a discului | Namitat din inaoriptic | aoe aaa 1 rolatie a discului Constanta in kWh kp= +0,02+ = rote a D=8 600 - 0,02 +1000 | pentru. o rotatie a =7 200 discului 1 kWh=400 rotafii) Raportul de transmi- 3600-1000 ale discului sie al contorului pens | kD="—~ —— = 9.000 tu 1 kWh 00 1 kWh=40 rotetii) Raportul de transmi- | 3 600 - 100 ale discului je al contorului, | KD="————~= 9 000 sie ) pentru 1 kWh La 100 W, 5 tv-) Raportul de transmi- re/min sie al contorului pen- tru L00 Wmin Constanta in Wh kp = 0,2-3 600 = 720 peniru 0 rotatie ¢ discului ! Numéarul cu care trebuie inmultit indexul contorului — scris cu virguld, daca are — pentru a se obtine con- sumul de energie electricé in kilowattore, cunoscut sub denumirea improprie de coeficientul mecanismuiui de inregistrare, reprezinta de fapt constanta propriu-zisad a contorului pe care o vom numi in cele ce urmeaza con- stanta proprie a indexului contorului si o vom nota cu simbolul K,. Numarul care arata cite rotatii trebuie sa facad discul contorului pentru ca ultima rola cu cifre, cea din dreapta, s& facd o rotatie completa, poart& numele de constanta de transmisie a mecanismului de inregistrare si va fi notat in cele ce urmeaza cu simbolul K, i gatura cu cele de mai sus, sint necesare unele 87in lipsa unor indicatii speciale, numérul aratat de ci- frele roleior mecanismului de inregistrare, care se ci- tesc prin ferestrele respective (indexul contorului), re- prezinté tocmai energia inregistrataé de acel contor, in kilowattore. De obicei, mecanismul de inregistrare al contorului este prevazut cu cinci sau — mai ales la con- toarele moderne — cu sase role, astfel incit numéarul respectiv este format din cinci sau sase cifre. in mom tul in care in dreptul fiecdrei ferestre apare pentru fie- care rola cifra 9, este suficient ca ultima rola sa faca 0,1 rotafii, ca in dreptul fiecarei ferestre si apara cifra 0, contorul incepind numardtoarea de la capat. in mod destul de frecvent, ultima sau ultimele doua ferestre apar vopsite in rosu si sint separate printr-o vir- gula, practicata in intervalul dintre ferestrele rosii si cele negre din stinga lor (deci intre ferestrele 1 si 2 din ‘dreapta sau 2 si 3 din dreapta); in acest caz, indexul este un numar zecimal cu una, respectiv douad zecimale, el reprezentind energia inregistrata de contorul respectiv, tot in kilowattore (cifrele ultimei role din dreapta, re- prezinté in acest caz zecimi, respectiv sutimi). In multe cazuri, mai ales la contoarele mari, destinate s& functioneze in montaj semidirect sau indirect si in orice caz sé inregistreze cantita{i mari de energie elec- irica, pentru a nu trebuisa se confectioneze mecanisme de inregistrare prea mari, cu prea multe role (construclii speciale si cu frecari mari), apare necesitatea ca la index mu numai sa nu aparé zecimale, dar chiar sé aparé o constanta proprie (10 sau 10 la o putere intreag& a sa). Acesta se inscrie de regula pe placa mecanismului de inregistrare inaintea unitatii de madsura, dupa semnul in- mulfirii (de exemplu: x10kWh). Modul de inscriere a constantei proprij diferé de la un tip de contor la altul. In unele cazuri, in dreptul fiec&rei ferestre, dedesubtul ei, este inscris ordinul de marime indicat de cifrele ro- lei respective. De pilda, la un contor cu constanta proprie 10(K,—10), in dreptul ultimei ferestre din dreapta este scris numarul zece, apoi c&tre stinga, in dreptul fiecérei ferestre 100, 1000 etc. pind la 1 000 000 (daca indexul are sase cifre). Daca un contor are constanta proprie 100, 88 de pilda, sub ultima rola, cea din dreapta, apare numarul 100 apoi la rola vecin&, din stinga sa, 1000 etc. Se obisnuieste si se scrie ling&a index kWhx10, in cazul constantei proprii egala cu 10; kWh X100, in cazul censtantei proprii egale cu 100 etc, sau chiar pur si sim- plu 10, 100 etc. scris sub index, uneori deasupra lui, indicindu-se insa intotdeauna si unitatea de masurad. Nu intotdeauna unitatea de masura este scris’ linga con- stanta proprie, ceea ce prezinté importanta, dat fiind faptul cé mai existd in exploatare contoare, in special! de tipuri mai vechi, la care indexul indicaé consumul de energie electricé nu in kilowattore, ci in alte unita{i de masura (in hectowattore de pilda), Sint si cazuri cind, tot in apropierea indexului, se scrie de pildé K=10, cu alte cuvinte constanta proprie (K,) este egala cu 10 (Ja fel K==100 etc.). Mai rar se intilnesc si situatii care, din punctul de vedere al transformarii indexului in kilowattore, sint de-a dreptul lipsite de sens; astfel, la un index format din sase cifre, ultima cifra apare intr-o fereastra rosie si este separata printr-o virgula, iar linga index apare K=10. Cu alte cuvinte, indexul scris cu virguld se inmulteste cu 10, pentru a se afla energia in kilowattore (in cazul cind nu se indica in mod expres pe cadran o alta unitate de m&sura). Intr-un astfel de caz indexul 32 164,5 repre- zinté un consum de 321645 kWh, Acest sistem este de natura sé creeze confuzii si greseli, din care cauzi in exploatare, intr-un astfel de caz, se obisnuieste si se stearga K=10 si virgula si sa se vopseascd in negru si utima fereastré, cea din dreapta, initial vopsité in rosu (indexul aprind de aceasta data fara virgula si cu K,=1 in loc de K,=-10, ceea ce, practic, este acelasi lucru). intre constanta de transmisie a mecanismului de in- registrare K (numarul care exprima de cite ori se roteste discul contorului pentru ca ultima rola — cea din ex- trema dreapté — sa facd o rotatie completa), constanta proprie K, (numarul care exprima coeficientul cu care se inmulfeste indexul contorului tinind cont de even- tuala virguld, pentru a se obtine consumul in kilowatt- ore) si raportul de transmisie al contorului Cp (numa- rul care exprima de cite ori se roteste discul contorului 89pentru ca indexul sd marcheze 1 kWh, tinind cont de eventualele virgule si de constanta proprie, exista relatia K=a +K,-+Cp, in care & este un coeficient care arataé cite kilowattore ar reprezenta o rotatie completa a ultimei role — cea din extrema dreapté — finind cont si de eventuala vir- gula (cifre rosii) in ipoteza cé K,=1. in aceste conditii rezulta ca: — dac& toate ferestrele sint negre (nu existaé virgula la index), a=10 (0 rotatie completa a ultimei role re- prezinté 10kWh) iar K—10 k,y-Cp; — daca una din ferestre este rosie (indexul contoru- lui are o singuré zecimala), a=1 (0 rotatie completa a ultimei role, cea rosie reprezinté 1 kWh) iar K—K,+Cp; — daca indexul are doua zecimale (doua ferestre sint rosii) a=0,1 (0 rotalie completa a ultimei role repre- zinta 0,1 kWh) iar K=0,1 K,Cp. Din examinarea relatiilor de mai sus, apare evident ca existé un singur caz particular, in care numerele exprimind pe K (constanta de transmisie a mecanismului de inregistrare) si Cp (constantele de transmisie a con- torului) pot fi egale intre ele, si anume atunci cind unei rotatii complete a ultimei role, cea din dreapta, fi co- respunde un consum de ! kWh sau, altfel spus, cind unei cifre a ultimei role, cea din dreapta, ii corespund 0,1 kWh. In toate celelalte cazuri, unul din cele doué numere este de 10, 100 sau 1000 ori mai mare decit celalalt. 4.2.2, Determinarea energiei si a puterii, pe baza stabi- numdrului de rotafii efectuaie de cdtre discul con- torului intr-un anumit interval de timp Determinarea energiei. Existind o proporfionalitate directa intre viteza de rotatie a discului contorului (ex- primata in numar de rotafii efectuate in unitatea de timp) si putere, cum si intre numérul de rotatii efectuate de discul contorului intr-un anumit interval de timp si ener- gia consumat& (produsa) in intervalul de timp conside- 20 rat, rezulta ca, fiind cunoscute caracteristicile unui con- tor, numarul de rotalii efectuate de disc este suficient pentru determinarea energiei, dupa cum si cunoasterea timpului in care au fost efectuate rotatiile respective este suficient pentru determinarea puterii medii din in- tervalul de timp considerat. Notind cu: Ww — energia, in kWh; N — numérul de rotatii efectuate de discul conto- rului; Cp — raportul de transmisie al cont i, i orului, rot/k Wh; “me Kp — constanta rotafiilor discului, in Ws/rot, pentru determinarea energici, in kilowattore, se va folosi vuna din relatiile Ry w=". [kwh]; Cp N = 3600-1000 EWS). Pentru evitarea greselilor se va acorda 0 atentie deo- pots units TlOr de masur&, mai ales in cazurile in care caracteristicile contorului sint definite altfe i i peactoristh 1 decit prin ; Determinarea puterii medii. Pastrind aceleasi notatii si aceleasi unitati de masura ca mai sus si notind cu ¢ timpul, m&surat in secunde, in care discul contorului a efectuat cele N rota{ii, puterea medie se poate obtine folosind una din urmatoarele doua relatii: p= 8500.0, | Cu ambele formule de mai sus se obtine puterea in kilowati. Determinarea timpului normal, Se numeste timp nor- mal t, numérul de secunde in care discul unui contor bine reglat trebuie si facd un anumit numar de rota{ii la o anumita sarcina data. ‘ 91Formula prin care putem obfine valoarea timpului normal este n+ Kp = care poate fi scrisé si sub forma 8 600-1000n i,= Cp*P toate marimile din formulele de mai sus m&surindu-se in unitatile de masuré amintite. 