MEDICINA ORALA

AFECTIUNE VEZICULO-BULOASE
Clasificare:
Afectiuni virale: 1 infectii cu virus herpes simplex 2 infectii cu virus varicelo-zosterian 3maladia manapicior-gura 3 herpangina 4 rujeola
Afectiuni asociate cu disfunctii imunologice : 1 pemfigus vulgar 2 pemfigoid cicatricial 3pemfigoid
bulos 3 dermatita herpetiforma 4 maladia Ig A lineara
Afectiuni ereditare si dobandite: Epidermoliza buloasa ereditara si dobandita
AFECTIUNI VIRALE
Exista 8 tipuri de virusuri din familia herpes virus care determina infectii: herpes simplex 1 si 2, varicela zoster,
Epstein Barr, cytomegalovirus si herpes uman de tip 6 (HHv6), HHV7, HHV8(considerat a fi implicat in patogenia
sarcomului Kaposi) dar numai primii 4 si HHV8 determina infectii orale:
herpes 1 => #gingivostomatita herpetica primara #herpes secundar sau recidivant #herpes genital (rar)
herpes simplex 2 => #herpes genital #herpes oral (rar)
virus varicelo-zosterian => #varicela #herpes zoster
virus Epstein-Barr => #mononucleoza #leucoplazia paroasa (SIDA) #limfomul Burkitt #carcinomul nazofaringean
virusul coxackie A si B: => #maladia mana-picior-gura #faringita acuta limfonodulara
INFECTII CU HERPES SIMPLEX
GINGIVOSTOMATITA HERPETICA PRIMARA(fig #1 #2)
Apare mai ales la copii si adulti tineri fiind determinata de herpes simplex 1
Perioada de incubatie 5-7 zile (poate varia intre 2-12 zile)
La debut pacientul prezinta: #febra #cefalee #anorexie #voma #alterarea starii generale #iritabilitate
#parestezii bucale (?)
Dupa 1-3 zile apare febra eruptiva; mucoasa este congentionata, edematiata, cu multe vezicule asezate in buchete
(grupuri)
Veziculele se sparg in primele 24 ore si lasa in urma ulceratii superficiale, dureroase, acoperite de depozite de
fibrina (galbui) inconjurate de un halou eritematos. Dupa 3-5 zile apar alte vezicule; ulceratiile se vindeca progresiv
in 10-14 zile, fara cicatrici. Pacientul prezinta adenopatie satelita bilaterala, dureroasa. Veziculele sunt localizate pe
fibromucoasa gingivala determinand o gingivita acuta marginala, dar se pot gasi si perioral.
diagnostic pozitiv: pe baza semnelor clinice dar confirmarea este paraclinica.
exam paraclinice: exam. histopatologic: veziculele contin lichid, celule inflamatorii si celule epiteliale cu incluzii virale
intranucleare # identificarea virusului se face prin cultivare pe medii de cultura #titrul anticorpilor #teste imunologice
diagnostic diferential: #ulceratii aftoase herpetiforme #stomatita streptococica (gingivo-stomatita) #eritem
polimorf #maladia mana-picior-gura #herpangina #gingivita acuta ulcero-necrotica
complicatii. #Leziuni oculare (la copii prin autoinoculare) # eczema herpetica sau eruptie variceliforma (la pacienti cu
pemfigus sau maladia Darrier)
tratament: #sistemic se administreaza Acyclovir in primele 24-48 ore #in formele medii sau usoare se administreaza
tratament simptomatic: antipiretice, dieta lichida si anestezice topice (Benadryl) la cei care au disfagie #igiena
orala riguroasa: clatiri orale cu ser fiziologic sau solutii antiseptice (Clorhexidina 0,4%) sau aplicatii locale cu violet
1

de gentiana 2% sau albastru de metil 1% #nu se

administreaza antibiotice corticosteroizi.
2.

STOMATITA HERPETICA SECUNDARA (RECIDIVANTA)

(fig #3 #4)
Apare rar prin reactivarea virusului herpes simplex 1 din ganglionii trigeminali
Difera de forma primara prin # lipsa semnelor generale #dimensiune si localizare #apare frecvent la adulti
Factori favorizanti: stresul, ciclul menstrual, starile febrile, expunerea la UV, traumatisme cu instrumentar stomatologic,
interventii chirurgicale, imunitate scazuta.
semne clinice: cu 24 de ore inainte pacientul are senzatie de arsura de furnicatura, vezicule numeroase grupate in
buchete localizate pe palatul dur sau fibromucoasa gingivala fixa; se sparg rapid cu producerea unor ulceratii de
1-3mm diametru, care se vindeca in 7-10 zile, fara cicatrici.
diagnostic pozitiv: pe baza aspectului caracteristic.
diagnostic diferential: #afte recidivante (stomatita aftoasa recidivanta herpetiforma) #dermatita herpetiforma
#herpes zoster oral #arsuri chimice.
tratament. este simptomatic, clatiri orale cu clorhexidina sau in asociatie cu suspensie de Acyclovir. Se
administreaza Acyclovir sistemic pentru prevenirea recidivelor.

3. HERPES LABIAL(fig #5 #6 #7)-cea mai frecventa localizare a recidivelor herpetice

Apare pe buza superioara sau inferioara, eruptia este precedata de senzatia de arsura, furnicatura, iritatii si
dureri usoare, aceasta faza prodromala precede cu 6-24h eruptia.
semne clinice : discreta congestie si edem al marginii vermionului si al pielii inconjuratoare, urmata de eruptia in
ciorchine, fiecare vezicula are diametrul de 1-3mm, iar leziunea ajunge la 1-2 cm insa forme mai agresive se pot
intalni la persoane cu imunodeficienta majora. Ulceratiile ce rezulta dupa spargerea veziculelor se acopera de cruste si
2

se vindeca in 1-2 saptamani. Frecventa recidivelor variaza de la 1/an la mai multe pe luna in functie de factorii
favorizanti. Rar pot sa apara tegumentar (nas, obraji, menton)
diagnostic pozitiv: se pune pe baza examenului clinic
diagnostic diferential : #leziuni traumatice #pustule din impetigo streptococic sau stafilococic.
tratament: aplicatii topice sub forma unguent cu Acyclovir 5% de 5 ori /zi in primele 24-48 ore (reduce durata de
evolutie si previne recidivele) #Vidarabina si Idoxuridina (unguent 3%) (efect redus) #unguente pe baza de oxid de zinc
si bioxid de titan pentru subiectii predispusi care se expun la U.V.

4. PANARITIUL HERPETIC
Infectie acuta primara sau secundara a degetelor cu herpes simplex. Apare
la personalul medical care vine in contact cu persoane infectate. Eruptia
este insotita de durere, congestie, tumefiere si adenopatie axilara, durata
este de 4-6 saptamani. Recidivele sunt posibile , cu aceleasi localizari.
Purtarea manusilor previne infectarea.
INFECTIILE VARICELA ZOSTER ( VZV)
- este un virus care produce infectii primare sau secundare, ramanand latent in tesutul nervos
- produce 2 manifestari clinice : varicela si herpes-zoster
1. VARICELA(fig #8 #9) este infectia generalizata primara care apare la primul contact cu virusul in copilarie (5-9)
se poate reactiva in anumite conditii.; apare foarte rar la adult (forme severe). Aceasta afectiune contagioasa,
exantematoasa apare frecvent iarna si primavara, transmiterea este pe cale aerogena, prin respiratia picaturilor
de secretie nazo-faringiana sau prin contact direct;
semne clinice: dupa perioada de incubatie de 10-12 zile apare febra moderata, cefalee, mialgii, ras cutanat
maculo-papular pe trunchi, fata si craniu extrem de pruriginoas. Rasul se transforma in eruptie veziculara, apoi
pustuloasa, in final leziunile acoperindu-se cu cruste. Caracteristic, eruptiile apar la 2-4 zile, fiind in stadii diferite
de evolutie.
leziunile orale: apar in timpul sau preced leziunile tegumentare, la nivelul palatului si a buzelor; sunt de 3-4 mm
diametru si se transforma rapid in eroziuni inconjurate de halou eritematos(aspect de ulceratii aftoase).
diagnostic pozitiv : se face pe baza datelor epidemiologice si a manifestarilor clinice.
diagnostic diferential: #maladia mana-picior-gura #infectii cu virus herpes simplex
complicatii: pneumonii, encefalite, malformatii congenitale in perioada de sarcina, infectii secundare a leziunilor
tegumentare pruriginoase, vindecarea facandu-se cu cicatrici.
3

tratamentul este simptomatic #igiena corporala riguroasa #se impiedica pruritul cu aplicatii de solutii cu alcool
mentolat 1% sau talc mentolat #antihistaminice #antitermice #nu se administreaza aspirina la copii sub 18 ani
pentru ca duce la aparitia sindromului Reye (produce encefalopatie acuta si degenerescenta grasoasa hepatica)
#solutii antiseptice pentru leziunile orale #Acyclovir, Vidarabina sau Interferon ( numai la cei cu imunodepresie)
preventie: vaccin varicelic viu atenuat - protectie 100%.

HERPES ZOSTER(fig #10) - infectie determinata de reactivarea virusului varicela-zosterian.

Apare la persoanele in varsta cu imunitate scazuta fiind favovorizate de prezenta unor boli cum ar fi maladia
Hodgkin, leucemii limfocitare, cancere, SIDA; apare si la cei care fac radioterapie, medicatie citotoxica,
imunosupresiva sau corticosteroida, la cei cu transplant de organe.
-localizare tegumentare frecvente #regiunea cervicala (C5) #regiunea toracica (T5) #regiunea lombara (L1-2).
Daca intereseaza nervul facial apare sindromul Ramsay-Hunt care se manifesta prin pareza de facial, eruptie
veziculoasa la nivelul urechii externe, surditate temporara, vertij.
Perioada prodromala: stare generala alterata, oboseala, febra, cefalee, anorexie; pe traiectul dermatomului apare
o senzatie de arsura, parestezie si durere intensa, brutala. La 2-4 zile dupa semnele generale se produce eruptia
sub forma maculo-papuloasa, pe fond eritematos, leziunile transformandu-se rapid in vezicule, iar dupa 2-3 zile in
pustule; dupa 5-10 zile apar crustele; vindecarea se face in 2-3 saptamani. Afectiunea evolueaza in crize,
localizarea este strict unilaterala ( semn de certitudine in herpes zoster)
manifestari orale: leziunile sunt localizate numai pe o parte a fetei eruptia intraorala este foarte dureroasa
(seamana cu o pulpita) veziculele sunt grupate in buchete, localizate unilateral, se sparg dupa 2-3 zile lasand loc
unor ulceratii circumscrise de o zona eritematoasa, vindecarea se face fara cicatrici in 2-3 saptamani.complicatii:
cea mai frecventa este nevralgia reziduala de trigemen care poate persista saptamani sau luni la persoanele cu
imunodepresie leziunile sunt mai mari, se cronicizeaza si pot produce necroze osoase si expulzii dentare.

diagnosticul pozitiv: se face pe baza semnelor clinice

diagnostic diferential: stomatita herpetica secundara (se face examen citologic sau teste imunologice)
tratament : se face pentru scurtarea perioadei de boala, prevenirea nevralgiei post-herpetice, previne diseminarile
la cei imunodeprimati
se administreaza : #analgetice si sedative pentru combaterea durerii #Acyclovir 800mg de 4x/zi, 7-10 zile
#Capsaicina (solutie sau unguent) #infiltratii cu xilina sau novocaina pe traseul nervului #in formele severe de
administreaza Acyclovir, Vidarabina sau Interferon in doze mari.
MALADIA MANA-PICIOR-GURA - determinat de virusul Coxsakie A 16 si uneori de A5, A9, A16, B2 si B6
Este contagioasa si apare la copii si adulti in epidemii sau cazuri izolate, transmiterea se face pe cale aerogena
sau fecal-orala, perioada de incubatie este scurta; virursul se manifesta in cavitatea orala, fata dorsala si laterala a
degetelor de la mana si picior.
manifestari clinice: vezicule mici (cam 5-10) care se sparg repede lasand in urma ulceratii de 2-6 mm diametru,
inconjurate de halou eritematos. Localizare: limba, palat , mucoasa jugala, buze. Semne clinice generale: febra
tranzitorie, alterarea starii generale, adenopatie in acelasi timp sau putin dupa aparitia manifestarilor orale apar si
cele cutanate, afectiunea se vindeca in 2-3 saptamani.
diagnostic pozitiv: pe baza datelor clinice
diagnostic diferential: #stomatita herpetica primara #herpangina #varicela #ulceratii aftoase minore sau
herpetiforme.
Se fac culturi ale virusului sau detectia anticorpilor circulanti in formele atipice ale maladiei
Tratament : este simtomatic cu antipiretice sau anestezice topice.
HERPANGINA(fig #11) - este data de virusul Coxsackie A 1-6,A8, A10, A22 si B3, transmisia se face prin saliva
sau pe cale fecal-orala, apare frecvent la copii, adulti si adolescenti, vara si toamna.
Clinic debuteaza cu intensa senzatie de gura dureroasa, febra, disfagie, cefalee si manifestari digestive
(anorexie, voma, diaree). Dupa 24-48 ore se produce un eritem difuz al mucoasei in 1/3 post a cav
bucale(valul palatin, lueta, amigdalele, pilieri anteriori, peretele posterior al faringelui) urmata de eruptia unor
vezicule mici si numeroase ce se sparg lasand in urma ulceratiii dureroase superficiale care se vindeca in 712 zile. Leziunile sunt absente la niv buzelor gingiei si planseului!!!.
diagnostic pozitiv: pe baza semnelor clinice
diagnostic diferential : -#stomatita herpetica primara #varicela #maladia mana-picior-gura #ulceratii
aftoase herpetiforma #faringita acuta limfonodulara.
tratament : simptomatic, antipiretice si anestezice topice. Aspirina e contraindicata la copii.

