Sunteți pe pagina 1din 310

Traducerea a fost- Ikutli de un coleotiv de.specialisti dU~ lucrarea publicata.

in limba germana cu titlul



Wie fnnktioniert das? editata de Bibliographisches Institut. Mannheim

©aibliographisches Institut AG Mannbeim 1963.



·01 anoielopodJg

EDITURA ENCICLOPEDICA ROMA.NA Bucuresti • 1973

Redactor

ing. Carmen Zgavirdici

Supracopertasi coperta E. Chendea

Macheta C. Branciu

Desenele C. Ciacbiris

Cuvlnt lnainte

Trdim trur-o epocii fora precedent in evolutia §tiiilJei # tehnicii.

Ritmul in care acestea Sf! dezvoltd face ca; in medie, la opt-zece ani toate cunostintele dintr-un anumit domeniu; fie electronicd, fie chimie cuantidi, sli se dubleze. Apare astfel evidenta 'imposibllitatea ca o persoand sa imbrlili§eze totalitatea cunostintelor umane. Un calcu1 relativ simplu aratd eli, la acest ritm, intr-un singur deceniu -siispwzem 1962-1972- s-aprodus mai multa §tiin/ii decit in tntreaza istorie a omenirii pinii in 1962/

Omul contemporan trdieste intr-o ambiaruii in care mediul natural

este permanent completat cucreatii tehnice. in acelasi limp, mijloacele de comunicare in masa - televiziunea, radioul, cinematograful etc. - ne transmit in permanenui un volum urias d!! informatii evaluat fa 11 000000 de biti pe secunda.

In aceste conditii strlngerea §i organizarea informatiei in lucriiri de specialitate devine 0 necesitate; deoarece fa fiecare pas omul este confruntat attt ca probleme de decizie, cit # cu probleme tehnice cotidiene. Ce este cibemetica? Cum. se realizeasii aselenizarea? Ce sint calculatoarele? Cum functioneazd 0 rachetd cosmicd? Ce tnseamna un motor cu explozie fit patru tim pi? Sin! intrebiiri curente, Desigur cii pentru a le rdspunde este necesar sa cunoastem atti notiunile tehnice uzuale, eft si principiilede bazii ale unor aparate §i dispositive integrate in ambianta umand.

Ptintre multiplele mijloace care of era cititorului posibilitatea unei ·lnformari rapide §i accesibile, se numara ~i enciclopediile ii dictionarele enciclopediae.

Mica enciclopedie tehniea ilustrata, editatd in versiunearomdneascd de Editura enciclopedicii romdnii; reprezintd traducerea lucrdrii Wie funktioniert. das?eEaboratii de «Bibliographisches Institut» din MaQi-

5

heim. Editia originaliia fost tradusd, partial, Jl in limba francezade Editura DWlOd din ParIS §i premiatd printre cele mai bune 50 de carli ale anului 1968 din Franta.

Prezentul volum reprezinui 0 seleqie a articolelor editiei originale, fiind in acelasi limp inihogii{it cu aile 20 de articole, elaborate de specialisti romdni. Articolele care completeazd textul original, ca, de exemplu, Efect Coanda, Sonicitate, Teoria relativitatii, Cibernetica, Maseri §i laseri etc., a/era cititorului Q informare fa zi asupra tehnicii mondiale §i asupra contributiei importante pe care savantii romdni au adus-o la dezvoltarea tehnicii si }tiinlei mondiale.

Inscriindu-se pe linia preocupiirilor Editurii enciclopedioe romdne de a face cunoscute cercurilor largi de cititori diferite domenii ale culturii sigindirii umane, Mica enciclopedie tehnica Ilustrata este utila celor care doresc sa se informeze asupra. prtncipalelor realizdri. ale tehnicii contemporane.

Prof. dr. ing. EDMOND NICOLAU .

Cuvint inainre Cuprins •..

Partea intii

.Lucru mecanic, putere.energie I .Lncru mecanic.puterevenergieIl De la .atom la formula chimica Structuraatomului. . . . .

Pompe .

Compresoare (compresoare cu piston) Carbuni

THei .... nistilarea ~teiului Gaze naturale . . Cazane de abur

Motoare eli abur en piston Turbine en abur ..

Turbine.cu gaze , ..

Ti.!rbipe hidraulice I

Turbine hidraaliee II

. Reactoare nucleare

Genera toare electrice

Baterii, acumulatoare

Curen t alternativ . .

Prodacerea undelor electromagnetice Emisla ~i receptia undelor electromagnetice Tuburi. electroaice . .,. . . . .. . . . Genei-area. oscijapjlQr de f recvenjaf carte,

inaltii r . . . . .. .. .. . ..

Generarea osoilatiilor de frecventa foarte 'inrud II. . ..

, .. ;

:~~~oare :.5emicQndnctOim; Radioreceptcare Dlfnzoare, . . Transformatoare ~elee ..... Raze Roentgen

, Acceleratoare ·cic.lice

;., .

Cuprins

5 Tehriiea telecomunicatiilor 7 "Telegrafie, teleimprimatoare Radar . . .... Fotomultiplicatoare

Ochi magic

1 i Televiziunea alb-negro

14 Iconoscoape .

16 Tuburicinescop .

7'8 80 82 S4 86 8'8 90 92

18 Convertoare ddmagini94

20 Aparate eidofor . 96

22 Film al b-negru 98

24 Aparate fotografice 100

26 Fotografia in culori 102

28 Televiziunea in culori !O5

30 Aparate de.filmat J 10

32 Aparate deproiecpell'2 34 Procedeul ecran tai I (cinemascop) 1 \4- 36 .Proeedeal ecran lat n.(procedetiI Todd·AO

38 ~i cinerama) . . . . . 116

40 Episcoape §i diascoape . . . '. . 118

42 Micrescoape electronice 120

44 Zgomot; intensirarea zgomotului 122

46 Rezonanja, ecou .124

4~ Ultrasunet i26

~O Puturi 128

52 Sti1vilare $i bara je 130

54 Tratarea apei 132

56 Alimentareacu ap1i 134-

Canalizari orasenesn, statii de epurare, cim-

S 8 purl de irigare . . . . . . . . . . . .. 13.6

Instalatiide incalzire (sail de rAcire) a unei

60 incaperl. . . . . .. . . . ,'. . . 138

62 Instalatii de olimatizare (conditio nare) 1M)

64 Compresoare (turboccmpresoare) 142

66 A par? te pentru 'inelli±rea unuifl UJt con tin Uti

68 deapacu ajutorul gazelor 144 10 Frigidere . . . ... ..i 46

72 Aspiratoare de praf 148

74 Ma~nide'c:alcu1 . . 150

76 M:wini en cartel" perforate 152

Prelucrare,'ji .informatiei I .

PreJuc'rar,,~ informajie! n , . . ..

Prelucrarea informatiei III (calculatoare electronice eu cornanda-program) . . . ,. Prelucrarea iafoonapei'iV (programul de calcul al.unuicalcuiator cucomandaprogram) . . . . . . . . , . , . Prelucrarea informatiei V (traducerecu un calculator cu comanda-pregram)

Picupuri.I ... ,',

PicupuriIl

Discuri 'de patef on

Magnetofoane J .

Magnetofcane II

Materiale plastice

Masini de :spaia!

TractoareI

Tractoare II . .

Combine de.secerat-treierat Combine de recoltat sfecla . Masini deadunat ~i presat fin Aperate Roentgen _ Electrocardicgrama Radioactivitaje

Dece nu se i'iisloama.bicickta? Motociclete • . . . .. . . .

Motoare en aprindereprin. .scinteie (en explozie) I . ,. . ... _ .... ' ... Motoare en .apfindere prin scinfeie (en explozie) II . . . . .. ,....... .t<4otoare ell aprindere prin compresie (diesel) Motoare ell piston rotativ (Wankel) Lccomctive cu abut

LOcomotive: eiectrice .

Locomotive diesel ._

Ttil~v,ale ~j ttoleibuZe

Teleferice .

Cai ferate de munte Vehicule .sistem Alweg ScAn rulante

De ce 'pJu(e$_te 0 nava ? Nayigati<; en vele

154 156

Nilyigapei maritima I . Na vi garie mari tima II . Cum zboara. avionul? Yfteiil supersonics Planoare Elicoptere:., .. 'Moteare reactive I Motoare reactive II Rachete I

RacheteU

Naviga tie a eriana I Navigatie, aeriana II , Navigatie aeriana lfI Vehicule cu perria de. aer

158'

160

<162- 164 1-66 168 170 172 174 176 180 182 184 IS6 188 190 1.92 1_94 19.6 198

Parteau dqua Poluareamediul ui

Combaterea zgomotului §i vibratiilor Jj em in e ral izarea apei de mare Automobile 1

Automobile II . . . . . . . Comunicatii- telefonice , . . . Mijloace audio-viznale moderne c'~ lcularoare 1

Calculatoare 11

Cibemetica , .

Telecomunicatiila disbnte m';;riI (prin

radiorelee) .

Telecomunicatii la distante man II (prin. sateliti artificiali) ..,.....

'Sateliti: anificia!i ai Pamintului I

Sateli Ii artificial! ai Pamintu lui II

lnitlniri aerospatiale, Aselenizare

Fisiune nucleara .

Fuziune nueleara

Teoria relativitatii

Maseri ~Uaserj

Sonicitate . .

E!~t Coanda

200

202 104- 2Q() 208 llG 212 214

216 218 220 222 224 226

228 230 232 234 236 2~8 240 242 246 248 251. 254 256 258

262 264 266 268 270 272 276 2g1 282 284

288 29D 292 294 296 298': 300 303 306 .308

I Partea I intii

'-

Lucru mecanic, putere, energie I

Luernl mecanic, Fie 0 forta F, constanta ca rnarimesi direc\ie,al careipunct de aplieatie _A se deplaseaza pe distantas. Prin definitie, lucrul inecanic L efectuat de fortA este 'egal en produsul dintremarimea fortei §i deplasarea puncmlui ei de aplicalie en conditia ca depla-

sarea sa se fad pedirectia fortci (ng, 1, a): _

L =s .Frs;

daca deplasarea nu se face in directia fortei, ci formeaza cu aceasta un unghi, lucrnl mecanic este ega1 eli produsul dintre deplasare ~j proiectia Fs a.forjei pe direcjia drumului (fig. 1, b):.

L = -Pi's.

_ . Notiunea fiziea de Iucru rnecanic defrnitli ca mal sus nueorespnnde.lntru totul cuaceea folositli in viata de toate.zilele: Astfel, se considera cii lucru mecanic efectueaza siun om earetine.o greutate mare ell bratulintins indirectie orizontala (fig. 2),de~i fusensuLstrict al

cuvintului nu so: produce 0 deplasare subefectul uneiforje, .

.Lucrul mecanic semasoara in· jouli, Un joule (simbol J) esteluerul mecanic efectnar de o ferti de 1 newton al carei.pnnct deaplicatie se deplaseaza pe directia fortci cuI rnetrn:

i J = 1 N-l m.

Lucrul mecanic se rnai poate masura inergi (daca sehrcreaza. in sistemulde unj:tAfl, CGS) -sau tn kilograms forta-metr) (dacase toloseste sistemul de unitAp MKJS), Relatiile de transformare a acestor unitari sirlt,;

. '·7

! erg = 10 J,

.J

J kgf-m = 9,ZI J = '9,81"10 erg;

1 J =s= lO'erg = ._1 __ kgf'm .. 9;81

Pentru a ridica uncorp de lkg lainal~eadei m, este neeesara 0 forjilde9,81 N. Lucrul

Die;cawc efectuat in aces! caz (fig. 3) este _

9,81 N· 1 m =9;81 J.

D !Uta unitate de masuraa Iucruluimecanic (folosita in electricitate) este .kilowattul·.pcl (kWh);

1 kWh = 3 600 00'0 J = 367 098 kgf- m.

Efectnlnd un Iucru mecanic de 1 kWh,se pot .ridica, de exemplu, 367 de sad a 50 kg la

"~O rn inlliliine (fig. 4): .

367-50·20 = 367000 kgf-im ... l kWh.

n

Puterea.ln practica, lucral mecanic poatefi.efectuat inn-un timp rnai SCUrt: sau intr-un t:,iin:p: mai indelungat; Evaluarea lucrnlui mecaaic .in timp impune folosirea unei notiuni noi, ~i anume aceea de putere, Cu cit timpulin care se face un anumit lucru mecanie este mai mic, eu atltputerea este mai mare. In fizica.puterea P se defineste ca fund lucrul mecanic produs sau consumat ~ unitatea de timp, adica raportul dintre lucrul mecanic L si timpul I necesar efectuarii acestuia:

P = Lit.

Unitatea de masurA uzuala a puterii este wattul (W) sau multiplul saukilowattul (kW): 1 kW = 1000 W. WattuI reprezinta puterea necesara pentru efecnrarea unui lucru mecanic

de 1 J in timp de 1 s.· ,

Pentru putere se mai folosesc unitatile de masura: kilogram-forta-metru pe secunda (kgFm!s) tn sistemul de unitii~ MKlS, ergul pesecunda (erg/s) il;t sistemul CGSsa\l (din ce ince mai rat) calul-putere (CP):

1 CP .... 736 W = 75 kgf·mfs = 736.107 erg/s,

1 kW = 1 000 W = 101,97 kgf'm/S ~ 1,3.6 CPo

. 0 putere de 1 CP este dezvoltata, de exempfu, de un om in greutate de 75 kgf care se ureA pe 0 scara cu 0 iru'il~ de I m intr-o secunda (fig. 5).

ED.ergia. In general, se spune di orice sistem care are capacitatea de a efectua unlucru mecanic poseda energie; aceasta energie se evalueaza prin ms~i luerul mecanic pe care-l poate produce ~i se exprinia -in aceleasi uruffiii ca ~fJucrUl mecanic,

Energia potentia/d. Pentru .ridicarea greutatii run figura 2 s-aconsumat un anumit lucrn mecanic .. Se spune cli ill pozitia lJoorpul are 0 energie potentiala (energie de pozitie) mai mare decit in 1. Energia potentiala E ot pe care 0 are un corp de greutate Gridicat hi inAltimea

h este-egala eu lucrul mecanic nece&r pentru ridicare, deci E = Gh.

'. . . pot·

Daca corpul se tntoarce in pozrpa 1, el poate dezvotta un mcru mecame egar cucel con-

sumat Inainte pentru a-l ridiea. Greutatea dinfigura 2 poate deci, de exemplu cu ajutorul unei. role; ·saridice 0 alta greutate egalii la aoeeasiInaltime h. (fig, 6). Aceasta nu este valabil ~decit dadi se neglijeaza frecarea in. rola; altfel, pentru invingerea frecarilor mai este necesara

o midi. forta suplimentara. .

Energia cineticd. Pentrua.imprima unui corp cu masa m aflat in. repaus 0 anumita viteza v, trebuie efectuat de asemenea un lucru mecanic (in contra fortei deinertie).

In corp se vatnmagazina ocantitate de lucru mecanic, care se denumeste energie cinetica (energie demiscare) Hem; tntre Eem' m ~ v e1dst!i relatia Er;:in =·mv2{2.De aid se poate ooserva user d\-, ladublarea vitezei unui.automobil, energiade lovire in caznl unci ciocniri se mareste de parru oIL

FIg. I. Lucru mecanic.

J[

ffl ,[j,

I

11'11

hi,('"ru. mernnie d.e i'idicat"~:·EL8"J ·O":kg(j Fig .. 3

.fig, 5, Puterea 1 CP

Flg. 1} En.ergl<l' p.olenUala (.7re<ervli de.

I u c ru meca Die ~) In 'pozttta I r

Lacrumecanlc, putere, energie II.

, .Qj,v~ f()t:m~ d~ eaergie; Pe llnga formele .de energie mecanicii, care cuprind e:ne.rgi~ einetica ~ cea potentiala, mai existasi alte forme de energie: energia. termica,energfa electricd, energia chimica, energia- nucleard etc;~i valoarea acestor eneigii 'este. iild.iClita prill. iucru1 mecanic care poate fi reaiizar cu ajutorul lot . De ¢ulte ori,pentru evaluarea diverselor forme de energiese folosesc ~i uni,tAV de rnAsura speciale; 'ele sint tusa raportate la umtatile clasice

mentionate '(kgf-rn, erg, J ~i kWh).. .

Energia teimica se mdica de obicei in ealorii (cal), respectiv.kilocalorii (kcal): 1 cal este caldura (energia termica) necesara pentm a ridica temperatura unui gram d_e 3p,'i la presiunea etmosferiea normala, ,de la 14,5la 15,5°C. Transformarea este: 1 c<Ll=4,1855 J =O,4268D kgGm

(echivalc;ntul termic), .

$nergia electricdse mascara in kilowatt-ore (kWh).

In domeniul atomic, unitatea de tn.asurfLa energiei este electronvoltul (e V); 1. eV, este e.nergi;i· pe care 9 capali u:n electron cind parcurge 0 diferenjA de potential electric de I volt (V) .. Aceastaunitate este foarte nricll fatA de uiJiUitile mentionate Ihainte: I eV = 4,45:J0,2& kWh = 1,602'10~'" J, Blectronvoltulsefoloseste adesea ca unitate de masura ~ pentru energia chimica, Energia.chimica a unui atom este deordinulaclrorva eV. Cind sevorbeste in.~ de energie atomics, nu se iritelege energia atomilor unui anumit element ci aceea a nucleelor atomilor, care se denumeste mai .coreet ca energie nucleara, Energia cuprinsa ih nucleul unui atomeste mult tnai mare, fiind de ordinul milioanelor de eV pe tiecare nucleu .. Un mili~n eV se DUDlC$te megaelectronvolt (MeV); 1 MeV = 1.000 (XX) eV.

C:;ooservllIea en.erglei.niverseJe forme.de energie se pot transforms dintr-una intr-alta in diverse moduri, dar valoarea energiei ramtne aceeasi (legea conservarii energiei ; Robert Mayer, 1842). Defapt nu.exista 0 productiede.energie: energia uaei surse de energie setransforma. Intr-o fbrmacorespunzatoare pentrua fi utilizata. De exemplu, energiachimica a ¢a.rbunelui:se transforma ppn arderein energie terrnica, ,care'Sc transformain energiemecamea in rnasina sau ih turbina cu abur, Ace.asta Ia rindul ei este-transforma Ii in centraIa electrica, prin generator.in. energie electrica,' Subaceasta forma. energia poate fi transportata \l~0r ptin conducte electricepe distante mari 1a loourilede.corisum, unde poate fi transformata In fQrm~le de energie necesare: actionare electrica, incalzii1!; iluminat etc. (fig, 7).

-lritr'-&hidioeentraIa eIectrica,'$ exemplu, sefoloseste energia P9tentialA aapei dintr-un lay de .. acumulare, a.t1at Ia un nivel mai ridicat decit eentrala {fig, 8J. In sistemul de condncte de eoborire are 10e 0 transformare-a en,ergiei.ap,ej_ din lac in energie cin.eti~ care se transferma apoi,:ln generatoare, in -energie electrica,

Intr-un vaporactiona; cu.energie nncleara {fig. 9),prin fisiunea (transformarea energiei nuclearejcombustibilului nuclear fu elementele de ardere ale reacrorului nuclear se produce clildllill; Reactotul este parcurs de i:.Iil curent deapa, care se indi1z~te.Apa fuci1lzitii produce, cu.ajutorul unor schimMtoare de caldwa abur, care, Ia rln'dul san,actioileaza 0 ins~a,l::itie cu turbine, in care energia tennica a aburului este transformata in energie mecanica (aCtio-

narea vaporului) ~i In energie electricli(pentIU consnmulpropriu al vaporului), .

14

Fjg."7~"Tra.nsfo.f.marea enerqiei

•• _"_So(' If"an~rm"JD~1 iii (·Ilt>r~i~ ~"t net i~<l

·Flg. B .. Ridrooenlrala ele(:lric'l.

--

gen!'nH-~a uburulu] (C:'.fI£'l1tit""liI.·rmitOl}

~('hil11b:ilIUf" d~ [·al.dura

'.&ene:ra.rc,il eurentu lu i d(.'"('tn('"

Flg. 9.a. Acnoaarea cu el,lergle nucleara

"Fig. g.b. Schema mstalatiel de, actlonare cu eD.e'gja nucleara. a Uliui vapor

energie tenni(-a ~nergJe de cadi:atie (]wn'.ha)

, I

De Ia atom la formula chimica

AtoDti. ~i molecwe. Cele mai mici particule ale unui element care pastreaza proprietatile chimice ale elementului respectiv ~ care nu se mai pot divide prin mijloace:flZice se numesc atomi. Ei sint constituiti la rindullor din cite un nucleu §i unulsaumai multi electroni.

Pina in prezent se cunose l04elemente. Ele sint reprezentate prin simboluri formate din una sau dona litere (fig, IJ.Toate elementeleau tendinta de a se combina Intre e1e sail cu. alte elemente.fcrmtnd molecule.

FoonWa bl"lltl. Compozitia chimica a unei molecule se exprima cu ajutorul formuiei sale folosind simbolurile elementelor (fig. ~). Cind aceste formule reprezinta numai natura .atomiler care int~ in compozitia unei substante §i raporturile numerice dintre acestia, tarA a Ina in. consideratie natura legaturilor dintre atomi, ele se numesc formule brute san empirice. lngeneral, dod 0 moleoula este fermata din mai rnclte elemente, acestea formeaza de obicei grupe bille coordonate, cu sarcini electriee pozitive sail negative" numite ioni. Cind 0 grupa este de mai rnulte ori prezenta, ea- apare scrisaln paranteza rotunda, cu un indice in partea dreapta jos, care arata de cite ori se repeta in compus (fig. 3).

Compusii inruditi au .la bazli, in general, un anumit tip de formula. A~a,de exemplu, formula generals pentru baze este Me(OH)w in cafe Me reprezinta metalul bazei, OH grupa

hidroxil.caracteristica bazelor, dar.» frecventa grupelorIn molecula, Deseoriprin alte notatii se dau indic~tii asupra legaturilor dintre grupe de clemente, asupra valentei, respectiv asupra sarcinii pozitive sau negative. In cazul moleculelor complicate, (fig. 4), complecsii stabili sint scrisi in paranteze drepte. In sfir~jt. pentru succesiunea elementelor in formula, respeetiv agrupelor, exista anumite reguli, Asa, de exemplu, atomii metalelor sau grupele cu sarcini pozitivese scriu, in general. la Inceputul formulei,

Cbimie anorganicl.~ wrote organici, Se cunosc compus! anorganict (de exernplu minerale) ~i compU$i organic! (de exemplu grasimi, albumine). Compusii anorganici au 0. structura incornparabil mai Simpla decita cornpusilor organici, Numarul compusilor anorganici este de aproximativ pO 000,. pe cind cel al compusiler organic! de aproximativ 2 000 000. Toti compusii organici au la baza atomul de carbon, de care sint legate annmite elements sau grupe de clemente. Modul In care stnt legate diversele elemente este deosebit de important; doua molecule cu aceeasi formula bruta (izomeri), dar cu structure diferita, pot aves. proprietati foarte diferite,

Formula structurals, Daca in chimia anorganica formula empirica este m general suficienta, in chimia organica este necesara formula structurale (de constitutte), adica formula care d<1 indicatii asupra modului de legare a elernentelor sau agrupelor tntre ele, Dupa necesitate, formula poatefi redata.mai mult sau mal putin sinlplificafa. In figura 5,.e$te ilustrata compezitiapentanului C$,H12, lntrucit pentru cinciatomi de carbon sint posibile mai multe

structuri, trebuie slt se tina seama deacest rapt ~ in formula structurala: deseori este suficienta indicarea pozitiei unei grope anumite in molecula, Restul moleculei polite fi indicat ca suma R. anexat formulei sau ilustrat printr-un indicator simbolic '(fig, 6).