4.3, Montajul semidirect al contorului In toate cazurile intilnite curent in exploatare, la mon- tajul semidirect al contoarelor, curentul nominal al con- torului este de 5A (curentul nominal al secundaruui transfermatoarelor de curent), bobinele de tensiune ale contorului fiind conectate direct la tensiunea Joasad a retelei. 43.1, Solufii adoptate in executarea montajelor Se vor analiza in cele ce urmeaza cele trei situafii apar in practica. L. ee Se faibease contoare destinate montajului semidi- rect, executate pentru a fi racordate la transformatoare de curent avind aceleasi caracteristici (acelasi raport de transformare) ca cele folosite in realitate. . Ls Pentru contoarele destinate montajului semidirect, pe pldcuta contorului, pe o placuta speciala sau pe ca- dranul contorului (in functie de tipul acestuia), sint in- scrise atit tensiunea la care este destinat sa functioneze contorul cit si transformatorul de curent pentru care acesta a fost construit sa fie racordat (raportul lor de transformare). Astfel, pe contor se va gasi Sscris 3x 380/220 V — 3x200/5 A. o. . . Aceste contoare, destinate montajului semidirect, sint exccutate in asa fel incit consumul de energie electric sa se determine direct dupa indicatiile mecanismuiui de- jnregistrare, cu alte cuvinte, raportul de transformare al 92 transformatoarelor de curent pentru care a fost consiruit contorul (in cazul amintit mai sus 200/5 A—40) a fost in- clus in caracteristicile contorului, astfel incit toate cele spuse in cazul montajului direct ramin valabile si in ca- zul de fata, deci toate indicafiile contorului se refera in Tealitate la curentul primar al transformatoarelor de cu- rent, desi prin bebinele de curent ale contorului trece curentul transformat (luat de la secundarul transformatoa- relor de curent). b. Se folosesc contoare destinate montajului semi- direct, executate insd pentru a fi racordate la transfor- matoare de curent avind alte caracteristici (alt raport de transformare) decit cele utilizate in realitate. Acest caz, foarte des intilnit in practica, este deter- minat de faptul c& nu intotdeauna existé in stoc con- toare destinate montajului semidirect, construite pentru a fi racordate la transformatoare de curent avind exact acelasi raport de transformare ca_ transformatoarele existente in instalatie. In acest caz, pentru obtinerea puterii si energiei reale, toate indicatiile contorului privind puterea si energia, obtinute conform precizarilor facute in cazul montajului direct, trebuie multiplicate cu o constant&, pe care o vom numi in cele ce urmeaza constania raporturilor de transformare ale transformatoarelor de curent; aceasta este notataé cu simbolul Kg, si valoarea ei numerica se obtine impartind raportul de transformare al transforma- toarelor de curent folosite efectiv in instalatie la rapor- tul de transformare al transformatoarelor de curent pen- tru care a fost construit contorul (cel inscris pe contor). Formula care ne da pe Ky, (constanta raporturilor de transformare ale transformatoarelor de curent) este deci I, osm Kap 10 i. bea in care: Tyex $i Iyex Sint curenfii nominali (primar si secundar) ai transformatoarelor de curent existente in instalatii: 93Vie Sila — curentii nominali (primar si secundar ai transformatoarelor de curent pentru care a fost construit contorul (cei inscrigi pe contor). ' Observam c& valoarea constantei Kz,- poate fi supra- unitara sau subunitara, dupa cum raportul de transformare al transformatoarelor de curent existente in instalatie este mai mare sau mai mic decit raportul de transfor- mare al transformatoarelor de curent pentru care a fost construit contorul. ; a In acest fel privité problema, putem considera ca Sik tuatia 4.3.1a reprezinta un caz particular al celei de-a doua situatii 4.3.1b, cazul optim, numératorul fiind egal cu