Sunteți pe pagina 1din 21

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT

PIAA BERII
Profesor coordonator : Camelia Kailani
Studente:
erban Adriana-Florentina
oiman Denisa
tefan Mirela
lincu Amalia

Seria C, Grupa 129

Bucuresti 2014

Cuprins
Introducere

a) Aria pieei
b) Structura pieei
c) Capacitatea pieei
d) Dinamica pieei
e) Dezvoltarea pieei
f) Cererea i oferta
g) Preurile i tarifele
h) Importurile si exporturile

Bibliografia

INTRODUCERE

Berea este o combinatie de ingrediente 100% naturale:apa,malt,hamei si drojdie si se


gaseste sub mai multe variante:de la bere normala la bere neagra.Berea se poate gasi intr-o gama
vasta de culori,de la galben pal la negru,trecand prin toate nuantele intermediare.
Berile se impart in doua mari categorii:ale si leger.Ale sunt berile
proaspete,obtinute prin fermentare rapida in timp ce leger-urile se prepara prin fermentatie mai
lenta si capata gustul final dupa o minima imbatranire la rece,fiind mai deschise la culoare ,mai
slab alcoolizate si mai spumoase.Unicitatea gustului fiecarei beri provine din combinatia de soiuri
de hamei folosita.Exista sute de soiuri,de unde si incredibila diversitate a berilor,de la cele 3000
de tipuri belgiene la cel peste 5000 doar din statele centrale ale SUA.
Berea poate fi preparata la domiciliu cu mare usurinta. Ca incepator, aveti mult mai multe
sanse de reusita decat in cazul vinului sau al tuicii. Spuma abundenta a unei beri preparate ca la
carte si culoarea sa aurie poate incanta ochiul la fel ca si aspectul unui vin de calitate.
Ingredientele sunt ieftine si la indemana oricui, iar procedura de preparare este, de asemenea,
extrem de simpla.

a) ARIA PIETEI

Berea este un produs cu o veche tradiie n Romnia. Ea este regsit pe ntreg teritoriul rii,
venind din Transilvania, unde populaia de origine german s-a stabilit la nceputul secolului al
XH-lea.Ca produs, berea nu este privit ca o butur tare iar romnii consider berea ca fiind
ceva ntre buturile alcoolice i cele rcoritoare, utilizat la toate evenimentele petrecute n
familie sau ntre prieteni.
Piata berii se regaseste in toate regiunile tarii avand o pondere ridicata in mediul rural.
Cunoasterea relatiei piata-spatiu prezinta o importanta deosebita pentru intreprinderile
producatoare dar si pentru cele comerciale ; structurarea ofertei, logistica marfurilor,amploarea si
dispersarea spatiilor de depozitare si a punctelor de desfacere ,organizarea vanzarilor,etc sunt
direct legate de teritorialitatea pietei,de spatiul economico-geografic unde urmeaza a se intalni
cererea si oferta.
In ceea ce priveste consumul de bere din Romania, pot spune ca acesta are un trend descendent,
piata berii a scazut in primele 8 luni ale anului 2013 cu 8% fata de aceeasi perioada din 2012, pe
fondul cresterii accizei la inceputul anului,ajungand la 81 de litri pe cap de locuitor la sfarsitul
anului 2013,fata de 90 de litri pe cap de locuitor in anul 2012 plasand Romania pe locul sase in
Europa, peste media europeana de 70 de litri.. Romanii au baut anul trecut 18,2 milioane
hectolitri de bere, in scadere fata de 2012.Berarii considera ca evolutia din 2012 s-a datorat verii
lungi, cu temperaturi ridicate, si evenimentelor sportive importante, precum Euro 2012 si Jocurile
Olimpice iar nivelul scazut al veniturilor consumatorilor si neincrederea lor in starea economiei,
presiunea fiscala si vremea nefavorabila din vara au reprezentat factorii cheie care au condus la
declinul pietei berii in 2013.
Evident este ca se bea bere peste tot, de la birt-urile de la tara si pana la cele mai rafinate cluburi
din marile orase, diferind doar brandul si tipologia consumatorului. Sub aspectul comertului
modern, Romnia nu a ajuns inca la nivelul altor tari. Comerul modern nu este la acelai nivel,
practic sunt aceiai clieni, dar din ponderea total afar comerul modern reprezint 65%. Dac
ne referim la raportul de consum afara-acasa, n Romnia este puin diferit,avem un consum de
82% acas i doar 18% afar, n timp ce n alte ri este total opus.

