1.Terminologia partilor componente ale mobilei. Elementele.

Complexe. Subansamblu.
Mobila se clasific dup: stil, funcionalitate, sistemul constructiv,
tipizarea elementelor i procedeul de fabricaie.
Dup stil, mobilierul poate fi: mobilier de epoc (gotic, renatere), mobilier
de forme contemporane, mobilier de epoc modernizat.
Din punct de vedere funcional, mobilierul se grupeaz n funcie de
destinaia ncperilor i destinaia pieselor de mobil.
Dup destinaia ncperilor, poate fi: mobilier pentru locuine, mobilier
pentru instituii social-culturale, mobilier tehnologic, mobilier pentru instituii
comerciale i mobilier pentru exterior.
Dup destinaia pieselor de mobil, poate fi: mobil unifuncional (pentru
susinerea i depozitarea obiectelor, pentru studiu i lucru, pentru edere i
repaus, pentru dormit) i mobil multifuncional (combinaii de funciuni).
Din punct de vedere constructiv, poate fi: mobil format din cutii (mobil
corp) i care se realizeaz din panouri pline, panouri celulare sau rame placate i
mobil format din cadre care se realizeaz din cadre de lemn masiv sau cadre
din lemn lamelat (mobil curbat).
Dup tipizarea elementelor se distinge: mobilier cu dimensiuni netipizate,
mobilier din elemente tip i mobilier de corpuri tip.
Dup procedeul de fabricaie, mobilierul se clasific n: mobilier realizat
prin procedee mecanice i mobilier realizat prin procedee termo-mecanice
(mobilier curbat i mulat).
Terminologia prilor componente ale mobilei. Produsele finite din
lemn pot fi formate,din urmtoarele pri: reper simplu i reper complex,
subansamblu i ansamblu.
Reperul simplu este partea component cea mai simpl, rezultat prin
prelucrarea lemnului masiv, stratificat, a plcilor din achii sau fibre de lemn.
Reperul complex reprezint o grupare de mai multe repere simple.
Subansamblul este o grupare de repere simple i repere complexe care
constituie o parte distinct n faza de montare, de exemplu, corpul unui birou,
corpul unui scaun, etc.
Ansamblul (piesa de mobil) este o grupare de form final a mai multor
subansambluri, repere complexe i repere simple. Piesele de mobilier snt
formate, n general, din repere simple ca: longeron, travers, montant, lezen,
legtur, bordur, sipc de acoperire, baghet, glisier, opritor i panou
simplu.
Longeronul este un reper simplu de legtur n sens longitudinal al ramelor
sau al cadrelor.
Traversa este un reper simplu de legtur n sens transversal al ramelor sau
1

al cadrelor.
Montantul este un reper simplu de legtur n sens vertical al ramelor sau
al cadrelor.
Lezen este un montant aplicat pe marginile panourilor ramelor sau ale
unor repere cu rol de susinere, acoperire sau decorare.
Legtura este un reper simplu rectiliniu sau curbiliniu, servind la
consolidarea a dou repere simple sau complexe.
Bordura este un reper simplu aplicat pe canturile panourilor, avnd rol de
protecie i, uneori, de decorare.
ipca de acoperire este un reper simplu folosit pentru acoperirea rosturilor
sau a accesoriilor metalice.
Bagheta este o sipc de fixare cu seciune redus utilizat, n general,
pentru fixarea geamurilor i a tbliilor.
Glisier este un reper simplu folosit pentru ghidarea prin alunecare a unui
reper simplu sau reper complex mobil.
Opritorul este un reper simplu care are rolul de a limita cursa unui reper
sau a unui reper complex.
Panoul simplu este un reper simplu n form de plac din panel, plci
celulare, plci din achii, placaj sau plci din fibre de lemn, nefurniruit i fr
borduri.
Reperul complex poate fi: rama, cadrul, panourile combinate i sertarele.
Rama este un reper complex de form poligonal, alctuit din dou
longeroane i din dou sau mai multe traverse de aceeai grosime asamblate
reciproc.
Cadrul este un reper complex de form poligonal. n practic se n-tlnesc
urmtoarele tipuri de cadre: centura (folosit la scaune sau mese), cadrul
sptar (alctuit din picioarele din spate ale scaunelor i ale fotoliilor i
legturile dintre ele).
Panoul combinat este un reper complex sub form de plac alctuit dintrun panou simplu combinat cu alte repere. Se cunosc mai multe tipuri de panouri
combinate: panoul plin, rama cu tblii, rama placat, plac, plac
prelungitoare, perete lateral, u, tavan, captul panoului, poli.
Sertarul este un reper complex mobil (o cutie), de obicei, alctuit din cinci
repere simple i care, printr-un sistem de glisare, se poate introduce sau se poate
scoate dintr-un ansamblu de mobil (sertare la corpul unui birou, la corpul unui
dulap).

2.Clasificarea imbinarilor de timplarie.Inadiri si incheieturi.

Constructia mobilei se realizeaza prin imbinari, inadiri si incheieturi incleiate sau
asamblate cu accesorii. Cele mai numeroase constructii din
lemn au la baza sistemul constructive, cep si scobitura care au
forme si dimensiuni diferite. Deoarece n lucrrile de dulgherie
se folosesc foarte multe tipuri de mbinri, este necesar o
clasificare a lor n funcie de mai multe criterii.
1. Dup rolul pe care l au n construcie, exist variantele
prezentate n continuare (fig. alaturata).
Innadirile sunt mbinri cu ajutorul crora se obin
piese cu lungime sau lime mai mare dect a materialului
lemnos disponibil, corespunztoare din punct de vedere a
rezistenei nndirile pot fi de dou feluri: - nndiri n
lungime (prelungiri), cnd piesele de lemn se mbin n
lungime, capt la capt, prin diferite metode de asamblare,
pentru a se asigura lungimea necesar diferitelor elemente de
construcie;
- nndire n lime, cnd piesele de lemn se mbin pe
cant, paralel una fa de alta, pentru a se obine latimile
necesare elementelor de construcie.
Solidarizrile se folosesc pentru ntrirea pieselor din
lemn (obi-nndu-se seciuni compuse din mai multe piese de
lemn) i sunt necesare pentru prelucrarea unor sarcini
importante, acolo unde solicitrile sunt foarte mari, in acest caz, piesele mbinate sunt tot
paralele, insa se suprapun.
Nodurile (sau ntlnirile) sunt mbinri cu ajutorul crora se obin legturile dintre
piese. Ele pot fi de mai multe feluri:
- coluri, cnd piesele mbinate se opresc la locul ntlnirii (pot forma un unghi de
90 sau un unghi oarecare);
- ramificaii, cnd numai una dintre piesele mbinate se oprete la locul mbinrii,
cealalt continundu-se in ambele sensuri;
- ncruciri, n cazul cnd ambele piese se continu n ambele
sensuri.
2. Dup mijloacele cu care se realizeaz mbinarea, exist variantele prezentate mai jos.
mbinri prin tieturi sau etalri sunt cele mai folosite tipuri de mbinri, n acest
caz, suprafeele pieselor care vin n contact direct se prelucreaz n diferite forme, prin
tieturi, iar ntrirea mbinrilor se poate realiza cu piese auxiliare din lemn sau metal. Se
ntlnesc la toate tipurile de mbinri (nndiri, solidarizri, noduri sau ntlniri).
mbinri prin piese de legaturi. Piesele de legtur pot fi din lemn sau din metal, sub
form de tije, pene, inele, lamele, eclise etc. Prin ele se transmit eforturile de la un element la
altul, deoarece nu permit deplasri ntre elementele de lemn mbinate.
mbinri prin ncleiere. Piesele se mbin prin ncleierea lor cu adezivi rezisteni la
ap i solicitri.
3. Dup locul de executare, mbinrile pot fi executate n ateliere sau pe antiere. Ele pot fi
executate n variant demontabil sau n variant nedemontabil (fix).
3