16

Figl

SimbQllJril~ ctiorva elemenle

Hidrogen =)j

Corbon =-; ~

OXigen == (l

Azar = N

Sodiu = lie

Fisj·

SCrle,~2 forrTitll~IOf chirnice

1 afom H + 1 atom CI = liel

, (,eld vlorhidri~)

I~tomi M '"1 aiom ,0 = HiD

. (apa)

1 atom C 1- Z atoml 0 = COz

[bioxrd ,de carbon]

fig.3

Compu:sul trup« CotE'cT Gre~if
Sore 'am",r;j MgH + SO~ _- MS'SO~ :SMg-D-4, ,'4-~
Sod~ J Nat-+ C02, -..., NEZCO.j C~·h12"-e3' DsN1i'2e
Azof .. f de amorri u F~t+N(j3- NH4NOJ NN41 {tli ,D;#"rr-4 ,
Carbon,") de .Q.J)I-fl'4tz"o3,-(.N;J1...dre--
amomu ,iN H4++ CO.-- (NH4hCO~ ffgA

Exeruple pentru fnrmute complicate:

[Na, Fe311 Fe/J1(OH)zJSt [SiaOnls-, hornbleDd~JDrm~t dmtr= un complex cu s"rcin~ pazrtrvii, fier 1;'-' dou~ ~I trel vElente ~I un cDmpl.~x cu.sarcinJ ne9Efiv;l

FIg. 5

I ~~ " ~ . ~ . ~ ~H If

If FDrmuJa otrvctur21.i:-CH3 . CHz . CH2 tift; CH

CH slmp/ifLcata ~Cffl - (CHI);" CHJ

H

2,2 - di mef I . prop an

H H

+JC,,-- /CH

H ""c H H/, H

He 'CH

H H

2 - metr.l-bulan

StJiJct)ira atomolUi

l\1odelnl atowe. Pentru a ne.imagina 'compozipa $i reactia chimica .a oompusilor este .necesaracunoasterea.structnrti atomului. 0 imagine asupra aeesteiane da modelul atomului (elaboratde Niels BohdiU913). care a permis sa se rezolve problema foarteimportanta a, pozitiei-electronilordn atomii.diferitelor elemente ~i sa se stabileasca dependenta proprietadlor elementelor destmctura inveli~urilor de electroni aleatomilor Ior, Dupa teoria lui Bohr, atomul se compune-dintr-un nlicieumcarcat'poZitiv (fig.l).Jn jurul caruiaserotesc pe anumite straturi electronii, Toti electronii an aceeasi 'sarcina. elementara egala; sarcina pozitiva a nuclenlui corespunde sumei.sarcinilor negative ale electrenilor; atomul apare astfelelectric 'neutru. Sarcina elementara a nucleului atomului corespunde en -aceeaaelectronilqrvOdata cu nUm]rul nucleeIor creste '~ima:sa ntomicd; care este dati de masa nucleului (9Q,9 %).

_ Invellijm de elecironi 111 atomilor; Proprietatile' chimiceale unui atom depindjn mare ~,1i.sure: de structura straturilor de electroni, Electronii sint repartizaji pe maximum ~pte ,straturidiVizate in substraturi, Fiecarui strat ii apartine un anumit numarde electroni care il satureaza,

-Electroniiunuia siaceluiasi strat se caracterizeazaprintr-o rezerva ,de energie aproape ide~tica·, respeetiv segasesc pi aproximativ acelasi nivel de energie, Intregul hrvelis de eleetroni at atomului se descompune in straturi saunivele de energie, notate- psin literele, K, L, M, n.: .. CU . litera' Kse noteaza stratul ~L mai apropiat de nucleu, Electronii din fiecare strat urmator se g~ Ia un.nivelde energie-mai inalt decit eleetronii stratului precedent. Numarul maxim-de electroriicare se pot gasi"infr-un strat dar (la unnivel de eaergie datl.este ega! eu dublul patratulni nu-maruJUi strarului 27f; n fiind, numarul- stratului. rutfel, stratul K_ peate contine maximum ZiP' = 2 .electroni, straturile L si M fiecare cite 8 electroni.rstrarurile N ~ O. cite 18, iar P ~ Q cite 32 de. electroni, Eleeironii din stratul exterior, flind cei mai departati-cie .nucleu §i deci cei maislab legati de acesta, se pot desprinde din atomsi aditiona la alp atomi,intdnd incomponeata stratuluiexterior al acestora din urma, Stratul K se compIe~-¢aZa la heliu, str!\t1,l1 L la neon, stratul M la argon etc. Stratal Q este inca incomplet, Corespunz3.tpr teerierelectronice a. valenteloF,atomii tind sa-~i completeze stratnrile san eel putin, substratnrile ell electroni.Este cazul numai algazelor rare.care In.conditii.normale, nu.secornhinacu alii atomi (au toate strarurile complete). Alte elemente cap'i'itii 0 strnctura ca cea a gaze-lor rare prin combin1i.rilntie. ele, astfeltncit.electronii de pe stratul lor exterior sa -se completeze, (mlr~Un fel mai mult sau mai putin complicat),cYbtjnind 0 configuratie eomuna stahilio Astfel se IeagaNa (cu un electron pestratul exteriorjcu Cl (cu 7 electroni pe stratul exterior) fez--ultind.p,entm fiecare crte un strat cu8 electroni, Atomul de,SOIDU cedeaza atomulni 'de elor eleetrohUlsau,transfotnlindu:,se in ion pozitiy, iar atomul de clor care a -primit.un electron devine irmflegati.v (fig. 2). Forta deatractiedintre sarcinile.de semn.contrar leaga intre erioniiformatt, obtinindu-seca rezultat 0 sate', clorura desodiu.Jn mod aseman[toI se explica ~i formarea altorcompusi ioniCi. reprezenrati prinjo-nnule.chfmice in figura 3.

Sistem.m periodic al etetneotelor. 1n sistemul periodic elementete sint repartizare in ordinea numerelor locatomfceInumarul de electroni din, atom} crescinde, Elementele care sint· innidite .prin pr9prietatile lor apar periodic; iar atomii cu acelasi numar de electronipe stratul. exterior (de la I pma la 8 electroni) sintordonati in coleane unuldedesubtul eeluilalt, Rezulta astfel de J3. stlnga la dreapta 8 grope (fig. 4).

18



______ 6. Stratul P'

,,-~>.-"':::"'..-o'l:----- 4. S\n<tuLN

--- __ 3. SIr"uI'M

2.. Str:a:tvtL

1. .Stratul K

Nllr::lI.!ll'

EleC't:r(lJ1'":.e:ro..-'leriori (electrom de "3 lent~l

Fig. L Modelatomic (magneziu)

K t- IJ,O""" KOB -i- 1'li

Hel +-Na.OH·...., NaCI ..L ~O carOH)" + CO, ->' CaUJ1 -i- 11.0 if, + £,~ ZHI

--- drn~·li~ fe3qie;i

____ r('-.:,l('~i<l ~tt" reversiblta t sc ,"otiJiUi:m<1.7.J

~'1,1 b- Jcrrud -dc "J:;l:t-

Flg.i

Grupa I Grupe II Grupa fIl GrUD~ IV Grupa V Grupu VI Grupe VII Grupa vrn

Perfoada I Hidrogen Heliu
Pcricuda 2 Utili Be-iliu Bor Carbon Azor Oxigen Fluor Noon
Perioada 3 Scdiu ~-1a.8IleziEl Alununlu Siliciu Fosfor SuJf Clot Argon
Perioada 4 Potasiu Calciu Galli! Germanin Arscn Seleniu Brom 'Kripton
hrioadu'i Rubidiu Stcontiu .In-diu Stuniu Amimoniu Te!ur loti Xenon
Perioadu 6 .Cesiu Banu Taliu Plumb 6ismul Pofomu ASlll:tin-~ Radon
Pericada 7' Franciu !tad ill Pompe

P9mp::le' servese la deplasarea lichideior ~ tunctioneaza dupa l!riIW-tC!rnL principju: pompa _preia fluidnl dimr-un spa}lu de aspiratie, unde se produce 0 subpresiune datorita carei,i fltiidUl i:;;St:~ aspirat, ~-1 debireaza intr-nn spatiu de refulare, unde se produce 0 supraw(!Siune_datorlta c3ieia fIuidul este refulat, pupa principiul de functionare, pompele se .pot claSfficafupompe volumice (cu piston, cu membrana), pompecu rotor (centrifuge, axiale) etc.

J. Pompeca -piston. Daca un piston, plasat in interiorul unui, cilindru (fig. 1) III legarara cu un rezervor cu ,uchid, este deplasat.de lapozitia sa iilitialli (pnnctul mort),' lichidul este aspirat-datoritii. vidliltii creat prin .deplasarea pistonului, Presinnea .atmosferica este teoretic eehilibraia de 0 coloana de apa df IO_m, deci, teoretio, inaltimea de aspiratie a unci pompe este de- 10 m.Lichidul are insa.o tensinnedevapori ~ trebuiesa invipga ~ fortele de frecare de peretu conductelor.Jncit ~timea realadeaspiratie este,.in general.xle numai 7 m (fig. 2). ~jUn:li cefaI.a~tpnn.ct J?:l~rt, pistono: Sd.l:J:n:bii:~sul de deplasare sisupapa ~e ~ir~Jie se mclride datorita presmnn-man creata. m cilindru, lar supapa de refulare se deschide. ill timpul -as¢rati-!~i, supapa de refulare ramtne lnchisa, deoarece presmneaIn conducta de refulare este mai mare deCit In cilindru. Pistonul evacneaza Iichidul din cilindru; invingindpresiunea din conducta de refulare. Pompa aspiratoare reprezentata in Iigura 3 este 0: pompa cu piston care refuleaza Iicaidul la- ridicarea, pistonului, Pompa qt' memhranii (fig, 4) fcloseste.in locul pistonnlui 0 membrana elastica actionata de o tija. 'La pompa i1e minii(tip Allweiler.fig. 5), pistooul este lriloeuit '0U un plan diametral, actionat cnmiscarialternative in jural axului

earcasei de 0 manivela. -.

.Supapele deaspiratie sinl montate IX< doi pe_reti radiali ficsi,

2._ Pompe ~jfnge_ Pompeie centrifuge fae parte din categoria pompelor eli rotor, fiiD,d de faptni~ turbine .de apa cu functicnare inversa, prevazutecu un rotor care deplaseaza lichiduLJn caznl pompelor centrifuge, functionarea.neuniforma (cu;;OCUr1J a pompelor cu. piston este evitata, datorita contiiiuitatii curentului de lichid care traverseaza pompa. Presinnea ueeesara pentru echilibrarea in!iItiroii coloanei' de apa este realizata. de actiunea paletelor retorulni asupra Iichidului, acjiunecare seexercita prin forte centrifuge; Lichidul patrunde fu powN datorita aspiratiei rotorului sieste condusfn rotor ill directie axiala, frip.d apei deviat mtre paletele rotorului 'dupll, 0 directie radials. Sub actinnea rotorulni, li~biduleste Ifnpins spre periferia a~stuia,:deunde este evacuat .. LichiduI este astfel dirijar in alta direcjie si. in aeelasi amp accelerar. Presiunea la.iesirea din rotor este mult ridicata,incit curentul delichid poate inVinge diferenta de niveLLa iesirea din rotor, lichidul. intra in statorul prevazut cuajutaje divergente, care-iscadviteza.si ill Interiorul carom energia Gineticli. a .lichidului se transforma inen¢rgie potentiaia, restul transfonnarii 'realiztndu-se ~tr-Q. carcasa elicoidala (fig. 6): Pompa. deserisa realizeazapresiuni joase de refulare, Pentrua construi pompe en presiuni 'de refnlareridicare, se monteaza in sene mai multe clemente rotoriee §i statorice (compara figurile 8 }i 7).

In general, pompele c.elltriflI~ nu se pot amorsa direct ,deoarece aero existent initial in rotor impieditaantrenarea 'hchidului run spatiul de aspiratie, Pentru amorsare, conducta de aspiratie trebuie- umplutacu lichid,

Flg. L Mmi .. l.peJu.nct!.o.aa.z:e -a unm pornpe cu piston

FIg. 2. Iniilttmea de _ aspiratia la) leoretici

(b) practlca

H~. 3; POD).Pi! asplratoare

fig. 4. Pomp~ ca membrana

{'up.lu de ilqiunaT'E'

-fig. 6. Schema nnel pompe centrifuge

t -~ ... _nIllJ

Flg. 7. Schema unet pompe de jQd_sll presrnne

f~g. 3. Schema. unci pornpe de preshma ltdi.catii,

Compresoare (eompresoare co piston)

, . Compresoarele servesc -pentnl comprimarea aerulni ~.:ji agazelor _pina la presiuni de 2,000 kgf/einl-$i chiar' maimari, In vederea.realizarii uner presiuni tnalte iji foarte inalte-se folo~sc compresoarele volumice (cu piston, ell organ de comprimare rotitor), iarpentru .realizarea unoI" _presiuni mici ¥l medii. comp_;es.04rel~ cu rotor (sau turbocompresoarele), Un' compresor ct{pistp,[est,e-reprezentai in figura- L Comprimarea gazulni se realizeaza prin, .miscarea.pistonuluiIn ·ciliIidru. Arborelecotit este actionat de un motor (electric, co. abur; en ardere inJema etc.) prin intermediul unui volant. Biela, articulata cu un capat cu arborele

cotit:o: iar cu celalalt capat cu pistonul, ttaasfofntamiscarea rotativa.a arborelui, cotitfntr-o miscare de-du-te-vino a pistonului'jn cilindru, Supapele plate, prevazute cu resorturi pentm -reglarea .ebturatorului, reactioneaza la variatiile depresiune produse d(! miscarea pistonului. La admisie, mi~a,reif]iiStori),Ilui produce in cilindru 0 subpresiune, obturatorul: (fig. 2) se ridica :;;i. ~ol patrundeIn cilindru, and pistonul se deplaseaza in. sens invers, supapa de admiSie~ se~liilchlde, datorita: suprapresiunii create, si Jncepe eomprimarea -gazului pmace piston.ul ajungeIa punctul mort. Inacestmoment.vpresiunea in cilindrn est" 'suficient de 'me wn:tj:u£~' obturatorul supapei de refularesa seridicapennitlnd astfel evacuarea gazului. ~"eondueta,de refulare. Resortul supapei .de refulare nu opune 0 rezistenta prea mare,' deoateOeJa",:sflI¥itul cru:sei:d~CQmpti-mare-presiunea in conducta de refulare.este numai eu putin maio lDiCli. decit presiimea Incilirrdru, Presiunea din condueta de refulare mentinejnchisa,

"supapa ,de refulare etnd are Ioc admisia gazului in cilindru. .~ . ,

In oelemai multe cazuri, mstalatiile cu compresoare c).! pistonsfnt prevaznte cu rezer-voare_inter:in¢diare (den'Qmite. rezervoare-tampon), care sint ,tinute sub presiune. Pnnctele de consum smt alimentate, de'regula, de la aceste rezervoare-tampon,

Modul'dC'lucf4 al compresoarelor cupiston este caract.erlzat, de asa-numita diagrama indicatoare, cart: reprezintli eiclul de functionare a compresorului' (fig. 3).ln aceasta diagrama este trasataeurba variatiei presiunii cuvofumul la 0 rotatie.a.arboreluicotit, deci in timpul unei curse a .pistonuliii. Linia 1 reprezinta admisiagazului 'in. cilindru Ia presiunea spatiului ~ d~, aspvat-ie; la aceeasi presiune, vol umul gazului in cilindru.creste, Linia ~ reprezinta com-

presiagaznlni .pi\lli fa presiunea de debitare; presiunea creste, iar volumul' se miesoreaza, Linia J reprezinta refnlarea gazului 1a presiunea de debitare: Ia presinne censtanta, volumul gazului In cilindru seini~orear.!.. Linia 4 reprezinta expansiunea gazului comprimat, dar neevacuat la.lnceputul cursei de admisie. Supapa de admisie nuse deschide' imediat, admisia gazului in cilindfi:i"'m~iru:1 numaidupa ce presiunea din eilindru devine egala cu presiunea spatiului de admisie,

Din diiigr.aIii:a reiese eli numai 0 parte a curseide admisie. este folositlt efectiv pentru aspiratia _gazului in cilindrn, -spatiul.cuprias-Intre capacul cilindrului §i piston cfnd acesta se gise~t<; la punetul' mort .reprezenttnd 'spa!iul .vatamiUOI. al compresorului.rn careramine un rest neutilizat de gaz. Daca trebuiesa se invinga diferente mari de presiune, comprimarea se realize~ in rnai multe trepte, Seconstruiesc.compresoare.ln care.eomprimarea gazului pina la _presiunea finala.se rea!izeazifin dbui cicluri de compresiune (bietajate) sau mai multe (nmltietajate), folosin!1·1~ cilindri (fig .. 4). Deoareoe ih timpul ,eomprtmari,i gazele se inc1ilzese.este necesar ca intte etajele de compresie sa, se f~c1'i 0 racire a gazelor (fig. 4a). Compresoarelejmil-6etajate se construiesc. de obicei ell pistoane cu.dublu efect: la mersul inainte al pistonulni, pe 0 fata a acestuia are Ide comprimarea. gazului, iar pe cealalta fata admisia gazului; la ~ersulinapoi al pisronului, .actiuneaare foe invers (fig~ 4b).

22

Fig. I. Sectlune prlntr-un compresor cu piston

Fig. 2. Supapa de. rsfulare

i -I ---~

~--"""'-"--~-- ---------

Hniu t

Itni::i 1

1:lg .. 3. Reprezen1area. in dl"!JI'"irl' a ctclulut a e functtenare

a c(lIJ\presoruluI en pis Ion

\'o[um V ------

sup£ips'"dc P':]"-~""",,,...,j~r refulare

primu.l e te ~j d~f'(}m~~ie-

eupapn tit: admlslu

Fig. 4&

Carbuni

Prin.acumularea de materii vegetale (flora fermata dm alge, ciuperci etadezvoltataIn mlastini, flora Iuxurianta, conifere), s-au format in timp de sute de milioane de ani, printr-un proces deincarbunare - transformari.chimice (biochimice ~i geochimice), carbuni. Continua surpare de terenuri ~j variatiile elimaticeau dus la mundarea si 1a ingroparea unor paduri bogate in care predominau foioasele ~i coniferele (arbori-mamut, chiparos de ml~tina. sorturi de cetina) ,

Astfe! de transformari s-au repetat.In decurs de.milioane de ani. asa incit s-au format zacaminte de: carbuni eu peste 100 de straruri suprapuse, avind diferite grosimi, Presiunea, ·ci11dura, umiditatea 9i alti factori au transformat 'celuloza, lignina ~1 celelalte substante continute de plante in carbone. Din punet de vedere chimic, carbuncle se compune din mii de cornpusi, dintre care marea majoritate 0. formeaza hidrocarburile aromate, Carbonul liber se gaseste in carbune numai tn proportie de 10%. Compozitia elementara a carbunelui este foarte diferita, uncle sorturi de lignit. deosebindii-se mutt de eele ale cdrbunelui de piatra. In timp ce UIl. sortiment de lignit Iipsit, de cenusa are 0 compozitie tipica de 74% carbon, 5% hidrogen ~i 21:Yo oxigen, un carbunetipic de piatra coniine 90% carbon; 5% hidrogen si SI;; oxigen. Substantele de baza pentru ambele sorturi au fost 50% carbon, 6% hidrogen ~i 44% oxigen; Prin procesul de incarbuuare a crescut deci' continutullrr carbon si a scazut

"continutul in. oxigen. Centinutul partilor inferioare ~i modul de prelucrare influenteaza nivelul de energieal carbuueluiIputerea calorifica atinge valori cuprinse intre 3 000 si 8000 kcal/kg).

Carbuncle poatefi extras in functie de volumul z1iclmintuJui prinexpioatare la zi. daca stratul steril de deasupra.este subtire (majoritateazacamintelor de lignit sint exploatate Iazi: zacamintele mari acopera suprafete de aproximativ 2 000 knr'), insamajoritateaexploatarilor sefac La adincimi ale subsolului (in S.U.A.laaproxiinativ 60 m,in Germania La 760 ill adincime in medie).

Cirbuneieestq>rincipalul distribuitor de energie, materialul de baza al industriei chimice ~i al industriei grele, Din carbune se obtin mii de produse ehimice, marerii prime necesare energiei, Circa 25 % din' productia de carbune se foloseste drept com busti bil, aproximativ 25% este folosita 'in industria chimica pentru uleiuri, dizolvanti, medicamente, coloranti, fenoli, 13. obtinerea sulfulni, a materialelor plastice, a produselor pentru combaterea dauna,torilor, a produselor de irnpregnare, materialede constructie etc..aproximativ 20j'; la eiaborarea otelului, 16% pentru producerea de energie (curent electric, vapori, gaze). jar 1'0% este folosita direct sau indirect (generare de energie electrica) la caile ferate.

24

- ] l~pt"

·4

,bacHTWI? i!':\.1.r.iljf' m.:.igcDul ·d"ilJ ('d~tiJ"l3 •. r

• __ ~illrs:t1"U.~ b,1. ... t~:liiII1J·

AC1.)ID circa 300000000 de ani s-au creat premisele pentru formareastiteiuhsi ,in apele putin adinci de pe linga t1irmul marilor din cantitatile uriase .de microorganisme, plante si alge existentem acea perioada.lnabsenta oxigenului, noroiurile provenite din aceste resturi ~i;: animaI~ 111 plante nu s-au putut descompune complet. Sehimbarile climaticecare au urmat aucondus .la ingleberea unora dintre aceste zone, cu apain zone de .uscat; resturile de plante ~anima1eacoperite de argila ~ de nisip .an fost supuse apoi.timp de milioane de ani! unei presiuni crescirtdesi temperaiurii pamiDitului. Grasimile" bidrapi de carbon §i albuminele resturilorde animale ~ plante au fost supuse astfel unor conditii care au permis realizarea unor transformarichimtceImportante, Prindegajarea bioxidului de carbon a luat nastere un.numar.mare de compugichimici (alcani, compusraromatici, compusi ell -sulf etc) componenti.ai titeii.ilui. Deoarece condiJlile]ocale ale.descompuneriinu au fast aceleasi, compozitia tit~iului din diferite regiuni variaza uneori [oarte mult, Pe lin_gapresiune §i temperatura, -asupr.a compozitiei chimice a, ,titeiurilorbrute, au influentat in mare rna,Sum catalizatorii, fermentii si.ln- special baoteriile,

Utilizarea: petrolrilui. In prezent, Pleiul este 0 materie prima esenpala pentru sute de produse, printrecare -gazele' combustibile, pacura pentru .inc~re, earburaatiipentru auto" mobile', .avioane, vapoare ~i locomotive etc, Din Ptei se obtin, Intr-o masui:'idin ce lnce.mai .mare, subsaantechimice organlce, dincare se fabricacaueiuc sintetic, a.ntidiiw:i3tori,' fibre sintetice, solventi.medkamente $i mtilte" alte produse, Miide tehnicienr lie ocupade problema petrolului. Extractia titeil.)lui Ia s~arn industriala a ineeput'cu aproximativ 100 de ani in urma, dezvoltarea tehnicii tie extracpe fiind de cea maimare impo;nfu.nta pentru economia IDondiafa.