numitorul, fractia care conduce la valoarea lui Kate devine echiunitara (Kye=1). ; aol c. Se folosesc contoare destinate montajului direct (solufie mult mai comoda, deoarece nu mai este necesar sa existe in stoc contoare de o mare varietate de tipuri); prezintaé ins dezavantajul ca valorile obfinute pentru energie si putere, conform precizarilor facute in cazul montajului direct al contoarelor, trebuie inmulfite cu nu- marul care reprezintaé raportul de transformare al trans- formatoarelor de curent existente in instalatie. | Si acest caz poate fi considerat un caz particular al situatiei de la 4.3.1 b si anume acela in care yeah A, deci numitorul fractiei a carei valoare ne da pe diez, Kae este egal cu unitatea si deci Kr i nex 43.2. Observafii asupra folosirii contoarelor electrice in montaj semidirect Dup& cum s-a aratat in cele de mai sus, in cazul amon- tajului semidirect al contoarelor electrice apare notiunea de constania a raporturilor de transformare ale transfor- matoarelor de curent (Kric), cu care trebuie inmultite in- dicatiile contoareior, pentru a se obtine puterea si ener- 26 iei vind tru decon- tn cazul energiei, la contoarele servind pentr e tarea consumurilor de energie el ectricd, se obisnuieste, pentru usurarea operatiilor de citire-facturare prin eli- 94 minarea necesitafii efectuarii unei a doua inmultiri pen- tru fiecare citire, s4 se foloseascé asa-numita constantd rezultantaé a contorului, pe care o vom nota prescurtat. Kye definitaé ca produsul dintre constanta raporturiior de transformare ale transformatoarelor de curent (Kaic} si constanta proprie a contorului (K,). Formula constantei rezultante a contorului este deci Krex=Kric' Ky. In aceste conditii se obtine energia in kilowattore, prin inmultirea cu constanta rezultanté a indexului con- torului (scris cu virgula daca are). De remarcat ca in cazuri particulare, numeric, con- stanta rezultanté poate fi eqala fie cu constanta proprie (Kre=1), fie cu constanta raporturilor de transformare ale transformatoarelor de curent (K,=1), fie cu unitatea. 4.4, Montajul indirect al contorului 4.4.1, Constanta raporturilor de transformare ale trans- formatoarelor de mdsurd In toate cazurile intilnite curent in exploatare, la montajul indirect al contoarelor, curentul nominal al Contorului este 5A (curentul nominal al secundarului transformatoarelor de curent), iar bobinele de tensiune ale contorului sint conectate la tensiunea de 100 V sau 110 V (tensiunea nominala a secundarului) transforma- toareior de tensiune. Toate cele ardtate pentru cazul montajului semidirect al contoarelor, referitor la transformatoarele de curent, ramin valabile si in cazul montajului indirect. In plus, in cazul montajului indirect apar transformatoarele de tensiune, care, pe lingd particularitaétile de montaj, mo- dificé si modul de determinare a puterii si energiei. Urmind acelasi rationament ca pentru transforma- toarele de curent, ajungem la notiunea de constantd a taporturilor de transformare ale transformatoarelor de tensiune, pe care 0 vom nota prescurtat cu simbolul Key sia cdrei valoare numerica se obtine impar{ind raportul de transformare al transformatoarelor de tensiune folo- 95site efectiv in instalatie la raportul de transformare al transformatoarelor de tensiune pentru, care a fost con- struit contorul (cel inscris pe contor). Formula din care rezulté Kr» (constanta raporturilor de transformare aie transformatoarelor de tensiune) este deci in care; Ujex Si Ugex Sint tensiunile nominale (primara si secun- dara) ale transformatoarelor de ten- siune existente in instalatie; Uy. siUz,, — tensiunile nominale (primara si secun- dara) ale transformatoareior de ten- siune pentru care a fost construit con- torul (cele inscrise pe contor). in cazul montajului indirect, pentru obf{inerea puterii si energiei reale, toate indicatiile contorului privind pu- terea si energia objinuta, conform precizarilor din § 4.2.1 {montaj direct), trebuie multiplicate deci, nu numai cu constanta raporturilor de transformare ale transforma- toarelor de curent, ca in cazul montajului semidireci (v. subcap. 