In cazul executrii imbinarilor din lemn, trebuie respectate cteva condiii, dup cum
urmeaz;
- slbirea seciunii prin chertare (tiere), baterea cuielor, fixarea uruburilor sau a altor
accesorii trebuie s fie minim, pentru a se asigura rezistenta necesar;
- mbinarea trebuie s fie uor de executat i de ntreinut;
- mbinrile vor fi astfel executate (mai ales n cazul solidarizrilor), nct s se evite
efectele defavorabile ale umflrii i contragerii lemnului (Atenie la orientarea
fibrelor!);
- este important ca mbinrile s nu faciliteze apariia mucegaiului (s nu permit
stagnarea apei i s nu mpiedice aerisirea);
- n locurile expuse umezelii, se prevd guri pentru scurgerea apei, care permit i
aerisirea sau uscarea natural a pieselor mbinate;
- trebuie s se menin n nod axialitatea eforturilor din bare (n caz contrar, apar
forfecri);
- se vor folosi numai mbinri de acelai tip pentru transmiterea aceluiai efort;
- suprafeele de contact mbinate trebuie s fie netede;
- nndirea pieselor verticale nu va depi o treime din lungimea total a piesei,
executndu-se la partea superioar a acesteia;
- nndirea pieselor orizontale sau oblice trebuie s fie executat n apropierea unui
reazem;
- elementele de strngere a accesoriilor se vor monta n locuri vizibile i accesibile,
pentru a putea fi revizuite periodic, evitndu-se slbirea mbinrilor ca urmare a
contraciilor lemnului;
- lemnul nu trebuie s aib umiditate prea mare la montarea n construcie, deoarece prin
uscare se contrage i scade rezistena mbinrilor;
La construciile din lemn importante, detaliile de execuie (dimensiunile de tiere la
chertri, mrimea ecliselor, numrul i dimensiunile cuielor, buloanelor i penelor etc.)
trebuie s fie date n proiect, fiind rezultatul unor calcule de rezistent.
4. Principalele tipuri de cepuri: cep drept; cep drept cu umeri rotungiti; cep drept aplicat;
cep rotund aplicat; cep rotund aplicat si intreg; cep patrat; cep coada de rindunica; cep
intreg-de-a intregul cu piesa; cep aplicat-este fabricat aparte chiar si din alt material; cep
rotund (lungimea cepului Lc fiind aproximativ 20mm iar grosimea cepului variaza =0,3
0,4g; lungimea scobiturii Ls aproximativ 1112mm).
5. mbinri de timplarie-nnadiri si ncheieturi.
mbinare este asamblarea rigida a elementelor component ale unui sistem tehnic.
Dupa sistemul de consolidare imbinarile pot fi: -nedemontabile, fara accesorii, incleiate;
-demontabile, consolidate cu accesorii.
Dupa forma suprafetelor imbinarii sunt:
1)imbinari la 900;
2)imbinari la 450;
3)imbinari in lungime.
nndirile se practica pentru imbinarea panourilor din lemn masiv sau PAL. Cu orice
imbinare in lemn trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: 1)asigurarea repartizarii
uniforme a eforturilor in toate elementele componente ale structurii;

3.Sisteme de construcie a mobilei.

Mobila se poate executa n dou sisteme de construcie: din cutii i din cadre de
lemn (schelete).
1. Sistemul de construcie a mobilei din cutii- cutia este un corp geometric regulat,
format din 5 sau 6 panouri ca, de exemplu, dulapul de haine, bufetul etc. Cutia poate fi
construit din panouri sau din rame placate. Panourile se confecioneaz din panel, PAL, sau
din plci celulare i se pot furnirui. Canturile panourilor se protejeaz cu borduri de cherestea
(masive), din furnire, din materiale plastice sau din metal. Panourile pline se pot asambla
prin mbinarea directa sau prin mbinarea bordurilor, ale-zenelor i a profilelor. Un exemplu
de mobilier din panouri pline este dulapul (fig. ), care se poate executa n construcie fix sau
demontabi-l. Principalele panouri ale unui dulap snt uile (1), pereii laterali (2, 3) i
interiori (4), panoul spate (5), tavan (6) i fund (7). Pentru ui se folosesc plci din panel
sau din PAL, n grosime de 16 i 19 mm. Pe marginile panoului se aplic borduri de
protecie. Pereii laterali, tavanul, fundul, spatele alctuiesc cutia mobilei, care se sprijin pe
un cadru (8) cu patru picioare (9). Pereilor laterali li se aplic borduri pe canturile din fa
i dinspate. Montarea acestor perei se face prin asamblare cu cepuri rotunde aplicate i cu
uruburi demontabile. Panourile din PAL pentru ui i pentru perei laterali snt furniruite pe
o parte sau pe ambele fee, n funcie de condiiile calitative solicitate de produsul finit.
Panoul de spate se poate executa din placaj sau din PFL i se fixeaz cu uruburi metalice n
faltul pereilor tavanului i al soclului. Tavanul i fundul se pot executa din panouri PAL sau
din rame placate. Dulapul cu o astfel de construcie are pereii laterali alctuii din rame
avnd longeroanele i traversele de cherestea i rinoase placate pe ambele fee cu PFL
melaminat sau emailat. Placa inferioar se execut sub form de panou de PAL sau ram din
cherestea placat pe faa interioar cu placaj de fag sau PFL dur, iar pe faa superioar cu
PFL emailat. Compartimentarea interioar se face prin sertare (10) i prin polie (11). Toate
canturile panourilor se protejeaz cu fii din furnir, din HDS sau din PCV. Asamblarea
prilor componente ale dulapului se face cu cepuri rotunde aplicate, cu uruburi metalice i
cu uruburi demontabile. Sistemul de construcie din cadre de lemn (schelet). Acest sistem se
ntrebuineaz la construcia scaunelor, a fotoliilor, a canapelelor, a meselor etc. Cadrele se
pot executa din cherestea sau din lemn stratificat. Scaunul tmplresc folosete repere simple
i repere complexe mbinate ntre ele. Reperele componente ale scaunelor snt: picioarele
din fa i din spate, legturile picioarelor, sptarul i ezutul.
ezutul scaunelor se poate realiza din placaj sau poate fi tapiat. Asamblarea reperelor
se face cu diferite materiale de legtur, prin uruburi metalice pentru lemn sau uruburi cu
piuli. Produsele realizate prin stratificare folosesc ca repere obinute din lemn prin ncleiere
i presare.Se pot folosi ca materii prime: furnirele tehnice,
placajele subiri, plcile din achii de lemn, hrtia
melaminat n amestec cu pnz, plcile din fibr de lemn
etc. Din categoria produselor integral stratificat-mulate fac
parte scaunele. Reperele stratificate-mulate snt folosite n
prezent deoarece realizeaz produse estetice, economice,
rezistente i permit organizarea produciei n flux. Mobila
curbat aparine mobilei pe schelet, ns reperele
componente au forme curbe obinute prin plastifierea i
prin curbarea lemnului.
5