Din punctul de vedere al zonelor geografice,cele mai mari vanzari se inregistreaza in:
-Ardeal
-Transilvania
-Bucuresti

- Dobrogea.
O delimitare a pietei berii se poate face in functie de modul in care aceasta este consumata.
Astfel, se poate identifica o piata a berii consumata la locul cumpararii,adica o piata a berii
comercializata prin sectorul horeca (sectorul on-trade), dar si o piata a berii consumata acasa sau
in diverse locuri, altele decat punctul de vanzare,adica o piata a berii comercializata prin sectorul
retail (sectorul off-trade). O alta distinctie intre diferitele produse de pe piata berii se poate face
grupandu-le in diferite segmente: super premium, premium, mediu (mainstream), economic
(Berea ieftina).
Statistic, ponderea consumului de alcool provenit din berea but n medie de fiecare romn
este uor sub valorile nregistrate de celelalte ri europene. Astfel,doar 3,55 litri din alcoolul
consumat n medie de fiecare romn anual (dintr-un total de circa 9,25 litri) provin din bere.
Consumul de bere n Romnia se face preponderent acas, relev statisticile furnizate de
productorii independeni de bere din ara noastr. Astfel, n proporie de dou treimi berea
vndut n Romnia se bea acas i doar 35% se vinde prin baruri i restaurante. Tendina este
apropiat de cea nregistrat n rile nordice i profund diferit fa de situaia contabilizat n
centrul i vestul Europei.
Vrful de consum este n lunile de var, cele trei luni reprezentnd cumulat aproximativ 40%
din totalul vnzrilor pe un an ntreg. La polul opus se afl lunile ianuarie i februarie, cnd
consumul de bere scade la o treime fa de o lun de vara.

b) STRUCTURA PIETEI

Criterii demografice

Studiul Target Group Index realizat de Mercury Research relev faptul c 70% din

populaia adult a Romniei bea bere.

Nu doar brbaii beau bere, 43% dintre toi consumatorii aduli de bere mbuteliat

din Romnia sunt femei. Totui, acestea beau numai 18% din volumul de bere consumat, n timp
ce brbaii consum 82% din acelai volum.

2/3 dintre cei care beau bere sunt cstorii, iar 60% dintre butori nu au copii n

gospodrie.

Dintre toi butorii de bere, 94% consum n mod obinuit berea cu alcool n timp

ce numai 6% sunt butori de bere fr alcool. Berea blond reprezint opiunea de consum
frecvent pentru 91% din cazuri, n timp ce berea brun este n mod obinuit consumat de un
procent destul de mic (6%).

n ceea ce privete locul n care butorii de bere obinuiesc s o consume situaia

este urmtoarea: 51% dintre consumatorii de bere mbuteliat beau bere numai acas n timp ce
9% beau bere altundeva dec acas iar 40% consum att acas ct i n afara ei.

Diferene semnificative se nregistreaz n rndul consumatorilor de bere dac lum n


considerare vrsta. Potrivit acestui criteriu, se observ c cele mai multe persoane butoare de
bere au vrsta cuprins ntre 18-44 ani, dup aceast vrst numrul lor descrete semnificativ
(63% fa de 37%).
Se observa diferente intre volumul de bere consumat de persoane din diferite
categorii de varsta si ponderea lor in totalul bautorilor de bere. De exemplu, cu toate
ca ponderea celor care au intre 18-24 ani este apropiata de ponderea celor cu varsta
intre 45-54 ani (16% respectiv 19%), contributia celor doua categorii la volumul total
de bere consumata este semnificativ diferita (24% fata de 15%).