4.3), ci si cu: constanta raporturilor de trans- formare ale transformatoarelor de tensiune. Pentru simplificare apare notiunea de constantd a raporturilor de transformare ale transformatoarelor de mdsurd, notataé prescurtat cu simbolul Kam si ale carei valori numerice se obtin prin inmultirea constantei ra- porturilor de transformare ale transformatoarelor de cu- rent Kr cu constanta raporturilor de transformare ale transformatoarelor de tensiune Kpy. Formula prin care se poate obfine valoarea lui Krtm conform celor de mai sus, este urmdtoarea: Loe Uvex Krim=Kreo* Krw Jae, we Use jn care toate simbolurile au semnificatiile cunoscute. 96 4.4.2, Observafii asupra folosirij contoaretor electrice in montaj indirect Atit in cazul montajului indirect cit si in cazul mon- tajului semidirect, se foloseste constanta rezultanté 4 contorului (Kre:), cu ajutorul caéreia se elimina necesita- tea efectuarii a trei inmultiri pentru fiecare citire, de asta data. in cazul montajului indirect, constanta rezultanté a contorului (Kyez) este definita ca produsul dintre con- stanta raporturilor de transformare ale transformatoare- lor de curent (Kaic), Constanta raporturilor de transfor- mare ale transformatoarelor de tensiune (Kr) si constanta proprie a contorului (K,), avind deci expresia Krex=Knre’ Kyu Ky=Krem: Kp. In acest caz se objine energia in kilowattore, prin in- multirea cu constanta rezultanta a indexului contorului (scrisA cu virgula, daca are). De remarcat ca dificultatile introduse in calculul ener- giei si puterii de constanta raporturilor de transformare ale transformatoarelor de tensiune Kr sint mai mari de- cit cele corespunzdtoare constantei raporturilor de trans- formare ale transformatoarelor de curent; desi scara valorilor nominale ale tensiunilor primare ale transfor- matoarelor de tensiune are mai putine trepte decit scara valorilor nominale ale curentilor primari ai transfor- matoarelor de curent, existenta a doud tensiuni secun- dare (fie 100 V, fie 110 V), cum si faptul ca in timp ce raporturile de transformare ale transformatoarelor de curent sint numere intotdeauna intregi, raporturile de transformare ale transformatoarelor de tensiune sint de multe ori numere zecimale, fac ca in cazul montajului indirect toate calculele s& fie de obicei mai laborioase. Remarcaém ca si in cazul montajului indirect pot apa- rea situa{ii particulare in care, numeric, constanta .re- zultanta poate fi egala fie cu constanta proprie, cu con- stanta raporturilor de transformare ale transformatoare- jor de m&sura&, cu constanta raporturilor de transformare ale transformatoarelor de curent, cu constanta raporturi- 7 = Diilizarea contonrelor electrice 97ler de transformare ale transformatoarelor de tensiune, sau cu unitatea. Contoarele destinate montajului indirect (cu transfor- matoare de tensiune si curent) si care indica direct ener- gia din primar poarta in locul indicafiei tensiunii nomi- nale, raportul tensiunilor din primar si secundar (de +6000 exemplu an nominal, raportul curenfilor primar si secundar (de 2-108 V) si in locul indicatiei curentului exemplu ~ A). Pe o placuj& speciala este ne- 5 cesar sd se indice raporturile de transformare ale trans- formatoarelor de masura existente efectiv in instalatie. Se precizeaza c& in cazul montajului indirect, existenta a doua tensiuni secundare posibile ale transformatoare- lor de tensiune ca si posibilitafile de nepotrivire a doud feturi de transformatoare de m&surd (de curent si de tensiune) conduc la necesitatea existentei in stoc a unui numar mai mare de contoare, decit in cazul montajului semidirect, pentru a se putea realiza in toate cazurile 0 concordant& intre transformatoarele de masura pentru care au fost construite contoarele si cele existente efec- tiv in instalatie. Cum acest deziderat este practic greu de realizat in totalitate, iar din punct de vedere construc- tiv (nu numai din punctul de vedere al constantelor), con- toarele destinate montajelor direct sau semidirect (pre- vazute cu trei echipaje mobile) nu pot fi folosite in montaj indirect (unde in mod obisnuit se folosesc con- toare prevazute cu doua echipaje mobile), se construiesc in mod uzual contoare destinate montajului indirect (adic&’ prevazute cu doud echipaje mobile pentru 5A si pentru 100 sau 110 V), la care mecanismul inregistrator indica energia din secundar. Pentru determinarea m&rimilor electrice se vor folosi si in acest caz formulele indicate in acest capitol, cu mentiunea c& transformatoarele de curent cu care a fost cohceput si functioneze contorul se considera de 5/5 A, jar transformatoarele de tensiune pentru care a fost con- struit contorul de 100/100 V (sau 110/110 V). Constanta rezultanta a contorului se obtine, in acest caz particular, prin inmultirea constantei proprii cu raporturile de trans- 98 formare ale transformatoarelor de tensiune si de curent existente efectiv in instalatie. 