RUJEOLA - afectiune infecto-contagioasa puternic imunizanta, determinata de un paramixovirus specific; apare

iarna si primavara, virusul intra in mucoasa farinciana si conjunctivala dupa care ajunge in tesutul limfatic;
perioada de incubatie 8-12 zile.
manifestari clinice: in primele 3-4 zile pacientul prezinta: febra 38-39 grade, indispozitie, cefalee, catar ocluzonazal ( facies de copil plans) dureri faringiene, tuse. In ziua 3 sau 4 apare semnul Koplik care este un
enantem bucal caracteristic : pe mucoasa jugala in dreptul ultimilor molari apar 10-20 formatiuni izolate sau
grupate, mici cat bobul de grau, usor reliefate de culoare alb-albastruie, inconjurate de o aureola rosuintens; aceste formatiuni dispar repede lasand pe mucoasa puncte hemoragice.
ras cutanat - apare la 3-4 zile dupa perioada prodromala sub forma de eruptie maculo-papulara retroauriculara si
frontala care se extind descendent si centrifug pe restul fetei, gat,torace, extremitati (maini).
complicatii: encefalite, otite medii, pneumonie, enterite, conjunctivite purulente; la femeile insarcinate in primul
trimestru rujeola determina malformatii ale fatului
diagnostic pozitiv : pe baza semnelor clinice
diagnostic diferential: # viroze respiratorii ( in prima parte) #varicela si mononucleoza ( cand apar eruptiile)
Testele serologice si cultivarea virusului se fac in formele atipice ale bolii
tratament: #regim igieno-dietetic #antipiretice si antialgice #calmante ale tusei #antibiotice se dau cand exista
complicatii
PEMFIGUS - termen folosit pentru a descrie un grup de afectiuni cronice buloase autoimune ce intereseaza pielea
si mucoasele. Apare frecvent la populatia de orig. mediteraniana.
exista 4 tipuri de pemfigus: 1. pemfigus vulgar 2. pemfigus vegetant 3. pemfigus foliaceu 4.pemfigus
eritematos.
etiologia este autoimuna; bulele se formeaza in stratul malpighian, suprabazal si are ca substrat patogenic
acantoliza (este determinata de actiunea anticorpilor asupra complexelor desmozomi-tonofilamente)
mucoasa orala este interesata in pemfigusul vulgar si cel vegetant.
PEMFIGUSUL VULGAR(fig #12 #13 #14 #15) - este cea mai frecventa forma si debuteaza in cele mai multe
cazuri cu manifestari orale.
clinic: bule sau vezicule care se sparg repede lasand locul unor eroziuni dureroase cu tendinta la extindere, apar
atat pe mucoasa cat si pe tegument; eruptiile apar in pusee, leziunile tegumentare se gasesc pe trunchi, fata,
regiunea ombilicala si pliurile de flexie.
Caracteristic, este semnul lui Asboe-Hansen: daca se face presiune pe bula aceasta se mareste ca volum si
se extinde in suprafata aparent normala (in pemfigusul vulgar)
6

semnul Nicolski apar leziuni noi cand se face presiune pe tegument sau mucoasa aparent sanatoasa. Cand
leziunile apar pe mucoasa, diagnosticul se stabileste intarziat datorita aspectului nespecific, dupa ce se sparg
veziculele in urma raman ulceratii superficiale inconjurate de franjuri epiteliali.
Localizari orale frecvente: valul palatin, mucoasa jugala, buza inferioara si planseul bucal si uneori pe gingie cu
producerea gingivitei descuamative.
examene paraclinice: #exam. de laborator: sunt obligatorii pentru stabilirea diagnosticului #exam. citologic:
indica prezenta celulor acantolitice tipice celulele Tzanck cu nuclei mari, hipercromatici #exam. histopatologic
prin biopsie arata integritatea stratului bazal si acantoliza din stratul spinos #imunofluorescenta directa: arata
prezenta Ig G in stratul spinos #imunofluorescenta indirecta: arata prezenta Ig G si a complementului C3
diagnostic diferential: #pemfigoid cicatricial si bulos #dermatita herpetiforma #eritem polimorf #lichen
plan bulos sau eroziv #gingivostomatita herpetica #stomatitele aftoase
tratament: #administrare sistemica de corticosteroizi in doze mari ( atentie la efectele secundare ) #doze
mari de Prednison in alternanta cu imunosupresoare (Azatioprina, Methotrexat, Cyclophosphamida ) #saruri
de aur, etretinat, dapsone si plasmafereza ( la pacientii refractari la corticoterapie) #igiena locala rigoroasa,
spalaturi cu solutii antiseptice, analgetice. , se vindeca mai greu de cat cele tegumentare.

PEMFIGUS VEGETANT - este forma relativ benigna a pemfigusului vulgar

particularitati clinice : se gaseste la nivelul plicilor sub forma de granulatii sau vegetatii hipertrofice pe suprafata
leziunilor erozive post-buloase, eruptia cutanata initiala este identica cu cea din pemfigusul vulgar, leziunile
vegetante sunt la nivelul vermillom si comisurilor, in formele recente prin biopsie se evidentiaza acantoliza
suprabazala, iar in cele cronice hipercheratoza si hiperplazie pseudo-epiteliomatoasa. Se fac aceleasi teste de
imunofluorescenta ca si in Pemfigusul Vulgar. Tratament: acelasi ca in pemfigus vulgar.
PEMFIGOIDUL CICATRICEAL(fig #16 #17 #18) (pemfigus benign al mucoasei, pemfigus ocular, pemfigoidul
copilariei sau pemfigoidul mucozal) - este o leziune veziculo-buloasa cronica de origine autoimuna la nivelul
mucoaselor, care determina atrofie epiteliala si cicatrici. Prezinta predilectie pentru sexul feminin, media de varsta
60 ani, afecteaza si tinerii(2-18 ani) mai rar. Caracteristic interesarea constanta a cavitatii orale(95% prima
localizare, poate fi si singurul sediu).
Vezicula se formeaza intre epiteliu si corion. Se manifesta la nivelul mucoasei cavitatii orale, mai ales la nivelul
gingiei avand aspectul unei gingivite descuamative
Leziunile orale : apar sub forma de eroziuni si vezicule intacte, posibilitatea de a observa vezicule sau bule intacte
este mai mare comparativ cu pemfigusul, datorita localizarii subepiteliale a leziunilor(au invelis mai gros).
Alte localizari : #mucoasele: conjunctiva, laringiana, esofagiana, faringiana, ano-genitala #leziunile oculare: apar
simblefaroane, opacifieri corneene si chiar orbire #leziunile faringiene si laringiene produc dificultati de
deglutitie, respiratie si fonatie #leziuni cutanate: la nivelul capului, fetei si gatului, semnul Nikolski este pozitiv.
exam. complementare : histopatologic si imunofluorescenta directa unde se observa prezenta infiltratului cu
limfocite, neutrofile si eozinofile dar si prezenta Ig A si G si a complementului C3
diagnostic diferential #pemfigus vulgar #pemfigoid bulos #dermatoza IgA liniara #epidermoliza buloasa
dobandita.
tratament : #sistemic cu corticosteroizi (atentie la efectele secundare) #tratament topic cu steroizi
(Clobetazol, Fluocinonid) sub forma de unguent, paste sau injectii #in cazuri severe corticosteroizi +
imunosupresoare.

PEMFIGOIDUL BULOS(fig #19)- Afectiune cronica autoimuna caracterizata prin leziuni veziculo-buloase
subepiteliale. Apare la persoanele in varsta (60-70 ani, rar la copii), intereseaza in proportie egala ambele sexe,
nu se asociaza cu factori genetici.
Este predominant o afectiune tegumentara. Debut- eruptie papulara erietmatoasa nespecifica (pruriginoasa)
urmata de bule de dimensiuni mari care se sparg lasand zone erozive fara tendinta de extindere. Localizare
caracteristica- trunchi si membre.
Mucoasa orala este interesata inconstant (30%), leziunile apar de obicei dupa cele tegumentare si nu pot fi
diferentiate clinic de cele din pemfigoidul cicatriceal. Apar in general pe gingia fixa dar pot interesa si alte zone
( palat moale, mucoasa jugala, planseu. Evolueaza in pusee urmate de perioade de remisiune, are prognostic
favorabil, se vindeca fara cicatrice.
Ex. Complementare: #ex. histopatologic, #teste de imunofluorescenta directa si indirecta.
Diagnostic diferential: #pemfigus vulgar, #pemfigoidul cicatriceal, #dermatita herpetiforma, #dermatoza IgA
lineara.
Tratament: #Administrarea sistemica de corticosteroizi, s-au inregistrat remisiuni in 2-4 saptamani in formele
acute. #Administrarea combinata corticosteroizi-imunosupresoare. #sulfone, sulfamide, antibiotice (tetraciclina,
eritromicina).

DERMATITA HERPETIFORMA (maladia Duhring-Broceq) Afectiune cutanata cronica autoimuna, caracterizata

prin prurit si eruptie simetrica papulo-veziculoasa situata pe suprafetele cutanate de extensie (coate, genunchi
etc). Nu are nicio legatura etiologica cu HSV. Apare la toate varstele, mai frecvent adulti barbati. Se asociaza cu o
enteropatie cu intoleranta la gluten.
Pe tegument apare printr-un prurit intens, urmat de eruptie veziculara cu aspect herpetiform.
Leziuni orale apar in proportie redusa concomitent cu cele cutanate. Sunt de tip vezicular pasagere, ulceratiile
rezultate sunt similare cu aftele, apar pe mucoasa cheratinizata cat si necheratinizata. Bulele sunt rareori intalnite.
Evolutie ciclica indelungata.
Ex. laborator: # ex. histopatologic, # imunofluorescenta directa.
Diagnostic diferential: #aftele banale, #ulceratiile herpetiforme, #pemfigus vulgar si bulos si pemfigoidul bulos,
#dermatoza IgA lineara.
Tratament: # sulfone, sulfamide si corticoizi, #regim alimentar terapeutic fara gluten.
Afectiune indelungata cu exacerbari urmate de perioade lungi de remisiune, presupune administrarea unui
tratament medicamentos si a unei diete restrictive pe termen lung.
ERITEMUL POLIMORF(fig #20) Afectiune acuta a mucoaselor si tegumentelor cu aspecte clinice extrem de
variabile.
Manifestari clinice: apare frecvent primavara si toamna, persoane tinere (39-40 de ani), indeosebi barbati.
Clasificare (functie de severitatea manifestarilor clinice): 1.forma minora, 2.foma majora, 3.Sindrom StevensJohnson, 4. Sindromul Lyell (necroza epidermala toxica).
Eritem polimorf forma minora: simptome prodromale (o saptamana inaintea eruptiei) - #stare de rau general,
#febra, #cefalee, #senzatie de gura dureroasa.
Leziunile tegumentare eritematoase apar 50% din cazuri, au aspect variat. Leziunile precoce tipice apar pe
extremitati, initial sunt plan, rotunde, culoare rosu-inchis; evolueaza spre o bula cu centru necrotic. Alteori apar
leziuni cutanate cu aspect caracteristic, in tinta sau herpes iris arii eritematoase concentrice rotunde sau
ovalare (1-2 mm diam), centru necrotic.