Criterii psihografice

Statisticile Asociaiei Productorilor de Bere arat c cei mai mari consumatori de bere
sunt patronii, n casele acestora consumndu-se n medie 13,75 litri/om/an. Aceasta n
timp ce n gospodriile ranilor se consum pe an 4 litri de bere. n cealalt parte a
clasamentului se afl pensionarii i omerii cu 4,9 litri/an i respectiv 4,46 litri. In acelai
timp, n casele salariailor se consum anual 8,5 litri de bere de persoan.
In concluzie, portretul cumparatorului de bere ar fi urmatorul: barbat, cu varsta
cuprinsa intre 18-44 ani, avand venituri medii.

Segmentarea pietei dupa calitatea berii

Super premium este preferata de tineri care locuiesc mai degraba in orasele mari,au venituri
ridicate si educatie superioara si,comparativ cu celelalte segmente,sunt intr-un procent mai mare
necasatoriti (47%)

Premium acest segment este comercializat cel mai mult in zona magazinelor de cartier sau in
minimarket-uri. Consumatorii din acest segment sunt personae active,responsabile,interesate de
cariera.

Egal repartizati in toate categoriile de varsta,consumatorii mainstream sunt mai degraba


casatoriti,au venituri si educatie medii.

Economy acest segment este reprezentat de 28% din consumatorii de bere. Sunt persoane cu
venituri si educatie medii si scazute,majoritatea casatorite si mai in varsta decat consumatorii din
celelalte segmente de bere. Sunt tipul omului de familie,care prefera stabilitatea si organizarea.

c) CAPACITATEA PIETEI

Romanii iubesc berea!


Numarul de consumatori efectivi de bere la nivelul anului 2013 a fost de aproximativ 3.2
milioane de persoane,iar cel potential este egal cu totalul persoanelor cu varsta de peste 18
ani,mai precis 16.5 mil de persoane.
Volumul pietei berii a atins 18.2 milioane hl in 2013, inregistrand o crestere cu 7% fata de anul
anterior. In ceea ce priveste volumul vanzarilor inregistrare la nivelul membrilor Asociatiei
Berarii Romaniei,acesta a atins 16.6 milioane hl, cu 6.5% mai mult decat anul precedent.

d) DINAMICA PIETEI

Pentru a determin dinamica pieei vor fi urmarii doi indicatori:


Ritmul mediu de variaie al vnzrilor produsului intre anii 2010-2013

Formula: R=

- volumul vanzrilor in 2013

- volumil vanzrilor in 2010

Ani
2010
2011
2012
2013

R=

Volumul vanzarilor-milioane HL
15.5
16.4
16
18.2

8.1 %

2. Tendina de evoluie a pieei analizate

Ritmul mediu de variatie al pietei berii in intervalul 2010-2013 a fost de 8.1 % ceea ce arata
faptul ca tendinta de evolutie inregistreaza o crestere cu cateva procente prin prisma nivelului
vanzarilor produsului in perioada analizat.

Se preconizeaza ca, pentru anii ce vor urma, piata berii va cunoaste o crestere din ce in ce mai
mare in ceea ce priveste atat consumul, cat si volumul vanzarilor pentru acest produs, deoarece ca
in orice segment de piata lucrurile incep usor sa se stabilizeze dupa perioada de recesiune.

e) DEZVOLTAREA PIETEI

Calea extensiv presupune atragerea de noi cumpartori pentru produsele intreprinderii, fie din
randul nonconsumatorilor relativi fie din randul clientilor unor intreprinderi concurente. Este una
din caile cele mai frecvent intalnite in activitatea intreprinderilor, limitele sale fiind practic foarte
largi. In cadrul pietei interne, calea extensiva se concretizeaza mai ales in abordarea unor noi
zone geografice, a unor noi piete externe.
Calea intensiv consta in cresterea cumpararilor medii efectuate de o unitate de consumindivid, familie. O asemenea situatie se poate datora sporirii cantitatilor consumate de acestia sau
scoaterii din uz a unor bunuri destinate a fi folosite o perioada mai indelungata de timp. Cele
doua ci de crestere a dimensiunii pietei intervin in proportii diferite de la un produs la altul.