4,5. Constantele indicatorului de maxim Dupa cum s-a aratat in cap. 1, orice indicator de pu- tere medie maxima — pentru care, spre simplificare, vom intrebuinta in cele ce urmeaz& denumirea improprie dar foarte uzuala de indicator de maxim — cu care poate fi prevazut un contor electric (acesta poate avea unul, doua, sau chiar mai multe indicatoare de maxim) are o scaré gradat&é in forma de arc de cerc. Numarul de diviziuni marcate de acul condus al indicatorului de maxim este direct proportional cu cea mai mare putere medie timp de 15 min, ce a fost absorbita de la ultima dare Ja zero a indi- catorului de maxim si pind in momentul citirii respective. Vom denumi, in cele ce urmeaza, constantd proprie a indicatorului de maxim (notata prescurtat cu K,;) numa- rul care arata citi kilowati corespund unei diviziuni a scarii gradate a indicatorului de maxim. in consecinl&, pentru a determina puterea ardtata de un indicator de maxim (cea mai mare putere medie pe o perioada de inregistrare de 15 min), vom inmulti numarul de diviziuni indicate de acul condus al indicatorului de maxim cu constanta proprie a indicatorului de maxim, conform formulei P=Kyi-N, in: care n este numarul de diviziuni indicate de acul con- dus al indicatorului de maxim. Cele de mai sus sint, bineinteles, valabile in cazul montajelor direct, semidirect, sau indirect, numai atunci cind in instalatie contorul cu indicator de maxim este montat prin intermediul unor transformatoare de mdsura avind exact aceleasi caracteristici (raporturi de trans- formare) ca cele pentru care a fost construit aparatul si in consecinta, in constanta sa proprie au fost incluse si raporturile de transformare ale respectivelor transforma- toare de masura. 6* 99In aceste conditii, dacd constanta proprie a indicato- rului de maxim este egala cu unitatea (K,-—=1), numarul de diviziuni la care se gdseste oprit acul indicatorului de maxim reprezinta direct in kilowati cea mai mare putere medie absorbitaé pe o perioada de inregistrare de 15 min. Pe cadranul oricaérui indicator de maxim sint inscrise, intotdeauna, unitatea de m&sura (kW) si constanta pro- prie. Exista doua feluri de inscriere a constantei proprii pe cadranul indicatorului de maxim, folosite in mod cu- rent, si anume: constanta proprie este indicata fie sub forma 1 div—K, [kW], fie sub forma x K,[kW] (in am- bele forme de inscriere pe cadran nu apare K,; ci va- loarea numerica a acesteia). Numéarul de diviziuni ale scarii gradate si constanta proprie a indicatorului de maxim sint in asa fel calcu- late, incit la puterea nominala a contorului, acul indica- torului de maxim ocupa o pozifie apropiataé de pozilia sa maxima. Si in cazul indicatorului de maxim, utilizarea trans- formatoarelor de m&sura ne obligé s& folosim notiunile de constantaé a raporturilor de transformare ale transfor- matoarelor de masuraé Krm, constanté a raporturilor de transformare ale transformatoarelor de curent Ky, si con- stanté a raporturilor de transformare ale transformatoa- relor de tensiune Kr; aceste constante pe care le folo- sim in cazul indicatorului de maxim sint exact acelea pe care le folosim si pentru indicatiile indexului, astfel incit se mentine valabila relatia Kam—Kare- Kee. Si in cazul indicatorului de maxim, produsu] dintre constanta raporturilor de transformare ale transformatoarelor de mdasura si constanta proprie a indicatorului de maxim ne conduce la constanta rezultantd a indicatorului de maxim, pe care o vom nota prescurtat cu simbolul K;.:; si a carei valoare este Krez = Kau: Kpr—Krte* Kru * Kyi Simbolurile folosite au semnificatiile cunoscute. Pentru evitarea, ori de cite ori este posibil, a situatii- lor in care valoarea constantei rezultante apare ca un numéar zecimal periodic, este necesar ca elementele com- ponente ale acesteia (constanta raporturilor de transfor- 100 mare a transformatoarelor de curent Kr, respectiv con- stanta raporturilor de transformare ale transformatoare- lor de tensiune Kry sé nu fie calculate separat, ci dupa in- troducerea