10

Leziunile orale debuteaza cu forma unor pete eritematoase care prin necroza epiteliului evoleaza spre eroziuni si
ulceratii superficiale cu margini neregulate. Pe vermillion apar cruste hemoragice. Alte sedii intraorale cu
distribuitie simentrica: #versant mucozal labial, #mucoasa jugala, #planseu, #palat moale, #limba.
Recidivele- leziuni ulcerative dureroase similare episodului initial, simptomatologie redusa.
Eritem polimorf- forma majora: mai grav decat forma precedenta, insotita de cuprinderea unei suprafete
tegumentare mai extinse (pana la 10% din suprafata corpului) + interesarea altor mucoase (nazala, oculara,
genitala, laringeana).

Sindromul Stevens-Johnson forma severa de eritem polimorf determinata de medicamente. Intereseaza in

principal mucoasele. Simptomatologie generala mai pronuntata, leziuni mai extinse decat in forma obisnuita.
Mucoasa orala constant interesata, ulceratii superficiale extinse, precedata de bule, foarte dureroase, acoperite
de pseudomembrane alb-gri sau hemoragice, buze acoperite de cruste hemoragice caracteristice. Concomitent
apar leziuni la nivelul altor mucoase: oculara (conjunctivita, ulceratii ale corneei pot determina simblefaroane, chiar
cecitate.Evolutie si prognostic: mortalitate 5-15% in absenta tratamentului.
Sindromul Lyell forma grava uneori letala determinata de administrarea de medicamente. Extrem de rar.
Clinic: leziuni buloasa ce pot interesa in intregime suprafata tegumentara si mucoasele. Daca pacientul
supravietuieste, manifestarile cutanate se remit (2-4 saptamani), cele orale se videca mai greu.
D.pozitiv pe baza datelor clinice. Ex. histopatologic si teste imunopatologice nespecifice.
D.diferential - #gingivo-stomatita herpetica primara, #forme de pemfigus, #lichen plan eroziv, #ulceratii aftoase
recidivante.
Tratament aplicatii topice de corticosteroizi, antibiotice, analgezice, antifungice. In cazuri severe, doze medii
administrate sistemic de corticosteroizi + doze mari de antibiotice.
MALADIA IgA LINEARA - afectiune rara autoimuna cu eruptii spontane buloase pe tegument si mucoase si
depozite de Ig A
clinic : unii pacienti pot prezenta semnele unei dermatitei herpetiforme iar altii ale pemfigoidului bulos; apar
frecvent leziuni oculare
manifestari orale : eruptii buloase urmate de ulceratii superficiale
diagnostic pozitiv : #pe baza examenelor paraclinice #exam histopatologic: nu permite diferentierea de
pemfigoidul bulos sau cicatricial #imunofluorescenta directa : depozite liniare de IgA la nivelul membranei bazale
diagnostic diferential: #pemfigoid cicatricial #dermatita herpetiforma #pemfigoid bulos
tratament : sulfone, corticoterapie pe cale generala
11

Leziuni ulcerative
Clasificare:
A L. reactive: Ulceratii 1 mecanici 2. Chimice 3. Termice
B Af. Bacteriene: 1. Sifilis 2. Gonoree, 3 Tuberculoza, 4 Actinomicoza, 5 Noma
C Asociate cu disfunctii imunologice: 1 ulceratii aftoase recidivante, 2 sindrom behcet, 3 sindrom reiter, 4
lupus eritematos, 5 reactii alergice, 6 neutropeni ciclica
Ulceratii mecanice (fig #1). Sunt cele mai frecvente ulceratii ale partilor moi, apar pe buza inf, limba, mucoasa
jugala si planseu. Neconditionate de varsta sau sex. Maladia Riga-Fede- ulceratie care apare la sugari cu dinti
natali sau neonatali situati pe fata ventrala a limbii. Pot fi cauzate de: #resturi radiculare sau orice alte margini
ascutite ale unor leziuni odontale sau obturatii debordante #dinti in malpozitie #proteze instabile pe camp #
autoinduse(prin automuscare, la pac cu afec psihice) #iatrogenii (accidente extractie, rulouri de vata aderente la
mucouas etc) .
Ulceratii cimice(fig #2). Determinate de substante chimice (acizi sau baze) datorita efectului iritant sau alergic.
Pot fi iatrogenice sau autuinduse. Autoinduse: aspirina sau alcool aplicate de pacient in zona dintelui dureros =>
necroza tisulara cueroziuni dureroase ce se vindeca in aprox 1 saptamana. Iatrogenice: produse de fenol, ac.
Tricloracetic, hipoclorit de sodiu, eugenol, formaldehida, nitrat de Ag. => ulc superf ce se vindeca in aprox 4-7 zile.
Ulceratii termice(fig #3). Rar inatalnite intraoral, pot fi autoinduse cauzate de lichide sau alimente fierbinti sau
iatrogenice: produse de rasini acrilice (captusiri de proteza) sau unele materiale de amprenta. Leziuni repr de
eritem, eroziuni sau vezicule. Se vindeca in 1 saptamana.

12

13

AFECTIUNI BACTERIENE

SIFILIS: Afectiune venerica cauzata de o spirocheta-Treponema palium. In functie de transmitere- dobandit sau
congenital. Sifilisul dobandit => 3 stadii: 1primar 2secundar 3tardiv(tertiar).
Tratament> Penicilina este recomandata in toate stadiile sifiliisului. In caz de alergie #eritromicina #cefalosporina
#doxicilina #tetraciclina

Sifilis primar(fig #4). Leziunea caracteristica- sancrul sifilitic => apare cel mai adesea genital, localiz orale
2-5%. Perioada de incubatie 3 sapt; poate fi redusa prin asociera cu o solutie de continuitate=> ap precoce a
sifiloamelor. Ap leziunilor tardive se dat utiliz antibioticelor trponemicide incapabile de o profilaxiie eficienta.
Leziuni orale in ordinea frecventei: #buze si comisuri #limba #palat #gingie #amigdale.
SANCRUL>debuteaza ca o macula (modif de culoare <1cm, nu dispare la vitropresiune) care devine
papula(leziune solida <1cm) care se erodeaza rapid rezultand o ulceratie indolora cu marg bine reliefate
inconjurata de un lizereu(linie de demarcatie intre 2 aspecte tisulare) rosu. Leziune f contagioasa, suprafata
acoperita de un exudat cenusiu ce contine treponeme. De obicei este o leziune singulara dar pot aparea mai
multe lez care se succed in ev. Dimensiuni cativa mm>3cm. Se ins de adenopatie reg unilat (rar bilat) ce apre la 1
sapt dupa sancru si persista dupa disparitia lez.Fara tratament dis pare 3-6 sapt, lasa cicatrice greu decelabila.
Diagnostic pozitiv => #anamnez #aspect clinic #t. bacteriologice #t. serologice
14

Bacteriologic=> #ex microscopic pe fond negru din serozitatea obtinuta (primele 2-3 sapt) #coloratie
imunoflluorescenta thnica directa.
Serologic=> #VDRL #FTP-Abs #TPHA
Diagnostic diferential> #ulc traumatice #afte #lez TBC #carcinom epidermoid

Sifilis secundar(fig #5 #5 #6). Leziunile apar la 4-10 sapt. Manifestarile generale preced sau insotesc

leziunile cutaneo-mucoase=> #limfadenopatie dureroasa #cefalee #febra #pierdere greutate #dureri musculoscheletale #hiperleucocitoza, anemie hipocroma, crstere VSH.
Leziunile cutanate sunt generalizate superficiale si rezolutive => ras macular care devine papulo-scuamos.
Manifestari orale. Apar la 1/3 din pacienti, evolueaza 3-12 sapt si nu lasa cicatrice. Initial apar rozeolele
sifilitice- eruptie maculara, rosu inchis situata posterior in cav orala. Ulterior apar placile mucoase leziuni
ovalare opalescente discret reliefate de culoare alb-cenusie cu margine eritematoasa; stratul superficial se
indeparteaza lasand ulceratii putin dureroase ce pot sangera. Foarte contagioase, localizate pe buze limba
mucoasa jugala si palat. Uneori pot sa apara in acest stadiu condiloamele sifilitice.
Ex de laborator: #teste serologice pozitive#ex microscopic pe fond negru #imunofluorescenta
Diagnostic diferential> #mononucleoza infectioasa #eruptie medicamentoasa (erozive)
sifilide papuloase. leziuni caracteristice ale sifilisului secundar. Se intalnesc frecvent pe tegument dar si pe
mucoasa orala (comisural, mucoasa jugala si limba) sunt insotite de adenopatie regionala bilaterala. Diagnostic
diferential: cheilita angulara

15

sifilide vegetante. leziuni multiple, exofitice, inodore care apar foarte rar la nivel oral ( palat si comisuri); leziunile
se pot ulcera devenind contagioase

Sifilisul tardiv (tertiar)(fig #7 #7 #7 #8 #9). Perioda de latenta- 3-10 ani, chiar 30. Apare la 1/3
pacienti cu sifilis ce nu au urmat tratament.
Se caracterizeaza: #manifestari neurologice (meningite, paralizie generalizata, ataxie locomotorie),
#cardiovasculare (anevism al aortei ascendente si insuficienta cardiaca), #cutaneomucoase (goma si tubercul
sifilitic), #leziuni osoase.
Manifestari orale: 1goma, 2glosita atrofica, 3glosita scleroasa.
Goma leziune inflamatorie granulomatoasa circumscrisa intre 1-10 cm cu debut subcutanat sau submucos. 4
stadii: 1.cruditate, 2.ramolire, 3.ulcerare, 4.cicatrizare. Sediu de predilectie- palatul dur(antrenand comunicari
oro-sinusale) urmat de valul palatin.
Glosita atrofica consecinta unei vascularite ce evolueaza spre endarterita obliteranta; determina atrofia
mucoasei cat si a musculaturii limbii, suprafata dorsala a limbii neteda si atrofica, predispusa la leucoplazii sau
carcinoame.
Glosita scleroasa deformatia limbii dupa cicatrizarea unei gome. Aspect lobulat cu santuri profunde si
neregulate.

16

Sifilisul congenital(fig #10). Copii nascuti de o mama infectata in timpul sarcinii (transmiterea
treponemelor transplacentara). Spirochetemia poate determina avort spontan sau poate produce leziuni

inflamatorii si disctructive in diverse organe in timpul dezvoltarii fatului.