• Asupra form!i"tii ,j±teiuIiri s-au emis doua ipoteze: ipo!et.a formlrii «rillD#ltle)~ siIpoteza fon:n3rii «organice». In prezent,majoritatea cercetatorilor conjiidem di\ifeiul s-a formatpotrleit ipolezei orgariiee.

26

de imi.

prat Oidu.. .. dt'" ":ini.

-.~~

.. -~

Disnlareafiteiulni

Titeiul este un amestec complex de hidrocarburi ell volatilitati diferite ~i de cantit1lcti reduse de cornpusi en oxigen, azot, sulf ~ cenruja, provenind din resturile vegetale.si animale care l-au format. Transportat.in rafinarii prin conducte, tancuri sau cisterne, el esteln primu1 rtnd separat deapa ~i de .impuritati mecanice .~ apoi- supus distilarii fractionate. Ti!eiul este pompat tn cuptoare tubulare lncalzite ell flaciirA, unde este Incalzit Ia 280-300· C,. apoi intra tntr-o coloana de distilare (care lncreazala presiune atmosferica), unde se separagazele, benzinele u~ot volatile ~~i petrolulIampant, Reziduul vlseos a1 distilarii se pompeaza.Intr-un al doilea cuptor tubular, unde este 11;lcamt, dupa care este Introdus tntr-o a doua coloana de frltc(ionare, care de data aceasta lucreaza.sub vid, In aceasta coloana distileaza uleiurile industriale (mororina, uleiul decilindru, uleiul de masinis.a.); In IUTIl;l acestei distil1iri, farmn asfaltul.jsmoala, eocsul de petrol ~ resturi anorganice. Aproape mate fraepunile de }iJei. a!ad de celegazoase, se, tJa:teaza suplimentar pentru a miesora sau ejiijlina eornpletconti- . DUW} :in substanje nedorite (cenn~, compusi cusulf ~ azot, substante care formeaza r~ini sau polimeri), Aceasta se realizeaza on ajutorul unorprodusi chimiei sau PrW adaus de substante, active (carbune activ, silicage1, diatomit), care transforma chimic produsele nedorite sau Ie elirnina fizic prin absorb tie. Numeroasefractiuni de petrol se supun unor tratari suplimen tare (adaus de a..ditiyj)pentru a Ie conferi proprietatile dorite. De exemplu, benzina trebuie sa capete calitali antidetonante, Sa devma usorjnflamabila.si stabila,iar uleinrilede masini sa devina slab colorate, inodore ~ stabile la oxidare.

Prin distilarea Neiului se separa fractiuni 'care contin mai putinl componenti declt a a vut produsul initial; totusi benzina mai contine, de exempiupeste 0 suta de produse dlferite, Din aceasta cauza, distilarea coreeta atiteiului este 0 «arta» ~j neoesita 0 tehnologie avansata precum ~i utilaje numeroase ~i complicate. Deoarece \iteiu! coniine .~i substante corozive, eoloanele pentru distilarea p.:teiu1ui sint execntate din olel Innobilat, iar funetionarea lor este apr.oape i:n 'intregime lIutomatizata.

28

0". H

,---------1 .. '8.~

'"

:~

~~

'",-------,

s.

.

'6

Gaze naturale

Annal se extrag din pamint peste·500 miliarde m3 de gaze. Gazelenaturale-slnt gazele care se extrag din pamint fie singure, fie lmpreunacu !iteiul, 'folosindu-se ca atare sau .in urma nnor simple' operatii deseparare a impurita¥1o,r Iichide.si solide pe care Ie' -contino

Gazele naturale extrase din zacAmintele de gazejzacaminte in care fiU segasesc asociate cutitei} se numesc gp;ze naturale .uscatesau;impropriu, gaz. meum. Gazele extrase dill iad,IIiinte de jitei (ziiciiminte me.are.se gasescasociate cu titei) constituie gaze asociate, gaze de sonder sau gaze- naiurale umede. Gazele asociate.ila rindullor, trot fibogate sau sarace, respectiv bogate san saraceIn hidroearburi.

, Componenta. principala a gazelornaturale o constituie metanul, care se poate int.ilni ill proportii.deStl pina la9S Ii. Gazele asociate.sint eonstituite din hidrocarburi aciclice saturateparafinice: metaaetan, propan, butan si alti omologi 'superiori, ln functie de compozitia chimieii a t.i~eiului brutsi de conditiile de separare.

'Unele sursede gaze naturalesint insotife si de impuritati foarte toxice, cum sint bioxidul de carbon, azotul, hidrogenul sulfuret, bioxidul de sulfetc, Rareori aceste gaze sint insotite

de unele gaze i"a;re,cumsmt heliul, argonul, neonul etc. _ ' .

Gazele naturaledin zac3..mintele independente se exploateazii ~ sint lntrebuintate ca .un exeelent Gortlbui;tibil"o. marepartedin gaze fiindarseIa motoarepentru producerea energiei electrice, III acest seop, gazele smttransportate prin conducte magistrale de 1a sursela centrele industriale. Gazele' naturale constituie deasemenea 0 foarte importanta.raaterie prima pentru industria ehimica, Prin prelucrarea terrnica a hidrocarburilor constituente (elan, propan) se" 0 btin alcooli, solventi, fibre sintetice.causiuc sintetic etc.

Consumul de gaze, menajer ~i· 'industrial, variazaatit in cursul aceleiasi zile, Cit ~ ill cursu] unuian, Pentru a asiguracanutarea necesara de gaze, acestea slntInmagazinate in conducte- de transport, in rezervoare san in depozite subterane, in care ·<?Zse folosesc .fostele 'zi1tarliiilte de tilei {surseepuizate),care pot atinge uneoriocapacitate de un millard nr'.

1n prezent, cea mai maresursa de gazenaturaleeste sitnata in. apropiere de Groniagen

(Olanda), fiind estimata.la cca, III bilioane m3'. '.. .

30

penl:t'tI cocsum

Cazane de abur

In Instalatiile industriale care necesita cantitati' marl de abur de presiune inalta in scopuri tehnologice-si de incalzire se folosesc -ca:zane de abur care produc abur Ia 0 .psesiune de J2-4D kgfjcm2 (~i In cazuri speciale pirta Ia 160 kgf/cnr').

Constructiv, eazanele de abur se deosebesc dupa mod ul in C3:IC caldura produsa de focar :;;i de gazele de ardere aduc apa in stare de fierbere, La consrructia rea mal simpla, oala de abur de-uz menajer (fig. 1), apaeste indlzita direct de 0 fia,cara:amplasata sub oala, In.cazul cazanelor ignitubulare (cazane cu corp vaporizator ), incalzirea apeise face priurrecerea flacarii si a gazelor deardere prin revile de Dacara ale cazanului, Desi de construetie.si deservire simple, aceste ca:zane prezintao sene de dezavantaje: suprafapi de amplasare mare, capacitate mica, timp de punerein serviciu lung datorita suprafetei mici a gratarului si circulatiei lente a apei presiune nowrnalll mica. Astfel de cazane se foloseso, rn general, Ia locomotive :;;iln Instalatiijeindustriale de capacitate mica pentru producerea aburului tehnologic,

Gazane de mare capacitate, care aj ung rapid la regimul de vhf; sint cazanele acvatubuiare (cu.te»! vaporizatoare), In aceste cazane, apa este vaporizata in fascicnle de tevi fierbatoare, a csror suprafata exterioara este supusa caldurii radiame.aflacariisi a gazelor de ardere, Un astfel de cazan este prevazut eu doi tamburi (camere de apa colectoare) Intre care se fixeaza tevile.fierbatoaremontatecu 0' inclinare .mai mare sau mai midi (fig, 2) fatA de orizontala, IJe obicei tamburii sint asezati perpendicular fata de tevi. Apa de alimentare, pteinclllzita cu. ajutorul gazelor de ardere, .intra in tamburul superior. trece prin tevile fierbatoare ne- 1ndi1zite sau lndilzite siabIn tamburul inferior, iar de aici urea in tevi, Apa vaporizata urea sub forma de amestec apa-abur inapoi in tamburul superior, De aici aburul, separat de apa . antrenata, trece prin !evile supraincslzitorul ui, (incalzite de ga:zele de ardere), de unde poate fi distribuitprin corrducte la consumator. Apa separatade abur intra rmpreVn3 cu apa proaspata de alimentare intr-un nou circuit de incalzire.

Cazanele de. acest tip. potfl in:dilzite cu .carbune sau p_aeura .. Pentru arderea combusti'oiliroi solizi (carbuni) se folosesc focare cu gratar rulant (fig. 4). Acesta este constituitdintr-un transporter connnuu (asemanator ell 0 banda tarn snrsit), alcdtuit din bare. Carbunii, introdusi pe o.parte, ard In tocar, iar reziduunle, zgura ~l cenusa sint evacuatepe partea opusain cenusar. Pentru 0 ardere cit mai completa se Insufla aer pe Ia partea inferioara a focarului prin gratar. In alte sisteme de ardere, seinsufla in focar praf.decarbune amestecat cu.aer ,;arderea are loc lao temperatura de cca. 1 SOO·C. Cind se.folosesc combustibili lichizi (pacura), acestia se pulverizeaza cu ajutorul injectoarelor direct in .focar, Focarul este captusit In interior cu caramizi refractare, In eazul cazanelor de radiatie in.peretii interiori ai focarului stnt montate tevi fierbatoare, care constituiesuprafata de incalzire prin radiatie,

In unele cazane de construcpe speciala se poate genera abur de 1nalm presiune (lOO--225 kgf!tni2). in aceste cazane, care stnt caume eu circulaiie jortatii (fig, 5), prin tevile fierbatoare circuli un velum de apa de 6-7 orimai mare decit eel corespunzator capacitatii lor-de vaporizare, circnlatia apei frind asigurata de pOm~ de circulatie. wcazaneIecu trecere

for/ata (fig. 6), apa este pornpata direct in 1evile cazanului. .

32

JiI

T

Fig. 1..Cealnic

. abur-

talllhul'1..l.1 ~-Up'eriU1;

tambUTu! lnf'enti.r-

Fig. 3. Cazan co ! e.1 eu tncllnare midi:

evecuarea gazelor dl' ardere .

F,ig-. 2. Cazan co levi cu.tncltnare mare

flg. 4 .. Gr.Itar rolan!

abur

':tII)UT

t ~I
...
, p
-= r- I:-"rl
L>c
:: 11.
. .._ t .rzg
t , e\·a~.rf"{I; gaz "evecuaree ~a'lclur de ardere

de apa

tocar

Flg. 6. Cam cutrecere iottalii

evar-uaree ~a'1_eIor dc ardere

cvacuurea ccnusl'i

clur

Motoare en abur en pistQIl

Motorul eli abur.cu piston,impropriu denumit rnasina cu 'abur •. utilizeaza energia furnizata de aburul de inalta presiune, Energia pe care 0 elibereaza aburul prin detenta poate fi folosita (prin transformare tntr-o .miscare de rotatie) Ia actionarea masinilor, Aburul de inalta presiune este admis intr-un cilindru 1n que se gaseste un piston. Aburulexpandeaza in cilindru §i 'impinge pistonui, efectuind astfel un lucru mecanic (jig. la). Cind pistonul ajunge Ia capatul cilindrului, respeetiv la punctul mort.sau de intoarcere (fig, Ib), aburul des tins se evacueaza, iar aburul proaspat este admis in partea opusa, Aburul proaspat adrnis acum iIi compartimentul eilindruluiopus celui in cares-a produs expandarea, actioneaza asupra pistonului, deplasindu-l iha,poi spre punctul de pornire (fig. Ie), devenit acum nouI punct de lntoarcereIfig, ld). 0 astfel de masinase numeste cu dublu efect, deoarece aburul actioneazii alternativ pe ambele fete ale pistonului, tn timp ce pe una dintre fetele pistonului se face admisia. aburulni, pe fata opnsa a pistonului se efectueaza evacuarea aburului des tins. Sehimbarea directiei de actionare a aburului, adica conducerea aburului proaspat la fata oorespunzatoare a pistonului, precnm ~ evacuarea aburului destins, 0 efectueaza un dispozitivde distributie numit sertar (la uncle tipuri.ischirnbarea de sens se face prin supape, ca la motorul ell ardere interna). eel mai 'folosit tip de sertar este sertarul plan (fig. 2), care obtureaza.alternativ fantele de admisie $i,respectiv, de evacuate a aburului, punind succesiv fiecare dintre spatule deIucru ale cilindrului masinii in Iegatura en camerele deadmisie si de evacuare a aburului (fig. 2a ~i b). Pozitiile succesive ale sertarului sint corelate ell. pozitiile corespunzatoare ale pistonului, astfel Incit sertarul sa se afle intr-o pozitie care sa permits ca pe 0 fata a pistonului sa se faca admisia aburului proaspai, iar pe eealalta fata evacuarea aburului destins, Sertarulexecnta 0 miscare de.du-te-vino, fiind actionat de un excenrric oalat la arborele cotit (fig. 3). Deplasarea sa se face in sens Invers cu. a pistonului. La iesirea din ma§ina, aburul evacuat se condeaseaza lutr-un condensator. in unele cazuri, cum este la locomotivele cu abur, aburul este evacuat in atmosfera,

La rnasinile compound, expansiunea 56 efectueaza succesiv in rom multi cilindri, dispusi cu axele paralele, in trepte succesive, La aceste rnasini, pistoanele au, in general, aceeasi cursa, fiind actionate de acelasi arb ore cotit. Deoarece Iii scaderea presiunii volumul aburului se mareste Ia destindere, in cazul unei masini compound en trei cilindri diametrul pistonului la treapta a dona (treapta presiunii.medii) este mal rnare.decit la prima treapta (treapta presiunii inalte), iar la treapta a treia (treapta presiunii joase) este maio mare decit la treapta presiunii medii: Lucrul mecanic efectuat de piston se transmite la arborelemotor .prin intermedial unui mecanism, biela-manivela articular la un cap de cruce (fig. I~i 3), care executa o miscare de. du-te-vino intr-un gbidajcu glisare, Tija pistonulni este articulata soli dar la capul de cruce.jar biela este articulata mobil la un cap de capul de cruce si la celalalt cap la butonul manivelei sau 1a" cotul arborelui motor,

'Cind pistonul §i capul de. cruce executa miscarea de du-te-vino, capul.de cruce transmite aceasta .miscare prin intermediul bielei arborelui cotit, producind 0 retire. Un volant montat

pe un capat at 'arborelui cotit, asigura 0 rotireuniforma, nesacadata. .

Ma~lnile en aour se folosesc la rnstalatiile industriale mici $i medii (sub 1 ODDCP) sila instalatiile stabilecu sarcini variabile marl, ca, de exemplu, lainstalatiile de ridicat (in mine), La aetionarea laminoarelor, la unele nave, la Iocomotivele cu abur etc. Energia continuta In carbune estevalorificata numai 15-18%, chiar in masinile cele mai perfectionate,

34

Fig. J. ModnJ de. hmcU<mare a nnut motor cu abur ell pisfnn bida

\

piston

tija pismnului

b

Fig. 2., Modo! de tunetlo nare a unui sertar plan.

Fig, 3. Comanda en sertar

volant.

piston

intrare abur

Turbine cuabur

in turbinele en abur, energia aburului sub presiune se transforma In energie meeanica folosita pentruactionarea generatoarelor electrice din centralele termoelectriee, Aburul este eondus la un ajutaj de unde iese cu viteza mare ~i loveste paletele rotorului.care incepe sa se invirteasca, Pentru a transforma energia depresiune a aburului cit mai complet in energie cinetica, turbinele cu abur tolosescasa-numitele ajutaje Laval (fig. 1). Ajutajul este prevazut cu o.deschidere a carei sectiune se ingusteaza Ia partea de intrare si se largeste la partea de iesire, Trecind prin ajutaj, presiunea aburului scade continuu, jar viteza sa creste, Cu cit vitezaaburului este mai mare, ell atit este mai mare ~i forta pe care jetul de abur 0 poate 'exercita asupra unui obstacol, Aceasta Iorta 'depinde de ungIriul ell Care jetul de abur esle deviat ratli de directia inilialit Aburulexpandat in ajutajele statorice este dirijat cuviteza mare spre.rotor, in care, prin devierea jetului deabur spre periferia acestuia (fig~ 2), se genereaza forte eare.tl pun io miscare (fig. 3). Pentru folosirea completa a.energiei pe care 0 cootineaburul, este necesar ca destinderea aburului sa se faca In trepte consecutive. Rotorii slnt fixati pe acelasi ax ~ au deei acelasi nnmarde rotatii, seaderea presiunii aburuluisimarirea diametrelor rotorilora vind .loc in trepte bine determinate, Teoretic, intreaga presiune 'a aburu1ui (de exemplu 100 kgf'/cmZ) poate fi destmsa pinii Ia presiunea atmosferica !?i transfermati in-$iteza intr-un singur ajutaj. Cum msa 'pentru obtiaerea unui randament de transfermare optim rotorul ar trehui sa. se Invirteasca eu 0 viteza periferica foarte mare, fortelecentrifuge prod use ar putea distruge 1U~a-. Pentru a evita aces! lucru, 'turbinele se construiesc ca micsorarea in trepte a energiei, Dupa modul in care se produce destinderea aburului, mrbinele pot fi:

, 1) tarblnecu trepte de viterii (micsorarea in trepte-avitezei): energia potentiala a aburului so transforma in energie einetica intr-o singnra coroana statorica, aceasta transformindu-se apoi Iractionatln energie mecanica in dona sau trei coroane de. palete rotorice rnontate pe acelasi ax (turbine Curtis fig, 4);

2) turbine CD trepte de presiune (micsorarea in trepte a presiunii): energia potentiala a aburului este'transformata in energie mecanica in rnai multe trepte de presinne, fiecare treapta constind dintr-o coroanil. sratorica ~ uoa rotorica, Aburul este destins in coroanastatorica ~ viteza este preluata de coroana rotorica urmatoare (fig, 2). Trecerea aburului prin coroane1e statorice ~i rotorice se continua. pina ce se consuma intreaga .presiune a aburului. Prin toate, coroanele rotorice treee consecutiv aceeasi cantitate de abur. Deoarece msa 1a micsorarea in trepte a presiunii volumul aburului 'cre~te, diametrele exterioare ale coroanelor .rotorice sint din ce in ce mai marl pe masura ce se trecede la partea de Inalta _presi:une spre

partea de joasa presiune (turbine cu actiune) ; .

3) turbine eu suprapreshme. (micsorarea in trepte a suprapresiunii): presiunea aburului se reduce atit in ajutajelestatorice, cit si inpaletele rotorice, obtinindu-se 0 viteza suplimentara (turbine cu teactiune),

tn,funqie de presiunea aburului la iesirea din turbina se deosebesc: turbine tu condensatie (fig. 5),1n carepresiunea de sfir~if de expansiune a aburului.este inferioara presnmii atmosferice datorita vidului mentinutintr-un eondensator legat GU tubul de aspiratie al turbinei; turbine cu contrapresiune.In care presiunea de sfirsit de expansiune este superioara presiunii atmosferice, si, in, sfirsit, turbine cu emisiune, In care presiunea aburului de SIlqit de expansiune este putin superioara presiunii armosferice, aburul fiind evacuat din turbina direct in atmosfera.

36

Fig. I. sacttune Lr~versa!~ printr-un aj u ta] La val

pqgni:-uI ajul~juh.lj

\

Fig, 2. Devierea jetnluide abur, tnlcsorarea tn trepte a presnmn tntr-o turbtna cu trepte de prestuns

r I._\ ..

p'a!E'·t~ .r'I~rJTicl;'

ajuta]

Fig. 4.

Seeti une transversale prtn a juta j ele ~i lIalelele_unei turbine cu trapte

de vi teza (Curtis). eu doua .. coroana, f"ticsorarea in treptaa viteze.i]

Fig. 3: Aelionarea nne! roil ell palete ,olorice

partes de 30as5. presltme

Fiy, 5, Turbin .. ell -coll~en.saJie

Turbine CD gaze

Turbinele cu gaze sint actionate degazele rezultate din arderea unor combustibili. Dupa modul de functionare si de constructie sint asemanatoare turbinelor eu abur, !;Ii in turbina cu gaze un, mediu fluid ell mare energie (gazelede ardere) actionem paletele unei roti, imprimindu-i 0 miscare de rotatie. In.figural este reprezenfat rnodnl de functionare a unei instalatii de turbine ell gaze: compresorul, de tipul turbocompresoarelor, aspira aer proaspat pe care il comprima la 3---5 kgf/cm2 ~i-l refuleaza in camera deardere printr-un schimbator de catdura, in care aerul este preincalzit de gazele de ardere fierbinti provenite din turbina, Prin arderea combustibiliJor se obtin gaze de ardere eu 0 temperaturade aproximativ 65,(1' C,

careactioneaza turbina. '

Tu~bina propriu-zisa, compresorul ~i generatorul de energie electrica sint montate, de regula, pe acelasi ax. 1n aceasta situatie, turbina nu transmite generatorului intreaga putere; deoarece 0 mare parte dinenergia livrata de aceastaeste necesara pentru. actionarea turboeompresorului, Pentru demararea turbinei. se urilizeaza un. motor electric, eu ajutorul caruia se pune in· functiune turbccompresorul in vederea comprimarii -aerului necesar arderii. In figura 2 este.reprezentata schema unei instalatii de turbine ell gaze. Asemenea instalatii de turbine ell gaze se intilnesc in centralele electrice ~ la motoarele cu .reactie ale avioanelor, unde reprezinta insi1 numai 0 forma speciala de folosire. 10 general, turbinele en gaze sint utilizate numai atunei cind se dispnne de combustibili lichizi,

Un alt tip de 'turbina'cu gaze este turbina Cl-I aer cald (fig. 3), care foloseste aerul atrnosferic comprimat ~ apoi incalzit la temperatura lnaltaintr-un schimbator de caldura, Aerul evacuat din turbine este recirculatcontinuu: se rli.¢e~te (prelncalzind aerul eomprirnat inainte de dirijarea in turbina) ~i apoi este din nou aspirat decatre compresor, Aerul se race~te pentru a Impiedica uzura prematura a paletelor turbinei.

38

ga~ de" erdere nt!'rbin~j sub p.re~i"u.Dein.a.ltI

ax

aer rece- asplrat

"~u.rbj"n~

Fig. 1. Schema nnel instala Iii de tnrhtne ctJgaze

1'lg. 2. Turbma cu gaze·

adtnisie :aC"l"

I

aer destins~

dar in~ tie rbinte-

Fig. 3. Turblnli CIl aer cald

Turbine hidraulice I

in turbinele hidraulice, energia apelor curgatoare, captata prin amenajari san .instalajii hidrotehnice, este transformata in energie rnecanica de Totape, care aetioneaza un rotor

cupalete, .

