Sunteți pe pagina 1din 9

NEVOIA DE A ELIMINA

Definitie -Eliminarea reprezint

necesitatea organismului de a se debarasa


de substanele nefolositoare, vtmtoare rezultate din metabolism. Excreia
deeurilor se realizeaz prin mai multe ci:
- Aparatul renal , urin
- Piele, transpiraie i perspiraie
- Ap. Respirator
- Ap. Digestiv scaun
- Ap. Genital feminin menstruaia
n strile patologice apar eliminri pe cale digestiv sub form de vrsturi i pe
cale respiratorie sub form de sput.
Factorii care influeneaz satisfacerea nevoii:
- Factori biologici:
Alimentaia. Cantitatea i calitatea alimentelor ingerate
influeneaz satisfacerea nevoii de eliminare.

O bun hidratare i o alimentaie bogat n reziduri: legume,


fructe, cereale faciliteaz eliminarea intestinal i vezical.
Mesele luate la ore fixe favorizeaz ritmul eliminrilor.
Exerciiile. Activ. Fizic amelioreaz randamentul muscular,
fortific musculatura abdominal i pelvin, care au un rol
important n eliminarea intestinal.
Vrsta. Are rol important n satisfacerea nevoi dac inem
cont de controlul sfincterian. La copii acest control apare la 23 ani. La persoanele vstnice diminuarea tonusului
musculaturii abdominale poate provoca lipsa de control a
eliminrii. La brbai hipertrofia prostatei determin tulburri
de miciune.
Programul de eliminare intestinal este un factor ce
influneaz satisfacerea unei nevoi. Momentul ales pentru
defecare poate varia de la un individ la altul
- Factorii psihologici:
Stressul
Anxietatea
Emoiile puternice. Modific frecvena, cantitatea, calitatea
eliminrii urinare i intestinale.
- Factori sociologici:
Normele sociale. Fiecare societate i stabilete msuri de
igien astfel nct indivizii s respecte salubritatea locurilor
publice.
Educaia i cultura.
Independena n satisfacerea nevoii
Urina este soluie apoas prin care sunt eliminate substanele rezultate
din metabolism inutile i toxice pentru organism.
Miciunea este emisiunea de urin, este un act fiziologic contient de
eliminare.
Diureza reprezint cantitatea de urin eliminat din organism timp de 24
de ore.
Manifestri de independen.
1. Cantitatea urinii variaz n funcie de vrst.

La nou-nscut 30-300 ml pe 24 ore.


La copii ntre 500-1200 ml pe 24 ore.
La aduli 1200-1400 ml pe 24 ore.
2. Frecvena miciunilor:
la nou-nscut miciuni frecvente.
La copii 4-5 pe zi.
La adult 5-6.
La vrstnici 5-8 pe zi.
3. Ritmul miciunilor:
2-3 n timpul zilei,
1-3 n timpul nopii.
4. Culoarea urinii:
galben deschis pn la galben nchis, cu ct urina va fi
mai diluat, cu att va fi mai deschis. Culoarea se
modific n funcie de anumite alimente ingerate.
Culoarea nchis- un regim bogat n carne;
culoare dechis n regimul vegetarian.
Medicamentele pot s schimbe culoarea urinii.
5. Mirosul urinii.
Urina proaspt are miros de bullion.
Poate s mai aib miros amoniacal datorit fermentaiei
alcaline.
6. PH-ul urinii este ntre 4,5 7.
Regimul bogat n carne acidific urina.
Regimul vegetarian reduce aciditatea urinii.
7. Aspectul urinii: Normal clar transparent, dup un timp ea poate deveni
tulbure n mod normal.
8. Densitatea urinii: ntre 1010 1025 la un regim mixt. Se determin
imediat dup emisie. Se determin repede pt c prin rcire se schimb
densitatea.
Scaunul. Conine resturi alimentare supuse procesului de digestive
eliminate din organism prin actul defecaiei.
Scaunul este alctuit din:
reziduri smase n urma digestiei alimentelor,
celule deshuamate de pe suprafaa tubului digestive i a
glandelor digestive,
produsele de excreie a tubului digestiv i a glandelor anexe.
i mai conine un nr mare de microbi.
Defecaie nseamn eliminarea de fecale prin anus.
Manifestri de independen.
- Frecvena:
la adult 1-2 pe zi sau 1 la 2 zile.
La nou nscut 1-2 scaune pe zi sau 3-4 pe zi pn n luna a
asea.
- Orarul:

Ritmic , la aceeai or a zilei, de obicei dimineaa dup


trezire.

Cantitatea
Zilnic 150-200 gr zilnic.
Constistena
Pstoas i omogen.
Forma :
Cilindric cu diametrul de 3-5 cm i lungime variabil.
Culoarea:
la adult brun.
Poate s fie modificat n funcie de alimentaie.
Galben deschis n regimul lactate.
Brun nchis n regimul bogat n carne.
Negru alimente preparate din snge
Verde legume
Culoare caracteristic alimentului ( mure, ciocolat)
Se modific culoarea n funcie de medicamente.
Mirosul : este fecaloid i difer de la un individ la altul.

La copilul mic n primele dou trei zile dup natere verde-brun nchis
(meconiu).
La sugari: aspectul i culoarea se modific n funcie de felul alimentaiei:
- Galben auriu la sugarul alimentat la sn
- n contact cu aerul prin oxidarea bilirubinei devine verzui sau verde.
La sugarul alimentat artificial este galben-deschis.
Dup introducerea finii n alimentaie devine brun (biscuitele cu mr).
Mirosul este uor acru la sugarul alimentat la sn i este fad n alimentaia
artificial.
Transpiraia - fenomen fiziologic prin care organismul i intensific pierderea de
cldur i funcia de excreie prin intermediul glandelor sudoripare.
Manifestri de independen: reacia acid, PH-ul de 5,2 sau uor alcalin.
Cantitatea minim pentru a menine umiditatea pliurilor. Mirosul variaz n
funcie de alimentaie, climat i de deprinderile igienice ale individului.
Perspiraia pierderi insensibile de ap prin evaporare la nivelul pielii i prin
expiraie.
Menstra pierdere temporar sau periodic de snge prin organelle genitale.
Apare la pubertate, dispare la menopauz i n timpul sarcinii.
Manifestri de independen.
- Ritmul . la 28-35 de zile
- Durata de 3-5 zile
- Aspectul: mucus amestecat cu snge i detritusuri celulare (resturi din
celule). Nu coaguleaz.
- Culoarea rou negricios la nceput, apoi rou deschis.
- Cantitatea : 50-200 grame
- Mirosul dezagreabil
- Evoluia fr dureri,usoara jena fiziologica
INTERVENTIILE
ASISTENTEI
PTR
MENTINEREA
INDEPENDENTEI
IN
SATISFACEREA NEVOILOR

-cerceteaza deprinderile de eliminare a pacientului


-planifica programul de eliminare ,tinand cont de activitatile sale
-planifica exercitii fizice
-il invata tehnici de relaxare
-cerceteaza deprinderile alimentare ale pacientului
-recomanda consumarea alimentelor si a lichidelor ce favorizeaza
eliminarea
DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII
In conditii patologice exista mari pierderi de lichide prin poliurie ,diaree
,varsaturi ,drenaj ,diaforeza ,expectoratie abundenta ,stomii etc .
SURSE DE DIFICULTATE
Surse de ordin fizic