Forma precoce (neonatala, <2ani): interesari viscerale grave
(splenomegalie, hepatita congestiva, nefrita edematoasa, pneumonie
fatala). Manifestari cutaeomucase: #pemfigus palmo-plantar, #sifilide
papuloase, eritemato-papuloase ano-genitale si faciale. Patognomonic
la niveul fetei: ragade (cicatricile radiale ale lui Parrot). Alimentatia este
dificila.
Forma tardiva (>2ani, 6-15 ani): #palato-gival, #nas in sea, #bosa
frontala, #triada Hutchinson (1-cheratita intersttiala, 2-surditate
labirintica, 3-displazii sau hipoplazii dentare). Incisivi centrali
superiori permanenti de forma conica, marginea incizala cu aspect semilunar, orientarea pe arcada
anormala, axul longitudinal fiind convergent spre marginea libera. Molarii Moon prezinta cuspizi
supranumerari, confera suprafetei ocluzale aspect muriform. Diagnostic pozitiv: #ex clinic, #teste serologice.
17

Gonoreea. Afectiune venerica det de o bacterie gram negativa. Se transmite de obicei pe cale sexuala.
Perioada de incubatie scurta 2,5 zile. Leziunile intereseaza in mod special regiune genitala, faringiana si rar
cavitatea orala (contact oro-genital).
Faringita gonococica: eritem si tumefiere asociata cu mici bule sau pustule localizate pe amigale sau pe lueta,
senzatia de gat dureros. Adenopatie s-m, l-c. Manifestarile stomatitei gonococice apar rar si nu sunt specifice.
Diagnostic: #ex microscopic, #izolarea pe medii de cultura, #imunofluorescenta. Diagnostic diferential; #ulceraitii
herpetice, #pemfigus, #eruptii medicamentoase.
Tratament: Ceftriaxon, Doxicilina
TUBERCULOZA(fig #11). Este determinata de un bacil aerob Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch) cu localizare
la nivel pulmonar, transmiterea bolii se face prin aerosoli. Forma primara este asimtomatica iar bacilul poate ramane in
stare latenta o perioada lunga; in majoritatea cazurilor, leziunile pulmonare se vindeca prin fibroza si calcificare. Rar se
pot complica cu formarea de pleurezii sau pericardite.
Bacilul poate fi reactivat mai tarziu cu producerea tuberculozei secundare sau sistemice care are ca semne : febra,
stare de rau general, anorexie, pierdere in greutate, transpiratii nocturne, tuse productiva, hemoptizie, durere toracica,
dispnee. Bacilii pot disemina din leziunea granulomatoasa (tuberculoza miliara) interesand ficatul, rinichii, corpii
vertebrali, tractul digestiv si meningele
manifestari orale: sunt foarte rare; pacientul poate prezenta o ulceratie putin profunda, cu margini subtiri, decolate, cu
suprafata rosie, violacee, dureroasa la atingere, cu localizari posibile pe gingie, santuri vestibulare, zonele de mucoasa
inflamata adiacenta dintilor, leziuni postextractionale.
adenopatie : unica sau multipla, submandibulara, care apare la inceput; initiali sunt mobili si nedurerosi apoi se fixeaza,
se ramolesc si fistulizeaza la tegument; supureaza cateva luni apoi se vindeca cu cicatrice cheloida
diagnostic : pe baza datelor clinice, biopsie si punctie ; intradermoreactia la tuberculina devine pozitiva dupa 20
zile de la evolutia bolii
tratament. local asanarea cavitatii; daca ganglionii sunt inflamati se face incizie si drenarea colectiei purulente
general : se dau antiinflamatorii, analgetice si tuberculostatice
In tuberculoza secundara manifestarile orale sunt : ulceratia, goma, lupusul tuberculos
ulceratia : - este localizata pe fata dorsala a limbii, palat, mucoasa jugala, gingie si buze, are diametrul intre 1-5 cm,
margini neregulate, decolate, suprafata mamelonata, cu aspect granular, acoperita de depozite galbui; la periferie exista
niste noduli de culoare galbena granulatiile Trelat, leziunea este dureroasa spontan si la palpare.
examene complementare #examen histopatologic evidentiaza infalamatia granulomatoasa cu histiocite, limfocite,
celule gigante multinucleate si zona centrala de necroza cazeoasa; pentru identificarea microorganismelor se face
coloratie Ziehl-Neelsen #intradermoreactia (I.D.R) #inoculare pe medii de cultura #radiografie pulmonara pentru a
evidentia eventualele leziuni pulmonare
Diagnostic diferential #leziuni de sifilis primar #carcinom epidermoid #aftele gigante #ulceratii traumatice
#infectii fungice profunde
Tratament: #general: medicamente tuberculostatice #local: igienizarea cavitatii bucale, medicamente
antiinflamatorii analgetice
b. Goma tuberculoasa. se gaseste pe limba in anterioara.
Are 4 stadii : 1cruditate 2ramolire 3ulcerare 4cicatrizare
In faza de cruditate poate fi superficiala sau profunda cu aspect tumoral, se exteriorizeaza pe fata dorsala a limbii; dupa
ramolire se ulcereaza si evacueaza continutul purulent galben-verzui; contine o cantitate mare de bacili Koch
tratament : #in faza de cruditate se face extirpare si sutura #in faza de abces se face incizie si drenaj +
medicamente tuberculostatice
18

c. Lupus tuberculos. Apare dupa lupusul foselor nazale sau al fetei; se propaga prin contiguitate sau pe cale limfatica.
localizari : val palatin, gingie superioara si buza inferioara
clinic : leziune elementara care arata ca un tubercul mic (1-2 mm), sub mucoasa, moale; la vitropresiune se face
galben.
d.Placard lupic. Este format dintr-o multime de tuberculi mici, pe mucoasa congestionata, tuberculii se ramolesc, se
evacueaza, se formeaza o ulceratie cu margini ingrosate si suprafata granulara. Leziunile se vindeca cu cicatrici
cheloide, retractile. Tratament : pentru infectia bacilara.
ACTINOMICOZA(fig #12). Este determinata de o bacterie filamentoasa anaeroba gram pozitiva; actinomicetele sunt

saprofite localizate in criptele amigdaliene, placa dentara, leziuni carioase, tartru, sulcus gingival, pungi parodontale
Actinomicoza se poate manifesta frecvent in :
regunea cervico-faciala(>50% din cazuri),
abdominala, toracica, cutanata, genitala.
Patrund in partile moi cervico-faciale prin
intermediul unor carii penetrante, pungi
gingivale sau solutii de continuitate osteomucoasa. Initial produc supuratii
necaracteristice.
Simptome: debut : tumefactie nodulara putin
dureroasa, cu evolutie lenta, care se ramoleste
in
centru fistulizand spontan sau poate apare sub
forma unei supuratii perimaxilare acute care
dupa fistulizare spontana sau tratament
chirurgical (inclusiv indepartarea factorului
cauzal) continua sa evolueze cronic.
in perioada de stare : tumefiere dura, lemnoasa, pe care apar abcese mici; tegumentele au culoare violacee, se
subtiaza, abcesele se deschid spontan ramanand fistule astfel incat pielea capata aspect de stropitoare; secretia
este seroasa si contine grunji alb-galbui asemanatori polenului(nu e patognomonic, similar botriomicoza).
in stadiul avansat : pe baza de tesut indurat apa fistule si cicatrici si abcese in diferite stadii.
starea generala nu este afectata
diagnostic pozitiv: pe baza datelor clinice si de laborator. Este suspectata orice fistula perimaxilara ce nu poate fi
atribuita unei cauze precise sau orice supuratie ce evolueaza subacut dupa tratament.
19

examen histopatologic: la exam. microscopic se observa nodulul actinomicetic format din 3 zone :1 zona centrala: cu
puroi in care se gasesc grunji liberi sau fixati intr-o retea de filamente in forma de stea 2 stratul celulelor de tip epiteloid
plasmatic 3 strat periferic format din mononucleate care se fibrozeaza
cultura actinomicetelor si tehnica imunofluorescentei pentru identificarea speciei
diagnosticul diferential : #afectiuni inflamatorii perimaxilare #osteite si osteomielite fistulizate #infectii specifice
(t.b.c) #tumori suprainfectate ale partilor moi
evolutie si complicatii. Se poate vindeca in 2-3 saptamani, pana la 2 luni, in formele grave fara tratament poate evolua
10-20 ani si extindere la fosa temporala, meninge, coloana cervicala cu invadarea mediastinului.
tratament. Antibioterapie cu tratament chirurgical, incizia si drenajul abceselor colectate, indepartarea factorului
cauzal; doze mari de Penicilina G i.m sau i.v 4-6 saptamani, urmata de administrarea fractionata de Penicilina V (24g/zi). In caz de alergie se administreaza Tetraciclina 2 saptamani. Se adauga Metronidazol daca exista si bacterii
anaerobe.
NOMA(fig #13) Se mai numeste cancrum oris sau stomatita gangrenoasa (stomatita necrozanta)
Este o afectiune oportunista, cu evolutie rapida.
Agenti cauzali : Fusobacterium, Spirocheta
Borrelia.
Factori favorizanti : malnutritia, deshidratarea,
maladii infectioase recente (infectii herpes
simplex, varicela, scarlatina, t.b.c), leucemie,
SIDA si igiena orala defectuoasa. Apare
frecvent la copii intre 2-10 ani, in tarile slab
dezvoltate.
Clinic, afectiunea poate debuta sub forma unei
gingivite acute ulcero-necrotica care se extinde
vestibular si/sau lingual interesand tesuturile
adiacente. Ulceratiile gangrenoase prezinta
sfaceluri si acoperite de depozite fibrinoide albcenusii; denudarea si invadarea maxilarelor si mandibulei determina necrozare si sechestrare. Febra, hipersalivatie,
fetiditate si halena insotesc celelalte manifestari.
tratament si prognostic : fara tratament mortalitatea poate fi ridicata. #se inlatura factorii favorizanti, rechilibrare
dietetica, hidratare, antibioterapie (Penicilina si Metronidazol) local se poate face debridarea tesutului necrotic
si reconstructia plastica dupa 1 an.
AFECTIUNI ASOCIATE CU DISFUNCTII IMUNOLOGICE
Ulceratii aftoase recidivnte. Aftele recidivante sunt intalnite frecvent la femei si adultii tineri, cauzele exacte sunt
necunoscute dar exista factori care pot determina aparitia acestora.
factori favorizanti: #predispozitie genetica #infectii virale sau bacteriene #factori nutritionali (lipsa de fier, vitamina B
12, acid folic) #afectiuni gastrointestinale #traumatisme minore #tulburari endocrine #stresul emotional #alergiile
alimentare (nuci, alune, ciocolata, gluten, miere) => in mare 1 imunodeficientei primare 2scaderea rezistentei
barierei mucozale 3 cresterea expunerii la antigene.
3forme : 1 afte banale (minore) 2 afte gigante (majore) 3 ulceratii aftoase herpetiforme (aftoza miliara)

Aftele minore(fig #14). Sunt foarte frecvente ; apar sub forma unor leziuni mici pe mucoasa necheratinizata la
persoane intre 20-30 ani.
20

Aparitia aftelor este precedata cu 24-48 ore de senzatie de arsura, parestezie si hiperestezie locala, leziunile se
dezvolta dintr-o macula eritematoasa.
Clinic : - ulceratii ovale sau rotunde <1cm (3-10mm), foarte dureroase, acoperite de o pseudomembrana albgalbui de tesut necrotic, bine delimitate, inconjurate de un halou eritematos. Nu sunt precedate de o faza
veziculara
- leziunile pot fi unice sau multiple ( max 5-6), nu afecteaza starea generala se vindeca spontan, progresiv fara
cicatrici ( 7-14 zile); recidiveaza la 1-5 luni
- adenopatie regionala ( submandibulara sau laterocervicala)
- localizari frecvente: mucoasa labio-jugala, limba(margini si fata ventrala), vestibul bucal, rar pe palat si gingie
diagnostic pozitiv : pe semne clinice
diagnostic diferential: #stomatita herpetica primara #maladia mana-picior-gura #sancrul sifilitic #eritemul
polimorf.
zTratament. Nici un medicament nu vindeca complet maladia; se incearca reducerea durerii, prevenirea
infectiei si a recidivelor, scurtarea evolutiei. Se folosesc #antiinflamatorii: aplicatii locale(creme, geluri) cu
steroizi pe baza de triamcinolon (ORACORT, KENALOG, VOLON), scurteaza durata de evolutie si scade durerea
#hidrocortizon acetat (ORABASE) #antiseptice orale - clatiri orale cu solutii de gluconat de
clorhexidina(CORSODYL) si violet de gentiana #solutie de acid salicilic 4-5 /zi 250-500mg la 1 /2 pahar apa
#dexametazona sol 05mg la 5ml in apele de gura #antibiotice : clorhidrat de tetraciclina(ACHROMICYN V) cu
care se clateste cavitatea de 4x/zi sau capsule de tetraciclina 250mg dizolvate in apa #se poate folosi si Benadryl
ce contine #igiena orala riguroasa, se evita alimentele condimentate, acide sau iritante si alimente alergogene.