in formula constantei rezultante a tuturor da- telor. Inainte de efectuarea oricaror alte operatii (inmul- firi-imparfiri), trebuie si se efectueze in formula bruta, in primul rind, toate simplificarile posibile. Daca nu se procedeaza in acest mod, la un contor ma- surind energii importante, este posibil s{ apara cazul unei diferente anuale de ordinul sutelor de mii de kilo- wattore; intre energia real& si cea determinatd, numai ca urmare a modului defectuos de determinare a constan- tei rezultante. Pentru exemplificarea celor de mai sus, se va consi- dera cazul unui contor avind o constanta proprie K,=100, montat prin intermediul unor transformatoare de curent de 1000/5A, respectiv de tensiune de 6000/100 V, dar care in realitate a fost construit pentru a fi montat prin in- termediul unor transformatoare de curent de 300/5 A, respectiv de tensiune de 5000/110 V. F&cind in formula constantei rezultante inlocuirile, procedind conform celor aratate mai sus se obtine valoarea corect& a acesteia, si anume 2007 8.000 5 100 eo = + 100 = 440. Kr 800 5000 o 5 110 5. Determinarea energiei electrice consumate, a puterii medii absorbite si a factorului de putere mediu ponderat, cu ajutorul indicatiilor contoa- relor electrice 5.1. Generalitati Scopul principal pentru care este construit un contor electric este acela de a inregistra consumu! de energie electricd activa sau reactiva (dupa tipul contorului), Prac- 101tic ins, contoarele electrice sint folosite in mod curent sila determinarea — direct sau indirect — a altor marimi electrice. In acest capitol, care reprezinté de fapt o sistemati- zare a notiunilor cuprinse in capitolele anterioare, vor fi examinate, pe rind, toate posibilitafile de utilizare a con- toarelor electrice cerute curent de practica si se vor da o serie de detalii practice privind acest mod de folosire. 5.2. Determinarea energiei electrice consumate sau pro- duse, active sau reactive 5.2.1. Determinarea cu ajutorul indicafiilor mecanismului de inregistrare (indexului contorului) Valoarea indicata de cifrele rolelor mecanismului de inregistrare, care se citesc prin ferestrele cadranului (pla- cutei) ce acopera rolele (indexul contorului), citita asa cum este scris&, adicd tinindu-se cont de eventuala vir- gula si de constanta rezultanta a contorului, reprezinta tocmai energia electrica activa, in kilowattore (respectiv reactiva in kvarh), inregistraté de contorul respectiv, de la inceputul functioné lui, in ipoteza ca la inceputul functionarii in dreptul fiecarei ferestre se gasea cifra zero. Practic, pentru determinarea consumului de energie electricd dintr-un anumit interval de timp, sint luate in considerare, indexul de la inceputul (indexul initial) re- spectiv sfirsitul (indexul final) acelui interval de timp. Diferenta dintre indexul final si indexul initial, inmulfita cu constanta rezultanté a agregatului de masura, repre- zinta energia electricd activa, in kWh (respectiv energia reactiva, in kvarh), inregistrata de contor in intervalul de timp considerat. Formula prin care se obline energia electrica activa, in kilowattore, inregistrata de un contor intr-un anumit interval de timp, cind se cunosc indexurile de la incepu- tul (inifial) si sfirsitul (final) intervalului de timp consi- derat este We=(Xr—X1) Kez 102 in care: W, este energia electricd activa, in kWh; Xr si Xr — indexul final si cel initial, scrise asa cum apar ele in ferestrele cadranului contorului (neomitind virgula in caz ca exista); Kyez — constanta rezuitanté a agregatului de méasura. Formula este aceeasi si pentru cazul contoarelor de energie electrica reactiva. Este de remarcat cd la un contor corect montat, in- dexul final este intotdeauna mai mare decit indexul ini- tial; cind indexul descreste ca valoare, se spune ca acest contor deconteazd sau functioneaza invers (in acest caz si discul contorului se roteste invers, pata rosie aparind in dreptul geamului, de la dreapta catre stinga observa- torului). Funcfionarea inversa in cazul unei conectari corecte a contorului indica o circulatie a energiei in sens contrar, cum si faptul cd acest contor nu are mersul ina- poi inirinat, masura obligatorie in toate cazurile in care ar putea aparea o circulatie inversa a energiei. Desi in functionarea normala doar ultima rola are o miscare continua (in cazuri extrem de rare ultimeie