Forma cell. mal veche si mai simpla a turbinei hidraulice este roata de mom (roata hidrauliea), care foloseste energia unui curs de apa. Apa loveste paletele unei .roti man de Jemn, care, in cele mai muIte cazuri, antreneaza rnoara de apa. Dupa modul de admisie-a apei; rotile hidraulice pot fi: eli admisie superioara (apa curge pe paletele de sus ale rotii) si ell admisie 'inferioara (apa loveste paletele de jos ale rotii) (fig. 1). Tehnica revine la forma rotii de moara prin turbina Pelton, care este 0 iurbind ell ega/ii presiune (se transforms intreaga energie cineticd a apei) (fig. 2). Aceasta este constituita dintr-un rotor, pe periferia caruia sint montate palete de forma unor cupe (fig. 3). Apa, admisa ~i dirijata spre rotorcu ajutorul unui injector, Ioveste cupele acestuia, imprimfndu-i 0 miscare de rotatie: Viteza rotatiei este determinata de debitul si de: viteza.apei, turbina functionind In conditii optirne cind viteza de rotatie a rotorului estc egala cu jumatatea vitezei de cadere a jetului .de apa, Injectoruleste prevazut ell un ac, care permite reglarea debitului de apa, ~i Cll un deflector, care actioneaza in vederea evitarii loviturilor de berbec ale apei in. conducts la descarcarea brusca a turbinei. In asemenea situatii, deflectorul deviaza curentul de apa de la cupele rotorului pillli cind acul a micsorat seetiunea de trecere a apei In mod corespunzator (fig, 4). In cele mai multecazuri, reglarea deflectorului este cuplata cu un generator electric.

Turbina Pelton sefoloseste atunci cind se dispune de caderi mari si debite specificemici de apa. i'n aceste.cazuri, apa se capteazala inaJprne intr-un lac sau un rezervor de acumulare si este condusa .la turbina montara la un nivel mai coborit prin conducte sau galerii,

40

fig, 1, Roat~_ de moara _

[ro a t~ h1dr""!iC~)

'en a <b:nisie.infetloara-

fig. 3. liljectonll~' CUp_<! -uoei turbtne.Pelton -

- - - I

Fig. -,I." Reg larea d u blli a hlrblnelor Pelton i

II

Turbine hidra.ulice II

Pentr:u caderi de apa mijlocii ~ debite specifice normale I?i pina Ia foarte marl, se folosesc turbine Francis sau turbine radiale. Spre deosebire de turbina Pelton, in turbina Francis direcpa jetului de apa este schimbata; schimbarea sf! face perpendicular pe directia de intrare (fig. la ~i \0), oeea ce face ca .rotorul turbinei sa fie pus in miscare, Turbina este prevazuta ell un distribuitor echipat cu palete reglabile, eu ajutorul caruia lie realizeaza admisia ~i OOijarea apei spre rotor. Dintr-un canal de aductie inelar care inconjura turbina, apa intra in distribuitor, care imprima jerulni de apA directia de curgere cea mai favorabila .. Jetnl, de apa este distribuit uniform pe intreaga periferie a rotorului turbinei si trece radial prin acesta de la exterior spre centrul rotorului, Paletele distribuitorului (numite palete directoare) asigura astfe1 transformarea energieiapei in principal in energie de rotatie, evitind consumul

acesteia prin virtejuri si al~ curenti de curgere, .

Distribuitorul turbinei Francis este dispozitivul director caruia in carol turbinei Pelton ii corespunde injectorul. Figura la reprezinta schema unci 'turbine Francis, iarfignra Ib o sectinne prin turbina: sepoate observa deviatia perpendiculara a jetnlui de apa. Pentru caderi de apa mici ~idebite man, de exempluIa barajul unui riuse foloseste turbina Kaplan sau turbina elicoidalii. Constructia rotorului acestei turbine se aseamana eu cell. a uneielice de nava, en deosebirea ca, intimp ce eIicea unci nave impinge prin rotireapaiilapoi~i deplaseaza nava inainte, ill turbina Kaplan apa actioneaza.elicea, .impdmindu-i 0 miscare de rotatie, Apa este admisa in turbina lateral printr-un canal de aductie inelar (fig. 2), apoi este deviata prin distribuitor si dirijata in lungul axei rotorului.

Acest tip de.turbine se mai numesc turbine axiale. Debitul de apa care trece prin turtina poate fi reglat prin modificarea distantei dintre·paletele distribuitorului, reglindu-se in mod corespunzator I?i paletele rotorului (fig. 3). Fiecarei pozitii a paletelor distribuitorului ii corespunde, jo vederea obtinerii unui randament malt, numai 0 singurii pozitie a paletelor

rotorului, .

Turbinele Iiidraulice se utilizeaza in centralele hidraulice; rotoareJe acestora, prin intermedial unui organ de transmisie, actioneaza genelawarele electrice,



42

dlstribuitor

l'lg. la. Schema turbinel Francis {vedere lateralli)

intra rea ape!

Fig. lb. Sectiune print r .., hn;bin~ Francis

r .. jc;t~ d~hi:S;lP uterc "1'1\:<1 r+

Fig. 3. Rotorul unel turbine Kaplan

Reactoare nucleare

[n reactorulnnclear are loc transformarea energiei atomice in energie termicaprin reactia de fisiune in lao1; controlata anucleelor izotopilor uraniului, _plutoruuluis3u toriului. Primul reactor din lume a functionat in 1942 la, Chicago, sub conducerea lui EiFermi. Reactorul nuclear contine combustibil sub forma unui -element fisionabil: uraniu-235 (prezent inuraniu natural in proportie de 0,71 %),plutoniu-239 san uraniu-23J Dupa energianeutronilor care producmajoritatea fisrunilor, reactoarele nucleate potfi {ennice ~i rapide. Intr-un reactor termic (fig. 2), fisinnea se produce sub actiunea neutronilor lenti, Incetinirea neutronilor rapizi emis] in fisiune se face prin ciocnirea lor cu. nucleele unei substante denumita moderator. Intr-un reactor rapid, majoritatea fisiunilor sint produse de neutroni rapizi ~i _deci folosirea moderatorului nu mai este necesara, Reactoarele rapide preziata interes ptin faptiil. eli pot fi construite astfel Inett sa genereze materialfisionabil in timpul lunctionarii lor. In acest scop se folosesc asa-numitele materiale fertile,cum sint uraniiIl-238_; present in proportie de 99..2-% in uraniul natural, ~i toriul-232, Aceste clemente nu sint convenabile pentru producerea unei reactii in Iant; in schimb, prin absorbtia unui neutron rapid emis 'In fisiunea urariiU1ui-235, a uraniuIui.-238 si a toriuIui-232, acestea tree prin ctteva transferman sueeesive (fig. 1), generind in final elementele fisionabile plutoniu-239 ~i, respectiv, uraniu-233. Astfel de reactoare HI care se genereaza combustibil nuclear: se numesc reactoare

reproducdtoare. -

-in figura 2 este reprezentat un reactor termic eu apa sub presiune (reactorul propriu-zis, mieznl, este situat II). sringa figurii), In interiorul sau, uraniul, .sub forma de bare metalice, este introdus tntr-un vas umplut cu apa .. Aici are loc reactia de fisiune in Iant. Neutronii eliberati in'timpul reactiei patrund in apa si, prin eiocnirea cu atomii usori ai hidrogenulni ~ oxigenului, pierd din -energia lor cinetica, f1ina astfel frinati.

Neutronii lenti .rezultati pot ajunge eu o oarecare probabilitate la 0 bara de uraniu .~i pot produce noireactii de fisiune. Fragmentele de fisiune care iaunastere elibereaza energia lor cinetica sub forma de caldura uraniului, care 0 cedeaza ulterior apei; prin intermediul 'unui schimbator de caJdura, ealdura este transferata apoi Intr-un circuit secundar normal de caldura, Pentru ca. reactorul sa nu inceteze sh Iunctioneze sau sanu se incalzeasca excesiv, bilannil neutronilor trebuie foarte precis .reglat. In - acest scop se folosesc bare de reglare 'confectionate din, materialecareabsorb neutroni; acestea se intrcduc.ln .reactor pilla Ia adincimi astfel reglate, incltIn urma unci reactii de fisiune sa rezulte un singurneutron pentru o- n-oua fisiune. tntrucit fragmentele de fisiune stnt puterriic radioactive.este .necesar oa reactorul sa fie ecranat eu un strar gros de beton, .Incazul reactorului cll.apa fierbinte (fig. 3) schimbatorul decaldnra poate lipsi, aburii rezultaji prin evaporarea apei folosindu-se direct

in circuit. .

44

o

n~N ~ mpU 93 P 2;3Srile 94

.Piq, ,1. .Reacti1 de fisi<me:ll1 Ian'[ ale urannuui si torinlui

Fig.~ . Reactor C11' apa Sub preslune

bare dc urariiu

Fig. 3. Reactor en apli. f1erblnfe

-"'._.

Generatoare eleetrice

Producerea. pe scad Iarga a energiei electrice se: realizeaza cu ajutorul generatoarelor electricevModul jor de func'tionar~, se' bazeazape principiul inductiei eleetro~ne,tice, si anume pe generarea unui curent electric lntr-o buela .de conductor san 0 bobina (bobina de .induetie) plasata intr-un cimp magnetic prin variatia. periodica a flm;uM magnetic. Aceasta variatie se poate obtine fie rotind bobina intr-un drop magnetic constant, fie mentialnd

:frxa bobinaji: rotind cimpul magnetic. ", , '

A vind in vedere principiul de functionare mentionat, tipurile constructive de generatoare se pot grupa 'in doua mati categorii: generatoare cu poli exteriori (san en poll ficsi), la care bobina de inductie se roteste mtre polii magnetici, §i generatoare-cupolt imeriori(sau 'ell poli rotitori), la care polii magnetiei se invirtesc in (ata U00~ bobine de' induetie fixe, In figurile 1 si 3 este reprezentata constructia urroi.generator electric ale carui bobine (Incare'se induce: curentul electric) sint dispusein .interiornl unui inelde fier fix (stator), iar magnetii. (electromagnetii) pe polli unni rotor. Distanta dintre polii statoruJui si cei ai rotorului este foarte midi. "Tensinnea curentutuialternativ induseste preluata nemijlocit de la stator; evittndu-se corrtactele. mobile (periile). Aceasta constructie se preteaza in special la generarea tensiunilor alternative ioalte, deoarecepartea in care se produce energia electricaeste fv;a. 'La tensiunile inalte alegeneratoarelor marl (cca, 20 OOO~V); eontactele mobile s-ar distruge-

prinformarea scinteilor. .' .

Rotorul, .al ciirui roI in cazul de fata este acelade a g~nera cimpul magnetic rotitor, este ptevazut la generatoarele de puteri.mici eu magneti permanenti (deexemplu lantema de buzunar cudinam, dinamul bicicletei), iar la.generatoare de puteri mari cu electromagneti alimen- 1:fl'li. (sau, cum se mai .spune, excitapJ'in curent continuu, Curentul continuu pentru alimentarea aeestor electromagneti este 'prod-us de obicei de un mic dinam, montat pe acelasi ax cu rotorul.ffig, 2),nuIIiit generatordeexeitatie sau excitaroare, Bobinele statorului si.rotorului generatorului, reprezentat 1n £igura 1, sintbobinate consecutiv in sens invers, pentru eli ten"

siunea indusa sa aiba aceeasi direetie, .. .

Actionarea generatoarelor de puterefoarte mare se realizeaza prin cuolarea coaxiala a genetatoar~lor cu. turbine hidraulice, cu abut san cu gaze. ill uzinele rnai vechi dotate cu. masini cu aburcu piston, rotorul generatorului constituiede obicei volantul, a carui coroana poarta bobinele polilor magnetici.' In rigura 3este reprezentat en dinam (generator) de putere mieaconstruit dupa principiul descris(cimpul magnetic rotitor, bobinajul statorului fix),

Roata polilor este in acest .caz construita ca un rotor T dindoua p!rti.. .

46

.ru.[OrnJ C"t3 ~li

£:"~rnp In.a.pleljl~ ro1jlol" ,(.S(""hi.mb.a~p;:! fhrxulul ~~e,ti.(' dlrr. s ta ~!:J' produce n i ndu~ill!! elli:'ri.rid)

Fig. 1. Schem,,. unui generalor de. curent atternattv '{generator-'CD poll rotttori]:

i~:r1i!:.3; ~'uit=niului altcrnau- .. Ieureet Il'jf;.i:t:i;~·)

FIg .. J. Exe01\ta te'hnic~ a Dnur.generator' [qeneratnr co. pull <0 Hlorf],

pentru. tenslunj In.all"

48

Baterfi, acumulatoare

Daca se introduc doua metale diferiteintr-un electrolit (substanta care in stare lichida conduce curentul electric, de exempln 0 solutie apoasa de acid sulfuric), acestea au 'tendinte diferite de a trece In solutio, incarcindu-se electric. Intre metal ~ electrolit au loc reactii chimice a carer .energie furnizeaza energie eleetrica, la suprafata de contact 'dintre metal ~i electrolir stabilindu-se odiferenta de potential. Studiind fenomenele care au loc la contactul dintre un metal si un electrolit, Volta a ordonatmetalele intr- un anumit ~ir (seria tensiunilor) ~ C, Au, Ag, Cu, Sn, Pb, Fe, Zn, ... Conform seriei tensiunilor, la .introducerea Intr-unelectrolit, C se tncarca pozitiv fata de Au, Ag, en etc., Au se tncarca pozitiv fata de Ag, Cu, Sn etc" diferenta de potential care se stabileste tutre ceJe doua metale fiind cu. attt mai mare

cu cit acestea ocupa pozitii mai departate In serie. . .

Un sistem electrochimic format din doua metale introdnse 1ntr-o solutie apoasa.capabil

sa genereze curent electric; reprezinta un element (pild) galvanic. Pila Volta (fig: 1) este un. -element galvanic constituit dintr-o bara de cupru (anod) ~ una 'din zinc (catod), introduse tntr-o solutie apoasa de acid-sulfuric, Daca se face legaturalntre eei doi electrozi, cu ajutorul unui conductor ~i un bee se constata in exteriorul pilei existenta.unui eurent electric. Circuituf electric, care in exterior este Inchis de. conductor ~ de bee, se Inchide in interior prin solutia de acid sulfuric. in timpul functionarii pilei, injurul anodului (Cu) se degaja hldrogen,care sf: depune pe suprafata Cudind nastere fenomenului de polarizare a electrozilor, Fenomenul este caracterizat prin marizea rezistentei interioare, micsorarea tensiunii electrice produsa pe cale chiniica ~i scaderea intensitatii curentului, uneori pina Ia zero. Pentru evitarea acestor neajun.surise folosesc depolarizanti, cu ajutorul carora se inlaturape cale chimica hidrogenul care acopera anodul, In cazul pilei Leclanehe (fig. 2) se foloseste ca -depolarizant bioxidul .de-mangan. Acesta, introdus intr-o punga de plnza de in, lnconioara anodul, 0 astfel de pila furnizeaza curenti slabi (sonerii) $i este constituita dintr-un anod decarbune si dintr-un -eatod de zinc, introdusi intr-o solutio de c10tura deamoniu. Pila dezvolta 0 tensiunede 1~1,5 V. Dimensiunile pilei nu influenteaz!i valoarea tensiunii, .insa au 0 influent!! hotaritoare asupra rntensitatii curentulni. La .introducerea 'in solutie, electrodul de zinc se descompune, zincul treee in solujie si energia chimica creata se transforrna in energie electrica, Acest proces este ireversibil. In consecinta, electrodul de zinc trebuie reinnoit d:upa un anumit timp, ca si depolarizantul care, dealtfel, se consuma, Pilele ai carer electrozi se consuma se numesc pile primare. Spre deosebire de aeestea, in. cazul pilelor secundare, prin. aport de energie electrica de la 0 sursa de curent.continuu.Itncarcare), starea initialapoate fi reconstituita, respectiv electrozii pot fi regenerati, Ath pilele primare . cit ¥ cele seeundare se pot realiza sub forma de.pile uscate, in care caz electro1itul se prezinta sub forma unci paste. Din categoria pilelor secundare fac parte acumulatoarele. Celemai ra~p~n.dite sint acumulatoarele cu plumb. Acestea sint coastituite din electrozi de plumb .introdusi.intr-o solutie apoasa de acid sulfuric (fig. 3 si 4). Cind acumulatorul debiteaza.pe electrozi se formeaza un strat de sulfat de 'plumb. La inca:rcare, stratul depe anodeste redus la bioxid de.plumb (brun), iar eel de pe catod este redus Ja plumb spongios, Energia electrica este transformata in energie chimica, eleetrozii de plumb §i, respectiv, de bioxid de plumb funcrionind impreuna eu electrolirul ca unelement galvanic. La descarcare are Ioc transformarea energiei chimice acumulate in energie electrica. lna:faraacUI'llulatorului eu plurrib 5e utilizeaza frecventsi acumulatorul cu fler-nichel, care foloseste ca. e1ectrolit 0 solutie apoasa de hidroxid de potasiu. Acumulatorul cu plumb dezvolta 0 tensiune de 2 V, iar eel eu fier-nichel 0 tensiune de 1 4 V. Prin Iegarea mai multor elemente in serie (fig. 5) sau in paralel (fig,6), ~ obtin baterii de acumulatoarecese fumizeaza cureiit continuude tensiuni mari, respectiv de intensitari superioare.

FIg. 1. Pila VoIla

Flg. 2. J>ila _leclarith~

pl"'~-<l

(bj.oxid· al:' plumb)

Flg~ 4. Baterle pentru automobu,

executle leh'nfca a uIDIi acnmuletor

.stJJUll~ 5~ de ~C'id S1.ltfW;l(

Fig. 3. Acumulator (ptiqdp!u J

Iatcn-irutce "un::nlult1~·u[lji.t;3, ..... ,).,. IeJJ$:i.W'.1C'3: d.t: I.rei-...oii m::ili' mareFig. -5 . Leqerea erementelor in serde

1.-m.i.i unea- urtitar-a. in tensl ta'\~'l curciu uJu i "dt" U'ei' UTI ma.i: '1"0 fit" Fig. 6 .. Leqerea elementelcr in paralel

Curent altemativ

Putere electricl. La producerea energiei electriee prin inducjie electromagnetica, tn generatorul electric apare 0 tensiune alternativa care furnizeaza curent altemativ intr-un circuit exterior (fig. la). Prezenta unor capacitati si a inductantelor ln circuit. poate provoca defazarea (decalare in timp) a tensiunii fati de intensitatea curentului (fig. lb), Puterea electricd caracterizeaza viteza de transformare a energiei electriee in alteenergii i?i reprezinta produsul dintre tensiuriea ~i intensitatea eurentului, Cind tensiunea si intensitatea curentului au acelasi semn, puterea este pozitiva (fig. la). Dacii exists odefazare mtre tensiunea ~i intensitatea curentului, tensiunea si, respectiv, .intensitatea au semne diferite ~i puterile sint negative. In consecinta, puterea activa (putereautila) in cazul defazarii este mai midi (fig. lb) din cauza paqii negative decit in cazul cind .intensitatea este m fam cu tensiunea (fig, Ia). Daca intensitatea este defazata fatA de tensiune cu un sfert de perioada, puterea activaeste uill1i, desi condnctorii stntlncarcati cu asa-nurnitii curenti reactivi .. Puterea activa este data de.relatia P = VI cos'f . Cu cit factorul cosi (factornl de putere) are valoare mai mare, cuatit puterea activa se apropie mai mult de valoarea maxima, UI.

Cnreat trifazat. Trei curenti alternativi, defazati unul falA de celalalt eu 12Cf. se caracterizeaza'prin aceea ca suma inrensitatilor curentilor, respectiv a tensiunilor, este intotdeauna zero (fig. 2a). Pentru transportul acestor curenti sint necesari, tn loc de sase, .numai trei conductori, dad! acestia sint montati fie in stea (fig. 2b), fie 1n triunghi (fig. 2c). La 0 dispozitie geometrica corespunzatoarea electromagnetilor alimentati de un astfel de curent(fig. 2d), curentii din bobinele 'individuale- (electromagneti) capatavaloarea lor maxima consecutiv, cu 0 defazare de 120' (fig" 2a), formindu-se astfel un cimp magnetic care se deplaseaza cu intensitate maxima si care, In consecinta, se roteste (drop magnetic invirtitor),

Frecventa curentUiui alternativ. Curentii alternativi se caracterizeaza prin durata perioadei' (intervalnl-de' limp .dupa care tensiunea trece prin aceeasi valoare) sau prin inversul acestei val ori, frecvenia (numarul de perioade pe secunda), a carei unitate de rnasura estehertzul (Hz). tn functie de valoarea frecventei, curentii alternativipot fi de joasa frei;;"verr\A (pmii la 20 ooo Hz), de medie frecventa (pina Ia 300 000 Hz) ;;i de malta frecventa (plnalaS 000 MHz); peste aceste valori sint curenti de frecvente foarte inalte. Curentul alternativ Industrial are Irecventa standardizata la 50 Hz; Curentii aliemativi de frecventa foarte Inalta, pina" Ia citiva GHz (1 gigahertz = 109 Hz = 1 miliard Hz), se folosesc 1n telecomunicatii. Stndiul fenomenelor eleetromagnetice a- ararat cii prin variatia unui cimp magnetic al uuui curent alternativ de inalta~ frecventa se poate genera un cimp electric, Intre cele doua cimpuri ·existind o profunda legatura, unul fiind generat prin variatia celuilalt, Ansamblul acestor doua cimpuri se numeste ctmpeieciromagnetic: 0 proprietate importanta a cimpului electromagnetic este capacitatea sa de a se propaga in spatiu cu viteza luminii, respectiv cil300 000 km/s.ln cazul unui curent alternativ de joasa frecventa, energia emisa care se propaga lnspatiu are timp suficient ca la schimbarea directiei curentului altemativ, sa se intoarca in. conductorul electric: la frecvente foarte inalte schimbarea directiei are loc inainte derevenirea din spatiu a intregii energii. Deci, 0 parte a energiei se propaga in spatiu.sub forma de radiatie electromagnetica .. Datorita earacterului sau periodic, aceasta radiatie a primit denumirea de oscilatie electromagneticii, iar datorita propagarii sale asemanatoare en a unei unde de apa.denumirea de undd electromagnetica.

50

\

, ,plll.Pi'.f?

\

\

\

\

I

\ \

\

\

limp

pertoade

FIg. la. Varlalia in tilnp a unui curent alternattv

"'''

/ \

I \

I \

I \

I I

/ I

,~/ \1

.... r:l".-;. I \

._t;; { \

.,~ I

ungiiiui de 4';i.",,; <p

Fi~. lb. Defazarea.Intensttatd ~i tensiunu curentulu!