4.Clasificarea si proprietatile adezivilor. Procesul tehnologic de

incleere. Metodele de aplicare a adezivilor.
Adezivi - un produs chimic de natura organica sau anorganica capabila de a
realiza legaturi rezistente intre 2 piese.
Clasificarea adezivilor.
1. Dupa provenienta si natura materiei prime utilizate la prepararea
adezivului:
-naturali (animali si vegetali); - minerali; - sintetici(de polimerizare,
policondensare, poliaditie si elastomeri).
Adezivi animali - se obtin prin fierberea cu apa a diferitelor deseuri animalice,
(cleiurile de glutina, de peste, de cazeina, albumina si de singe), sunt sub forma
de placi granule palete, perle etc. Adezivi vegetali : cleiurile de amidon(din
cartofi sau cereale), celuloza si albumina vegetala. Adezivi de polimerizare unirea sub forma de macromolecule a mai multor molecule identice fara a
elimina nici un produs secundar de reactie. (adez. polivenilici, celulozici, acrilici
si pilistirenici), mbinarile cu acest adeziv sunt termoplastice, sunt influentate de
actiunea apei si a solventilor organic. Adezivi de policondensare - unirea sub
forma de macromolecule a mai multor molecule cu structura chimica diferita.
(ureo, melamino, fenol si rezorcin-formaldehidici), mbinarile cu acesta sunt
termorigide si prezinta rezistente mai bune la actiunea apei si solventilor
organici. Adezivi de poliaditie - unirea sub forma de macromolecule a unor
molecule cu o structura chimica diferita fara eliminarea unor produse secundare
de reactie, fac parte adezivii epoxidici si poliuretanici, asigura imbinari deosebit
de rezistente. Adezivi pe baza de elastomeri - materiale care au o deformatie
elastica mare, se opin din cauciuc si diveri derivai ai acestuia in solutie sau in
amestec cu alte materiale.
2. Dupa durabilitatea pelicolei intarite fata de agentii atmosferici :
Adezivi rezistenti la intemperii si climat tropical, deosebiti de rezistenti la
actiunea apei si la actiunea microorganismelor ( adezivi fenol, rezorcino si
melamino-formaldehidici); Adezivi rezistenti la umiditate si intemperii in
timp limitat, adezivi reofarmaldehidici; Adezivi cu rezistenta limitata la
actiunea apei si a microorganizmelor, cleiurile de albumina vegetala si
animala, de cazeina;
Adezivi de interior care nu sunt rezistenti la actiunea apei si
microorganismelor, adezivi naturali, sintetici pe baza de dispersii, de poliacetat
de vinil(PVA).
3. In functie de proprietatile fizice specifice :
a) Dupa starea de agregare fizica:- fluizi sub forma de solutii, dispersii emulsii;
- Solizi sub forma de granule, folii prafuri;
b) Dupa comportarea adezivului : Termoplasti sau reversibili - se inmoaie la
6

cresterea temperaturi si se intareste la scaderea acesteia (adezivi animali, pe baza

de glutina si cei sintetici de polimerizare); Termorigizi sau ireversibili - se
inmoaie la cresterea temperaturi in prima faza, apoi se intaresc, la incalzirea
ulterioara filmul solid ramine rigid (naturali, de cazeina si sintetici de
policondensare si poliaditie).
4. Dupa modul de intarire:
a) Prin racire (cleiurile de glutina si adezivi de topire);
b) Prin incalzirea solutiei simple de adezivi fara adaos de intaritori (ad
fenolformaldehidici);
c) Prin reactii chimice la cald sau la rece (cleiurile de cazeina, sintetici
cu adaos de intaritor);
d) Prin evaporarea si difuziunea solventului in masa lemnului (cleiuri de
amidon, de nitroceluloza, poliacetat de vinil).
Proprietatile si caracteristicile adezivului
Pentru obtinerea unei incleieri bune a pieselor din lemn cu ajutorul adezivilor
este necesar ca acestea sa aiba o coeziune mai mare decit efortul mecanic de
rupere a lemnului. Cind doua piese incleiate se rup, planul de rupere apare : 1.
fie la separatia dintre adeziv si una din piese, 2. fie in stratul de adeziv sau 3.
stratul de lemn. In primul caz dispare adeziunea dintre adeziv si suprafata
lemnului (descleerea). In al doilea caz - fortele de adeziune dintre adeziv si lemn
sunt superioare fortelor de legatura intermoleculare ale adezivului care definesc
coeziunea adezivului. In cazul 3, adeziunea fata de lemn si coeziunea adezivului
sunt superioare rezistentei lemnului utilizat. Curgerea - este influentata de
cresterea temperaturii. Adezivii care au o buna adeziune si coeziune, dar au o
curgere mare au un domeniu de utilizare mai restrins. Apa exercita un efect
distructiv asupra adezivului (la contactul dintre filmul de adeziv si lemn). Apa
calda are un efect distructiv mai pronuntat datorita penetratiei mai rapide a apei
in stratul de adeziv, iar moleculele de adeziv se dilata. Influenta agentilor chimici
este aceiasi cu a apei si de cele mai multe ori este mai pronuntata. O
caracteristica importanta a adezivilor sintetici este pH-ul si continutul in
solventi care se pun in libertate in timpul utilizarii, pH-ul adezivului arata
caracterul acid bazic sau neutru si se determina cu ajutorul hirtiei indicator sau cu
pH-metrul. Adezivii pot fi sub forma lichida, solida, viscoasa, pasta, sau sub
forma de pulbere cu o culoare de la incolor pina la alb sau cafeniu. Au un miros
caracteristic. Densitatea adezivului - se foloseste numai pentru calculele de
proiectare a instalatiilor de depozitare si transport si pentru calculul consumului
specific. Viscozitatea adezivului se determina cu ajutorul viscozimetrului, a
cupei cu orificiul calibrat si alte aparate in functie de viscozitatea adezivului.
Concentratia adezivului - se determina la adezivii sub forma de solutii dispersii
sau emulsii. Se determina prin uscarea la o anumita temperatura pina la greutatea
7

constanta a unei cantitati de adeziv precis determinata. Durata de gelifiere - se