16.4(201
1)

16(2012)

Volum
vanzari

3.2 (2012)
Nr consumatori

2.9 (2011)

Modificarea extensiv=
Modificare intensiv=
Modificare mixt(pia potenial=

In ceea ce priveste sectorul berii, acesta a inregistrat mai mult o crestere pe cale intensive
deoarece numarul de consumatori efectivi s-a mentinut in anul 2013 ca si in anul 2012. Deoarece
in anul 2012, pe fondul unui val de caldura si altor aspect cum ar fi finala Europa League,
consumul de bere a cunoscut o crestere nu foarte accentuata, dar s-a facut resimtita. Din aceasta
cauza in continuare va vom prezenta modelul grafic de dezvoltare a pietei berii in Romania
inregistrata in anii 2013/2012.

f) CEREREA SI OFERTA

Consumul de bere este acoperit in proportie semnificativa de productia din Romania, se arata in
datele furnizate de compania de audit MEMRB. Astfel, in primele trei luni ale anului (ianuarie martie 2013) berea locala a detinut o pondere de 97,8% in volumul vanzarilor si de 94,8% in
valoarea vanzarilor.

Principalii producatori:
Principalii producatori din domeniu, pe plan mondial
Brau Union SA, Compania de Bere Romaneasca SA (CBR), Interbrew si United Romanian
Brewries Bereprod SRL (URBB) sunt cele patru firme care, potrivit propriilor declaratii, detin, in
total, 80% din piata autohtona a berii.

- Brau Union Romania SA


-a fost nfiinat n ianuarie 1998
Brand-uri principale: Heineken, Silva, Ciuc Premium, Golden Brau, Neumarkt, Bucegi,
Edelweiss (import), Zipfer (import), Gosser, Schlossgold, Gambrinus, Harghita i Haegana.

- United Romanian Brewries Bereprod SRL


- a intrat pe piaa romneasc n 1994
Principalele brand-uri: Tuborg, Tuborg Strong, Tuborg Christmas Brew, Holsten,
Carlsberg, Skol, Guinness i Kilkenny

- Ursus Breweries SA
- a intrat pe piaa romneasc n 1996
Principalele brand-uri : URSUS, Timisoreana, Ciucas, Stejar , Azuga, Redd's, Peroni
Nastro Azzurro, Grolsch, Miller si Pilsner Urquell

g) PRETURI
Consumatorul este un element de dezvoltare a sectorului de producie a berii cu influen n
PIB.
Veniturile sczute ale romnilor se reflect ns inclusiv n accesibilitatea relativ scazut a unor
produse precum berea. Astfel, n Romnia, berea este de peste 3,7 ori mai puin accesibil
romnilor dect media european.
Lund n calcul media veniturilor orare i a preului de vnzare la bere, un romn trebuie s
munceasc circa 24 minute pentru a putea s-i cumpere o bere, n timp ce media european este
de 5 minute.

Preturi de vanzare a produsului in anul 2013

Bere 0.5L Heineken 3,69 Lei / buc.

Bere 0.33L Heineken 3,27 Lei / buc.

Bere 0.5L Beck's 2,88 Lei / buc.

Bere 0.45L Grolsch 4,05 Lei / buc.

Bere fara alcool cu aroma de lamaie 0.5L Ursus Cooler 2,75 Lei / buc.

Bere 0.5L Carlsberg 3,45 Lei / buc.

Bere 0.5L Ciuc Radler 2,60 Lei / buc.

Bere 0.5L Timisoreana 2,45 Lei / buc.

Bere 0.5L Grolsch 2,73 Lei / buc.

Bere bruna 0.5L Silva 3,36 Lei / buc.

Bere 0.5L Staropramen 1,99 Lei / buc.

Bere neagra 0.5L Ursus 3,15 Lei / buc.

Bere blonda 6X0.5L Golden Brau 12,00 Lei / pachet

Bere blonda cu aroma de merisoare 0.5L Redd's 2,95 Lei / buc.

Bere blonda cu aroma de lamaie 0.5L Redd's 2,90 Lei / buc.

Bere 1L Ursus 3,68 Lei / buc.