11\

-:i

rig. lb. Monta] in stee

II~

III ~

Fig. 2". Monts] tn ltlunghi

~nterisH..ate

limp

suma intentitatitur. n..~-pc~lh· a .1~n:!'>iUJliluT' esie 'totdeauna ;('!::;l"O

Fig, la. CUNni trifazk

Fig.2d.

Producerea undelor electromagnetice

Producerea undelor electromagnetice se datoreste prezentei unui curent alternativ de 1nalti'i frecventa, a ciirui energie electromagnetica este radiate in spatin (corespunzator cu [recventa curentului alternativ generator). Fenomenul de radiatie electromagnetica poate fi pus in evidenta cuajutorul. dipolului electric. (dif)Olui lui Hert'z). Acesta este un fir conductor liniar a carui lungime se gaseste lntr-un anumit raport fata de Iungnnea undei electromagoetiee care se formeaza, Lungimea unei unde reprezinta raportul dintre viteza de, propagare (distanpi -pe secunda) ~i frecventa (numarde oscilatii: pe secunda). Dad acest conductor este parcurs de un curent alternativ de lnalta frecventa (generat, de exemplu, prin

. inductie), in jurul san se formeaza .un cimp electromagnetic alternativ de inalta frecvenJ,i (fig. 30). Infigura 3b este reprezentata emisia undelorelectromagnetice Ia distanta critica r s :

Legind un oapat al dipolului la pamint,se obtine modelul celmai simplu al unei antene (fig. 3_(:). Pentru obtinerea undelor electromagneticese foloseste un oscilator electromagnetic, circuitul oscilant, Un circuit oscilant este un circuit care, prin proprietatile sale electrice (capacitarea) si prin cele magnetice (inductanta), este acordat cu frecventacarentului alternativ, respectiv care este in rezonanta cu acesta. Un circuit oscilant este constitnit dintr-uncondensatorsi o bobina, Odata tncarcat, condensatorul se descarca prin bobina, energia sa electrica transformtndu-se 50 energie magnetica, .Dupa descarcarea corrdensatorului, cimpul magnetic dispare, inducind in bobillii un curent care incarca condensatorul in .sens myers. Daca.nu .s-ar produce pierderi, incircarea condensatorului ar oscila incontinnu lntr-un sens.si altul. Frecventa acestei oscilatii si, prin urmare, a curentului alternativ general este en atit mai malta,cu cit capacitate a C~i inductazita L sintmai mici (fig. 40). Se poate calcula durata oscilatiei T(durata unei perioade) cuajutorul formulei lui Thomson T = 211m. indepar'tind una de alta armatunle condensatorului (fig. 4b), se obtine un circuit oscilant descms. Dipolul electric reprezinta eel mai simplu circuit oscilant deschis. Capacitatea siinductanta acestui circuitsint distribuite de-a lungul intregului fir. 1n cazul antenei (fig; 4c si 4d), cimpuJ electric al condensatoruiui este utilizat pentru emlsia, respectiv receptia energiei electromagnetice sub forma de up de. 0 bobina prinsii pe un cadru (antena-cadru) po ate. fi folosita pentru reeeptia unui clmp .magnetic (fig. 3e ~i fig. 4e). in radiolocatie, cadrul se roteste astfel

incH sa se obpnii variatia maxima a fluxuluimagnetic, ,

Pentru .generarea undelor de Jrecventa foarte malta, cavitatea rezonantaeste un eleme~t de constructie important. in figura 4f este prezentat modul in 'care se poate forma 0 cavitate rezonanta plecind de la un circuit oscilant de capacitate ~ inductanta minime.

52

Fig. 3a. Slstem de nnde. sterrce in jurul dfpolll1ul lui Hertz

+

Fig. 4". Circuit oscilant Inches

/

\/

\

rig. 4c. Anteril1

(:up .. dl.a~I.~

/

r~h n)ta~ie' 'i~ flA..,lt'"tl"

un: <:='P"111l ;'01

tdL.;:-'-tan!.a t'nti(ii pemru l·lnb;.i-i:l ttnd("l·ur)

Mg. 3b. Emlsia undeler-

ViLr~(l.;!1 di.n,!"i~i drnp-ului ';''\1 S&rL~"U,1 rurentului

(".imp ek-rh:h':

.:

l'ig. 4d: Antena

Fig. 41. Cavitate servinrl ~~pl rezorrator

Fig. Sc, Dipol legal cu unul din capete la l'amint .IAnlen011

'.g . .to. CircUit oscirant descms

Prin []'[it'''Qr;II't'll '~:

t'~1?~qr~t1'i.. rtmp i't"m1..nW!14

"'-t_·fl'nW";ll.;;t -----r--:__~ . ..."

I) ~·.!\·lliJ[il; n.'I<inn"lii. "

(Emit.li.toare, receptoare)

Emisia ~ reeeptia undelor electromagnetiee

Circuitele oscilante se utilizeaza ca organe de acordare sub forma de antene pentru emisia ~i receptia undelor electromagnetice. Deoarece prin emisia undelorelectromagnetice de la emitator se preia continuu energie de la circuitul oscilant aI acestuia, deci 11 a~ortizeaza, este necesar sa i se fumizezecontinuu alta energie, Aceasta se realizeaza pnntr-o 'trioda sau tmtrarrzistor Intnonmj en reaetie (fig, 1, 2 ~ 6). Prin reactie se introducepe grila san baza, din circuitul anodului sau al colectorului, un curent sauo tensinne infaza care alimenteaza oircuitul- oscilant, Cu ajutorul unci microfon Jegat in mod corespunzator, se rnoduleaza in amplitudine ~i frecventa unda radiata. Prin modulate, in radiotehnica se lntelege variatia arnplitudinii, fazei sau frecventei oscilatiilor de iilaita frecven~ in ritmul semnalului de transmis, In funotie de marimea modulata se realizeaza modulatia in amplitndine, faza san frecventa.

La receptor, circuitul oscilant este acordat pe trecventa undei reoeptionate, a carei energie genereaza in circuitul oscilant un curent alternativ .de aceeasi frecventa, -Iensiunea acestui curent comanda. prin intermediul grilei (fig. 3 ;;i4), respectiv prin intermedin! emiterului (fig. 5), curentul anodic, respectiv al oolectorului, La recepiie, dupa amplificarea oscilatnlor de lnalta frecventa modulate, se face 0 detectie sau 0 demodnlare. Din oscilatia receptionata se reline numai semnalul de joasa fteoventa care a modulat oscilatia de malta frecventa. Acesta, dupa 0 evenruala amplificare, 'se aplica difuzorului prin intermediul unei .rezistente san al unui transformator (fig. 3, 4 si 5).

54

Fig. 1; Radioemlllitol cu tuburl [modularea In. am.pUtudloe)

Fig. 2. Radtoemltator en tubwi '(modularea in !r""venla)

llg. 4. Radloreceptor c:tJ. tubuli· en transtormator

_iaJ__,___,f---L---\..J

' IY~+

. t'iTt'U!1 ~s~jj8.l:ll ?t'-..rdat

Fig. ~. Radtoreeeptnr co. tnbllli

~ (modularea In amplUa.dloej

I.I..ndii r~I!Pti o~ 8 lEi

t

t"taJuistoc

-- _," --_

Fig. 5. Radiote<:eplor en !:ralt2!$toare

Fig. 6. ErnWllor en tranzlstoare

Tubori electronice

Electrcnii cvasiliberi airetelei cristaline 'a metalelor pot fi eliberati prin adaos de energie, Aceasta se poate face eel mai simpluprin Incalzirea metalului. Eliberarea electronilor din metal poate fi imaginata in: cazul de faJA ca un proces de evaporate (fig. 1). Prin tncalzirea metalului, numarul ciocnirilor dintre atomi ca urmare a agitatiei termiceoreste, punindu-se in. libertatein urma acestor oiocniri electroni ell energie mai mare. Energiaelectronilor eiiberati din reteauacristalina este suficienta pentru a invinge bariera de potential (forta de atractie a ionilor pozitivi ramasi in metal) ~ electronii pot parasi metalul. Emisia electronilor, numita in acest caz emisie termoelectronicd, se face in vid, pentru -a lmpiedica, in primul rind" oxidarea suprafetei metalului la temperaturi .iualte si, in al doilea rind, ciocnirea electronilor ~i neutralizarea lor ell moleculele si cu ionii aerului, Dispozitivul care rodeplirreste aceasta conditie este tubul electronic; acesta trebuie sA contina eel putin doi electrozi. TuburiIe electronice sint prevazute cu mai multi eleetrozi, pentru a putea modifies curentul electric care circula prin tub. Forma cea mai sirnpla a unui .tub electronic este dioda, tub cu doi electrozi (fig. 2). In fata eatodului, adus_la incandescenta de un filament alimentat separat si plasat foarte aproape sau, direct, prin Incalzirea lui, se gaseste anodul. Acesta, conectat la polul pozitiv a1 bateriei, capteaza electronii emisi de catod, care este conectat la polul negativ at bateriei de alimentare. In drumul lor de la catod fa anod, electronii formeaza o sarcina spatiala negativa, care poate fi influentata de. cimpurile eleetrice create de alti electrozi (precum ~i de cimpuri magnetice), Cel mai simplu rub ,electronic cumai multi electrozi este Moria, care este prevazuta ell un al treilea electrod, numit grilii de comandii. Princonstruetia sa sub forma de sita sau de gratar, aceasta permite patrunderea, electronilot si poate comanda curentul de electroni, care circula spre anod, prin modificarea saremu spatiale, In figura 3 este reprezentata schema circuitului unei triode,iar In' figura 4 se observa aetiunea grilei asupra sareinii spa{ial!!. Variajiile tensiunii grilei .micsoreaza sau maresc sarcina spapala, modificind intensitatea curentului electric ee treee spre anod. Trioda reprezentatatn figura -4 are 0 constructie specials a catodului; electronii nu sint emisi de filamentul incandescent,ei de un strat de oxid (oxid de bariu) incalzit indirect prin filament, Catodul cuoxid prezinta doua.avantaje: emite electroni la temperaturi relativ mai scazute, la rosu (tara a fi incandescent) astfel inclt pierderile de clldurll stnt mal mid $i formeaza 0 suprafata- echipoteruiala, ceea ce face ca em.isla electronilor sa aiba loc in aoeleasi conditii (acest lucru nu este posibil Ia tuburile, cuincalzire directa a catodului, din cauza eadem de

tensiune de la capetele acestuia). .

Pentru trasarea (ridicarea) asa-aumitelor curbe caracteristice, se masoara icurentnl anodic laID functie de tensiunea de grila U g (care, Ia trioda.poate fi pozitlva sau negativa),

mentinind de fiecare data constanta tensiunea anodica U a' Pentru diferite valori ale- tensiunii anodice Uti' U el. U i rezulta 0 alta curb-a caracteristica (fig, ~). Dintr-o Jamilie de curbe caracteristice se pot determina anumite date (de exemplu panta. 8), servind la caracterizarea functionarii tubului.Pentru val on man negative ale tensiunii de grill, curentu1 prin tubulelectronic poatefi anulat: pentruvalori pozitive relativ mari ale tensiunii de grila se obtine 0 valoare .rnaxima (eurentul desaturatie) atunci cind toli electronii emisi de catod ajung Iaanod, Curentul.prin tub creste aproape liniar dod tensiunea anodica variaza intre valorile corespunzatoare. disparitiei cu_rentuluianbdic~\, respectiv, atingeni saturatiei,

Tubul electronic poate fi folosit ca redresor, deoarece curentul electronic poate sa parcurga tubul numai tntr-un sens, de la catod la anod. In general se folosesc ca redresoare diodele, tuburile cu. mai multi electrozi fiind utilizate mai ales ca amplificatoare, detecroare etc.

56

vid

Fig. 1. ElectroniJ eli:tI~. de un metal

curem -al"lodk, I ..

_d":!lg'.ri,I:l U;

adus' J JncandeS<'en«

I

ancdica .lJ ...

'l----J

Fig. 3. Trloda.

+

r-urt-m .~nodil ~;!

(.:H00d adus la.i"['ilnd,!!~"("e,n~ii .,ursa de ".lim"u,"" J .

0)_ Iltarneruulu]

baled", .:nodl1:-;~ ,(H'mjiumtti 1~1)

Fig. 2. Di<>d<!

Fly. -i.Jnfluenta gr~lel asupra sarclnU spatiale

Pfg. 5. Caracteristicile lriodel; panta S = .i r~1I u,

Generarea oscilapilor de frecventa foarte malta I

Cind intensitatea unui curent electric sau viteza electronilor variaza, clmpul electromagnetic creat variaza in acelasi.ritm, jar cind variatiile aeestuia sint .periodice, sint emise radiatii electromagnetice. Radiatia electromagnetica este conditionata in acest caz de existenta unui curent alternativ de malta frecventa, Frecventa ourentului alternativ care furnizeaza energia electromagnetica depinde de inductanta si de capacitatea circuitului care emite aceasta energie. Frecventele tnalte, respectivlungimiie mici de unda, se pot obtine prin rnicsorarea inductantei ~i capacitatiieircuitului oscilant siprin provccarea unor variatii periodioe ale vitezei electronilor (fig. 1 ~i2).1n ligura 2 este reprezentat montajul in trei puncte O-~-3), continind inductantele conductorilor (L A ~i LG) ~i capacitatea unui condensator (C), montat in circuitul anodic al triodei; capacitatile proprii ale tubului electronic constituie eapacitati ale eircuitului oscilant, Micsorind valoarea inductantei si a capacitlitii, timpul necesar parcurgerii traseului de eatre 'electroniduce la perturbarea amorsarii oscilatiilor .. Daca acest timp este mai mare decit perioada oscilatiilor (valoarea inversa a frecventei lor) din circuitul oscilant, sint introduse defazaje suplimentare, Pentru generarea oscilatiilor de inalta freeven!8. se alege durata necesara parcursului drept perioada oscilatiilor (oscilatii scurte Barkhansen), sau se micsoreaza distantele intre griM, ~i catod, respectiv anodrconstruindu-se pentru stabilitate electron de forma unor discuri (triodele tip far - fig. 4). In primul caz, grila trebuie sA aiba 0 tensiune pozitrva, iar anodul 0 tensiune negativa pentru ca electronii sa aiba 0 miscare de du-te-vino intre anod ~i catod (prin grila), Frecventele cele mai inalte pe care le poate genera 0 tnoda sint de cca, 10.>\ MHz; valorile acestea sint ins! limitate de distanta grila-catod (cea mai mica distanta realizata este 15 y..).

Producerea unor variatii periodice ale curentului electric tAra ajutorul unci grile a fost obtinutA folosind un cimp magnetic; electronii au putut fi dirijati sa descrie fie 0 miseare circulara, fie otraiectorie In spirala. Acest principiu stA la baza eonstructiei magnetronuhii; in interiorul acestuia.rcimpul magnetic permanent de intensitate constanta joaca rolul unei grile virtuale, Frecventa de rota tie a. eieotronilor pe traieetoriile circulare dintre anod ~i catod determina frecventa oscilatiilor electrornagnetice (fig. Sa, b, c).

58

=== [,10k:

ffg; L Menta] de lnductie reactiv [menta] Meisner]

C"" L~ +

~'---~

V ::::;: C~" ~>------O

I \ 'I ' i t"

I \ I I

l \ I I '

- _j I __ -o- __ .l -o---J

3 '

I 1}v

fig,. 2. Mcuta] in tret punete pentru trecvente loarte inalte

Fig. 3. Mo.nta:jul Barkhausen-Kurtz, en triode tip fa, pentru rreevenle warte tnatte

fig, ~. Trtoda t.lp iar Jl~Dlnl oscilatcr

pac.h.C't@ de wlee:1l'Qrli cr.:unnd sob forfll~ df', . .s.pile"

.a., ., j-juci pJ u i de b!::l.:tJ ~[ JnJtgJ'!t'lrotlulLti

Ft g. 5. :\:(ag net ro n.

Generarea oscilapilor de freeventa foarte inaIti II

Datorita dimensiunilor mici ale elemenrelor de constructie depasirea unor limite ale frecventei curentului aitemativ nu este posibila, chiar in magnetron. 1n conseeinta, a fost necesar sa se recurgala modularea vitezei electronilor. Conform figurii 1, un fascicul deelectroni de viteza constants trece printr-o cavitate rezonanta, care moduleaza viteza electronilorIn ritmul tensiunii aplicate. Datoritii timpilor diferiti de parcurgere a spatiului dintre catod ~i anod ~j vitezelor diferite ale electronilor, apar variajii ale densitati! acestora ~i, ca urmare, electronii sint comprimati periodic In pachete de electroni, Energia .amplificata a curentului alterna tiv trece printr-o a doua cavitate rezonanta §i apoi este condusa Ia 0 antena. Comandase realizeaza prin cuplarea celordoua cavitati, rezonante,m opozitie.prin intermediulunui gbid de unde. Un astfel de tub m care se obtine modularea vitezei se nnmeste clistron. Tubul ell cimp fnvirtito.l' (fig. 2) se bazeaza pe proprietatea cimpului electric de a' prefera vidului metalele ell, mediu de propagareDaea.spirala metalica careconduce curenrul electric are 0 panta de 1/13; pe directia decurgere a electronilor cimpul electric are 0 componenta a vitezeiegala cu l/13-din -viteza luminii, aproximativ egala eu viteza electronilor accelerati sub 0 tensiune de tea. 1. 500 V. Cu astfel de tuburi se obtin radiatii electromagnerice de frecvente foarte tnalte, avind lungimi deunda de ordinul milimetrilor. Urmatoarea problema care s-a pus a oonstituit-o realizarea dirijarii radiatiei atomioe electromagnetice. Aceasta po ate fi rezolvata cu ajutorul unui generator de oscilatii moleculare maser san . laser . Maserul si laserul se deosebesc prin lungimile de. unda ale radiatiei emise: la maser acestea apartin domeniului microundelor, iar la laser domeniului luminii. Principiul de, functionare al acestora este redat in figura 3, in care sint reprezentate trei stan posibile rue energiei electronilor in atom, I, II, ill" in jurulnucleului pozitiv, Sub actiunea radiatiei de pompaj (I), electronii tree dill stareaI in starea Ill, unde vor gasiinai multi etectrcni.declt ar corespunde echilibrului termic. Datorita radiatiei de excitatie (2), acesti eleetroni, coboriti ulterior iiI

starea II, tree instatea I, limitindu-seastfel radiatia (3). .

Intregul proces (pompaj, excitare si emisielsepetrece atlt de rapid, incitnupoate avea Ioc aparitia echilibrului. Din aceasta cauza, amplificatorii ~ generatorii de tip maser san laser lucreaza practic tara fading, adica nu prezinta perturbiiri datorate oscilatiilor termice ale electronilorjfading termic), care altfel nu s-ar putea remedia decit prin racirepina aproape de zero' absolut( -273"C). Cu ajutorul Ior se pot decela puteri foarte mici plna la 1O-~ W. Datorita .originli.Ior atomice, radiatiile maser. _ respectiv laser, sint coerentesi prezinta 0 remarcabila stabilitate a frecventei, fiind emise In fascicule extrem de. mguste. Maserul ~i laserul au rnulte aplicatii in tehnica, I'n figura 4 este reprezentata executia tehnica a unui laser 'eu rubin.

Fig: I. Clistron

Fig. 2.1'\111 en clmp tnvtrtjtor

+

'VI/\.. [If

re~ larea 'f.[).Q sial:; rt

ce rt-ulut U!' '~mi~ic: {pre-cum ~i !3 e:"r;{'it,lti,i)

g:F.iid_ de unde pE"Ii('(1 energia pomp,j

Fig. 4 .. Executta Lelmlca ..- unni laser en rubin

Redresoare

Redresoarele sint dispozitive care permit trecerea curentilor electriei mtr-o singura directie, blocindu-le trecerea in directia cealalta, Un echivalent mecanic este, de exemplu, Ull obturator de tip jaluzea (fig. 1)_

Tuburile redresoare stnt, in general, diode, care au intotdea.una un catod (K), incalzit la incandescenta,~i un anod (A), Catodul emite electroni care sau se deplaseaza en viteza mare spre anod, stabilind Iegatura electrica directa anod-eatod (la tuburile cu_ vid), san ioni~azl ga;?;~le din balonul de sticla (l~ tuburile,cu ~a~e). Tuburile redresoare cu _vi~ sint folosite numai pentru redresarea curentilor relativ truer. hI figura 2 este reprezentata 0 schema de principiu a unuia dintre cele mai simple redresoare (redresor monoalternanta). Deoarece tubul redresor permite trecerea curentului tntr-e singura directie (fig. 3), in circuital redresorului rezulta un curent pulsatoriu. Pulsatiile curentultii rezultat slnt «netezite: en ajutorul filtrelor formate din. elemente reactive (bobine si condensatoare), Tuburile redresoare eu gaz (de cele mai'multe on cu vapori'de.mercur sau cugaz nobil, de exemplu argon sau heliu) se comporta altfeldecit tuburile cu vid, La apliearea unci tensiuni anodice mari se formeaza un curent foarle slab, deoarece gazul se opune trecerii spre mod a electronilor emisi.iDaca se mareste tensiunea pina la 0 anumita valoare, numita tensiune de aprindere, apare subit un curent devaloare mare si deci tubul «se aprinde», Crescind ell putin tensiunea anodica, electronii eaplita 0 viteza am de mare, incit ionizeaza atomii de gaz cu care se ciocnesc, Re-, zistentainterioara a tnbului eu gaz este.mult mai mica decit rezistenta interna a unui tub cu vid. In figura 4 estereprezentat UIl redresor de mare putere (redresor de curent), prevazur cu trei anozi ~ un singur catod, pentru redresarea curentului alternativ trifazic, fieeare anod fiind conectat la una dintre cele trei faze.

Pe 11nga redresoarele echipate ell- tuburi, descrise mai sus se mai folosesc ca elemente redresoare ~i. semiconductoarele, Caracteristica esentiala a materialelor semiconductoare esteposibilitatea modificarii .conduetiviti1tii lorprin, dotarea acestora eu cantitati .infime de substante straine, Daea se 'impurifica cristalele de germanin sari desiliciu in stare aproape para cu un adaos dorit de substante straine (dopare), conductivitatea se mareste on citeva ordine de rnarime, 10 functie de materialul de dopare se poatc crea un. strat conductor pozitiv (strat p) sau on strat conductor negativ (strat h). Prill. aceasta se poate determina directia de deplasare a purtatorilor de sarcina. Daca intr-un crista! de germanin exista un strat n §i un strat p, care formeaza 0 jonctiune p-n. acest cristal are proprietati de redresor (fig. 6; dioda semiconductoare). Daca se aplicao tensiune electticaexterioara, astfel ca polul negativ sa fie conectat la stratul n; iar poluI pozitiv Ia stratul p (fig. 6a), purtatorii de sarcina negativa ai stratului n (e!ectronii) sint atrasi spre regiuni de trecere de ditre c1mpul de semn opus (+), Cleat de polul pozitiv al bateriei ill strarul p, tar 'purtatorii de sarcina pozitiva ai stratului p (golurile) sint atrasi de polul (-) al bateriei. Datorita disponibilitatilor marl de. pnrtatori de sarcina, in regiunea de trecere va loa nastere un-scbirnb puternic de electroni (-) ~i -degoluri -( +), deci uncurent electric prin dispozitiv, Daca se schimba polaritatea tensiunii exterioare (fig. 6b), purtatorii de sarcini negative ~i yozitive vor fi retrasi din regiunea de trecere de catre cimpurileelectrice 'create in straturi, In regiunea de trecere in aceasta situatie nn mai sint pnrtatori de sarcina disponibili ~i prin dispozitiv nu circula curent.

hI figura 5 este .. reprezentata caracteriSticadiodeisemiconductoare, tensiunea si curentul fiind trasate intr-un sistem de coordonate rectangulare, Se observa cresterea curentului odata eu ridiearea tensiunii. Pentru tensiuni negative, intensltatearamlne zero §i devine usor negativa de-abia la tensiuninegative mario

62

hi b redresor

a----- ....