21

Aftele gigant (maladia lui Sutton)(fig #15). Forma severa a ulceratiilor aftoase caracterizata de ulceratii
intinse distructive care persista si recidiveaza frecvent. Etiologice necunoscuta; boala se manifesta la copii si
adultii tineri.
semne clinice - ulceratii mari, asimetrice, unilaterale, cu diametrul intre 1-5 cm, centru necrotic, iar la periferie
exista o zona de congestie, nu sangereaza, in general unice dar pot coexista, extrem de dureroase, profunde,
crateriforme cu fundul granular, neregulat.
Dau adenopatii, au localizari frecvente pe mucoasa labiala si jugala, valul palatin si piierii amigdalieni, limba, rar
gingia fixa.
Pacientul prezinta disfagie , disfonie dar nu altereaza starea generala
Ulceratiile persista intre 3-6 saptamani iar vindecarea se face cu cicatrizare determinand functie de localizare:
#amputarea luetei #mutilarea valului #retractia buzei (microstomie) #limitarea deschiderii cavitatii bucale.
Interesarea periostului poate determina debudarea osului, recidiveaza frecvent (1-3 luni) devenind exasperante.
diagnostic pozitiv: se face pe semnele clinice, prezenta cicatricilor pentru a exclude malignitatea
diagnostic diferential : #ulceratii traumatice #sancrul sifilitic #placile mucoase din sifilisul secundar
#ulceratii din neutropenie ciclica, agranulocitoza, intoleranta la gluten #carcinoame
tratament: local- presupune administrarea de substante cu actiune antalgica, antiimflamatorie, antiseptica si
cicatrizanta. #steroizi cu aplicare topica cu actiune mai puternica (unguente pe baza de fluocinoid - LIDEX)
#pentru combaterea infectiilor se administreaza Bacitracina sau Rodogyl (spiramicina + metronidazol).
In formele severe se fac injectii locale cu #steroizi intralezional ( triamcinolon sau hidrocortizon 0,1-0,5 ml la
baza leziunii) #corticoizi pe cale generala in doze mici ( Prednison 10-20 mg/5-10 zile)
general : vizeaza leziunile mari situate in zone greu accesibile terapiei topice. Trat chirurgical scurteaza
vindecarea dar nu previne recidivele.

Ulceratiile aftoase herpetiforme (aftoza miliara sau stomatita herpetiforma)(fig #16). Forma clinica cu
cele mai multe leziuni si cu cele mai frecvente recidive, prezinta similitudini clinice cu infectiile herpetice

primare. Apar de obicei dupa 20 de ani. Ulceratii numeroase (10-100) mici, cu diametru intre 1-3mm,
superficiale, care se pot uni in leziuni mari, cu contur neregulat.
Leziunile sunt foarte dureroase, antreneaza tulburari alimentare si se localizeaza predilect pe fata ventrala a
limbii, mucoasa jugala si planseu, in special pe mucoasa nekeratinizata ,evolueaza 1-2 saptamani si se vindeca
fara cicatrici.
diagnostic diferential #gingivostomatita herpetica primara #angina herpetica #eritem polimorf #maladia
Behcet
22

tratament simtomatic. Se administreaza doze mici de corticoizi 7 zile, 15-40mg/zi; se face pauza de 1
saptamana si se reia tratamentul cu de doza. Ulceratiile recidivante raspund bine la suspensie de tetraciclina.
SINDROMUL BEHCET. este o maladie cronica,
inflamatorie, de cauza incerta si prognostic sever
caracterizata de ulceratii de tip aftoid ale mucoaselor
orale, organelor genitale si pielii, la care se asociaza
manifestari oculare, articulare, vasculare, neurologice
si gastrointestinale.
Afecteaza barbatii intre 20-30 ani, boala debuteaza prin
febra, astenie, anorexie, scadere in greutate dupa care
apar leziuni clasificate in 2 categorii:
1 majore #ulceratii orale recidivante (apr100%)
#leziuni oculare #ulceratii genitale #leziuni
cutanate
2 minore #artrite #enterocolita #epididimite #tromboflebita recidivanta #atingeri ale SNC ( hipertensiune
intercraniana benigne, scleroza multipla)
diagnostic. se pune pe 2 semne majore +/- manifestari minore.
ulceratiile orale sunt primele semne ale maladiei, leziunile au dimensiuni intre 2-10 mm si au baza centrala
necrotica galbuie sunt superficiale sau profunde, ovale, acoperite cu exudat sero-fibrinos, cu margini intens
colorate in rosu, bine delimitate si dureroase, se localizeaza pe buze, gingie, mucoasa jugala, limba evolueaza 1-2
saptamani si se vindeca fara cicatrici, dar recidiveaza frecvent
ulceratii genitale : apar la 60-80% din cazuri; sunt rotunde, bine delimitate, localizate pe scrot, gland, labiile mari
sau pliuri genito-crurale
leziuni oculare : apar la 30-40% din cazuri ; pacientul poate prezenta conjunctivita, uveita, hipopio,
vasculita retiniana sau chiar pierderea vederii.
leziuni cutanate : macule, papule, foliculite, pustule, ulceratii, eritem nodos, rar leziuni necrotice.
diagnostic pozitiv #prin anamneza si semne clinice #nu au semne patognomonice examenele serologice indica
inflamatia nespecifica ( leucocitoza, VSH crescut, creste proteina C reactiva) #exam. histopatologic : evidentiaza
edemul si infiltratul #caracteristica =>patergia(80%cazuri) hipersensibilizarea pielii la intepatura cu acul, cu
producerea unei reactii eritemo-papuloase, urmata de formarea unei pustule sterile.
diagnostic diferential #afte recidivante #sindromul Reiter #sindromul Stevens-Johnson #pemfigus
evolutie si diagnostic : poate recidiva intre 2-10 ani, iar vindecarea se poate produce dupa 5-20 ani
tratamentul este simtomatic si empiric. Se face terapie steroida topica sau sistemica, analgetice,
antiinflamatorii nesteroidale. In formele grave se administreaza corticoizi pe cale generala si medicatie
imunosupresiva
SINDROMUL REITER. boala de cauza necunoscuta care afecteaza barbatii intre 20-30 ani
semne clinice #uretrita non-gonococica #conjunctivita sau uveita #artrita #leziuni cutaneo-mucoase.
diagnosticul de sindrom Reiter se pune daca exista : uretrita, conjunctivita sau uveita si artrita
artrita asimetrica : este unul dintre semnele principale #leziuni genitale: se manifesta sub forma de uretrita
purulenta sau balanita #conjunctivita si iridociclita acuta : apare in 20-30% din cazuri
leziuni orale: eritem difuz sau eroziuni superficiale putin dureroase, asemanatoare cu aftele, sunt localizate pe
mucoasa jugala, gingie, palat, buze si limba, leziunile orale sunt sub forma de placi de culoare rosu inchis discret
proeminente, indolore de la cativa mm la cativa cm in diamtru, inconjurate de o linie inelara albicioasa. Limba este
geografica
23

leziuni cutanate: macule, papule sau pustule pe palme si plante cu aspect psoriaziform; mai tarziu apar crustele
cheratozice, se pot asocia si : tulburari cardiovasculare, neurologice, psihice sau amiloidoza
diagnostic pozitiv : se pune pe triada: artrita, uretrita si conjunctivita
diagnostic diferential #eritemul polimorf #sindromul Behcet #sindromul Steven-Johnson #limba geografica
evolutie si prognostic : boala poate dura saptamani sau luni; exista recidive
tratament : nespecific si simtomatic: aspirina, tetraciclina, indometacin
LUPUSUL ERITEMATOS. este o colagenoza de natura autoimuna cu forme clinice variate, ce includ
manifestarri cutaneo-mucoase.
3 forme: 1 acut ( lupus eritematos sistemic, cea mai grava forma) 2 subacut ( lupus eritematos cutanat )
3 cronic ( lupus eritematos discoid)
etiopatogenie - proces autoimun umoral si celular

Lupus eritematos discoid(fig #17). poate apare la orice varsta dar in special la femeile in jurul varstei de
40 ani.
leziuni cutanate - pete si papule de culoare violacee, cu descuamare si hipercheratoza foliculara, apar pe zonele
expuse la soare, sunt bine delimitate si evolueaza spre cicatrizare cu atrofie si telangiectazii pe fata si craniu si
mai ales la nivelul regiunii nazale formeaza aspectul caracteristic de aripi de fluture. Rasul cutanat poate
persista luni sau ani.
mucoasa orala - localizari pe mucoasa jugala, buza inferioara, fibromucoasa gingivala, limba
Leziunea orala tipica este caracterizata printr-o zona centrala atrofica, rosie bine delimitata, marginita
net la periferie de o zona mai proeminenta cu striuri albicioase dispuse sub forma de raze; pe toata
suprafata leziunii se pot intalni papule cheratozice. In alte situatii leziunile pot fi sub forma de ulceratii, placi
albe cu aspect leucoplaziform sau eroziuni ce evolueaza spre cicatrici atrofice. Aspectul leziunilor orale nu este
patognomonic, diagnosticul se pune in prezenta leziunilor cutanate.
examene complementare #testul de imunofluorescenta directa : indica prezenta unor depozite granulare sau
lineare de imunoglobuline (G, M, A), complement C si fibrinogen #exam histopatologic : paracheratoza sau
hipercheratoza, degenerescenta hidropica a stratului bazal, atrofia retelei papilare, infiltrat cu limfocite; infiltratul
este dispus perivascular in corionul profund
diagnostic diferential #lichenul plan #leucoplazia #eritroplazia #sifilis #pemfigus vulgar #pemfigoid
cicatricial
tratament, leziunile orale sunt tratate cu steroizi locali; daca sunt extinse se folosesc corticosteroizi pe cale
generala sau antipaludice

24

lupus eritematos cutanat (subacut). Leziunile cutanate sunt asemanatoare cu cele de la lupusul eritematos
discoid, semnele generale sunt mai usoare si se manifesta prin suferinta musculo-scheletala . Serologic se
descopera anticorpi anticitoplasmatici.

Lupus eritematos sistemic (diseminat). este forma cea mai grava a maladiei(mai des la femeile intre 15-35
ani); se manifesta prin: #leziuni cutaneo-mucoase #cardio-vasculare #pulmonare #renale si articulare
#neurologice
semne generale: febra, astenie, scadere in greutate, dureri articulare, adenopatie, hematomegalie, splenomegalie
si tulburari hematologice.
leziunile cutanate se manifesta sub forma de ras eritematos cu aspect de aripi de fluture si rar forma discoidala.
manifestari orale : eroziuni intinse si dureroase, ulceratii inconjurate de o zona eritematoasa sau
albicioasa asociata cu petesii, edem si macule hemoragice; localizari : palat, buze, mucoasa jugala
examene complementare #teste serologice : se face testul anticorpilor antinucleari (ANA) si testul celulelor
lupice #exam histopatologic : aceleasi semne ca la lupusul duscoid doar ca infiltratul este mai difuz, mai putin
evident #imunofluorescenta directa : depozite liniare sau granulare de Ig (M, G, A) si depozite de fibrinogen
#hemoleucograma : anemie, leucopenie, trombocitopenie si VSH crescut
diagnostic diferential #pemfigoid cicatricial #pemfigus vulgar #lichenul plan eroziv #pemfigoid bulos
#eritem polimorf.
tratament. Se administreaza steroizi pe cale generala, antiinflamatorii nesteroide, imunosupresoare si
plasmafereza.
REACTII ALERGICE. Alergia este o reactie de hipersensibilitate a organismului fata de una sau mai multe
substante straine, dobandita prin expunerea repetata la acelasi alergen.
exista 5 tipuri de reactii alergice :
tip I hipersensibilitate imediata ( anafilactic) mediata de Ig E
tip II reactii citotoxic-citolitic
tip III- reactii prin complexe imune
tip IV- hiersensibilitate mediata celular sau tardiva
tip V hipersensibilitate stimulativa
Cele mai importante sunt reactiile de tip I : socul anafilactic, urticaria, edemul angioneurotic, stomatitele alergice.