determina in conditii apropiate celei de utilizare - durata timpului de mentinere in
stare fluida cu sau fara adaugare de intaritor pina ajunge in stare de gel. Durata
de utilizare - intervalul de timp scurs din momentul in care adezivul este pregatit
pentru aplicare si pina in momentul in care nu mai este utilizabil. Durata de
pastrare - de la fabricatie si pina la momentul in care nu mai poate fi utilizat,
este influentat de temperatura si umiditatea spatiului de depozitare. Rezistenta
mecanica a imbinarii - depinde de fortele de legatura interne dintre moleculele
adezivului si fortele de legatura dintre stratul de adeziv si suprafata pieselor ce
urmeaza a fi ansamblate. Verificarea rezistentei mecanice a adezivilor utilizati se
realizeaza prin determinarea rezistentei prin rupere la forfecare. In cazul in care
epruvetele expuse acestei determinari prezinta rupturi in lemn la valori de peste 8
Mpa inseamna ca adeziunea si coeziunea adezivului sunt corespunzatoare.
Rupturile in straturile de adeziv nu se admit. Principalele moduri de solicitare a
imbinarilor inafara de tractiunea prin forfecare sunt si tractiunea simpla si
jupuila. Faza deschisa - la adezivii obtinuti prin reactii de policondensare au faza
deschisa foarte deschisa 1 - 2min. La acest tip de adeziv imbinarea nu mai poate
fi realizata daca de la aplicarea adezivului pina la introducerea in presa se
depaseste timpul corespunzator fazei deschise. La adezivii polivinilici si la toti
adezivii optinuti prin reactii de polimerizare faza deschsa este mai lunga 10 15min - timp in care se evapora o parte din apa continuta in adeziv fara ca
reactiile de intarire sa inceapa. Respectarea fazei deschise conduce la o buna
rezistenta a incleerii cit si la scurtarea timpului de mentinere in presa.
Procesul de incleere a lemnului cuprinde 3 operatii bine distincte :
1.pregatirea solutiei de clei, 2.aplicarea solutiei, 3.incleerea. Operatia de trecere a
cleiului comercial in solutie se numeste pregatirea solutiei de clei care se face
dupa o anumita reteta. Intervalul de timp necesar pentru pregatirea solutiei de
clei - durata de pregatire. Prin utilizarea filmelor de clei se evita faza de
pregatire a solutiei de clei. Concomitent cu pregatirea solutiei de adeziv are loc
si pregatirea suprafetei lemnului operatie care consta in rindeluirea, dintarea si
stergerea de praf a acesteia. Operatia prin care solutia de adeziv intra in contact
direct cu suprafata lemnului poarta numele de aplicarea solutiei de adeziv. In
intervalul de timp cuprins ntre aplicare si faza urmatoare a procesului de
incleere, presare se numeste durata perioadei de impregnare. Aceasta se
compune din doua faze : Faza deschisa-din momentul aplicarii solutiei si pina in
momentul imbinarii celor doua suprafete lemnoase, tragerea cleiului in fire ,
Faza inchisa-din momentul imbinarii si pina la momentul aplicarii presiunii sau
caldurii. Presarea are un triplu scop : fixarea; mularea si incleierea. Presarea
poate fi la rece si la cald. Durata de presare depinde de proprietatile adezivului,
ale lemnului precum si de conditiile de presare.Conditionarea are un scop dublu:
8

desavirsirea in timp a prizei adezivului si climatizarea pieselor pina la unitatea

corespunzatoare; folosirea ulterioara a acestora pentru echilibrarea completa a
eforturilor interioare.
Metodele de aplicare : Amestecarea cu material lemnos in suspensie
apoasa - este folosita si la fabricarea PFL, materialul lemnos prezentinduse ca o
pasta. Prin pulverizare - se face aproape in exclusivitate in industria de fabricare
a PAL. Adezivul adus la o viscozitate corespunzatoare prin diluare cu apa este
pompat prin duze de pulverizare si este dispersat cu ajutorul aerului comprimat
peste aschiile de lemn. Cu ajutorul masinilor de aplicat cu valturi - se face pe
suprafete plane folosind adezivi cu viscozitate ridicata. Utilizat in industria
placajelor si mobilei. Consta in aplicarea unui film continuu de adeziv pe
suprafete care urmeaza sa se inclee cu ajutorul unor valturi. Prin turnare-consta
in turnarea unui film continuu printro fanta cu deschiderea reglabila, peste
materialul lemnos, care este trecut cu o viteza constanta pe sub filmul de adeziv.
Cu rola-consta in aplicarea unui film de adeziv cu ajutorul unei role din material
plastic. Cu pompa sau cu pistolul-consta in umplerea unui recipient care are un
pistol actionat manual sau cu aer comprimat care impinge adezivul din recipient
printrun orificiu prelungit eventual cu o teava. Este folosita la aplicarea
adezivului cu o viscozitate mare. Se foloseste pentru ansamblari in constructii de
lemn si etansari. Metoda cu recipientul din material plastic-recipient cu
capacitatea de 0,5-1 litru prevazut cu un dop care are un tub prelungitor.
Modul de pregatire
1. Omogenizarea- manual sau mechanic vertical sau prin recirculare cu ajutorul
pompelor. 2. Aducerea adezivului la temperature de aplicare - o conditie
importanta care trebuie respectata pentru obtinerea unor bune rezultate,
temperatura mai coborita - mareste mult viscozitatea, temperatura foarte coborita
pot trece in stare cristalina, temperatura mai ridicata - reduc viscozitatea si dau
filme subtiri cu intreruperi, incleiere cu defecte. 3. Diluarea cu apa sau solvent
organici: - la pregatirea adezivilor inainte de utilizare (amestecare)
Adeziv: corp (mater.de baza) -solvent sau H2O -materiale adaugatoare
(subsante solide sau lichide - reduc consumul de adeziv sau corecteaza unele
proprietati). Adaugarea intaritorului se face sub forma de pulbere sau dizolvat
imediat inainte de utilizare(o cantitate numai la nivelului necesarului imediat).
4. Spumarea -utilizarea limitata -inglobarea de bule fine de aer in masa
adezivului.
5. Amestecarea adezivului cu material lemons- fabricarea PFL,PAL.

5.Bazele aschierii lemnului. Elementele cutitului. Unghiurile de

9

aschiere.
Aschierea este procesul de baza pentru obtinerea din lemn a pieselor de
dimensiuni si forme necesare. In procesul aschierii cutitul in forma de pana
patrunde in lemn sectioneaza fibrele si distrugind legatura dintre acestea, separa
de la lemn o anumita portiune-aschie. Aschierea poate fi si fara aschii-la
repararea furnirului taierea furnirului cu foarfeca ghilotina. Pentru a obtine
calitatea necesara a prelucrarii la cheltuieli de energie
minime si productivitate maxima trebuie de ales correct
conditiile de aschiere.
Elementele cutitului. Pentru prelucrarea lemnului
sunt folosite scule aschietoare de diferite constructii: 1.cu
un tais (cutite); 2.cu citeva taisuri (freze); 3.cu mai multe
taisuri (ferestraie);
Elementele cutitului: 1. fata de degajare (a,b,d,f) -este situata din partea
aschiei care se degaja; 2. fata de asezare(a,c,e,f); 3. doua fete laterale (a,b,c) si
(d,e,f);
Fetele formeaza muchii: 1. muchia din fata - taisul principal (muchia
taietoare a cutitului) af=abdf+acef; 2. muchia secundara lateral (a,b)si (f,d)
daca latimea cutitului este mai mica decit a materialului: (a,b) si (f,d) muchii
laterale din fata; 3. muchii laterale din spate (a,c) si (f,e);
Din punct de vedere al procesului de aschiere pe semifabricate se deosebesc
urmatoarele suprafete: 1) suprafata de prelucrat - de pe care se indeparteaza un
strat de lemn degajat sub forma unei aschii (miscarea de translatie a cutitului)
sau de mai multe aschii (miscarea de rotatie a cutitului); 2) surafata prelucrata
- obtinuta dupa separarea aschiei; 3) suprafata de aschiere - formata de muchia
taietoare a cutitului pe semifabricatul prelucrat. La miscarea de translatie
suprafata prelucrata si suprafata de aschiere coincid. In procesul miscarii de
rotatie suprafata de aschiere este intodeauna curbilinie iar suprafata de prelucrat
si cea prelucrata pot fi rectilinii; 4) planul care este tangent la suprafata de
aschiere si trece prin muchia taietoare a cutitului se numeste planul de aschiere;
Unghiurile de aschiere: - unghiul de ascutire - dintre fetele de
degajare si asezare a cutitului; - unghiul de aschiere - format de fata de
degajare a cutitului si suprafata prelucrata; - unghiul de degajare - fata de
degajare si planul perpendicular pe planul de aschiere; - unghi de asezare dintre
fata de asezare si planul de aschiere.

6.Felurile de aschiere. Miscarea de aschiere si avansurile.