~

II

. -~ .

- ...

" _" _" -

b

Fig. 3, Sensul de.trecere 'Iar ~i sensnl de blocare (b)la un tub redresor

Fig. 4. :&Irma de:e?,e=f1e lehnicl\

a untri. redresor de mare putere

1

1 +--+-+---+-+---+-- .... +---t++--+

I !

+--f--+-+-1----i--- 5 ~ +1------,---

I :.

t--t-_,--+-+-+-- +·4 1-

+---+-+---+--+-----+-t J

:;.+-1---

y ~ .1 +1 +2 +3 .

~ I fO ~ I V (,en5;"';'0)

-J--r---+-+---t-+-200 ~c-g 1-----

1 ~

-t-+---i-+---i-+~.J@ :. L__+-+ I·· ~ _g.r

-41)0 ~ ..

+--+-+---+-1---+-.1 . ~I---+--+-

+-f--+-+-----+-+~ ~oo_ t 1--+-+

F.Ig,·5; Curba car.lderisticli aunet .diode .

. semtccnductoare, se!lSw de blocare·

+ - - - + ++
+ +
-b - - - + + + Eg. 6. E1ectuI de red:resor a1 un "I dil>d.e semlconductoare -

Semicondactoare

Spre deosebire demetale.rintr-un semiconductor, la.temperatura camerei, exista mult, mai putini electroni «liberi». Din aceasta cauza, conductivitatea sernieonductoarelor este de cca. 10' ori mai mica decit ametalelor, Ea poatefi marita., rupind legaturile electronice exis~ tente intre atomii substantelor semiconductoare.Igermaniu, siliciu), asa cum reiese din schemele structurii cristaline (fig. 1 $I 2). Prin introducerea de atomi straini (eu valen!A mai mare san mai mica.declt valenta patru a germaniului §i a siliciului), care devin puncte de perturbare in reteaua -cristalina, conductivitatea semiconductoarelor poate fi modificata 1n limite foarte largi, Se numeste donor un atom strain (pentavalent) care poate ceda un electron, iar acceptor un atom (trivalent) care poate primiun electron. in cazul dop3rii semiconductorului cu impuritatiacceptoare, are lac oconductie- pozitiva, adica circula purtatori de sarcini pozitive '(coaductie prin goluri): 0 conductie negativa este provocata de un. excedent de electroni, 'clatorita doparii semiconductorului ou impuritati donoare. La contactul nnor zone conductive pozitive (de tip p), respectiv negative (de tip n) apare 0 zona-limita, adica UTI. strat cu rezistenta mare, numit regiune de trecere a jonctiunii (fig. 6). Aplicarea unei tensiuni mareste sau micsoreaza regiunea detreeere dupa polaritatea sursei, In fignrile 3 si 5 sint reorezentate benzile energetice dintr-un semiconductor. Pe ordonatii se reprezinta energia electronilor E, iar pe abcisa lungimea, .Zona _nE se numeste <<zona interzisa». Elementele semiconductoare care coutin un strat semiconductor dopat.p ~ nnw dopat n (o jonctiune p-n sail n-p) se numesc diode semtconductoare, Elementele semiconductoare ell doua jonctiuni de genul. celor descrise se numese tranzistoare (fig, 7) san triode semiconductoare. Cei trei electrozi ai tranzistorului senumesc emiter, baza ~ .col ector. Pentm 0 buna functionare, astfel ca purtatorii de sarcini sa treaoa din zona emiterului prin reginnea de trecere 1 §i prin zona 'bazei ca.sa poata influenta fenomenele din regiunea de trecere 2, este necesara 0 baza Ingusta (50.ft); in acest fel se oomanda.cnrentul.intre baza si colector, Aceasta permite folosirea tranzistorului pentru amplificarea §i generarea. oscilatiilor. Tranzistoarele 1nlocuiesc tuburile en emisie rermoelectronica intr-omasura tot mai mate, deoarece au avantajul unui volum mai rnic si n~ se incalzesc datoritapierderilor deenergie prin disipare.

Fig. 1, Structura crlstalioll 'a unul semiconductor

FIg. 3. B<>mile de energ;!e a IlIllil s_condnctor do tat en, J:mpu.rlt!lll

Fig.S

Dei:Bti~i pgrittvi1

t'Onda.C1il!

+

+ ++ - ++++
+ ++ +
f--+ -t---t--+ +
+r:t-' + ~ '+
I -' + ++'-.... ;:....1 + . .J_ + -,
f -r, +
..,; ... 'iz <oJed<>r 0_, Fig. 7. Modul de fllnctloqare a UJlul' lranzblor. CUrenInl In _ colectOrulni est". COJII;imllatprtn drCOUUf ezn!lernlul

FIg. 2. Schi!ma pJan.i'ii nne! retele Crlslaline

E> electrnn (;edat.

/,f-Ge ~/$. Go

. -

A:, II!'lll!ctron prima :rn

Ge Ge

donCJI. rotI:citI'['(i1'l ~.atil.-a·

B£c~lor.. eallch:lC1ie ~zith"3.·

Fig. 4.Nod de ref ea creet de dooor ~I respectiv acceptor

+ + + T +/ +1- I-=.+ + ++ + 1 -I

+ 11-

+ + +1 + - 1-

++ + I +1_ I

++++1 + + 1+

++ + I ++++ !

I I-

I 1_ -

I-I ----- +

I !_

FIg. 6. AparltIa t-I, ~~ reglimu de hecer e

Radioreceptoare

Cel mai simplu aparat de radio se compune din circuitul de intrare pentru acordul pe frecventele diferitelor posturi de emisie, din circuitul demodulator pentru separarea oscilatiilor de frecventa audio (circuit detector), din circuitul de joasd ftecyen!i1.~ din difuzor . Pentru alimentarea elementelor de amplificare (tuburi eu vid, tranzistoare) eriSta 0 sursa (redresor eoneetat La retea sau bateriijcare furnizeaza tensiunile continue necesare, In general receptoarele sint prevazure cu 0 gamii. deunde lungi (150-285 kHz),o gamii. de unde medii (pina la 1605 kHz)" 0 gama de uncle scurte (6-21.4 MHz) ~i o gam~ de unde ultrascurte (piJ;la JaJO(lMHz). Gamele de unde lungi, medii" si scurte lucreaza cu banda de 9 kHz pentru fiecare pO~1 ~i ell modulatie in amplitudine.

Banda cu gama de unde ultrascurte este de 300 kHz si lucreazii eu modulatie de freeventa, Calitatea receptiei in ultrascurte este mai buna decit pe celelalte game, intrucit ~i frecventele audio inalte, care influenteaza puternic .timbrul sunetului pot fi transmise, De asemenea 'parazitii care produc modulatie inamplitudinepractit un apar. Conditiile de propagare in eele 4 game determina utilizarea si posibilitatile de exploatare.

Emitatoarele de undeIungi ~j medii radiaza a unda terestra de-a lungul solului $i una in spatiu, In mod curent se receptioneaza uncia terestra (distanja de propagare de citeva sute de km). Unda spatiala reflectata de ionosferapermite receptia la distante mull mai man .. In domeniul undelorscurte se lucreaza numai cu. undele spatiale, Undele ultrascurte se propaga cvasieptic (m linie dreapta) de aceea strabat distante relativmici (plasarea em1!atoaIelOI pe inal{imi). Cu cit numarul de etaje de frecventa intermediara (prevazutecu circuite acordate) ale receptorului este maio mare, eu atit mai mare. este si seJectivitatea sa. Pentru a evita acordul manual aJ multor etaje, s-a realizat superheterodina (<<Super») (fig. 1). Intr-un aparat de acest gen se prodnc in etajul oscilator local. oscilatii proprii de inalta frecventa, care se combina cuoscilatiile receptionate .ln etajul deintrare, Ambele etaje se acorda cu un condensator variabil eu douasectiuni montate pe acelasi ax, astfel mCit diferenta celor doua frecvente sa fie 'totdeauna aceeasi. Toatefiltrele demedic freeventa.ale etajelor nrmatoare sint acordate pe diferenta de frecventa, Se obtine astfel 0 selectivitate mare si se acorda rnanualnumai doua etaje, frecventa intermediara [lind de valoare COnstanta.

Pentru frecventele purtateare mult mai.Inalte din gama uncle lor uitrascurte sint necesare circuite de dimensiuni mici acordate, folosind ansamble speciale, Condensatcarele varia bile slut ins!, in general, fixate pe acelasi ax ca pentru undele medii (fig. 2). Partea dejoasa freeventa .sau audiofrecventa a receptorului este impkqita, in gene ral, in mai mu1te benzi pentru sunete .inalte ~i sunete joase, Se folosesc ~i diferite difuzoare pentru sunete lnalre si joase.

Pe Hngii aparatele descrise exista, bineinteles, ~i aparare de constructie speciala, cum sint receptoarele pentru autoturisme etc.

66

.antcnii

t pl""JI

Fig. 1 .. Schema bII><;" unul receptor supetbete.rodlnli

butarr de aeord

dif.lI.l,or

buton de- acurd

Fig. 2. Montajul de princtptu at unul receptor radio

Difuzoare

Difuzorul transforms variatiile energiei electrice in energie acustica, adica in sunet, indeplinind acelasi rol. pe care iI- are la scam mai mica microreceptorul telefoaului (casca telefonica), De aceea primele difuzoare aveau acelasi mod de oonstructie (fig. 1) ca ~i microreceptoarele, dar realizate la 0 scara rnai mare. fu interiorul unui magnet permanent este plasata Q bobina prin care circuli curentul de audiofrecventa provenit de Ia amplificator, o membrana metalica vibreai1i in ritmul variajiilor cimpului electromagnetic rezultat, pro~ ducind astfel sunetele corespnnzatoare, Aceste oscilatii ale aernlni se transmit prin intermediu} membranei unei pilnii de formaconica. Datorita rigiditatii membranei, fidelitatea redarii sunetului esteinfluentata defavorabil. Pentru aces! motiv, ameliorarea difuzoarelor a impus vibratii ale membrane] cit mai libere. Prima constructie, cu paleta libera .. este reprezentata _in figura 2. Ca membrana serveste un con de carton fixat elastic ~i miscat de 0 armatura datorita unuicurent, audio de excitatie, aflat in cimpul unui magnetpermanent. Astfel se produce miscarea libeni~ a conului. Un aIt progres a fost realizarea difusorului dinamic (fig. 3 ~i 4). Armatura care vibreaza liber in chnpul magnetului se compune dintr-o bobina solidara en membrana, care, incazul difuzoruluielectrodinamic, este situata in· interiorul bout electromagnet excitat cu. eurent continuu, in timp ce la difuzorul permanent dinamic, bobina oscileaza in cimpul unui magnet permanent.

Principiul de functionare a difuzoarelor descriseconsta in transformarea oscilatiilor curentuluielectric in oscilatii de natura mecanica, transformare bazata pe principiul electromagnetic al interactiunii dintre cnrentul electric §i cimpul magnetic. Pe alte principii se bazeaza difuzoarele cu crista! (fig: 5) ~i eele electrostatice (fig. 6), Difuzorul piezoelectric (eu cristal) functioneaza pe baza efectului piezoelectric, adica unele.cristale (cuart, sareSeignette) se lncarca.cu sarcina electrica S1Jh actiunea unei. forte mecanice si rovers, i$i modifies grosimea in functie de sarcina electrica. Astfe], la aplicarea unui curent alternativ. apare variaria alternativa a grosimii, care se transferaunei membrane, dupa cum.reiese din figura 5. Difuzorul. electrostatic foloseste fortele de atractie si de respingere electrostatice, care actioneaza o membrana in cirnpul unui condensator cind tensiunea oscileaza, Placile condensatorului sint gaurite, astfel incitvariatiile dedensitate ale aerului pot parasi dispozitivul sub forma

de sunet, -

U1timele doua tipuri de difuzoare descrise reprodue 'bine frecventele inalte §i, datorita acestui fapt, sint.folosite ininstalatiile de tnalta fidelitate (high fidelity; Hi-Fi) impreuna cu difuzoarele electrodinamice,

68

Qmpd.t·m.aRf'l~tk nuiOlbH PI'odtinrmsmnfl:'..tncmbQlfttl

memb.ra.t.tfl Flg. 1. PrincipjuJ dttuzcrulul

fig., 3. mtuzor dlnamic

Sot! port mobii ;d, me:mbr.aD~

Fig. '2. Dlfuzor cu paleLi Ilber~

l'iy. 4. Dttuzor dlnamlc

Fig. G. I)!fuzor electrostatic

Transformatoare

Transformatoarelesint aparate eiectrice care servesc la transformarea curentului alternativ mono- sau trifazat de 0 anumita tensiune iotr-un curentalternativ de alta tensiune msi de aceeasi frecventa, Ele sint alcaruite in principal.dintr-un eadru (miez) de fier lnchis, pe care sint montatedoua jnfli~unhi in forma de bobine: una prin care trece curentul de transformat (denumita bobina primara sau primarul transformatorului),iar alta (denumita bobina secundara SaU secundarul transformatorului) in CaR< se induce curentul cu tensiunea dorita, Principiul de functionare al transformatoarelorse bazeaza pe fenomenul de Induetie electrornagnetica, conform caruia la variatia fluxului magnetic intr-o bucla inductiva iau nastere curentielectrici (de inductie) proportionali eu viteza de variatie, Dad seconecteaza o sursa de curent.alternativ la bobina primara, se creeaza un cimp magnetic; ale carui linii de forI!i sint situate.in interiorulmiezului de fier si a carui intensitate §i sens variaza in permanenta cu frecventa tensiunii din primar, In consecinta, in bobina secundara se-va induce un curent.elecrric alternativ eu 0 frecventa egala cu Irecventa curentulni din primarul transformatorului, Deoarece viteza variatiei vitezei fluxului magnetic elite aceeasi pentru ambele bobine, ele fiind parcurse de aceleasilinii de cimp, procesulde transformare a tensiunii va fi_ influentat numai de numarul de spire al eelor dod 'bobine. Raportul dintre . tensiunile bobinelor transformatorului este egal cu raportul numerelor de spire ale acestora,

III = Wl I!2 W:/.

Daca Ia transformator este conectat un consumator, adica circuitul bobinei secundare estejnchis printr-o sarcina (motor .eleetric, corp deiluminat etc.), puterea absorbita pe primar trebuie sa fie egala (10 cazul ideal) ell puterea cedata pe secundar: Ut[l = V2[2 (curent primar X tensiune primara = curent secundar x tensiune secundara). Rezulta astfelca, pornind de la 0 tensiune ~ un curent date inprimarul mill transformator, putem obtine in secnndar 0 tensiune mal mare (respectiv un curent mal mic) sau 0 tensiune mai mica (res: pectiv un curent mai mare), dupa cum numarul de spire ale infasurarii; seeundare este mai

mare sau mai rnic decit ale inf'a§urarii primare (fig. 1). .

Transformarea 'se face eu un randament foarte mare (98-99%), pierderile care, apar lh transformator (lacurenti alternativi de joasa frecventa) datorindu-se in special .incalzirii miezului de fier prin curenti turbionari, fenomenului de histerezis ~ pierderilor reziduale. Reducerea pierderilor se poate obtine confectionind rniezul din tole subtiri izolate una falii de alta ~i aliate ell siliciu,

Pentru transportal pe distante marl a energiei elect rice in conditii economice si tehnice cit mai.avantajoase, sint Decesare tensiuni de valori foarte ridicate, Se folosesc astfeltransformatoare ridicatoare de tensiune, care, ridicll tensiunea furnizara de generatoarele eleetrice din centrale.jcca.Iu kV) pinii la valori de ordinul220-400 kY. 10 apropierea consumatorilor, tensiunea inalta este redusa fu statu de transformare la valori joase{cca.6 ky), corespunzator tensiunii retelelor de, distribujie. Tensiunea retelelor de distributie se transforms apoi prin transformatoarecoboritoare, asezate in eartiere san ip_ case, Iii 220 V. Un alt exemplu de ntilizare a transformatorntui Jl constituie .§i instalatia de siJnerie)in care energia electriea de la reteaua normals este transformata prin intermediul unui transformator mie de sonerie, autotransformator care debiteaza in secunda): 4-8 V. 10 general. bobineie primara ~ secnndara nu slot separate una de alta. lnfli§urarue sint asezate una deasupra alteia saudivizate sub forma de galen si se monteazaalternativ pe miezul transformatorului, 0 astfel de executie a transformatorului cu circuit magnetic inchis pentru curent alternativ este reprezentata iQ figura 2. 10 figura 3 este reprezentat schematic un autotransformator. La aceasta executie bobinele nu sint despartite galvanic. Autotransformatorul are un singur bobinajsi prize in anumite locuri ale bobinajurni, .tf:l).slunea dorita obtinindn-se de la una sau alta din prize.

70

T"'eu,",!;jun:e d:of' .in.t;r--:d.!"II!;.le:n..-.;;iuTIe,de i~.re. = 1::2 ~!]ie:.n1. de intraee: .curent d.e; i~~in!: ;;:;;: 2.: 1

\,

rurent S;t:&unda£, teeslune ~·~md.l!li'a· h.~t de . lesire, 'tensiunc de- i-C:$ire}

·Fig. 1. Transiormator CU·!IIieL inelar

Cimpul moElgn,e!iC' ~i!te- prarfic

in miea ~i".{'auze:aza ind,uc1,i.a :eler-lrica in ii.'ifi1;Uf"si'ia, secuudera

q". 2. Tranafcrmator CO miez

--~-&

.:;: -==

f

" ..

~

Fig. l.b. Sch..ma .de prillcipfua unut autetransformator

Relee

Releul este un di_spozitivelectric cu unnl sau cu mai muIte contaete care lnchidsau deschid calea curentilor de lucruin circuitele electrice, .Actiunea de comutare se realizeaza en ajutorul unei armaturi mobile, care, fiind atrasa sau eliberata de un electromagnet, inchide sau des-chide 0 serie de contacte, Exista si relee la care comutarea se face prin forte de alta natura, de exemplu fortele care iau nastere Ia incovoierea unei henri bimetalice Ia releele termice.

In continuare se vor face precizari asupra releelor electromagnetice, care joacii: un rol important ill telecomunicatii ~i automatizare, _to figurile 1- 3se prezinta trei tipuri de relee electromagnetice, care se deosebesc intre ele prin forma armaturii, Toate cele trei tipuri se compun dintr-o bobina cu miezde fier ~ 0 armatura mobila, Un jug magnetic transfera polaritatea magnetics a partii posterioare a miezului magnetic armaturii, astfel iocit intre arm~t uta_ ~i partea din rata a miezuIui actioneaza 0 forta de atractie. Pentru ea armatura sa nu raminalipitii de miez, datoritaremaaentei magnetice sau din cauza intreruperii curentului de excitatie, se introduce lntre.armatnra ~ electromagnet 0 piesa nemagnetica ingusta (alama), asigurind astfel dezlipirea armarurii la intreruperea curentu1ui de excitatie, Conductoarele dealimentare cu curent ale bobinei sint conectate la terminatiile Insemnate «pentru cositorire». La releul din fignra 1, curentnl de lucru dintre contactele 1 ~ 2 este intrerupt in repaus. Cindarmaturaeste atrasa, prin stabilirea contactelor se inchide circuitul de lucru. Dupa cum se vede din figurile 2 §i 3, se pot atasa la un releu mai multe grupuri de eontacte; contactelein acest caz sint simultan actionate eind annatura este atrasa, Sint date ~ pozitii de contact care lncreaza jn repaus, contactuI fiind IDchis ill repaus (deci eircula curent), si seintrerupe la atragerea armaturii (fig. 2 ~ '3; contactele deIuoru 2 ~ 3). IJn releu electrodinamic .cn aplicatii mai ales in telegrafie este releul polarizat. (fig. 4), a carui armarura mobila poate fi actionata, in ambele.sensuri, Armaturaprevazutacu contacte este suspendata de un fir de torsiunesi, datorita nnui magnet permanent, capita polaritatea polului nord. Partea ei posterioara intra in intreflerul unui jug eu polaritatea polu:lni sud, Pe jugeste fixata §i. bobina releului, care produce cimpul magnetic de comanda. Suprapunerea cimpurilor magnetice ~i, prin aceasta, a fortelor reiese din figurn 4.' .

72

Iamele de 'retinere

oontacte

Fig. 1

C'ontacte de aliment:ue

bobilla .releull1i

rontade

fig. 2

FIg. :I

vj,,<;lu de oprire meclti de ""lire mienui plate tabli de _raii~

Flg. 4. 1W1eu polarlzat

Raze Roentgen

Un fascicul de electroni foarte rapizi ~i cu energiemare, incident pe un electrod (anod) metalic, patrunde partial in metal (fig. I) si, in urma .interactinnii en ionii acestuia este frinat, ceca ce duce lao emisia-unei radiatii cu lungime de uncia foarte scurta, denumita radiatie Roentgen (sau de frinare), Aceasta radiajie este compusa dintr-un amestec de raze cu lnngimi de unda diferite, care. la rindul lor. depind de tensiunea la care sint accelerati electronii si de struc-

tura atornilor metalului din care este constitnit anoduL -

La patrunderea in atom a unui.electron astfel accelerat (fig. 2) un alt electron este smuls de pe un so-at electronic interior apropiat de nucleu, locul sau fiind ocupat de un alt electron dintr-un strat mai departat de nudeu. In urma acestui transfer se elibereazs 0 cuanta de radiatie, care se propaga in spa~iu Pi raza Roentgen. Aeeasta radiatiea fost descoperita m 1895 de w.e. Roentgen (Ia. Universitatea din Wiirzburg). Necunoseind natura radiatiei el a denumit-o «razeX», denumire des intl1Iiita si astazi in limba engleza (X-rays). Inlimba germ_anii, ea a primitnumele descoperitomlni.ei . Ia figurile 3 $i 4 . sint. reprezentate construetiile tehnice ale tuburilor de descarcare destinateproducerii razelor Roentgen. In interiorul aeestora, electrodul bombardat de fasoiculul electronic nu este anoduI, ci un anticatod plasat in Iata catodului. 1ntrucit prin ciocnirea electronilor en anticatodul se degaja 0 cantitate mare-de caldura, este necesar ca acesta sa fie dicit; san construit ca un anod rotitor (fig. 4); astfel, fasciculul electronic cade pe suprafata sa, de fiecare data in alt loc.

Datorita lungimii tor scurte de unda (10-8_10-12 em) razele Roentgen patrund prin obiecte opace pentru lumina obisnuita: cu razele X se poate obtine o umbra a obiectelor strabatute de ele. prin proiectia pe un ecran fluorescent continind platinocianura de bariu.