25

SOCUL ANAFILACTIC. Se produce la cateva minute dupa reintroducerea in organism a unui antigen(de
obicei prin injectie). Se caracterizeaza prin colaps cardiovascular insotit de agitatie si anxietate, dupa care
apar parestezii in jurul gurii si la nivelul extremitatilor, vertij, obnubilare, pierderea cunostintei, manifestari
respiratorii (insuficienta respiratorie acuta), manifestari digestive (dureri abdominale, greturi, varsaturi,
diaree).
La nivelul tegumentului se observa eruptii cu sau fara prurit, iar la nivelul buzelor, limbii si planseului bucal poate fi
prezent angioedemul acut
ANGIOEDEMUL ACUT (EDEMUL QUINCKE). Este o manifestare alergica caracterizata prin dezvoltarea rapida a
unei tumefieri edematoase la nivelul capului si gatului, fara semne inflamatorii, este localizata, imprecis delimitat si
nu modifica culoarea tegumentelor.
Localizari : pleoape, buze, mucoasa linguala, valul palatin, laringele. Daca edemul se manifesta la nivelul glotei
exista riscul de asfixie acuta
Cauze: #ereditare #alimente (lapte, oua, nuca, faina, alune) #medicamente (penicilina, aspirina, streptomicina,
anestezice)
Pentru confirmarea diagnosticului se fac: #testul epicutanat #testul scarificarii #testul intradermic #testul
Praesnitz-Kustner
Tratament:
injectarea sublingual de adrenalina 0,5 mg adulti, 0,3 mg copii cu repetare la 1-3 min
injectare intravenos lent 0,5 mg adrenalina 1 in dilutie solutie izotona 10ml
in hipoxie : O2 pe cateter nazal sau intubare orotraheala, traheostomie
adjuvante : antihistaminice de sinteza ( romergan, nilfan, feniramin) #corticosteroizi #vitamina C
#preparate de Ca #bicarbonat de Na.
STOMATITELE ALERGICE. Apar ca urmare a combinarii materialelor stomatologice cu proteinele tisulare
cu care vin in contact. La nivelul mucoasei orale se manifesta 4 forme de reactii alergice
Stomatitele anafilactice (sistemice).Se manifesta prin urticarie, eruptie veziculo-ulceroasa asociate cu
manifestari generale care merg pana la soc anafilactic.
Cauze : alimente, medicamente
Cele mai importante stomatite sunt cele veziculo buloase din sindromul Steven-Johnson sau sindromul Lyell; ele
apar ca raspuns la tratamente medicamentoase cu antibiotice, sulfamide, barbiturice.
Leziunile apar in 24-48 ore pana la 35 zile, debut brusc cu frison, febra convulsii, stare generala alterata, insotita
de eruptie buloasa cutaneo-mucoasa; bulele se spar cu formarea de ulceratii acoperite de depozit fibrinos.
tratament : local : #solutii alcalinizante cu corticoizi in aplicatii topice #clorhexidina 0,2 % #solutie
vascoasa de xilina 2 %.
general : # antibiotice eritromicina #corticoterapie in perfuzii #reechilibrare hidroelectrolitica
In forme foarte grave se ajunge la exitus(50%cazuri).
Stomatita de contact(fig #18). Cele mai frecvente reactii alergice de hipersensibilitate intarziata care apar dupa
un contact indelungat si repetat cu materialele stomatologice sau alti alergeni.

26

Elemente capabile sa declanseze: antibiotice, metale,

compusi fenolici, antiseptice, solutii astringente,
agenti terapeutici din cat flavonelor (rezorcina, chinina,
arsenicul), materiale de amprenta, acrilat, alimente
(carne, peste).
leziuni orale variaza de la eritem la vezicule si ulceratii,
printre leziunile alergice se numara si gingivite alergice
(gingivita plasmocitara) care se manifesta prin leziuni ale
gingiei atasate si marginale care se termina brusc la
nivelul jonctiunii muco-gingivale.
diagnostic pozitiv : anamneza, biopsie, teste alergice
de tip pata ( se aplica pe gingie sau in santul
vestibular alergenul, iar in 5 ore pot apare reactii
eritematoase )
tratament
#eliminarea
factorului
alergenic
#vindecarea se produce in 1-2 saptamani #se pot
administra corticosteroizi topic sau sistemic

LEZIUNI ALBE
Clasificare:
1 Afectiuni ereditare: #Nevul alb spongios (maladia
Cannon) #Diskeratoza intraepiteliala benigna ereditara
(maladia Witkop) Diskeratoza foliculara (maladia Darier-White) 2 Leziuni reactive: #Hiperkeratoza frictionala
#Stomatita nicotinica #cheilita solara 3 Alte leziuni albe: #Leucoplazia idiopatica #Limba paroasa #Limba
geografica #Lichenul plan 4 leziuni neepiteliale #Candidozele #Fibroza submucoasa
NEVUL ALB SPONGIOS (Maladia Cannon)(fig #1). Este o afectiune cu transmitere autosomal dominanta, rara
fara predilectie rasiala sau de sex. Apare la nastere sau n copilirie creste progresiv pna aproape de decada
a 2-a, dup care rmne stabila si persista toata viata. Intereseaza doar mucoasele. Leziunlle sunt
asimptomatice, albe, cu suprafata plicaturata aspect spongios. Intraoral, leziunile sunt distribuite ntr-o
maniera simetrica flind cel mai adesea, localizate pe mucoasa jugala. Nu dispar la tractiunea obrazului.
alte localizari: #de-a lungul marginilor laterale ale limbii #versantul mucozal al buzelor #mucoasa alveolara
#planseului oral.
Dimensiunile leziunilor variaz de la individ la individ de la o perioad de timp la alta. Leziuni similare pot fi
ntlnite la nivelul mucoasei nazale, esofagului, laringelui, vaginului rectului.
Examenul histopatologic evidentiaza o ngrosare importanta a epiteliului cu parakeratoza, acantoza si
spongioza marcatna. Lamina propria si submucoasa nu prezint modificari.
Diagnostic pozitiv. Pe baza anamnezei, examenului clinic si histologic.
Diagnosticul diferential: #leucoedem #diskeratoza epiteliala benigni ereditara #lichenul plan hipertrofic
(sub forma de placa) #leucoplazia #keratozele frictionale (traumatice).

27

Nu necesita tratament, leziunile sunt asimptomatice si benigne.

STOMATITA NICOTINICA(fig #2). Afectiune reactionala a mucoasei boltii palatine determinata de actiunea
prelungita si iritanta a caldurii substantelor chimice rezultate din arderea tutunului. Este ntalnita la marii furnatori
de pipa sau trabuc, dar apare si la cei cu obiceiul fumatului invers", mai putin la fumatorii de tigarete. Apare, n
special, la persoane de vrsta medie, la batrani, mai frecvent la brbati. Nu apare la purttorii de proteze totale.
Clinic, n stadiile precoce, apare un eritem difuz al mucoasei palatului dur. Ulterior, prin hiperkeratinizarea
epiteliului, aspectul se modifica mucoasa se ngroasa capata o tenta alb-gri sau alb-cenusie. Pe suprafata
leziunii exista mici puncte rosii cu un diametru de 1-5 mm, reprezentnd orificiile dilatate inflamate ale
canalelor glandelor salivare accesorii. Prin cronicizarea afectiunii, pot aparea santuri (sau fisuri) care se
ntrepatrund, realizand un aspect pavimentos.
Exarnenul histopatologic evidentiaza o ngrosare a epiteliuIui prin cresterea semnificativ a stratului de
ortokeratina nsotita de acantoliza moderat, dar si atipii celulare. Glandele salivare minore din zona respectiv
prezinta modificari: metaplazie scuamoas a canalelor excretorii, un proces inflamator cronic la nivelul tesutului
salivar.
Deoarece transformirile maligne au fost ntlnite rareori, stomatita nicotinica nu este considerati o leziune
precanceroasa. Ori de cte ori caracteristicile clinice sunt extrem de sugestive pentru stabilirea diagnosticului,
biopsia nu se impune.
Fiind o leziune reactiva, cu etiologie precisa suprimarea fumatului antreneaza disparitia acesteia.
CHEILITA SOLARA (cheilita actinica)(fig #2). Leziune premaligna ce apare n special la buza inferioara,
determinata de actiunea prelungita, excesiva a radiatiilor solare. Intlnita exclusiv la rasa alba predominant la
brbatii care desooara activitati in aer liber timp ndelungat. Aparc in general dupa de 40 de ani.
Clinic, n stadiile precoce apare o keratinizare usoara ce determina stergerea limitei dintre marginea
vermillonului si pielea adiacenta. Apar zone albe cu margini distincte sau difuze. Progresiv, buza devine ferma,
usor tumefiata, prezentnd pe suprafava sa cruste. Pot aparea zone ulcerate care pot semnifica, fie o pierdere a
elasticitatii, fie o posibil transformare carcinomatoas.
Examenul biopsic este recomandat, deoarece cheilita actinica este considerata o leziune precanceroasa.
Examenul histopatologic poate evidentia modificari displazice ce pot varia de la atipii minore, la carcinoame in
situ.
Diagnostic diferential #cheilita exfoliativa, glandulara, de contact, si granulomatoasa #lupus erit discoid
#carcinoame(spino si bazocelulare)

28

Tratament #preventiv - evitarea expunerii prelungite la soare si aplirarea de protectori pe baza de acid
paraaminobenzoic, oxid de zinc bioxid de titan #curativ n cazurile n care examenul biopsc evidentiaza modificari
displazice minore, se poate utiliza terapia topica cu 5-FIuorouraciI sau acid retinoic. In displazii severe se
indica excizie chirurgicala (vermillonectomie), crioterapie, electrodesicatie si chiuretaj, sau se poate apela la
terapia prin lasser cu C02. Rezultatele cosmetice sunt optime.

Leucoplazia idiopatica. Termen ce indica o pata sau o placa alba ce se gaseste pe mucoasa si care nu
poate fi indepartata prin stergere si nu poate fi incadrata in alte boli
factori favorizanti: #fumatul #alcoolul #iritatii mecanice si chimice #infectii cu candida albicans #anemie prin lipsa
de Fe si sindromul Plummer-Vinson #sifilis (glosita atrofica)
Intalnita frecvent la barbati intre 45-65 ani, variaza considerabil dpdv a dimensiunii, localizarii si aspectului
macroscopic.
localizari: retrocomisural, mucoasa jugala, limba, gingie, palat, buze, planseul bucal.

Suprafata poate fi neteda si omogena, subtire si friabila, cutata, verucoasa, nodulara sau patata; culoarea
poate varia de la alb-translucid la alb-galbui sau cenusiu.
clasificare : 1 leucoplazii omogene 2 leucoplazii neomogene: #eritoplazia #leucoplazia nodulara
#leucoplazia patata(eroziva) #leucoplazia verucoasa.
Sunt asimptomatice, senzatia de usturime apare numai cand exista fisuri,eroziuni sau ulceratii. Poate degenera
malign (4-6% din cazuri), leucoplaziile neomogene sunt cele mai predispuse degenerarii maligne.
diagnostic diferential: #cheratoze frictionale #lupus eritematos cronic #sifilis, orice leziune keratozica
indiferent de etiologie.
29

Tratament. #Eliminare factorilor iritanti local si identificarea factorilor predispozanti #1-2 saptamani se face
terapie antifungica apoi se reevalueaza leziunea si la nevoie se face biopsie prin excizie pentru leziunile mici;
#la leziunile mari neomogene se face excizie numai din zonele eritematoase,ulcerate sau indurate, daca exista
displazie epiteliala se indeparteaza leziunea prin excizie chirurgicala, #se poate administra topic sau sistemic
retinoizi si o dieta suplimentara de beta-caroten (in leziunile fara displazie);

30

31

32

Leucoplazia paroasa-prima data a fost descoperita la homosexualii infectati HIV dar si la pacientii
imunodeprimati si cu transplante de organ, la cei cu HIV este o infectie oportunista determinata de virusul EpsteinBarr; este un element de diagnostic pentru HIV-SIDA.
clinic : pata alba ,de minesiuni variabile ( mm-> cm) cu suprafata neregulata,cutata cu aspect paros; nu se
desprinde prin stergere si nu dispare la tratament cu antifungice; in general este asimptomatica
localizata : marginile laterale ale limbii de cele mai multe ori bilateral; se poate extinde pe fata dorsala si ventrala
a limbii.
diagnostic diferential:#leucoplazia idiopatica #candidoza hiperplazica #cheratoza frictionala #lichenul plan
hipertrofic.
tratament : nu exista tratament specific; Acyclovirul determina remisiuni periodice

Limba paroasa(fig #3). Caracterizata de hipertrofia si elongatia papilelor filiforme cauzata de cresterea
depozitelor de cheratina si scaderea ratei de descuamare a epiteliului.
factori favorizanti: #administrarea timp indelungat de antibiotice cu spectru larg #terapie cu corticosteroizi
si metronidazol #agentii oxidanti din apa de gura( peroxidul de hidrogen) #iradiatii #fumat excesiv #igiena
defectuoasa si infectii cu candida #modificarea ph salivar.
Clinic, incepe in partea posterioara a limbii apoi se extinde spre lateral si anterior; papilele sunt hipertrofiate si
lungi ajungand pana la 10 mm.
#culoarea este alb-galbui pana la maron sau negru in functie de dieta, fumat,igiena si bacterii cromogene
#in general asimptomatica, poate irita mucoasa boltii datorita lungimii papilelor.
exam histopatologic: papilele lungi sunt acoperite cu celule epiteliale nedescuamate, microorganisme si fungi;
cheratinizarea poate merge pana la 1/3 din stratul spinos si poate exista un proces inflamator mediu
diagnostic: pe baza semnelor clinice; nu se face biopsie; se vindeca in cateva saptamani dupa indepartarea
cauzei.
tratament #in forme moderate perioaj viguros sau raclare cu spatula pentru descuamare si reducerea
lungimii papilelor la normal #forme severe aplicatii topice cu agenti cheratolitici ( sol. Alcoolica de podofina
1%, sol alcoolica de acid salicilic, acid tricloracetic) #nistatinul se administreaza cand exista Candida albicans.