-alterarea mucoasei intestinale <diaree,constipatie >


-diminuarea peristaltismului intestinal<constipatie >
-slabirea sau relaxarea sfincterelor<incontinenta>
-lipsa de control a sfincterelor<incotinenta >
-alterarea centrilor nervosi <incontinenta >
-accidente cerebro-vasculare<incotinenta >
-spasme vezicale <retntie urinara >
-anomalii ale cailor urinare <retentie urinara ,eliminare
urinara inadecvata>
-alterarea cailor urinare <eliminare inadecvata >
-alterarea parenchimului renal<eliminare inadecvata >
-tumori <constipatie >
-intoxicatii
alimentare
si
medicamentoase<drog>
<diaree,retentie urinara>
-dezechilibru
metabolic,electrolitic,endocrin,neurologic<eliminare urinara inadecvata,diaforeza
>
-durere <eliminare urinara inadecvata >
Surse de ordin psihologic anxietate <diaree,constipatie >
-stres <diaree ,constipatie >
-situatie de criza <eliminare urinara inadecvata ,diaforeza >
-tulburari de gandire <fecale si incotinenta urinara
Surse de ordin sociologic-poluarea apei<diaree>
-alimente altrate <diaree>
-schimbarea modului de viata <constipatie >
-program de lucru inadecvat ptr satisfacerea nevoii
<constipatie >
-temperatura ambinta pera ridicata <diaforeza >
-insalubritatea mediului <elimnare urinara inadecvata>
Lipsa cunoasterii-lipsa de cunoastere
-insuficienta cunoastere a sinelui ,a celorlalti ,a mediului inconjurator
Cand nevoia de eliminare nu este satisfacuta,survin mai multe probleme de
dependenta
1-Eliminare urinara inadecvata cantitativ si calitativ
2-Retentie urinara
3-Incotinenta de urina si materiale fecale

4-Diaree
5-Constipatie
6-Varsaturi
7-Eliminare menstruala inadecvata
8-Diaforeza
9-Expectoratie
10-Deshidratare
1.Eliminare urinara inadecvata cantitativ si calitativ
Manifestari de dependenta
Poliurie eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500 ml \24 h
-poate fi trecatoare sau durabila
Trecatoare sau permanenta
Apare in- perioada de efervescenta a unor boli infectioase <pneumonie >
-dupa colici renale ,accese de angina pectorala ,de epilepsie
-in perioada de resorbtie a edemelor ,transsudatelor
-in scleroza renala
-in diabetul zaharat <eliminarea cant mari de glucoza prin urina necesita
o mare cantitate de apa .
-in diabetul insipid <cantitatea de urina poate ajunge pana la 10-30 de
litri pe zi >
-in pielite ,pielonefrite ,tuberculoza renala <carcter de rflex de aparare a
organismului >

Oligurie excretia urinei sub 500 de ml


Apare in afectiuni insotite de deshidratarea organismului prin -transpiratii
abundente
-diaree acentuata
-varsaturi incoercibile
-hemoragii abundente
-insuficienta circulatorie cu formare de edeme
-perioada acuta a bolilor infectioase <pneumonie ,hepatita >
-insuficienta circulatorie cu formare de edeme
Anuria lipsa urinei in vezica
Apare in arsuri intinse
-stari de soc traumatic si chirurgical
-trumatisme lombare
-nefroze toxice
-angajarea unui calcul intr-unul de uretre
ALTE MANIFESTARI DE DEPENDENTA
Hematuria prezenta sangelui in urina rosu deschis ,rosu inchis
Albuminuria prezenta proteinelor in urina
Glicozuria prezenta glucozei in urina
Hiperstenuria urina foarte concentrata

Hipostenuria urina foarte diluata


Izostenuria-urina cu densitate mica
Edeme acumularea de lichid seros in tesuturi
Urina tulbure in mod aptologic ,urina este tulbure din causa sarurilor
minerale ,puroiului sau a microbilor
Urina cum miros de fructe -in diabetul zaharat ,din causa prezentei acetonei
2-Retentia urinara ischiurie
Manifestari de dependenta
glob vezical distensia vezicii urinare desupra simfizei pubiene ,cauzata de
retentia urinara
mictiuni-absente
polakiurie mictiuni frecvente ,in cantitati mici <eliminare prin prea plin >
3-Incotinenta de urina si materii fecale
Manifestari de dependenta
Incotinenta uirnara emisiuni urinare involuntare si inconstiente
Apare in leziuni medulare
-afectiuni neurologice
-traumatisme
-slabirea functii sfincterului
Enurezis-emisie de urina noaptea involuntara si inconstienta ,se ,manifesta cel
mai mult la copiii cu tulburari nevrotice ,dupa varstade 3 ani
Incotinenta de fecale pierderi de materia fecale involuntar si inconstient
Iritarea tegumentelor regiunii anale