La trecerea razelor Roentgen prin substante cristaline, apare fenomenul de difractie,

care pune in evidenta caracterul ondulatoriu al razelor Roentgen. _

Prin interferenta razelor difractate pe 0 placifotograficil. apare un sistem de puncte ~i Iinii din c,?-U! se poate deduce strucrura ctistalina a materialului respectiv, Astfel de figuri

de difractieau Iost obtmute §i interpretate pentru prima oara de M. von Lauesi au primii numele de diagrame Laue (fig. 5).

74

Fig, I

1'Ig. 2.

Fig, 3

'uli.katad

/

~tod:gl tncaedesceer

FIg. 4

'- .. - II

Acceleratoare ciclice

Studiul structurii atomilor se realizeaza prin bombardarea acestora cu particule elementare rapide, care constituie «proiectile» de mare energie. Intrucit majoritatea particulelor sint tncarcate electric, acestea pot fi accelerate cu ajutorul unoreimpuri electriee ~i magnetice, Instalatille folosite in scopul accelerlirii .particulelor elementare se numesc acceleratoaretti: cazul eelor mai multe dintre ele, traiectoriile descrisede particule slnt circulate (acceleratoare circulare sau ciclice),

Din punet de vedere constructiv, betatronul (flg. 1) este asemanator unui transformator, I!s.te constituit dintr-unrniez de fier, .. care are 0 infasurare de excitatie (eorespunzatoare mfasurarfi primare a transformatorului) sfrabatlita de un curent alternativ . .Spre deosebire de transformator, in locul secundarului, betatronnl este prevazut cu un tub circular vidat, in caresint introdusi electronii. Prininductie rnagnetica, in. tub apare un cimp electric circular alternativ (cimp turbionar). orient at in directie perpendiculara pe cimpul magnetic. Acest cimp electric accelereaza dar poate §i incetini electronii, care sint introdusi intermitent in tubul circular; procesul esteastfel condus, intit momentul de; introducere a electronilor sa fie eel jp carecirnpul altemativ are intensitatea maxima. Trebuie procedat astfel din motive de stabilitate a traiectoriei. 1n urmatorul sfert de perioada.a curentulni alternativ, electronii sint accelerati, iar la sfirsitul sfertului de perioada are loc eliminarea electronilor din tnbul circular (altfel in urmatoarea jumatate de perioadaei ar fi lncetiniji).

In electrodinamica clasica, frecventa de rotatie a unci particule tncareate care se roteste intr-un cimp magnetic este independenta de ram traiectoriei, dar energia particulei creste odata cu valoarea acestei raze. Aceste douaprincipii au dus la constructia ctclotronului. Ciclotronul este prevazut cu 0 camera de accelerare vidata, plasata intr-un cimp magnetic omogen.. intre piesele polare (fig, 2).- In centrul acesteia se gase§te 0 sursa de ioni Parasind cu oanumita Yiteza camera vidata, ionii sint dirijaji de cimpul magnetic $i descrin traiectoriic!fcul.ru:e. lntruci~mi~carea Ior de rota tie are 0 frecventa constanta, ionii pot. fi acrelerati conanuu Cll ajutorul unni cirnpalternativ de aceeasi frecventa, Aceasta se realizeaza alimentind do; electrozi in forma de cav.,itati semicilindrice (numiti duanti sau deun) deIa o sursa de curent alternativ deInalta frecventa, Datorita clmpului electric existent intre electrozi, electronul este aecelerat la fiecare trecere din interiorul unui duant in interiorul celuilalt. In.acest mod se modifica viteza ronului ~i raza traiectoriei, frecventa 'de rotatie riirninllid aceea~i. J?esc:riind. in mod succe~iv traiectorii de raza din ce in ceo mai > mare, ionul capata 0 energie cinetica dill ee in ce mar mare, pentruca la sfirsitul ciclului de accelerare sa lie eliminat din. interiorul camerei de vid cuajutorul unui condensaror de. deflexie .. Vitezeie atinse de particulein interiorul ciclotronului slnt de ordin relativ mic, Accelerarea lor pirta Ja viteze ap.roI?iate de vite~ Iuminii se obtine. inacceteratorul denumit sincrotron (fig. 3), al cam pnncipru de functionare este asemanator cu eel al ciclotronului, Spre deosebire insil. de acesta, in sincrotron ram traiectoriei ~i frecventa de rotatie ramin constante in timp, in schimb creste clmpulmagnetic (ca ~i in cazul betarronului), Faptul ca la 0 Vitez1 aproape constanta a particulelor rezulta 0 crestere a energiei lor, se explica cu ajutornl teoriei relativitatii: cind viteza particulei se apropie de viteza luminii. masa (implicit energia) sa creste foarte mult la 0 mid! crestere a vitezei, Cistigul deenergie al particulelor in sincrotron on se bazeaza deei in principal pe cresterea vitezei (ca incazulprimelor doua tipuri deacceleratoare), ci pe cresterea masei lor.

76

r--..=a 'll<i:.iec,tori,El,

. el,~t(QnnJw

Fig. L Jl.eliitron

dWUif.

1'ig. '2'. Clclotron

dmp magnetlc cr.adt.tO:r .(perpel:ldi6.br pe .. ~"ul dCJ;~n [I hu)

~- ....... ---.

>-..

.....

" ,

"' ,

\. \ ,

.Jl<UlIpIi d"·.l~ inP.i~re penrru '\ p:.d.b.iu:a .sursef : de ioni,. \

t!".9.ieitgjiot particu.lelo:t in li,mpnJ a«el~_:iij

Tebnica telecomunicapilor

Tehnica telecomunicatiilor este tot alit de veche en ~i dorinta omurui de a face sefrimb de comunicatii lao distante mario In antichitate si in evul rnedm erau folosite semnale optice sub forma de focuri aprinse pe platformele turnurilor san pe in.aJjimi, Senmalizarea optica se realiza prin brate de semnalizare (semafoare), prin ridicarea ~ coborirea unor steaguri, sau prin semnale luminoase (faruri), cum se practidi dealtfel ~ astazi In navigatie, Tehnica telecomunieatiilorjn .sensul modem incepe dupa descoperirea interactiunii dintre curentul electric # cimpul magnetic. Primul telegraf se eompnnea dintr-o busola al carei ac magnetic era de:viat de actiunea impulsurilor de curent (fig. 1). Un pas Inainte a insemnat descoperirea telegrafului Morse (fig. 2). Pe 0 band! de hirtie in tulare cu un, indicator pus in rniscareprin forta electromagnetica, se inscriu linii lungisi scarte dupa un cod al literelorvcare, dupa .inventatorul san, se numeste alfabetul_Morse.

De ia transmiterea impulsurilor de eurent s-a trecur (la rnijlecul secoluiui trecut) Ia transmiterea. variatiilor curentului produs prin modulatii acustice, Tele/onu] $i. microfonul au fost descoperite ;ri.. aplicate in refeaua teleconrunicatiilor. Transmisia variatiilor cnrentnlni se face prm conductoare, prin cablu sau prin radio (fig. 4). Curentii electriei, respectiv undele radio pot primi informatia prin diferite metode de n.odulare: prin modulatie in amplitudine (fig. 5), adica prin variatia .intensitatii curentului, prin~modulaJietn. frecverud; adici prin va,. riatia in timp a trecerii prin zero (fig. 6), san prin succesiuni de impulsuri (fig. T):

Intrucit transmiterea informatiilor Ia distante marl prin cablu san radio estecostisitoare, s-a realizat transmisia simultana multipla prin curenti purtatori, Astfel un curent de.inalta frecventa se moduleaza m diverse game de frecventa, In telefonie se alege pentru fiecare convorbire 0 laPine (banda) de 3600Hz, care asigura inteligibilitatea. Banda de freovente a unui canal de telefonie se poate din nou impartiin ;26 de canale necesare pentru reteaua de teleimprimatoare, Canalele srnt prevazute cu sisteme defiltre eiectrice.Pentrn transmiterea frecventei purtatoare Imilte se folosesc cablurile eoaxiale (fig. g). 0 manta metalica flexrhila contine un conductor coaxial, care este foarte bine izolar en un material de .tipul trolit sau styroflex ~ bine fixat mecanic. Cablnl mai contine de obicei circuits simetrice pentru transmisii de joasa frecventa. Intr-un astfel de cabln en conductor coaxial ~ circuite simetrice potfi introduse 2880 de canale detelecomunicatie. Conductorul centralal cablnlui coaxial (tubul) este folosit pentru transmisia unui canal de televiziune.

Tehnica telecomunicariilor timpurilor noastre va fi revolutionata prin utilizarea maserilor si laserilor.:

78-

rig. 'J

Fig. 3. Telecomunlcatts

~iafii de ~·fire"'-el,~a

. \info';"',,;) .

~ r

l___l_~....,...--"-----2.f.-'------ ""'P'

Ry.r L+ i"lI'Ws"'i

Flg •. 2. Tel"lf' aful Morse

Fig ... 4" Transmisiune.radi<>

jn tensi.lajt-.a: mrt~hd!..li

..s.:w.~i do: ~ I~·."t~

___ (ifflOl'tOz\i';J

-:--~-. /

-------~-

Fig. 6

oondu~o! ceexiaf .

Telegrafle. teleimprimatoare

Dupa descoperirea elecrromagnetismului (sec, XIX), eforturile cercetatorilor s-au tndreptat spre gasirea unor. apllcatii. practice in: telecomunicatii, in urma experimentarilor promitatoare din fa33 ale profesorilor Gauss ¥ Weber_de .la Universitatea din.Gottiagen, ~0l[Se concepe 0, apararura cu .fuacrionare siguri ~i elaboreaza un cod practic utilizabil (alfabetul 'Morse). Aparatura Morse contine .un sul de banda: de hirtie care se deruleazajn .fata unui

rulou imprimanr. In repaus, banda nu atinge ruloul: m functiune, ea atinge tnsa un amp mal scurt sau mai Indelungat rulou], fund impmsa de un electromagnet, ,i:I$aincit scrisul secompune din liillute 'mai lungi san mai scurte, punctate pe banda de birtie (fig. 1): Semnificajia

semnalelor Morse este urmstoarea: ' "

a

il .. -.-

b - ...

c -_-. ch -..:-d -

e

f g h

j

k -'.I

m: -n -

ii . _--

v: ... - W.-X'- .. -

Y ~.--

Z.-- ...

a- _ -- - e .. -;.

t-

,ll .. _-

0, ---

Ii

p q

'Cifre

1,. -----

'2

3 .. _--

4 -

S .

6 -".,.. 7 -- ...

8---_,. 9 ----;

0-----

Punct,

Liniuta de1e~t:ura - .... -

SemnUJintteMril '

VltguJA Apostrof Ghilimele

ji ---.-Douapuncte

Paranteza - - - -

Semnal de alarma (SOS) __

in deeeniile urmatoare, eforturile s-au lndreptat spre receptionarea textului scris direct prin Iitere, Ultime1e -trepte deevolutie.slnt aparatelede scris Hell(fjg. 2)~i teleimprimatorul (fig. 3). Atit inscriptorul Hell, cit si teleimprimatorul folosescalfabetulcu impulsuripascu pas, ' care se compune in total din 1 impulsuri, respectiv 5 impulsuri de curent ~ 2 de separate. Succesiunea grupurilorde impulsuri (la teleimprimatearele care lucreaza Cl1 5 impulsuri, L(78 pe.grupa) se faceant Ill. emiSie,clt~ la.receppeprin.mersul sincron alarborelui en came, care executa 7rot!s. Diferitele grope de semnale (litere) corespund en diferite crestatnri ill $ina de selectie de Ia emisie, care, dupa claviatura, se deplaseazacorespunzator impulsurilor decomanda (fig..3, a), La reoeptie,,~ele de seiectie se.deplaseazain mod analog, astfel incit nurnai brajul corespunzator litereitransmise prin cod cade in crestat:uril:p- astfel litera respecti~ se tnserie pe 0 hirtie sau pe 0 banda. (fig. 3, b).

Teleimprimatorel seamaria in exterior eu 0 nia~ina mare de scris, Imprirnarea litcrei se face prih actionareelectrica.rscrierea ~i transmiterea (receptia .$1 transmisia) realizindu-se

cu raeeeasi ma~inlL .

o aId ramura a telegraflei este fototelegrafiq. 0 fotografie fixa;ta pe un tarnbur este explorata cu ajutorul unei raze de lumina. Lumina refleetata produce variarii de curent care corespund variatiilorde luminozitate corespunzatoare puactelor de pe fotogtafie (Jig, 4, 0). La receptie, variatiile de curentsint transformate-tn vari~tii de luminozitate de catre o Iampa en .neon, Acestea .impresioneaza pelicu1a fotosensibila a birtiei fotografice,

80

b>m!O d. hime.

a]

Ii tere in Iinie ~j a:rbQrde !{"Q cama re:s-pet:!\iv.s

Flg.2..Modcl de funqionare a lmprlmatorolui Hell

ndscarea b:rlllului (~tot" ct'!lui de la mafin.a de: _ $CriS)

h)

0)

Fig. ;I. ¥oduJ de funetlonare a lele.imprlmatoruJ.uJ

tam.bmul suport pen"" im:a,:i""

aJ

b)

Fi!J. 4. Prtnpplul telelot<>grafiel

Radar

Radarul (Radio Detecting and Ranging-e-detectie ~ urmarire prm.radioj este un procedeu de explorar~. a spatiului ell ajutorul undelor electromagnetice de inalta freevent:!. Cind lntilnesc obstacole, -undele se reflecta mal mult sau mai putin intern. Unda reflectatf cste din nou receptionata. Prin lntensitatea ~ directia sa. unda reflectata da informatiiasupra obieetului care, a produs reflexia, de exemplu informatiiasupra marirnii, distanjei, tnaJtimij $ipo;zjtiei obiectului, Astfel, radarul reprezinta au numai 0 metoda de determinate a existenrei obiectului (tintei), ci §i .0 metoda de masurare a parametrilor ei. Clnd este necesara supravegherea unui domeniu din. spatiu, se emite, de exempla, dintr-ua avion (lig. I) 0 undA electromagnetiea; aceasta exploreaza circular un domeniu semisferic, din Care ilumineazl in fiecare clip! cite un sector. Intensitatea undei rdlectate variazs fu funcl:iede caracterul obieetului reflectant (in. cazul de fata a suprafetei Pammtului) (fig .. 2). Emisia ~ reeeptia undelor de malta frecventa· se realizeazi cu instalatia de radar (fig. 3). Un dele electromagnetice sint generate de emijator, care coniine tnburi electronice de 0 constructie speeiala (clistron, magnetron) .. Antena de emisie reeeptioneaza, in general, ~ undele reflectate prin comutare periodicii. Aceste unde sint transmise unui tub catodic, Fasciculul de eleetroni din tubul catodic este deviat, astfel fucit exploreaza radial eerannl, producind un segment luminos din centro spre periferie, Acest segmentse roteste iI! acelasi timp c~ antena.cu aceeasi viteza de rotajie, Un semnal-ecou receptionat determine pe ecranul tnbului catodic un punet Inminos. Punctele luminoase date de semnalele-ecou formeaza pe ecranul tubului catodic imaginea dbiectului privit, Lmninozitatea depinde de capacitatea obiectului de a reflecta undeie de iDalta frecventa, Oimagin:e'.radar arat! cu totul altfeI decit 0 imagine optics, lnsa conturul lor este acelasi (fig. 4). Citirea $i interpretarea imaginilor radar cere 0 pregatire

mtensa ~ multi indemlnare. .

Dezvoltarea radanilui a fost aceelerata in timpul nltimului razboi mondial . In prezent are vaste domenii de aplicatie in scopuri pasnice, ca, de exemplu, asigurarea navigatiilor

aeriene ~i maritime, in meteorologic etc. .

82

Fig. :z

Ag.!

ant<ena

radar

Fig. 4 .. rmag1n

ea unui ura

ecranut UIlU' gan J>I'

. "'~ 1 radar

¢.." ••. '

Fig. J. Schema unei

'" liistala!11 radar

Fotomhltiplicatoare

Fotomultiplicatorul serveste la multiplicarea ~i, prin aceasta, la amplificareaemisiei fotocatodului, care emite electroni secundari. Principiul se bazeaza peeliberarea de e1ectroni prin bombardament electronic.dn Iunctie de marimea energiei cineticea electrotrilor cucare se bombardeaza, se elibereaza mai multi sal] mal pntini electroni secundari, 0 emisie secundara pronuntatapsezmta stratnrile euoxid ,de magneziu si oxid de cesiu, Numarul electronilor eliberati depinde de energia electronilor primari folositi pentru eliberare cit ~ de tensiunea care 1i accelereaza, 0 tensiune joasa elibereaza, in medie, mai putin de un singur electron secundar pentru fiecare electron primar incident. Despre 0 multiplicare se poate vorbi numai atunci cInd .factotul de enusie secundara- este mai mare dern L Acesta este in general.cazul tensiunilor de accelerare mai marl de 100 V (pentru electronii primari). Pentru straturile de -oxid de magneziu ~ oxid de cesiu amintite, factorul de emisie secundara capi~ valori mai mati de 10. Se obtine deci 0 multiplicare de zece on. Prm inserierea unui numar mare de .electrozi.capabili sa emita electroni secundari se poate man factornl de multiplicare.

Daca un fascicul primar de eleetroni, eliberat Iotoelectric, ciocneste 0 serie de catozi acoperiti cu straturicare pot emite eleetroni secundari, se obtin ampfifioari pina Ia 109 OD rata de emisia primara, 0 ampliflcare mai. mare este limitatii de neomogenitatea faseicnlulni electronic, produsa de efectele caldJll_1i~(zgomot termie). Electrozii de ciocnire serea1izeazii sub forma de electrozi reticuJari (fig. 1) sau ca electrozi tubulari (fig. 2). In acest caz se foloseste la nevoie, 0 deflexje magnetica (fig: 3).

Fotomultiplicator¢ joaca un rol important in fizica nucleara la inregistrarea scintilatJilor care se prod:uc c;tatoritli. particulelor cu. energie mare; este folosit des ~ ca un fotometru extrern de sensibil . De asemenea constimie un element important al mburilor.orticon fiind folosit in televiziune, III transmisia filmelor de cinematograf.

84

Fig .. 1. Schema fotomu 1 tlpltcatcrutut

\

\ \

\ \

l<Unin.

'flg .. 3. Preees de deflexle.

Ochimagic

Ochlril magic este 0 lampa radio (tub electronic) care indica la aparatele de radio ~ magnetofoane, gradul de acord al receptorulni pe semnalul receptionat, respectiv intensitateasemnalului dat de.mierofon (~ prin aceasta, intensitatea semnalutui.imprimat pe banda). Ochiul magic se compune dID doni elemente electronice: 0 triodii. (lampa. de radio ell catod, grila de comanda ~ anod) §i. un tub eatodic; a ciirui parte eseatialao .reprezinta ecranul iluminat, de care se ciocnesc electronii emisi de un catod mcandescentcacestia sint accelerati de un anod §i comandati de un electrod (grila indicatoare), .ilnminind astfel ecranul, Cele dona parti ale lampi'i indicatoare de acord au catodulIncalzit cornun, grila separata si 0 tensiune anodiea comuna, Ecrannl luminos este circular ~ asezat simetrie: falA de catod.

Lumina ro~u-inclris a eatodnlui incllzit indirect este eeranata eu un capac. Imaginea eeranului in repaus este reprezentata in figura lb. Sectoarele late intunecate sint separate prin sectoare Inguste lnminate. La aparitia semnalului (fig. la), sectoarele intunecate se micsoreaza, iar sectoarele Iuminate ocupa 0 ~uprafati .mai mare.

Un tip perfectionat al ochiului magic estereprezentat de ochiul magic dublu, care permite o reglare grosiera ~ ;lim -, (pentru posturi de emisinne de putere mare si medie). El coniine dod triode ~i respectiv doi anozi. Imaginile ecranului fu repaus pentru cazul reglajelor fin i1 grosier sint· redate in fignra 20, b, c.

86

~J).od eu grili de=d"

Fig. 1 iI. SChema odtiubll magic

1» """'aJiul 'm""""', {eJtIit;'iwr dt ,Put'f"fe- mediC')

Fig. 2. lInag.ini ale !4mpll cq. aeord dublu

.., domeniulll

(emiUMlI1T de- pureee mate)

Fi9.. Jb. Starea de repaus

Fig, te, Acordare Jle semnal

Televiziunea alb-negro

Televiziunea se bazeaza peprincipiul cinematografului, adica transmite, ca ~ filmul, eel purin 25 deiraagini pe secunda.a~ incit ochiul omnlui, datorita inertiei sale, percepe jmagini intr-o miscarecontinua. Ca §i in eazul rasternlni din tipografie, folosit la redarea diferiteloz valori de luminanta (de exemplu la redarea diferitelor clisee foto), televiziunea foloseste descompunerea itliaginii tntr-un numlir mare de pnncte (fig. I). Latubul analizor (ieonoscop) (fig. 2), placa de semnal (tinta) care indeplineste rolul rasterului din tipografie, . se eompune din 500 000 depunete,.cart: sint, in s~la, Identice en tot atitea fotocarode minuscule. Coresptmzator valorilorde luminanta alefiecarui punet luminos (fig. 3). aceste celule.se tncarca la un potential rnai rriultsau maiputin pozitiv,

Un faseicul electronic care parcurge (baleiazal.tinta in zig-zag in timp de 1/25 s descarca aCe5W_' celule, iar impulsurile eleetriee (semnalulde imagine), care Iau.nastere corespunzator luminozit;1tii fiecarui punet at imaginii, se transmit electrodulnide comanda aJ tubului cinescop (tub Braun). Prinaceasta se modifica Intensitatea fasciculului electronic al cinescopului receptor, corespunzator Iuminantei imaginii transmise; fasciculul electronic are §i la receptie

o mi§caie in zig-zag pe suprafataecranului. .

In acest fel apare pe ecranul luminos al recepsorulni TV prin acumulare de puncte si printr-o snccesiane rapida a imaginii, seem televizata, pe care 0 numim imagine de televiziune. Pe ecranui televizorul_ui apare, potrivit alegerii luminoforului depus pe partea din rata a ecranului, 0 imagine alb-negro. Simultan cu semnalele de imagine (fig; 5) se transmite telespectatorului ~ sunetul, Pentru transmisia semnalelor de ia locul de captare pina la statia Jocala de emisie se foloseste nu numai transmisia prin radio (unde herziene), ci §i prin cablu (cablu coaxial). Din cauza propagariiin linie dreapta a nndelor de ina.ltA frecventa folosite in televiziune si datorita curburii globuhri paminteSc, raza de actiune a transmisiei este limitata. De aceea trebuie instalate, Iadistante de aproximativ 80 km, posturi deemisie (sta!ii de radioreleu) de televiziune pentru a obtine 0 receptie oarecum uniforma in: zona deservita (fig. 6). Receptoarele de televiziune receptioneaza cimpul electromagnetic transmis (semnalul de televiziune) en ajntorul antenelor instalate pe case, sau, in cazul cimpurilor suficient de putemice, de aproximativ 5 m VIm ~ mai mult, eu antene de camera.