Limba geografica. Afectiune inflamatorie benigna determina de decheratinizarea si descumarea papilelor

filiforme. Daca sunt interesate si alte zone, capata aspectul unei stomatite geografice.
cauza: necunoscuta, probabil stres emotional, deficite nutritionale si ereditatea (frecventa la femei)
localizare pe fara dorsala si marginile limbii in 2/3 anterioare; afecteaza numai papilele filiforme, cele
fungiforme raman intacte.
33

Clinic, arii multiple eritematoase, cu contur rotunjit ,marginite de un lizereu alb(repr de papilele filiforme
hiperkeratozice), dimeniunile variaza intre cativa mm-> mai multi cm, aspectul si localizarea se schimba
continuu(12-24h); in general este asimptomatica si poate dura saptamani->luni-> ani.
Diagnostic + : pe baza semnelor clinice
Diag, diferential: #psoriazis #sindrom Reiter #lichenul plan #leucoplazia #candidoze #lupus eritematos
Tratament: daca este asimptomatica nu se face tratament. Daca pacientul acuza senzatii de arsura dureroasa
aplicatii topice de steroizi ce contin agenti antifungici.

Lichenul plan(fig #1 #2 #3 #4). Este o dermatoza cutaneo-mucoasa ce intereseaza toate rasele. Apare
predominant la femei dupa decada a 4-a.
cauze: predispozitie genetica, cauze autoimune, medicamente sau substante chimice.
Caracteristici importante: #frecventa crescuta in populatie #similitudinea clinica cu alte leziuni #durerea din
unele forme clinice #posibilitatea malignizarii #polimorfisul lezional.
O categorie aparte de leziuni lichenoide sunt cele induse medicamentos(antituberculostatice, antibiotice de
sinteza, AINS, betablocante etc.) se remit dupa incetarea tratamentului.
Intereseaza in principal tegumentul insa si manifestarile orale sunt frecvent intalnite.
Leziunea tegumentara elementara este o papula de 2-3 mm de culoare rosu-violet, rotunda sau poligonala,
suprafata neteda sau lucioasa iar in mijloc are o depresiune punctiforma.
Elementele eruptive pot ramane izolate sau se pot conflua cu formarea de placi; la margine se observa elemente
papuloase specifice. Leziunile sunt pruriginoase. Pe suprafata se pot observa linii albe fine striurile lui
Wickham.
localizare : pe suprafetele de flexie ale extremitatilor, trunchiului sau pe organele genitale.
Leziunile orale au mai multe forme:1. lez, reticulare 2. lez,atrofice 3. lez, erozive 4. lez, sub forma de placa 5
lez, buloase 6 lez, pigmentare

Forma reticulara(fig 1). Cea mai frecventa, caracterizata de numeroase striuri sau leziuni keratozice( striurile
Wicham) ce se interpatrund realizand un aspect de retea sau dantela. Se gaseste pe mucoasa jugala simetric
si bilateral, in forma generalizata leziunile sunt si pe limba, gingie,buze. Pacientul poate acuza senzatie de
arsura.

34

Forma atrofica(fig 2). Rezulta prin atrofia epiteliului si apare ca o zona rosie, fara ulceratie; se poate asocia cu
alte forme. Cand este localizata pe gingie are aspectul unei gingivite descuamative si se gaseste simetric
in cele 4 cadrane. Pacientul are senzatie de arsura, usturime sau uscaciune a mucoasei.

Forma eroziva(fig 4). Apare prin necroza epiteliului pe fondul mucoasei atrofice, leziunea fiind acoperita
de o pseudomembrane, iar la periferie mucoasa este eritematoasa cu striuri sau papule cheratozice.
Prezinta localizare frecventa retrocomisural sau in vestibulul bucal inferior in zona molarilor, pacientul are
senzatie de usturime si durere

Forma de placa(fig 3). Se aseamana cu leucoplazia dar are distributie multifocala, suprafata leziunilor
este neteda sau usor rugoasa iar la periferie se gasesc striuri sau papule lichenoide.
Localizare, pe fata dorsala a limbii cu tendinta la extindere in sens centrifug, dar si pe mucoasa jugala.

Forma buloasa. este o forma rara, bula sau vezicula are diametrul de la cativa mm pana la cm, prin spargere
rezulta o zona ulcerata,foarte dureroasa. Localizare: pe mucoasa jugala, in dreptul M3, la periferie se gasesc
striurile cheratozice

Forma pigmentara. Papule pigmentare dispuse intr-o forma reticulata, intercala cu leziuni albe cheratozice;
aspectul se datoreaza unei sinteze mari de melanina.

35

Evolutie lichenului plan oral este lenta, cu perioade de remisiune si exacerbare; in 50% din cazuri se asociaza
cu candidoza.
36

Diagnostic pozitiv pe baza semnelor clinice si a exam histopatologic cand se observa hiperortocheratoza
sau hiperparacheratoza si acantoliza. Riscul de malignizare : 0,4-2,5%.
Diagnostic diferential #lupus eritematos discoid #candidoza #leucoplazie #pemfigoid cicatricial
Tratamentul este topic sau sistemic, leziunile asimptomatice nu au tratament.
In formele erozive se administreaza corticosteroizi ( unguente ,injectii sau pe cale generala), corticosteroizi
amelioreaza starea pacientului dar nu vindeca boala; se administreaza medicatie antifungica pentru a preveni
dezvolatarea candidei. Retinoizi (Etretinat) cu efect anticheratinizant si imunomodulant, rezultate bune s-au
obtinut prin administrare de Cyclosporina cand se observa o prelungire a perioadelor de remisiune.
CANDIDOZELE ORALE. Sunt infectii produse de levuri din genul Candida, cel mai frecvent fiind Candida albicans;

aceasta se gaseste la 50% din populatie la nivelul cavitatii orale, dar si pe tegument;
Factori favorizanti #igiena bucala deficitara #ph acid #xerostomia #iritatii locale cronice prin aparate ortodontice
# mofificarea florei microbiene orale dupa administrari indelungate de antibiotice cu spectru larg #varsta #tulburari
endocrine #malabsorbstie si malnutritie #deficiente imunologice.
Clasificare: 1. candidoza acuta #pseudomembranoasa #atrofica. 2. candidoza cronica #atrofica
#hipertrofica/hiperplazica

Candidoza acuta pseudomembranoasa (muguetul). Este frecventa, apare in deosebi la nou-nascut si

batrani. Clinic este caracterizata de depozite cremoase albe sau alb-galbui, asezate in forma de placi sau
pete mari care se indeparteaza usor lasa in urma o suprafata ulcerata. Pseudomembranele reprezinta un
exudat dens format din colonii aproape pure de Candida, depozite cheratozice, celule inflamatorii, bacterii si
fibrina.
Localizari frecvente pe limba, mucoasa jugala, palat, val, orofaringe. Pacientul acuza senzatie de uscaciune a
cavitatii bucale, arsuri si disfagie.
Diagnostic pozitiv: #aspectul clinic #examenul microscopic: celule levurice si filamente miceliene #cultura:
cand exista mai mult de 10 colonii se pune diagnosticul de candidoza.
Diagnostic diferential: #pete de lapte cazeificat sau resturi alimentare #leziuni asemanatoare determinate
de Escherichia sau Klebsiella #cheratoze determinate de muscarea obrazului #nevului alb spongios.
tratament : #la copii sanatosi se vindeca in 2-3 zile, se fac clatiri orale cu bicarbonat de sodiu 20% si Nistatin
100 000 u/ml suspensie 4x/zi, 10 zile;
#la adulti se poate administra Clotrimazol tablete de 10 mg de 5x/zi, 14 zile dizolvate intraoral sau Nizoral
talbete de 200 mg 1 tableta/zi, 2 saptamani.
37

38

39

Candidoza acuta atrofica (stomatita dupa antibiotice)(fig #5)

Se
caracterizeaza
printr-o
mucoasa
rosie,
congestionata, tumefiata, cu mici zone albe
(pseudomembrane) si limba depapilata, apare la
pacientii care au urmat un tratament indelungat cu
antibiotice cu spectru larg; pacientii prezinta senzatie
de arsura, modificari ale gustului,senzatie de gura
dureroasa.
Antibioticul produce un dezechilibru bacterian prin
distrugerea Lactobacilului si inmultirea Candidei
albicans, obigatoriu se face examen de laborator si se
diferentiaza de reactiile medicamentoase si arsuri
termice ale mucoasei.
tratament: se administreaza agenti antifungici topic
sau sistemic.

Candidoza cronica atrofica (stomatita de proteza)(fig#6). Apare la purtatori vechi de proteze

mobilizabile frecvent pe mucoasa palatina dar si pe rebordul alveolar inferior. Apare datorita presiunii negative ce
se creeaza intre proteza si mucoasa pentru a asigura stabilitatea protezei asociata cu lipsa salivei si anticorpilor
salivari si inmultirea microorganismelor.
Se intalneste la 15-65% dintre purtatorii de proteza si este favorizata de: #igiena defectuoasa, #proteze instabile,
#tulburari de ocluzie, #neindepartarea protezelor in timpul noptii, #alergie la rasinile acrilice din care sunt facute
protezele, #lipsa de vitamina B
Clinic se observa 3 stadii:
1. zone de hiperemie rosii, punctiforme, la nivelul orificiilor glandelor salivare accesorii din bolta palatina
2. eritem difuz al palatului dur si descuamare epiteliala.
3. hiperplazie papilara limitata sau generalizata
stadiul 4 apare foarte rar: noduli de culoare rosie pe bolta palatina.
simptome subiective : durere si senzatie de arsura in perioadele de acutizare, zonele eritematoase vor exista
atata timp se poarta proteza.
diagnostic pozitiv : pe baza testelor clasice si imunofluorescenta
diagnostic diferential: #reactii medicamentoase #arsuri termice #lichen plan eroziv.

40

tratament: se reface proteza, se mentine igiena bucala riguroasa, clatiri cu Clorhexidina, igienizare
protezei, scoaterea protezei in timpul noptii, se face terapia antifungica atat pe mucoasa cat si pe baza protezei
cu nistatin solutie 100 000 u/ml, amfotericina B suspensie 100 mg/ml, Miconazol gel 2%.

Cheilita angulara. Este o afectiune cronica dureroasa localizata la nivelul comisurilor, determinata de Candida
albicans cauzata de reducerea dimensiunii verticale cu accentuarea pliurilor comisurale si acumularea salivei la
nivelul comisurilor cu favorizarea acumularii de fungi, lipsa de fier, acid folic, vitamina B , rar indiabet, SIDA, infectii
cu stafilococi si streptococi.
Clinic se observa zone eritematoase ,fisurate, inconjurate de tegument macerat, acoperit de cruste; rar se
observa mici noduli granulomatosi galben-naroniu si rare sangerari; leziunile sunt bilaterale si determina limitarea
deschiderii gurii.
tratament: se imbunatateste igiena orala, se restabileste dimensiunea verticala corecta a etajului inferior si
terapie cu antifungice si antibiotice: Miconazol unguent 4-6 aplicatii pe zi; tratamentul continua 10 zile dupa
disparitia leziunilor

Glosita rombica mediana (atrofia centrala papilara a limbii). Este o infectie cu Candida in asociere cu
fumatul sau modificarea ph oral, mai frecvent la barbati si rareori la copii.
Clinic initial se observa o pata rosie moale denudata, fara papile filiforme, pe linie mediana a fetei dorsale
a limbii ,anterior de papile circumvalate; in timp leziunea devine granulara, lobulata,indurata.