10

Viteza de aschiere la miscarea de rotatie si rectilinie a sculei

aschietoate
In functie de directia de deplasare a cutitului fata de orientarea
fibrelor lemnoase se deosebesc 3 feluri principale de aschiere: frontala;
longitudinal; transversala.
1-Aschierea frontala - planul de aschiere este orientat perpendicular pe
fibre, aschia se desprinde si consta din elemente separate avind o slaba
coeziune (legatura) intre ele sau fara nici o legatura. 2-Aschiere
longitudinala - directia de aschiere coincide cu cea a fibrelor, aschiile
au forma unei panglici subtiri care uneori se fringe desfacindu-se in
bucati. 3-Aschierea transversala - deplasarea cutitului in planul
fibrelor perpendicular in planul acestora elementele aschiilor au o
legatura slaba.
In aceleasi conditii rezistenta maximal la schiere este frontal iar
rezistenta minimal-transversala. Pentru obtinerea suprafetei prelucrate
de o inalta calitate aschiile trebuie sa se degaje cit mai uniform.
1.Aschierea deschisa. Cind in procesul de prelucrare cu cutitul se
formeaza o suprafata de aschiere, aschia se degaja de pe intreaga
suprafata de prelucrat iar latimea muchiei taietoare a cutitului poate fie
egala cu aceasta sau mai mare. 2.Aschiere inchisa- daca se obtin doua
sau trei suprafete de aschiere. 1)fundul ulucului o suprafata de aschiere;
2) peretii ulucului-a doua si a treia suprafata de aschiere.

11

La deplasarea cutitului in lemn fata de degajare deformeaza aschia

care se fringe patrunzind mai adinc in lemn, cutitul slabeste legatura
dintre fibre si degajarea acestora formeaza in lemn crapaturi sau o
crapatura, daca aceasta crapatura are o lungime mare, aschia degajinduse genereaza pe suprafata prelucrata adincituri si alte neregularitati.
Pentru a preveni formarea crapaturilor lungi in lemnul de prelucrat in
constructia masinilor este prevazuta asezarea in fata cutitului a unor
rigle de sprijinire (bare de presiune) apasind aschia in fata cutitului
limiteaza lungimea despicarii fibrelor si contribuie la fringerea aschiilor.
Pentru fringerea aschiilor pe capetele portcutitelor si pe arbori sint
deasemenea prevazute dispositive special sfarimitor de aschii.
Miscarea de aschiere si avansurile.
Miscarea de aschiere - deplasarea cutitului necesara pentru
degajarea unei aschii iar viteza acestei miscari se numeste viteza de
aschiere si se noteaza cu v (m/s). Traiectoria aschiei-calea pe care o
parcurge in lemn muchia taietoare a cutitului la degajarea unei aschii la
o miscare de rotatie a cutitelor:
v=(*D*n)/(60*1000) (m/s);
unde: D - diametrul circumferintei descrisa de muchia taietoare a sculei;
n - turatia sculei aschietoare rot/min;
La o miscare de translatie a cutitului:
v=l/t (m/s);
unde: l - calea parcursa de cutit la degajarea aschiilor; t - timpul;
Pentru a asigura degajarea succesiva a aschiilor o singura miscare
de
lucru
v
este
insuficienta
pentru
degajarea fiecarei aschii
noi
cutitul
trebuie
deplasat fata de lemn
sau invers. O astfel de
deplasare se numeste
miscare de avans iar
viteza acestei miscariviteza
de
avans
U(m/min); V>>>U;
Umax=(Uz*n*z)/1000;
12

unde: n - turatia; z-numarul de dinti; Uz - avansul pe un dinte;

La majoritatea masinilor miscarea de avans se realizeaza concomitant
cu miscarea de aschiere. Sunt masini (de taiat furnir) cind scula
aschietoare deplasindu-se intr-o directive (de lucru) degaja aschia iar in
alta directie (mers in gol) revine la pozitia initiala. Avans-deplasarea
materialului de prelucrat la o trecere a sculei aschietoare (rectilinie)sau
la o rotatie a sculei aschietoare.Avansul la o rotatie a sculei se masoara
in mm si se noteaza prin (U0 = U*1000)/n.
Avansul pe un dinte al sculei aschietoare Uz = (U*1000)/(z*n); pentru
ferestraul panglica : Uz = (u*t)/ 60*v; unde: U - viteza de avans; z numarul de dinti; n- turatia sculei aschietoare; t- pasul dintilor; v-viteza
de aschiere.
7. Discuri de ferestraie circulare. Elemente constructive ale discurilor. Alegera discului
si stabilirea regimului de taiere.
Pnzele pentru ferstraiele circulare joac un rol important in prelucrarea mecanic a lemnului,
utilizndu-se la debitare pentru operaii de spintecare, secionare i retezare, precum i la fasonare pentru
operaii de tiere la dimensiuni nominale.
Discurile circulare sunt scule care au forma unui disc cu diametru cuprins intre 200 1000 mm avind
partea taietoare sub forma de dinti dispusi pe periferia discului. Din punct de vedere constructiv, discurile
circulare se caracterizeaz prin grosimea corpului, prin diametrul exterior i diametrul gurii de fixare
(alezaj-mai mare decit diametrul arborelui cu 0.1-0.2mm) i prin forma, n seciune transversal, a capului i
corpului.Taierea cu discurile circulare este caracterizata de viteza de taiere care este viteza periferica a
taisului dintilor si se calculeaza cu : v= *D*n/60*1000. Dupa natura materialului din care se fabrica
discurile circulare se pot executa din : otel carbon de scule sau otel aliat, sau cu dinti placati cu placate
dure. Viteza de tiere varieaz de la 35 100 m/sec, pentru lemn masiv 60 100 m/sec, pentru PAL,PFL,
PLACAJ 35 60 m/sec.
Tipuri constructive de discuri:
discuri plane, sau discuri de egal grosime pe toat seciunea corpului se face ceaprazuirea dintilor
(0.40.8 decit grosimea discului);
discuri circulare armate cu carburi metalice : discuri conice, cu seciunea corpului variabil, mai
mare la centru i mai mic ctre cap, pentru operatii de spintecare asigurind o grosime a taieturii de la 2
2.5 mm. se folosesc la debitarea cherestelei de grosime mica; discuri circulare biconice se folosesc pentru
cherestele in grosimi egale; discuri circulare ngustate, la care corpul este mai ngust dect capul. Felul i
forma danturii discurilor circulare variaz n funcie de felurile tierii lemnului. Calitatea superioara a
suprafetei prelucrate. Se foloseste la debitarea long si trans, formatizarea placilor furniruite si retezarea la
dimensiuni finale. Discurile circulare pentru tierea lemnului n direcie longitudinal au dantura diferit fa
de acelea pentru tiere transversal (fig. 58).Unghiurile constructive ale acestor discuri circulare snt
indicate n fig. 58, i anume: unghiul de degajare , unghiul de ascuire , unghiul de aezare , unghiul
de tiere =+; Unghiul de degajare este unghiul dintre faa de degajare i planul perpendicular pe
planul de tiere principal. Unghiul de ascuire este format de faa de degajare i faa de aezare. Unghiul de
aezare este unghiul dintre faa de aezare i planul de tiere, acesta din urm fiind planul ce trece prin ti
i este tangent la suprafaa de tiere.Forma dinilor prezint particulariti constructive diferite. Astfel,
profilul I, cu dini triunghiulari nclinai, are proiecia suprafeei de aezare rectilinie, profilul II, cu dini cu
ceaf, are o proiecie n linie frnt, iar profilul III, cu dini boltii, are o direcie curbiiinie; profilul IV: cu
dini triunghiulari drepi, prezint proiecia suprafeei de aezare simetric cu aceea de degajare fa de
planul discului, care trece prin centrul discului i ti, n timp ce profilurile V i VI au o aezare asimetric.
Unghiul de tiere este cuprins ntre suprafaa de degajare i planul de tiere principal. Suma unghiurilor de
13