Flg. 1. Placa, d" senmal corespunzetoere rasteruhrt \ful tipogyafie

Fig. 2. Captarea sunetnlul 51 -lmaglnu (mkrofnIJ $1 kOBo,copl

!>lad de semnal

objed

z

elecrrod de- cornand~

Flg. 3. Iconoscop ! iinall1;Qr) $1- tubul_ Braun (receptor)

fig. 4. Receptja sunetnlut ~I imaghrli (dlluzor ,.1 tabu! Braun)

repeearea imagind

1

ecnti nu tul iJ:niig:inH

Fig. 5. Explorarea lmaglnJi "l s_I"M electrice cores-punzlltoare

FIg. 6. Raul "cY",!ioptica a undelor TV lmp\lIlestajil de radio

, relee ~i em.i1ato;tte de, retransia\ie

[con~scoape

Iconoscopul este eel rnai vechi dispozitiv .. complet electronic; care transforma 0 imagine optica in semnale electrice in camerele de Iuat vederi (de televiziune), Partea cea maiimportanta a iconoscopului 0 constituie asa-numitaplaca de mozaic, Aceasta serveste la descompunerea imaginii in puncte succesive de rastere, care realizeaza Iinii ce baleiaza totalitatea .imaginii. In cazul placii de rnozaic, punctele de raster se compun din microcelule fotoelectrice de eesiupe suport de oxid de argint, Cu ajntorul unui obiectiv, imaginea obiectului este proiectata pe placa de mozaic. Acolo.se produc, in fnnctie de valorile intensitiilii luminoase, sarciaielectrice. Pe placa de mozaic se formeaza imaginea electrica corespunzatoare imaginii

optice (fig. 1). .

Deoarece particulelemetalice (mud de argint) sint depose pe 0 placa subtire izolanta (de mica) metalizata pe partea opusa, fiecare element al mozaicului formeaza un condensator elementar (fig. 2). Imaginea electrica ce se formeaza prin incarcarea acesto.ra la valori diferite este explorata de un fascicul electronic (produs intr-un circnitaaexa) care se deplaseaza in zig-zag jar condensatorii atin$i de fascicnl se descarca.

Descarcarile dau nastere la impul.suri (fig. 3). formind semnale care se transmit unui amp1ificator ~ in continuare emitatorului. Imaginea formata din 625 de Jinii, dupa norma internationala de televiziune, se compune din aproximativ 500 000 de puncte ale imaginii, pentru acarortransmisie sint necesare freovente de ordinullO MHz.

Explotarea imaginii la emisie trebuie sa.fie sincronizata cu.explorarea imaginii pe ecranul tubului catodic al receptorului in .mai putin de 1/25 s, acest interval de timp reprezentind limita de percepere a oehiului omenesc; astfel suecesiunea de Imagini da senzatia de miseare continua.

Evolutia ulterioara a constructiei tubului de televiziune a determinat [nlocuirea placii de mozaic ell semiconductoare (de ex. straturi subtiri de suIfura de arsen) care, datorita conductibilitatii lor reduse, fae rasterul de prisos. Prin combinarea tubului videocaptor cu un tnultiplicator deelectrenisecundari s-an obtinut sensibilitati sponte. S-au. consacrat astfel urmatoarele denumiri: tub en strat rezistiv semiconductor = rezistron;idero en multiplicatoare de electroni secundari = orticon. Superorticonul este un tub orticon imbunatAtit. realizind 0 sensibilitate de aproape 1 000 de ori mai mare. VidiconuJ este un tub electronic pentru transfortnarea imaginilor optice in semnaIe e1ectrice in camera de luat vederi.Prin.cipiul sau de functionare se bazeaza pe efectul. fotoelectric intern, Vidiconul reactioneaza lent Iii. schhnbari rapide ale scenei (persistenta imaginii), neeesita cheltuieli reduse ~i se foloseste de aceealn special in televiziunea industriala, la controlnl circulatieietc, La vidicon, .imaginea obiectului se proiecteaza optic pe 0 piaca subtire de stida, a carei parte opusa este acoperita co un strat transparent de aluminiu si care primestaprmtr-o rezistenta de polarizare, 0 miqa tensiune pozitiva, Pe stratul de aluminiu .se depune prin evapora:re un strat semiconductor (de exemplu.seleniu), Acest strar neiluminat se comports ca un .izolator, fur iluminat devine conducator, Uri fascicuI de electroni transmits sucoesiv stratului de seleniu potentialul zero al electrodului, asa incit stratul de seleaiu ~ metalizarea formeazli un condensatorlncarcat. 0 ilona explorare nu modifica repartitia.sarcinii co nimic, intrucit seleniul neiluminat izoleaza, Dad se ilumineazA 0, portiune, sarcinascade treptat. La explorarea urmatoare, aceasta portiune primeste .instantaneu potenpalul catedului, Apare astfel nn impuls de curent care produce semnalul electric a1. imaginii dorite,

90

Fig. 1. Iconoscop (ve.J"",)

~pJ(Jrarea' ImaW:Dij .obi-ec'u.du:i ~. an f~~ded~

Fig. 2' pia",; de moz:aic Cs

Fig. 3. Schema ltonoscopnlin

Tuburi cines cop

Tubul cinescop este format dintr-nn balon desticla vidal, In interiorul caruia un filament adus la incandescenta, formind eatodul, emite e1ectroni focalizati intr-un fascicul vizibil pe peretele opus (ecran) ca. un punct luminos. Focalizarea fascicnhilui de electroni se realizeaza.electrostatic, ell ajutorul unor electrozi actionind ca ~$telentile electrice (respectiv magnetic cuajutorul unor. bobineactionind.ca lentilemagnetiee) (fig. 2). Deflexia .fascicululuise obtine en ajutorul a dona perechi de placi asezate perpendicular una fata de ceala,Wi (electrostatic) (fig. 1) sau ell bobine de deflexie (magnetic) (fig. 2). Avantajul-deflexiei magnetice constain faptul cii la 0 tensiune mica se obtin unghiuri de deflexie mai mari decit Ia dellexia electrostatics. In prezent se folosesc pentrn receptoare de televiziune aproape tn exclusivitate tuburi cinescop cu. deflexie magnetica, deoarece se reduc considerabil dimensiunile aparatului.jnai ares Iacele ell diagonala eeranului mare. Fasciculul de electroni descrie. un zig-zag explorind (sincron eu miscarea faseioulului tubului, de la emisie) imagines pe ecranul luminos al televizorului, In miscarea de Zig-zag a fasciculului, numai cursa directs (deplasarea de Ia stinga Ia dreapta) pe ecranul televizorului este vizibila, revenirea (cursa inversa) nefiind sesizabila oohiului. Ecranul Iuminos-se compune dintr-un strat fin. de snbstanta fluorescenta (de exemplu sulfura de zinc). Prin diferite adausuri .se .poate .influenta. nuanta stratnlui fluorescent. Focalizarea fasciculului electronic se face mai .ales ill lentila electrica fermata tnrre cilindrul Wehnelt, pus Ia. pamint (en potential zero), ~ anod ul sub forma de piasa (cupotential pozitiv), Liniile cimpuluielectric formeaza suprafete echipotentiale, asemanatoare cu suprafetele curbate ale lentilelor optice, La focalizarea magnetioa, fasciculul descrie 0 linieelicoidala. Deviatia electrostatica a electronilor in dmpul perechilor de pJaci duble estecomparabila cu caderea unui corp in cimpul de gravitatie, Un electron se n:ri~ca sub actiunea.cimpului electric pe 0 traieetorie parabolica, La deflexia magnetics se obtine acelasi efect dupa parcurgerea parpalii a unei traiectorii elicoidale: Tensiunile; respectiv curentii de deflexie, se obtin ell ajutorul unor circuite basculante, adaptate scopului aplicatiei.

92

("$iod. (POlenlw neg.a.t;h·~

Fig.i. Focallzarea eJecuostatlcli $f dellexia Iatr-un tub dnes<:op

It."ntiti Ii'la:gn~tics

Convertoare de imagini

Prin convertor dy imagini se intelege un dispozitiv care transforma actiunea unor raze .imperceptibile.(infrarosii, raze Roentgen etc.) intr-oimaginepereeptibila ochiului, Aparatul se cempune in principiu (fig. 1) dintr-un fotocatod, un ecran de proiectie (fluorescent) $i 0 leotilit eleettonica. Imaginea electronics produsa de fotocatod este proiectata pe ecranul fluorescent.cu ajutorul lentilelor magnetice sau electrice (fig. 2 si 3), unde di nastere unei imagini vizibile, Pentru transformarea razelor Roentgen se foloseste un convertor de imagini format dintr-o folie subtire de aluminiu (fig, 4),.avind pe 0 parte ecranul fluorescent, iar pe cealalta parte fotocatodul. Cu ajutoruJ convertorului de imagini pentru raze Roentgen se pot amplifica imaginile radioscopice, Asttel se obtine 0 imagine radiografica precisa en 0

doza mica de radiatie, care nu prezinta pericol pentrn pacient, .

PrincipiuI de functionare a eonvertorului deimagini se bazeaza pe focalizarea faseiculei or de eiectroni cu ajutorul lentilelor electrice ~ magnetice, Nojiunea de lentila este asi:milatl'!. dlnoptica. Aceasti asimilare se bazeazApe actiunea comuna de focalizare a lentilelor; cele optice foealizeaza. raze Iuminoase, iar celeelectronice fascicule de electroni, La Ientila.elecrrica. focalizarea fasciculului seobtine prin existenta uaui cimp electric (de exemplu intre dOL electrozi coaxiali cilindrici, din care al doilea are uri potential mai mare decit primul), eu suprafata curbata echipotentiala (suprafete CIl potential constant), comparabila cu supra-

fe~ele curbate ale unei Ientile optice (fig. 2). . .

. Traiectoria unni singur electron se modifies sub actiunea cimpului electric, [lind deviata spre cea a. cilindrului, Fasciculul electronic compus dintr-un numar mare de electroni ill forma unui con en virfuI intr-un punct de pe ecran, realizlndu-se astfel foealizarea,

Modul de functionare a unci Ientile rnagnetice (fig. 3), constituita din bobineparcurse de curenti sau din sistemede.magneti permanenti, nu poate fi comparat eu eel al unei Ientile optice, Electronii descriu in directia componentei longitudinale a cimpulni magnetic (direc!ia de miscare a electronilor este aproapeparalelacuaceasta componenta a cimpului magnetic) traiectorii elicoidale, Eiectronii, en diferite traiectorii, dupa unul sau mai multe cicluri, se intt1neseintr-un singnr punet, realizlndu-se focalizarea fasciculului, Se prefer! lenti1ele magnetice, deoarece acestea produc aeelasi efect ca cele electrice cu tensiuni .mai joase, Desi .rnaiputin periculoase, ele necesita curenti mai _puternici_

94

1 urn] mi uhrav i.;t!e-IJ, s:au infhu-"~it·

-,

'te!'ln lumJI]"Q$

FI.g. I. Prtnctpiul converturulul deImaqlni

Fig. 2. Lentfta electrostattea

Fig. J. LeplllA magDelica

L

Fig. 4. Convertor

Aparate eidofor

-Aparatisl.eidofor, inventat de F. Fischer, serveste la.proiectia maritit pe unecran a imaginilor de televiziune. Spre deosebirede imaginea de televiziune obisnuita, care primeste mtensitatea luminoasa deIa stratul fluorescent al ecranulni bombardat de fasciculul de electroni, eidoforul -priineljte fluxul Iuminos de la 0 sursa locala de hmiina· foarte puternica. Intensitatea fasciculului de lumina, care ajunge pe ecranul de proiectie este comandaza prin semnalul de televiziune, Fluxul luminos al unci lampi en arc (la televiziunea in culori trecut prin filtre de culoare) este dirijat prin doua obturatoare-grila (fig. l)care pot fi inlccuite cu 0 oglinda-grila cu spatele argintat (fig. 2), pc opelicula foarte [rna (film) de, uleisi proiectat cu ajutorul unui obiectiv pe ecranul de proiectie. Filmul de ulei se inearca ma:i mult sau mai pntin, in.funq:ie d_e jntensitatea faSciculu1~ electr~mic :o~aridat de. se~a~u1 de. ~leviziune. In functie de marnnea fortelor electrostatice (deeide mcarcarea eu sarcmr electrice), filmul este mai mult sau mai putin 'curbat; Suprafata curbata a filmului produce 0 de ... riere a razelor reflectate de oglinda-grila, rezultind 0 sehimbare a direcrlei aeestora, Fascicalul de lumina incident. pe film va trece la intoarcere prin fantele oglinzii-grila eu intensitate variabila, din cauza reflexieipe filmul de ulei. Reznlta ca prin acest efect, denumit, dnpa.descoperitorul sau August Toepler, eject de: striatie Toepier, fluxtillu.IDinos·alliimpu Cl1 arc este comandat de lac distantaIn functie de intensitatea semnalului, Prin explorarea filmului de ulei de catre un faseieul de electroni, se formeaza pe aeesta tin relief de potential corespunzator intensitatii luminoase a imaginii de televiziune, Comanda fluxului lurninos al sursei .locale de, lumina permite proiectia marita a imaginii en luminozitate mate pe ecranul de proiectie, Razele Iuminoase nedeviate de relieful de potential sint-retinute (fig. 2) de oglinda-grila,

Aparatura, prezentata schematic in BEma 2;trebuie, bineinjeles, inchisaintr-o carcasa eu vid inaintat, cii.ci altfelcomanda prin fasciculul de electroni nu ar fi posibila, Sarcina electrica a filmului deulei scadein timpjde aceea acesta se roteste eu 0 viteza mica; un dispozitiv de rietezire creeaza pentru 0 explorare osuprafata a filmului de ulei complet descarcatasiperfect

~~. ..

l

I -

~'"

.

,

/

lu mlna de 1<:,. Jamp-s C'1l.3r('

eidvIot

I t j

FIg, ~. Scl!e""l de Il,olec(ie ell eldotor

1::rs,{·ir'1.!'i de .razc ~hidal de' semnal la di-.;l.an(a

Film alb-negro

Filmelealb-negmsintconstituite in principal dintr-un strat-suport pe care se depmie o emulsie fotografica foarte sensibila.la Iumina sisecomercializeaza sub forma de role, plllci fotografice sau birtie fotosensibila, Snportuleste format din.materialepe batao de nitroceluloza, acetil-celuloza.sau metal. De obicei, pe un strat intermediar subtire, de culoare 1ncmsa (antihalo), se depune un strat de emulsie foarte subtire sensibila la lumina, compusa din 40% cristale doe bromura de argint, 50% gelatina, ca liant, si IO % .apa, Intr-o obseuritate perfecta solutia de gelatina, cu alte adausuri, se aplicape suportul de film saupe plaoa. MIlrimea granulelor bromurii de argint determina sensibilitatea .~ puterea de rezolutie a ernulsiei, Ungrauntegrosier este foarte sensibilIa luminajcu un astfel de film se poate fotografia in conditii de .iluminare foarte redusa, in sehimb rezolutia optica e redusa. Potografii le facute cu filme cu graunp grosieri nu se pot mari mult, deoarece ar rezulta .imagini prea granulate. Solutia inilial! (primara) de emulsie de bromura de argint nu estela fel desensibila la toate cuIoriIe luminii (spectrului viiibil}. Nuanje de culori galben-verde, galben, portocaliu si 'rp~u nu.pot fi fotografiate ell un astfel de film. Pentru acest motiv se adauga la stratul sensibil la lumina a1 bromurii de argint cantitat:i minime de ioni ai aurnlui, mercurului sau ai 'altor rnetale grele care in reactie u~o&ra cu .ionii sulfhidrici sensibilizeaza chimic Iilmul. Prin adaus

, de coloranti sensibilizatori in stratul sensibilizat fizic, acesta devine mai sensibil pentru 0 garna mai mare de culori, Filmul ortocromatic este sensibJl de hi albastru la verde, ~ pina la gal ben, materialul ortopancromatic este sensibil la culorile: albastru, verde, galben pina la portocaliu, iar . .filmul pancromatic este .sensibilizat pentru lntreg spectrul vizibil de culori, chiar ~ rosu.

Pentru diverse scopuri ~tiiI1tifice se fabrici sifilme din rnateriale speciale, eu .sensibiIitati variabile:

, 0 imagine fotcgrafica se formeaza eu ajutorul razelor luminoase reflectate de ebiectul de fotografiat, care tree prin sistemnl de Ientile ale camerei de luat vederi fiind dirijate spre stratal fotosensibil al fiimului, Fiecare raza de hl.mirHi atinge pe film rnicile cristale de bromura de argint.ipecare le impresioneaza, tnprocesul de developare care urmeaza in baia de developare, solutia. de devefopare chimica actioneaza asupra cristalelor din bromura de argint inipresionate Iii. expunerea filmului ~ reduce micii graunti la argintmetalic negru. Bromura de argint din emnlsie neexpusa nu se reduce ~ poate fi solubilizatli ~ indepartata din stratul filmului, in baia de fixare (0 solutie pentrn dizolvare sub forma de complex a bromurii de argint ineexpuse).

Negativul se obtine dupa trecerea filmului prin Mile de developare, de fixare ~i de spalare, urmata de uscarea aeestuia (negativui poate fi, bineinteles, inflnentat in. continuareprin bai irnermediare, expuneri intermediate, lnclilziri intermediare etc.), Fe un negativ apare, de exemplu, umbra ill albsisoarele in .negru, Dad. se. expune printr-un asrfel de negativ un material .fotografic pozitiv sau 0 hirtie fotografica, lumina nu trecepe hlrtia fotografica prin parti1e lntunetoase ale negativului; astfel, -hirtia poate fi impresionata numai prirt pil:rple luminoase, Partile expuse pe birtia fotografica apar Ia deveIopare din nou lntuneeate, cele neexpuse ramtnind deschise. Umbreledesehise din negativ devin in. pozitiv inchise, asa cum Ie-avazut mrealitate ochiul; in moo eorespunzator, soarelenegru de pe negativ apare ill pozitiv luminat.

98

~lr:at sensibiJ Ia ~u:miri..a

__ O!!!!"!~.

'steat intermedlar (enti-haloj, eiim:irill rctlext a etc.

p~ ... rrarut -ensfbi! fa lUH).ina

Crfst.nl~ min de f)romuta d~ argmt \U ... t.·n.);ibih.,...alhrl

t=?11- [~

t:=?11' 'eo.," "'",'

la argint

Aparate fotografice (privire deansambln)

Aparatelefbiografice.smt dispozitiveoprice prevazute en 0 camera obscuracare prezinta odeschidere mgustl (orificiu) in peretele din fatA, putindu-serealiza 0 imagine reala a unur obiect qe fotografiat pe un strat-sensibil la lumina plasat pe peretele opus. Un 'aparat modern (figurile arata 0 seleetie a tipnrilor curente) se compune din urmatoarele elemeate cornponente: magazia de pastrare a filmului, dispozitivul de transport pentru derularea filmnlui, obiectivul, obturatorul, dispozitivul .de punere la -punct (eventual un telemetru) ~ morn] pentru tncadrarea imaginii. Pentrn a obtine 0 imagine realii,adidi 0 fotografie care sa corespundA. dimensiunilor si aspectului, obiectului de fotografiat, se lasa ca lumina reflectata de obiect sa actioneze un timp scurt pe stratul sensibil Jalumina. Acest Iucru se poate obtine

" ell 0 deschidere de O,~:riJm (asa-numita stenopa),situatAln parteadin fatA a camerei obscure.

Se objine un aparat cu 0 oprica de cea mai simpli execntie jfig, 1). De la fiecare punct at obiectului de fotografiat ajunge un fascicul ingust de lu,minA prinstenopa aparatului pe plaea fotosensibila, simata in interior pe partea opusa.ipe care formeaza un pnnct-imagine. Fiecare punct-imagine a1 obiectului defotografiat se prezinta insa sub forma de elipsa mica, ceea ce are ca efect. suprapunerea partiala aelipselor elementare ale diferitelor puncte ~ formarea hi .ansamblu a unei imagini neclare, to afara de acest neajuns, 0 camera. obscura cu stenopa . produce 0 imagine slab lnminata si deei trebuie folosit un timp lung de expnnere spre a obtine oimpresionare suficienta a placii Jotografice. 0 imagine mai buna se obtine folosind obiective compusedin asociatii de maio multe Ientile. lIt acest caz, Jumina care se reflecta de la obiect formeaza UIl con al carui virf se afla pe obiectul fotografiat si cu bam pe obiectivul aparatnlui, astfel1neit razele se focalizeaza §i apar din non ca puncte pe placa fotografica, La aparatul fotografic tip box, diafragma (fig. 2), deci implicit Iuminozitatea Slut fixe. Aparatul de tip box are un obiectiv eompus dintr-una san dona lentile ~i reprezintii prima treapta superioaraa aparatelor de fotcgrafiat. Se folosesc timpi de expnnere lungi, cca .. 1/2 S, astfel cit fotografiereaobiectelor m miscare rapida este.imposibila, De aeeea s-au construit aparate la careatit diafragma, cit §i timpii deexpunere pot fI variati; obiectivele acestor aparate au rpm multe Ientile. Aparatele de format mai maresmt prevazute adesea eu camere obscure pliabue gen armomca. cu burduf de piele (camere-burduf) (fig, 3), iar cele de format mal mic eu camera obscura rigidi .in forma de tub (fig. 4). Acestea. din urma prezinta avantaje optice importante mai ales in cazul folosirii filmelor de format mic (distanta {ocala scurta, unghi de cimp mare al jmaginii-si avantajele rezultate de aici). CeJe mai perfecnonate sint prevazute cu telemetru cuplat de obiectiv, un obturator cu timpi de expunere pina la 1i1250 s ;;i cuobiective interschimbabile.

Aparatele fotografice reflex cu doud obiective (fig. 5) se compun din partea opticii de fotografiere si vizorul reflex, Punerea 1a punet a distantei este cuplatA pentru ambele plirp, asa fucit imaginea claJ;a care apare pe geamnl .mat.al vizorului se formeaza ~j pe. plan ul filmnlui, Obieetivele ambelor parti au aceeasi distants [ocala. Deseoriobiectivulvizorului, este rnai luminos declt eel de fotografiar, pentru a perinite 0 mai rapida ~i mai precisa.vizare a obiectuilli. Toatecamerele CD doua obiective folosesc rolfilme de format 6x 6 em, Camera monoobiectiv reflex (fig. 6) are un singur obiectrv, prin care. se face la Inceput vizarea preeisa. pe geamul mat alaparatuluisaupe 1llI vizor cu prisma; dupa rotirea oglinzii cu 4~, imaginea obiectului de fotografiat se proiecteaza pe planul filmului, 1Dainte de fotografiere se fixeaza valoarea diafragmei la aparatele cu preselectie automatd a diafiagmet, care, .imediat inainte de expunere, seinohide.Ia valoarea aleasa.La expunere, se ridica oglinda basculanta ~i obturatorul eu perdea deschidefanta de expunere, lasind liber drum razelor luminoase de.la obiectiv spre film. Dupa expunere, filmnl se transport! mai departe odata cu obturatorul care se armeaza; totodata oglinda este din nou eoborlta, asa melt se poate viza 0 imagine noua,

100