Alb ca Zpada

A fost odat o mprteas i ntr-o iarna, pe cnd zpada

cdea din naltul nemrginit al cerului, n fulgi mari i pufoi, criasa
sta ntr-un jil i cosea lng o fereastr cu pervazul negru, de abanos.
i cum cosea ea aa, aruncndu-i din cnd n cnd privirile la
ninsoarea ce se cernea de sus, se ntmpla s se nepe cu acul n deget
i trei picturi de snge czur n zpad. Roul sngelui arta att de
frumos pe albul zpezii, c mprteasa rmase ncntat
i gndi n sinea ei:
"Ce n-a da s am un copil alb ca zpada, rou ca sngele i cu prul
negru ca abanosul!"
Trecu timpul, dar nu prea multior, i mprteasa nscu o
feti alb ca zpada, roie ca sngele i cu pr negru ca abanosul. i-i
ddu numele de Alb-ca-Zpada ... Dup ce o aduse pe lume,
mprteasa muri.
Cum trecu anul, mpratul i lua alt soie. Femeia asta era
cadra de frumoas, dar nespus de trufaa i mndr, i n-ar fi ngduit
nici n ruptul capului s-o ntreac alta n frumusee. Avea o oglind
fermecat i ori de cte ori se privea ntr-nsa, nu uita s-o ntrebe:
- Oglinjoar din perete, oglinjoar, cine e cea mai
frumoas din ar?