4-Diareea
Manifestari de dependenta
Frecventa nr mare in 24 h
-3-6 scaune pe zi, in enterite si enterocolite
-20-30 scaune pe zi ,in sindrom dizenteric
-80-100 de scaune pe zi ,in holera
Consistenta scazuta ,scaune moi,pastoase
-apoasa ,dupa purgative saline
Cantitate marita in diareele gastrogene de natura aclorhidrica
-scazuta , f redusa in dizenterie
Culoarea galben auriu in diaree
-verde in bilirubina se oxideaza la nivelul intestinului gros
-albicios ca argila icter mecanic din causa lipsei pigmantiilor biliari
-hipercolorat brun-inchi=icter hemolitic
-negru ca pacura,moale si lucios =hemoragii in partea superioara a tubului
digestiv=melena
-scaun amestecat cu sange proaspat= hemoragii in portiunea inferioara a
tubului digestiv
Mirosul In functie de procesele de fermentatie de la nivelul intestinului gros
-acid=fermentatie exagerata
-putred=putrefactie exagerata
-ranced=grasimi nedigerate <steatoree>

-foarte fetid=cancer al colonului


-de varza stricata=infectii cu colibacil
Aspect deosebit si cu elememente anormale
Aspect asemanator cu
-zeama de pepene sau supa de linte=febra tifoida
-zeama de orez=intoxicatii,holera
-balega de vaca=in colite
-Cu continut de elemente patologice
-mucus ,puroi ,sange=colite ulceroase,cancer rectal sau intestinal
,dizenterie
-tesut muscular nedigerat=creatoree-in achilie gastrica ,pancreatita
crnica
-scaune cu paraziti intestinali sau oua de paraziti
Crampe -contractii dureroase ,involuntare si pasagere ale muschilor abdominali
Colica durere cauzata de miscari peristaltice exagrate
Durere locala durere la nivelul anusului si iritatia tegumentelor perianale
Semne de deshidratare tegumente si mucoase uscate
-oboseala ,slabiciune
-greata si varsaturi
5-Constipatia
Manifestari de dependenta
Frecventa scaun la 2-4 zile din cauza unui tranzit intarziat
-suprimarea completa a eliminarii fecalelor si a gazelor <ileus>
Orarul-pierderea orarului obisnuit a evacuarii
Cantitatea redusa in constipatie
-mare
<cateva
kg>in
anomalii
de
dezvoltare
a
colonului<megadoicacolon >
Consistenta uscata ,crescuta <scibale , coproliti>
Forma bile dure de marimea maslinelor ,in constipatia spastica
-masa fecaloida abundenta ,in constipatia atona
-bile conglomrate ,multiglobale ,cand materiile fecale au stagnat mult in
rect
Culoarea inchisa
Crampe contractii dureroase ,involuntare ,pasagere ,ale musculaturii
abdominale
Meteorism acumularea de gaze in intestine,datorita absorbtiei lor
insuficiente ,procedurii in cantitati exagerate ,in urma unei alimentatii bogate in
celuloza sau in urma aerofagiei
Flatulenta eliminare frecventa a gazelor din intestin
Tenesme senzatia dureroasa de defecare ,fara eliminare de mat fecale
Fecalon -acumulare de materia fecale in rect
Anorexie lipsa poftei de mancare
Cefalee
Iritabilitate
6-Varsaturile
Manifestari de dependenta