doua role au miscare continua), cifrele celorlalte role schim- bindu-se brusc, prin impulsuri (role sdritoare), totusi pot aparea in dreptul unei ferestre ale unui mecanism de in- registrare uzat, dar functionind corect, doua cifre in loc de una; cifra cea mai mica este in curs de disparitie, iar cifra cea mare este in curs de aparitie. Este foarte im- portant de refinut ca in toate aceste cazuri, indexul se scrie luind intotdeauna in considerare cifra cea mai micd, regula fiind valabila pentru cifrele tuturor rolelor, indi- ferent de numéarul lor: Orice nerespectare stricté a acestor reguli poate con- duce la mari erori in determinarea energiei, erori cu atit mai mari cu cit greseala de citire se refera la cifre ale unor role situate mai la inceputul indexului (la stinga observatorului), cind ordinul de marime indicat de ci- frele respective este mai mare. 1035.2.2. Determinarea energiei electrice cu ajutorul numdrdrii rotafiilor discului contorului S-a ar&tat in capitolele precedente c& energia inre- gistraté de un contor este direct proportionalaé cu numé- tul de rotatii ale discului sdu, conform relatiei Krim*N _ Krtm=N-Kp (kWh) Cp 8 600-1000 W. in care: W, este energia electricd activa, in kWh; Krm — constanta raporturilor de transfor- mare ale transformatoarelor de ma- sura; N — numérul de rotafii ale discului con- torului; Cp — raportul de transmisie al contorului, in rot/kWh; Kp — constanta rotatiilor discului, in Ws/rot. Este evident ca determinarea energiei prin numiara- rea rotafiilor discului contorului nu este practicé si cu atit mai mult cu cit se refera la un timp mai mare, Metoda este folosité totusi la determinarea mai exactd a consu- mului de energie electricé pentru perioade scurte de timp (de obicei de ordinul minutelor), mai ales in cazu- rile in care energia consumata in intervalul de timp con- siderat este prea mica in raport cu constanta rezultanta a contorului, pentru a putea fi redat& cu suficienté exac- titate de indexul contorului (se poate intimpla ca inde- xul s& nu inregistreze nici un consum in acel interval de timp, dupa cum se poate intimpla, pentru cazurile intil- nite uneori, cind fereastra ultimei role — cea cu miscare continua — este acoperita, ca penultima rola, ultima vi- zibila, s& primeascd un impuls chiar la inceputul interva- lului de timp, desi in timpul respectiv ultima cifra — cea acoperité — nu a efectuat poate nici o zecime de rotatie). La determinarea energiei prin numararea rotatiilor discului este necesar s& se find cont de urmatoarele ob- servatii: ~~ la contoarele cu mai multe discuri, nu toate discu- rile au in mod obligatoriu pata colorata, astfe] incit, un 104 neavizat privind un astfel de disc care se roteste, poate ramine surprins de faptul ci pata colorata nu maj apare; — numérarea rotatiilor discului contorului se face in- cepind de la 0 si nu de la 1, deoarece, in caz contrar, se va numdra o rotatie a discului in plus. 5.3. Determinarea puterii electrice medii absorbite sau debitate, active sau reactive Prin definifie, contorul electric este un aparat de m&- surat care inregistreazi energia electric& activa sau re- activa, produsaé sau consumata. Totusi, daca se tine seama de relatia cunoscuta, care leagi energia de puterea me- 7 5 , Ww die si de timp (p=5) rezulté automat ca, fiind deter- minataé energia activa, W, in kilowattore (sau reactiva, W,, in kVarh), produs& sau consumata intr-un interval de timp cunoscut t, puterea activa medie Pm in kW (respec- tiv puterea reactivé Qn medie in k Var), se obtine printr-o simplé impartire, conform relatiilor: P,y= 2 kWh; Q6= oe [kVar], in care: Pm este puterea medie activa, in kW; Qm— puterea medie reactivd, in kVar; W, — energia activa, in kWh; W, — energia reactiva, in kVarh; t — timpul, in h. Trebuie remarcat c& puterile medii orare, activa Pa, si reactivé Qn, sint numerele egale cu energiile activa Wi, respectiv reactiva W,, inregistrate in ora respectiva. Se observa de asemenea ca, de cite ori timpul este mai mic de o ora, de atitea ori puterea medie din acel inter- val de timp este numeric mai mare decit energia inre- gistraté in intervalul de timp considerat, si invers, de cite ori timpul este mai mare de o or&, de atitea ori pu- terea medie din acel interval de timp este numeric mai mica decit energia inregistrata in intervalul de timp con- siderat. 105