degajare, de aezare i de ascuire este totdeauna egal cu 90o. La discurile pentru tierea longitudinal a
lemnului, profil I, II, III, unghiul de degajare are valoare
pozitiv, iar unghiul de tiere este mai mic de 90, n
schimb la discurile pentru tierea transversal, unghiul de
degajare poate fi egal cu 0 sau poate avea chiar valoare
negativ, in timp ce unghiul de tiere poate fi mai mare de
90, i anume la profilurile IV, V, VI .Fiecare dinte are un
ti principal i dou tiuri secundare. Spaiul liber dintre
doi dini nvecinai reprezint golul dintelui. Linia care
unete vrfurile dinilor se numete linia virfurilor, iar
aceea care unete fundurile lor se numete linia fundurilor.
Aceste linii trebuie s fie paralele intre ele, reprezentnd
dou cercuri concentrice. La micorarea nlimii
dinilor, se reduce volumul golurilor dintre dini, ceea ce
nu este de dorit, ndeosebi la debitarea cherestelei de
grosime mare i cu avansuri mari pe dinte. Rezistena la
uzur a tiului dinilor este determinat de calitatea
oelului i de valorile unghiulare, care depind de
materialul din care se confecioneaz discul, de lemnul
care se debiteaz, de starea lui, uscat, umed, ncleiat, de
regimurile de tiere alese i altele. Pentru debitarea
longitudinal a lemnului se utilizeaz discuri circulare, cu
dantura din fig. 58. La un astfel de profil al dinilor,
unghiul de degajare nu poate fi mrit peste 20-25, pentru
a nu slbi vrfurile dinilor, iar la un unghi de aezare
mare, forele de tiere acioneaz defavorabil asupra
vrfului dintelui. Cele mai bune rezultate la tierea n
lungime a lemnului se obin la profilurile II i III ale dinilor, iar la tierea transversal, la profilul VI.
Micorarea numrului de dini la discurile circulare, provoac reducerea cheltuielilor de energie i a
forelor de tiere, n acelai timp ns se nrutete calitatea suprafeelor debitate i crete pericolul de
recul, de azvrlire a materialului debitat. Snt cunoscute mai multe construcii de discuri circulare plane cu
numr redus de dini, totui principiul lor de funcionare este unul i acelai. In vederea mririi rezistenei
la tiere a dinilor discurilor circulare, s-a trecut la aplicarea prin lipire de plcue din carburi metalice pe
feele de degajare ale dinilor. La baza produciei circularelor armate cu plcue din carburi metalice a stat
reducerea numrului de dini i mrirea vitezelor de tiere. Plcuele din carburi metalice se aplic frontal la
pnzele pentru debitare longitudinal sau lateral i pentru debitarea transversal. Formele i dimensiunile
plcuelor din carburi metalice pentru debitarea longitudinal i transversal a lemnului nu snt identice i
snt determinate de forma i valorile unghiulare ale dinilor. Alegerea discurilor si stabilirea regimului de
taiere. In conditii concrete de debitare trebuie folosite ferestraie cu D minim deoarece acesta permite reducerea
consumului de putere, micsorarea latimii taieturii si a ceaprazului. Ferestraiele cu diametre mici sunt mai
stabile in lucru, dau suprafata taieturii de calitate superioara dintii acestora se ascut mai usor ce usureaza si
indreptarea ferestraielor.
Diametru minim poate fi calculate:
1. Cu arboreal de ferestrau asezat in partea de jos - Dmin = 2(H+C+10) mm, cu arboreal in partea de sus Dmin = 2(H+r+5) mm.
unde: H - grosimea materialului de debitare;C - distanta minim de la suprafata de lucru la axa arborelui de
ferestru; r - raza aibelor ( flanelor) pentru fixarea ferestraului (mm),( dflan = 56 D mm, pentru un
singur disc; dflan = 69

D mm, pentru mai multe discuri);

La alegerea Dmin se ea in consideratie ascutirea repetata (D=Dmin+2 ,

- rezerva la ascutirea

repetata =25 -50mm).

Fixarea discurilor pe arbore se face cu 2 flane ( aibe ) si cu o piulita cu sensul de stringere pe
14

axul filetat invers sensului de rotatie a discului.

Montarea discului se va face cu respectarea unor conditii : 1. discul va fi perpendicular pe axul port
scula; 2. flansele de fixare vor presa discul pe toata suprafata; 3. sa fie corect reglat in raport cu pozitia
mesei si grosimea materialului de prelucrat; 4. discul sa nu fluieze, alunece intre flane.
Alegerea regimului se face dupa urmatoarele contiii: 1. stabilirea diametrului minim; 2. salculul
vitezei de taiere (V); 3. salculul vitezei de avans (Umax):

U Z

U max *100
z*n

Cerintele fata de discurile circulare : 1. sa fie indreptat, partea central trebuie sa fie ceva mai
slabita prin lovituri cu ciocanu aplicate pe ambele parti ale discului asezat pe nicovala (D de la 250 in sus);
2. Dinti de ferestrau plat trebu ceaprazuiti, adica virfurile lor trebu indoite alternativ, marimea ceaprazului pe
una din parti constituie 0,3 0,5 nm,(pentru debitarea in lung a lemnului uscat de foioase tari au un
ceapraz mai mic si pentru debitarea lemnului de rasinoase si de foioase proaspat taieate au un ceapraz mai
mare); 3. ascutirea corecta si bine a dintilor (nu se admit bavuri mari si virfuri indoite); 4. ferestraiele care
nu au un dinte sunt rebutate.

8. Cutite de rindeluit si frezat longitudinal.

Pregatirea cutitelor de lucru.
Cutitele sunt scule care servesc la
prelucrarea prin aschiere a pieselor din lemn prin
rindeluirea plana rindeluirea la grosime pe canturi
prin strungire, razuire, daltuire, taiere plana a
furnirelor.
Actionarea cutitului care produce aschierea
asupra piesei de prelucrat se manifesta prin:
1. adincirea cutitului in materialul lemons al piesei
de prelucrat;2. ingrosarea stratului devenit aschie;
3. incovoierea si evacuarea aschiei;
Toate aceste aspect ale procesului de aschiere se
produc datorita miscarii relative a cutitului fata de
piesa si faptului ca duritatea taisului cutitului este mai superioara. Aschiile apar
ca un efort al deformarii si deplasarii succesive a straturilor de lemn fata de taisul
cutitului. La masinile de frezat longitudinal se folosesc cutite plane:
1. Cutite subtiri (masina de indreptat) crearea unei suprafete plane
( rugozitatea se micsorea, fig.180), pentru speci moi unghiul de aschiere 30
320, speci tari 35 400. Valoara latimi cutitului se poate determina in functie
de diametrul arborelui pe care se monteaza si de numarul lacasurilor pentru
cutite:
B = 0,3 x D

z = 2 4 locasuri;