Frecventa ocazionale <intoxicatii alimentare sau boli infectioase acute >


-frecvente <stenoza pilrica >
-incoercibile <graviditate si boli psihice >
Orarul-matinale <gravide si alcoolici >
-postprandiale ,precoce <nevropati >sau tardive <ulcer si cncer gastric >
Cantitatea mare in stenoza pilrica <la alimente consmate se adauga secretia
exagerata a glandelor gastrice si resturile ramase de la alimentatiile anterioare >
-mica <cativa zeci de ml >
Continutul alimentare sub mucoase ,apoase <etilici si gravide >
-fecaloide <ocluzii intestinale >
-biliare <colecistopatii>.
-purulente <gastrite flegmonoase>
-sanguinolente
Sangele poate proveni din
-stomac <ulcer ,cncer gastric ,gastrita crnica >
-organe invecinate <plaman ,esofag ,nas,gingii etc >
Culoarea galben verzuie <varsaturi biliare >
-rosie <hematemeza >
-galben murdar <ocluzii>
-bruna aspect de zat de cafea <cncer gastric >
Mirosul-fad,acru ,in hiperclorhidrii
-fecaloid <ileus >
-ranced <fermentatie gstrica >
Forta de proiectie brusc ,in jet,fara efort ,fara greata varsatura in
hipertensiunea intracraniana
Simptome ce insotesc-dureri abdominale
-greata salivatie
-cefalee
-transpiratii reci ,tahicardie
-deshidratare
7-Eliminare menstruala si vaginala inadecvata
Manifestari de dependenta
Amenoree-absenta menstratiei
Dismenoree-menstruatie dureroasa
Menoragii-hemoragii menstruale prelungite
Oligomenoree-intervale lungi intre menstre
Polimenoree-intervale scurte intre menstre
Hipomenoree-cantitate redusa
Hipermenoree-cantitate crescuta
Leucoree patolgica de la cativa ml,cand pateaza lenjeria ,pana la 200-400 de
ml
Hidoree-secretie vaginala abundenta 200-400 ml
Culoarea si aspectul scurgerilor vaginale
-alba laptoasa ,in leucoreea femeilor tinere
-galben-varzuie ,in gonocide
-rosie apoasa sau cafenie in tumori
-seroasa ,mucoasa ,muco-purulenta ,purulenta
Ritmul scurgerilor continue sau sparodice ,mai ales la oboseala

8-DIAFOREZA .Transpiratie in cantitate abundenta


Manifestari de dependenta
Orar-mai mult sau mai putin regulat
Cantitate -60-100ml in 24 h,ajungand ,in cazuri extreme ,la 10 l in 24 h
Localizare generalizata ,cand temperature mediului este crescuta
-localizata la palme si plante <rahitism ,alcoolism cronic boala
Basedow>
-hiperhidroza cantitate plantara crescuta ,ce stagneaza interdigital
si determina aparitia de micoze si infectii
Miros puternic-variaza in functie de alimentatie ,temperatura ambianta
,deprinderile igienice ale bolnavlui
9-Expectoratia
Manifestari de dependenta
Culoarea rosie ,sanguinolenta ,aerata si spumoasa hemoptizie
-hemoptoica striata ,cu sange
-ruginie <culoarea sucului de prune >-pneumonie
-rosie bruna ,cand sangele stagneaza in plamani
-rosie gelatinoasa ,in cancerul pulmonar
-roz,in edemul pulmonar
-galben verzuie,in supuratii pulmonare
-alba sau alba cenusie ,in inflamtia bronsica si in astmul bronsic
-neagra ,in infartul pulmonar
Mirosul fetid in dilatatia bronsica ,caverne tuberculoase
-fetiditate penetranta ,in gangrena pulmonara
-mirosul pamantului sau al paiului umed ,in supuratii pulmonare
Consistenta spumoasa
-aerata
-gelatinoasa
-vascoasa
-lichida
Forma perlata ,in astmul bronsic
-numulara,in caverne pulmonare
-masa grunjoase izolate ,in saliva

S-ar putea să vă placă și