41

Apare ca o zona bine delimitata de 1-2,5 cm, ovalara sau romboidala, cu margini rotunjite; este
asimptomatica
tratament: in stadii precoce se face tratament antifungic obtinandu-se rezolutie completa, insa in stadiile
avansate este refractara la terapia antifungica; se poate transforma anaplazic.

Leziuni rosii-albastre.
Clasificare: 1.intravasculare focalizate #anomalii de dezvoltare hemangiomul, #neoplazii eritroplazia
2.intravasculare difuze #afectiuni metabolice - hipovitaminoza B, -anemia pernicioasa, -anemia feripriva, #de
etiologie infectioasa scarlatina, -candidoze atrofice, #tulburari imunologice gingivita cu plasmocite, -reactii
medicamentoase,-alergia de contact 3.extravasculare #petesii si echimoze leucemii acute, -leucemii cronice,
-agranulocitoza, -mononucleoza infectioasa, -purpura tromboitopenica idiopatica si secundara, -hemofilia.

Eritroplazia. Este reprezentata de orice zona eritematoasa, de culoare rosie, catifelata care nu poate fi
incadrata pe baza examenului clinic si histopatologic in nici o alta afectiune. Apare in jurul varstei de 60 ani,
neconditionata de sex.
Cauze (similare cu etiologia cancerului): fumatul, alcoolul, deficiente nutritionale, iritatii cronice, igiena bucala
defectuoasa.
Localizare: orice zona a mucoasei orale dar frecvent la nivelul planseului, palatului, pilierilor anteriori (in zonele de
mare risc)
are 3 forme:
1. forma omogena: zona complet rosie, asimptomatica, dimensiuni variabile, cu suprafata neteda sau catifelata,
bine delimitata.
2. eritroleucoplazia :pata rosie cu unele zone leucoplazice.
3. eritroplazia patata : granulatii albe sau pete albe pe o suprafata rosie.
obligatoriu se face biopsie care va indica in 90% din cazuri existenta unor displazii severe, carcinoame in situ
sau invazive cu celule scuamoase; 10 % sunt displazii usoare; se mai observa si o infectie cu Candida in
eritroplazia patata. Eritroleucoplazia prezinta el mai mare risc de transformari atipice.
Diagnostic diferential: #candidoze atrofice #iritatii locale cronice sau alergii de contact #lichen plan eroziv
sau lupus eritematos #tuberculoza #carcinoame spino-celulare la debut.
Se face testul de coloratia intravitala cu albastru de toluidina pentru a descoperi zone cu eritroplazie cu
tendinta de malignizare.
Tratament: se indeparteaza toti factorii locali posibil iritativi, se urmareste leziunea pentru 1-2 saptamani dupa
care se face coloratia cu toluidina (pentru a se diferentia de o leziune inflamatorie).

42

Daca leziunea persista se face biopsie (prin excizie in cazul leziunilor mici). Daca biopsia indica existenta unei
displazii severe sau a unui carcinom in situ sau invaziv se face extirparea completa a leziunii. Este necesara
dispensarizarea atenta.

Anemie pernicioasa. Este o anemie determinata de lipsa de vitamina B12 indusa de o anomalie a mucoasei
gastrice care impiedica absorbtia vitamibei B12.
cauze:gastrectomii totale, afectiuni ale pancreasului si ileonului se intalneste frecvent la barbati dupa 30 ani
manifestari clinice: oboseala, paloare, dispnee de efort, scadere in greutate, tulburari neurologice (cefalee,
parestezii, ameteli) si gastrointestinale(voma, anorexie, diaree)
manifestari orale : durere si senzatie de arsura, pierderea gustului, limba are aspect rosu stralucitor, este neteda
si depapilata (glosita Hunter sau Moeller) ; restul mucoasei este palida cu eroziuni superficiale.

diagnostic pozitiv examene paraclinice cu #dozarea hemoglobinei si a vitaminei B12 serice ( testul Schilling)
#volumul
eritrocitar
#formula
snagvina
(
eritropenie,leucopenie)
#mielograma
(evidentiaza megaloblasti)
diagnostic diferential: #anemia feripriva
#sindrom Plummer-Vinson #pelagra
tratament : administrarea parenterala de B12,
dieta corespunzatoare
(oua,
crustacee,
peste,lactate) si clatiri orale cu Benadryl sau
Xylocaina.

Anemia feripriva (lipsa de fier). Este cea

mai comuna forma de anemie.
cauza: regim alimentar lipsit de fier,
malabsorbtie, peirderi de sange, consum crescut
in perioada de crestere si sarcina; se intalneste
frecvent la copii si femei.
manifestari orale : senzatie de arsura in special la nivelul limbii, paloarea mucoasei si atrofia progresiva a
papilelor filiforme si fungiforme, iar in stadii avansate suprafata dorsala a limbii devine rosie, lucioasa, neteda;
pacientul mai poate prezenta cheilita angulara.
43

In sindromul Plummer-Vinson semnele de anemie se asociaza cu disfagia datorita eroziunilor de pe esofag;

atrofia mucoasei predispune la aparitia leucoplaziei sau a carcinoamelor spinocelulare.
examene de laborator: scade hematocritul si fierul seric.
diagnostic diferential: #anemia pernicioasa #limba geografica #lichenul plan atrofic #glosita atrofica din
sifilisul tertiar.
tratament: se inlatura cauzele si se refac rezervele de fier prin administrarea de preparate ce contin fier.

Leucemia. Este o afectiune maligna a tesutului hematopoietic, caracterizata prin defecte de maturare si
proliferarea leucocitara; se produce o infiltrare medulara cu serii anormale de leucocite.
Manifestarile generale si orale sunt dominate de cele 3 sindroame: #anemic #infectios #hemoragic.
cauze : radiatii ionizante, substante chimice (benzen si alte hidrocarburi aromatice) retrovirusi si factori genetici.
incidenta: 13 / 100.000 pe an, mai frecvent la barbati.
Leucemiile pot fi acute sau cronice.

Leucemia acuta. Apare frecvent la copii si adultii tineri.

semne clinice : astenie marcata, scadere in greutate, febra, frison,cefalee,greata, voma,paloarea tegumentelor si
mucoaselor, sangerari, ( epistaxis, melena, petesii), infectii, adenopatii generalizate, hepatosplenomegalii
manifestari orale : petesii, echimoze, hemoragii gingivale spontane sau la cele mai mici traumatisme, gingivite
hiperplazice, necroze si ulceratiile mucoasei, adenopatii submandibulare si cervicale
gingivita hiperplazica este prima manifestare clinica; gingia are culoare palida sau violacee cu caracter cianotic si
poate acoperii dintii
ulceratiile si necrozele mucoasei pot determinate de trombozele vasculare; necrozele se asociaza cu infectii
secundare
diagnosticul se pune pe semnele clinice dar mai ales pe baza examenelor de laborator efectuate in sangele
periferic si maduva
diagnostic diferential : hiperplazie banala, hiperplazii gingivale de alta natura,stomatita ulcero-necrotica
prognosticul este defavorabil
tratament: nu se fac interventii sangerande; cand exista sangerari gingivale se aplica hemostatice locale
nu se fac tratamente fara acordul hematologului.
44

Agranulocitoza. Este o hemopatie severa caracterizata de scadera PMN neutrofile sau absenta completa
granulocitelor, se poate datora cresterii distructiei sau absentei productiei acestor celele . Poate fi primitiva sau
secundara (indusa de medicamente sau infectii). Sindromul Kostmann forma rara de agranulocitoza
congenitala.
Afectiunea debuteaza brutal(de obicei dupa ingestia unor medicamente care provoaca distructia celulara) cu
frisoane, febra, astenie si disfagie. In 12-24 ore apar infectiile oro-faringiene respiratorii sau gastro-

45

intestinale. Pe tegument apar o varietate mare de infectii de tipul piodermitei necrotice. Scaderea trombocitelor
duce la aparitia unui ras purpuric.
Leziunile orale sunt frecvente si include necroze profunde cu localizari pe palat, mucoasa jugala si limba. Se
asociaza cu gingivit necrotice cu distructie parodontala, hipersalivatie si tulburari functionale.
examene laborator : mielograma si analiza formulei albe.
diagnostic diferetial : #neutropenie ciclica #anemie aplastica #leucemie acuta #mononucleoza inf.
tratament: se administreaza antibiotice si transfuzii cu celule din seria alba. Pt leziunile orale clatiri cu
solutii de clorhexidina.

46

Hemofilia. Este o afectiune severa caracterizata de lipsa unor factori plasmatici ai coagularii: lipsesc factorii
tromboplastinici : factorul 8 ( globulina antihemofilica A), factorul 9 ( factorul Cristmas) => hemofilia B si factorul 11
=> hemofilia C
hemofilia A : cea mai frecventa si grava
boala si se transmite genetic, mai ales la
barbati
hemofilia B ( boala Cristmas): se transmite
genetic,la ambele sexe
hemofilia C : are manifestari hemoragice
moderate
clinic : hemoragii intraarticulare si
subcutanate la traumatisme minore,
epistaxis,hemoragia
gastro-intestinala,
hematuria, hemoragia intracavitara
manifestari orale : gingivoragii persistente,
purpura echimotica a mucoasei,hematoame
jugale ( la nivelul liniei de ocluziei sau a
buzelor), sangerari linguale, hemoragii sau
hematoame ale planseului
hemoragiile si hematoamele sunt mai mari decat la un pacient obisnuit
examen laborator : #dozarea factorilor antihemofilici #timpul de cefalina si cefalincaolina #timpul Howell #testul
generarii tromboplastinei #timul de sangerare si coagulare
tratament: se face in prezenta hematologului; extractia se face in conditii de spitalizare.
In hemofilia A se administreaza plasma integrala proaspata sau uscata, plasma antihemofilica liofilizata,
concentrate de factor antihemolitic si crioprecipitate de globulina antihemolitica A
in hemofilia B: se administreaza preparate PPSB ( protrombina, proconvertina, factor Stuart si factor
antihemofilicB,
se face hemostaza locala cu pulbere de trombina, bureti de fibrina, gelatina sau colagen, acid epsilon
aminocaproic
se pot folosi adezivi tisulari de tipul Tissucolului sau Tisseel care contin fibrinogen, plasminogen si factori XII,
trombina bovina si solutie de Ca.
Medicatie adjuvanta pre si postoperator se pot folosi Adrenostazinul, Venostatul, Etamsilat.

Sarcomul Kaposi. Este o leziune maligna multifocala cu origine in celulele endoteliale.

are 3 forme : #Kaposi clasic #kaposi african #kaposi in SIDA
factori cauzali: predispozitia genetica, infectii in special cele virale cu condiloma, factori de mediu,
imunodepresia.
Kaposi clasic: se intalneste frecvent la barbatii in varsta sub forma de noduli rosii-brun, nedurerosi pe
tegumentele picioarelor; leziuni orale sunt rare iar prognosticul este relativ bun.
Kaposi african: este endemic si apare atat la copii cat si la adulti; afecteaza tegumentele si ganglionii si rar
mucoasa orala; evolueaza lent si are prognostic bun
Kaposi epidemic (asociat cu SIDA) apare la 1/3 din cazuri, mai ales la homosexuali; localizat pe extremitati,
mucoasa orala, viscere, ganglioni.
Evolutia este rapida si agresiva, iar prognosticul este grav cu rata de supravietuire sub 2 ani.
La nivelul cavitatii orale apare pe palatul dur, gingie si mucoasa jugala;
47

In stadiul initial: papule de culoare rosie, asimptomatice care apoi cresc sub forma unor placi de culoare rosiealbastruie; in stadii avansate apar leziuni exofitice, nodulare, de culoare albastru-violacee care pot ulcera si
sangera.
Sarcomul se poate asocia cu alte leziuni: candidoza, leucoplazie paroasa, afectiuni parodontale, xerostomie.
diagnostic pozitiv: se pune pe baza biopsiei.
diagnostic diferential: #eritroplazia #hemangioame #melanom.
tratament: radio si chimioterapie; cand leziunile sunt bine delimitate se poate face tratament chirurgical.

48

49