B = 0,2 x D z = 6 locasuri;
2. Cutite groase (masina de rindeluit la grosime) cu gauri sau crestaturi pentru
15

fixarea cu suruburi in arboreal port cutit,

care trebuie sa fie identice ca forma si
dimensiuni la acelasi cutit si asezate
perfect simetrice fata de mijlocul cutitului.
Cu grosimea - 10mm; B-latimea80,90,100,110,120,125mm; L - 310 aprox.
910mm; -40 20 se executa din otel
carbon de scule sau oteluri aliate.
Pregatirea cutitelor de lucru.
1. cutitele trebuie sa fie bine ascutite si
echilibrate; 2. nu se permit destratificari,
goluri, stirburi bavuri si urme de
coroziune; 3. la cutitele subtiri se admite o diferenta de grosime de 0,05mm pe
lungimea cutitului la cele groase pina la 0,1mm. Abaterea muchiei taietoare de la
liniaritate nu trebuie sa depaseasca limita de 0,025mm pe 100mm la lungimea
acestuia.
4. cutitele perechi trebuie sa aiba aceiasi masa iar centrele lor de greutate
trebuie sa se afle la aceeasi distant de la capetele cutitelor. Aceasta inseamna ca
ambele jumatati ale fiecarui cutit pereche trebuie sa aiba deasemenea aceeasi
masa. Masa cutitelor perechi si pozitia centrelor lor de greutate se verifica prin
cintarire pe cintare de echilibrare; 5. suruburile, penele si alte elemente ale
arborilor port cutit care intra in garniture trebuie sa aiba si ele respective aceeasi
masa; 6. daca in procesul lucrului arboreal port-cutit incepe sa vibreze e necesar
sa se restituie cutitele in sectia de ascutit scule pentru verificarea echilibrarii;
7. instalarea si fixarea cutitelor pe arboreal port-scula;
Conditiile de baza ale unei montari corecte a cutitelor in arbori sunt:
a) cutitele trebuie sa fie fixate sigur pe arbore, si sa adere pe peretii locaselor pe
toata suprafata; b) muchia taietoare trebuie sa depaseasca periferia arborelui cu
0,75 - 1 mm; c) taisul tuturor cutitelor trebuie sa descrie in rotatie un cilindru cu
aceeasi raza; d) arborii port cutite trebuie sa fie echilibrati dinamic, in caz contrar
se produc vibratii la prelucrare.

16

Pentru verificarea preciziei de montare a cutitelor in

arboreal port-scula se folosesc diferite dispositive si
anume: 1. cu ajutorul unei rigle din lemn masiv asezind
rigla pe masa din spate: prin rotirea capului port-scula
trebuie ca virful cutitelor sa fie tangent la suprafata
inferioara a riglei. Rigla se deplaseaza in minimum 3 puncte
pe lungimea cutitului (0,3; 0,8-0,15mm); 2. cu dispozitiv cu
ceas cu cadru; 3. cu dispozitiv cu electromagneti (instalarea
rapida a cutitelor);
Pentru verificarea pozitiei cutitelor pe capetele port-cutit
in afara masinii este folosit un sablon, se aseaza direct pe
capul port-cutit, surubul se roteste pina cind intra in contact
cu cutitul si se fixeaza cu contrapiulita, apoi sablonul se
deplaseaza pe capatul opus al cutitului si se verifica. Verificind pozitia muchiilor
taietoare cutitele se fixeaza definitive pe arbore.
Buloanele trebuie insurubate incepind de la mijlocul arborelui spre margini.
Fixind cutitele se concteaza masina si cind arboreal a dezvoltat turatia necesara
masina se deconecteaza, suruburile se string inca odata cu cheia si dupa
examinarea cutitelor masina poate fi considerata
gata de functionare.
9. Procesul tehnologic de fabricare a furnirelor estetice.
Utilajul folosit
Furnirele estetice sunt foi subtiri de lemn cu aspect
decorativ avind grosimea de la 0,4 - 1mm, obtinute prin
taiere plana sau derulare excentrica a bustenilor de diferite
specii.
Clasificarea:1. dupa aspectul furnirului : a) furnir
tangential- debitat in plan tangential la inelele anuale; b)
furnir radial sau semiradial-debitat in plan perpendicular
sau aproape perpend. pe inelele anuale. 2. dupa defectele
naturale: defecte de prelucrare, dimensiuni si calitatea I, II, III. furnirele estetice se produc in
grosimi de 0,4;0,6;0,7;0,8;1,00 mm; lungimi - 60; 100; 120; 165 mm; latimea - 8;14 mm;
Procesul tehnologic: 1.Sectionarea bustenilor - taierea bustenilor la anumite lungimi in functie de
deschiderea masinilor de taiat plan orizontal (2,6; 3,3; 4 m), elimininduse si defectele neadmise
(corogire, rasucire, crapaturi etc);2.Fasonarea - taierea in lung a bustenilor pentru obtinerea unei
anumitor forme a acestora, sverturi sau segmenti (ferestraie panglica orizontale), prin fasonare se
optin fete plane care asigura stabilitatea busteanului pe masa masinii de taiat plana, fata de directiile
fibrelor, taierea in lung poate fi tangential, radial si semiradiala;3.Tratarea termica a prismelor se urmareste plastificarea (inmuierea) sub influienta umeditatii si temperaturii, scopul plastifierii
este obtinerea unor furnire netede cu eforturi de taiere mici, fara crapaturi si fara smulgeri de fibre.
Procesul de tratare poate fi cu abur (higrotermic) sau cu apa calda (hidrotermic)si se efectuiaza in
bazine speciale din beton, timpul de tratare poate fi de la 1-3zile in functie de specie, dimensiuni,
etc; 4.Cojirea prismelor - pentru a evita degradarea cutitului (busteanul se curata manual cu
17

cutitoaie sau mecanizat cu masini special prin frezare sau prin taiere); 5.Taierea plana - consta in
taierea transversala a prismelor prin deplasarea in plan orizontal a cutitului pentru obtinerea unei foi
subtiri. Prisma de lemn se ridica cu o grosime de furnir la cursa de intoarcere a saniei port cutite.
Calitatea furnirului obtinut depinde de pozitia cutitului si a barei de presiune care exercita o forta de
presare asupra furnirului, unghiul optimal de instalare a barei fata de cutit = 420. Marimea presiunii
a barei depinde de specia lemnului si grosimea furnirului. Marimea presiunii se caracterizeaza cu
marimea de presare a aschiei: = ( h - hfantei)/h *100%; h - grosimea furnirului. Pentru optinerea
furnirelor cu suprafata netede, cutitele se fixeaza sub un unghi de 5-12 0 fata de prizma;6.Usacarea
furnirului. Scopul uscarii furnirului este indepartarea apei din furnir pentru a le aduce la umiditatea
(W) corespunzatoare utilizarii (W=15%) prevenind astfel atacul de mucegai si decorarile, ca urmare
se poate face pe cale naturala, in camere de uscat sau pe cale artificiala in instalatii mecanice de
uscare. Uscarea artificiala se face prin trecerea furnirului de-a lungul uscatorului sub influienta de
aer cald, cel mai utilizat este cel cu duze cu transportor pe banda (aerul este suflat din duze aproape
perpend. pe furnir). In cazul necorespunderii regimului de lucru pot aparea defecte ca: - ondularea
furnirului; - craparea la capete sau uscarea neuniforma a acesuia;7.Taierea si sortarea furnirului.
Taierea este operatia de indreptare a canturilor, a foii de furnir asezat in pachete si de prelucrare,
neadmise de STAS. La eliminarea defectelor trebuie sa rezulte suprafete cit mai mari si pierderi cit
mai mici. Operatia se executa cu foarfeca ghilotina. Dupa taiere pachetele se leaga cu sfoara de
cinepa in numar de 12, 24, 32; 8. Depozitarea, ambalarea si expedierea
furnirului. Se depoziteaza in incaperi uscate in stive continind furnir din
aceeasi specie, grosime si clase de calitate. Furnirul estetic se livreaza
deobicei neambalate. Expedierea furnirului se face cu transportorul care
trebuie sa fie uscat, curat.

