DIFERENTE INTRE BASMUL CULT SI BASMUL POPULARElemente prin care basmul lui

Creang se difereniaz de cel popular a). avnd un autor cunoscut, basmul lui Ion
Creang nu mai intrunete caracterul anonim al operei populare b). este transmis
pe cale scris, nemaiavnd un caracter oral c). deosebiri la nivel structural:
basmul respect tipul narativ al celor populare stabilit de Tzvetan Todorov (situaie
iniiala, de echilibru, dezechilibru, cltoria ctre refacerea echilibrului, final fericit),
dar intrerupe ritmul alert al desfurrii aciunii prin pasaje descriptive ilustrative
pentru arta narativ a autorului cult (v. portretul celor cinci donatori, dialogul din
casuta de arama(
basmul lui Creang conine formule specifice basmului, dar acestea nu mai au
aceai expresivitate i culoare ca cele din basmele populare, datorit faptului c
basmul e transmis pe cale scris i nu oral.
Ex: formula de nceput: Amu, cic era odat.. [Adv. cic preia rolul parafrazelor
de tipul pe cnd se faceau ouale de gheaa, pe cnd fcea plopul pere i rchita
micunele]
d). la nivelul personajelor, diferena esential ntre basmul popular si cel cult
const in faptul c opoziiile de tipul real/supranatural, pozitiv/negativ, nu se mai
aplic in textul lui Creang. Personajele sale i evideniaz complexitateaevitnd
ncadrarea ntr-o schem previzibil, iar meritul esential al lui Creang este de a fi
permis cititorului accesul la psihologia personajelor: personajul principal.: HarapAlb nu mai e modelul de frumusee fizic i moral din basmele populare, ci
parcurge o cltorie iniiatic ce i confer acest statut la sfritul basmului
=>basmul se poate citi ca un bildungsroman. Harap-Alb nu este un personaj plat, ci
evolueaza pe parcursul operei, iar la sfarsitul basmului el intruneste calitati umane,
nu din sfera exceptioanlului: generozitate, curaj, disocierea aparentei de esenta,
cunoasterea si acceptarea propriilor limite, spiritual de lider, capacitatea de a media
conflicte, toleranta, barbatia. alte personaje sunt considerate iniiatorii
mezinului: Btrna/Sf. Duminec, calul, dar mai ales Spnul, cel mai important
dintre iniiatori prin duritatea probelor la care-l supune. C Spnul e principal
iniiator o dovedete faptul c in final l elibereaz pe Harap-Alb de jurmntul de la
fntn prin tierea capului cltoria personajului nu e una de confirmare a
calitailor, ca in basmele populare, ci este un traseu pe parcursul cruia personajul e
pus in relaie cu anumite suprapersonaje: podul, fntna auxiile personajului nu
sunt ncadrabili in categoria fantasticului specific basmului popular deoarece ei
sunt n primul rnd oameni care au o trstur exagerat prin caricaturizare: sunt
fore primordiale ce reprezint fantasticul umanizat (antropomorfizat) Un tip de
personaj care apare in basmele culte e personajul mobil: fata Impratului Ro, la
nceput personaj negativ, ulterior personaj pozitiv ce se umanizeaz prin dragostea
pentru Harap-Alb e). Un ultim nivel la care se pot stabili deosebiri este cel stilistic,
intenionalitatea artistic a lui Creang manifestndu-se prin procedee de realizare
a oralitaii si umorului. Oralitatea: calitate a unui text de a fi scris ca i cum ar fi
spus, dnd senzaia de spontaneitate, autenticitate. Se realizeaz prin: proverbe i

zictori, regionalisme i arhaisme, adresri directe ctre cititor, vocative, interjecii,

onomatopee, verbe i pronume la pers. a II-a, interogaii i exclamaii retorice,
autoadresri, etc. Umorul: categorie estetic ce nu trebuie confundat cu comicul,
intruct atitudinea naratorului nu e satiric ci condescendent. Se realizeaz prin:
portretele i poreclele celor 5, formule rimate, exprimare mucalit, ironic,
zeflemisire: te-a vr in sn, da nu-ncapi de urechi, eufemisme.