Bere fara alcool 0.5L Golden Brau 2,69 Lei / buc.

Bere 0.33L Ursus 2,35 Lei / buc.

Bere 0.5L Ciucas 1,75 Lei / buc.

h) IMPORTURILE SI EXPORTURILE
Piaa berii din Romnia a sczut cu peste 10% n 2013, raportat la anul anterior, ajungnd la un
volum de 16,3 milioane de hectolitri, ceea ce nseamn un consum pe cap de locuitor de 81 de
litri, a anunat preedintele Asociaiei Berarii Romniei, Onno Rombouts.
Potrivit acestuia, scderea consumului s-a produs att pe fondul veniturilor reduse ale
consumatorilor i al nencrederii lor n starea economiei, ct i al presiunii fiscale asupra
productorilor de bere i vremii nefavorabile din vara lui 2013. Pn n prezent, marii productori
de bere au investit n Romnia peste 1,25 miliarde de euro, iar producia local de bere reprezint
peste 97% din berea consumat de romni, Romnia nregistrnd cel mai mic nivel al
importurilor din Europa .
Ca i n anii trecui, s-au pstrat trendurile n ceea ce privete importul i exportul. Importm din
rile cu tradiie i exportm acolo unde avem comuniti de romni, dar i n afara Europei, cum
ar fi Republica Moldova i Albania. Exporturile de bere din Romnia se ndreapt n special ctre
rile n care au emigrat romni, respectiv Italia, Spania, SUA, Australia.
n Romnia se face bere foarte bun i poate c romnii pleac din ar, dar pleac mpreun cu
cultura berii din ara lor. Noi exportm bere n Italia, Spania, SUA, Australia, deci n acele ri n
care triesc romni.
Exportul este pe un trend pozitiv ca i importul. Raportat la media european a importurilor, se
observ c sunt ri cu tradiie n producia berii, precum Cehia, Germania, n care importurile de
bere sunt de 5 7%. De exemplu, n Frana se import circa 40% din berea consumat acolo.
In 2013, exporturile de bere au continuat s creasc ntr-o msur mai mare dect importurile.
Astfel, exporturile de bere au atins 0,35 milioane hectolitri (+50%), iar importurile au crescut cu
25%, pn la 0,54 milioane hectolitri.
Sectorul berii rmne cel mai patriotic sector al economiei, fiind printre puinele sectoare unde 97
procente din berea consumat este produs n Romnia.

Totusi, am ramas pe locul al cincilea la consumul de bere, cu cei 81 de litri pe cap de locuitor,
dupa Cehia, Irlanda, Austria si Polonia. Cel mai scazut nivel al consumului se inregistreaza in
Turcia, cu doar 12 litri pe cap de locuitor.
In ciuda productiei mari, Romania nu este si o exportatoare importanta. Potrivit studiului Ernst
& Young, ne aflam pe penultimul loc din acest punct de vedere. Olanda si Belgia detin
suprematia, 60% din productia acestora ducandu-se la export.
In Romania, in schimb, 99% din berea produsa este destinata consumului intern.
Cea mai mare cota de piata o detin ambalajele de tip PET, cu 46,7% din vanzari, urmata de berea
la sticla (35,3%) si cutie (14,8%). Berea la draft reprezinta doar 3,2% din vanzari.
Bibliografie

www.adevarul.ro/financiar/Cata-baut-roman-anul-trecut_0_667733 566.html1
7.

www.berariiromaniei.ro18.

www.bere.com.ro19.

www.bergenbier.ro20.

www.heinekenromania.ro

www.insse.ro

www.magazinulprogresiv.ro/exclusiv_online/57/Previziuni_optimiste_in_cate
goria_berii_pe_termen_lung.html

www.pauzadebere.info/categoria/cultura-berii/istoria

www.romaqua-group.ro

www.tuborg.pressroom.ro

www.ursus.ro

www.yuppy.ro/articol/LifeStyle/1919/Cateva-lucruri-pe-care-nu-le-stiaidespre-bere.html

www.ziare.com/social/consumatori/berea-bautura-preferata-de-romani-olteniisunt-cei-mai-mari-consumatori-1163660