10.Procesul tehnologic de fabricare a furnirelor tehnice.

Utilajul folosit.
Furnirele tehnice snt foi subiri de lemn cu grosimea de
0,3-4 mm, obinute prin derulare centric, folosite la
fabricarea placajelor, panelelor, lemnului stratificat,
ambalajelor, produselor mulate i la acoperirea diferitelor
plci pe baz de lemn. Se clasific n:
- furnire de rinoase, fag, stejar, mesteacn, anin, plop, tei, pentru placaj.
- furnire de fag, stejar, tei - pentru panel;- furnire de fag pentru lemn stratificat i
PAL extrudat.n funcie de defectele naturale i de prelucrare, se clasific n
patru clase de calitate: A, B, C i D. Cele mai uzuale grosimi ale furnirelor
tehnice snt: 0,5; 0,8; 1,1; 1,5; 2,1; 3,1 mm.
Condiiile tehnice pe care trebuie s le ndeplineasc furnirele tehnice snt:
- s aib grosime uniform pe ntreaga suprafa;- s nu prezinte crpturi mari,
asperiti i ondulaii pronunate;- umiditatea fiilor i foilor de furnire tehnice
trebuie s fie de 10-12%;-depozitarea furnirelor tehnice se face n ncperi
nchise, stivuite pe platforme sau palete, dup specie, calitate i dimensiuni.
Furnirele tehnice se transport cu mijloace de transport curate, uscate i acoperite
sau n conteinere.
Procesul tehnologic a furnirelor tehnice:
18

1.Tratarea termica a bustenilor: temp 30-700 C, se urmareste plastificarea

(inmuierea) sub influienta umeditatii si temperaturii, scopul plastifierii este
obtinerea unor furnire netede cu eforturi de taiere mici, fara crapaturi si fara
smulgeri de fibre. Procesul de tratare poate fi cu abur (higrotermic) sau cu apa
calda (hidrotermic)si se efectuiaza in bazine speciale din beton. Timpul de tratare
poate fi de la 1-3zile in functie de specie, dimensiuni, etc.2.Sectionarea
bustenilor: prin sectionarea bustenilor se obtin butucii in lungimi
corespunzatoare dimensiunilor produselor (placaj, panel, lemn stratificat)
lungimea bustenilor 2,35; 2,6; 2,2; 1,45;3.Cojirea butucului. nainte de a se
introduce n fabricaie, butucii se cur de coaj si liber, pentru a ndeparta
nisipul i alt impuriti care ar deteriora cuitele precum si pentru a evita
nfundarea spaiului dintre bara de presiune i cuit la mainele de derulat.
Operaia se efectuiaz manual cu ajutorul cuitoaielor, sau mecanic, cu masini ce
lucreaz prin frezarea, la fel ca la cojirea butucilor de la fabricarea furnirelor
estetice. Detectarea corpurilor metalice se face cu acelea i dispozitiv ca i pentru
prismele din care se debiteaz furnirele estetice. Incluzsiunea metalic detectata
nainte de derulare se elimina prin cioplire sau prin secionare, tinduse din butuc
zona care contine corpul metalic;4. Derularea furnirelor: operatia de derulare se
executa la derular si are ca scop obtinerea unei foi subtiri continua de furnir si se
realizeaza prin rotirea butucului 1 in jurul axei sale, in fata unui cutit 4 care se
avanseaza spre butuc cu o distanta egala cu grosimea furnirului, la fiecare rotatie
a butucului.
Procesul derularii furnirelor decurge astfel
- butucul este adus si centrat intre rozetele de stringere ale derulorului si se
comanda stringerea acestora; - se curate butucul de impuritati cu ajutorul unei
perii de sirma si se fixeaza distant dintre bara de presiune 3 si cutit 4 in functie
de grosimea furnirului; - se comanda miscarea de rotatie a butucului incepind
astfel procesul de derulare.Din derulor rezulta : fisii neutilizabile, utilizabile,
covor continuu de furnir si o rola.Rotatia butucului este miscarea de aschiere,
iar miscarea cutitului - miscarea de avans.

19

Viteza de aschiere v = (*D*n) / (60*1000), n - rotatia butucului intro min;

D-diametru butucului in momentul dat.; v - nu este constanta, se micsoreaza de la
Dinitial spre Dfinal al butucului. (d a rolei va fi egala cu d a rozetei). voptim = 1 3
m/s;Viteza de avans U = ( h*n )/1000, h - grosimea furnirului derulat; n
-numarul de rotatii a busteanului.Calitatea furnirului derulat depinde in mare
masura de gradul de presare a barei de presiune. Se recomanda ca bara de
presiune sa actioneze de la inceputul derularii pentru optinerea furnirelor cu o
grosime uniforma, chiar la primele rotatii ale butucului. 5.Croirea furnirelor
tehnice - covorul de furnir dupa derulare este croit in dimensiuni :
- foi de furnir longitudinale 2080/1470; 2280/1440 (cu supradimensiuni pentru
taierea la format a produselor plus adios la contragere a furnirelor
perpendicular pe directia fibrelor). - foi de furnir transversal : 1330/2200;
1330/2530, furnirele pot fi croite si umede si uscate.Exista 2 metode de croire:
1. dupa derulor se instaleaza un transportor sau mese; 2. covorul de furnir dupa
derulare este infasurat pe bobine care se aduc la foarfecele de croit (Viteza de
croire la foarfeca -1.4m/s). 6.Uscarea furnirelor - eliminarea apei din furnir pina
la W final 6-10%, pentru a putea evita degradarea si pentru a putea fi prelucrat.
Regimul de uscare, parametrii (temp si durata de trecere), se aleg in functie de
umiditate, specie si grosimea furnirului.
Uscarea se petrece in mers continuu. Defecte
de uscare:1)crapaturi la capetele foilor; 2)
crapaturi la mijloc; 3) ondularea marginilor; 4)
imprimari; 5) umiditatea neuniforma; 6) zone
de umiditate diferite pe suprafata;7) sortarea
furnirelor dupa cele 4 clase:Sortarea se
efectuieaz foaie cu foaie, formind pachete pe
platforme separate, dupa urmatoarele criterii:
format (lungime i lime), grosime i specie.
Repararea defectelor, imbinarea fisiilor de
furnire inguste, sortarea pe clase in functie de
frecventa si marimea defectelor precum si in
functie de numarul si marimea peticilor aplicate se clasifica A,B,C,D.
11.Procesul tehnologic de fabricare a pacajelor. Schema functionala a presei
hidraulice.
Placajul este o plac obinut prin ncleierea unui numr impar de furnire,
cu fibrele orientate sub un anumit unghi (30, 45, 60, 90), cel mai obinuit tip
de placaj fiind cel cu straturile vecine cu fibrele orientate la un unghi de 90,
numit placaj normal. Placajele se clasific dup mai multe criterii:dup
direcia fibrelor straturilor exterioare de furnir:longitudinal, transversal, ptrat;
dup structur, placajul poate fi: normal, de construcie echilibrat, stelat,
20

omogen, mixt; dup specia lemnoas a furnirelor componente, placajul poate fi

fabricat din: foioase tari, foioase moi, rinoase, specii exotice; dup domeniul
de utilizare, placajul este: de uz general, special, pentru lucrri de interior,
pentru lucrri de exterior, pentru vagoane de marf acoperite, de aviaie etc.
Placajul de fag pentru lucrri de interior se produce n urmtoarele
dimensiuni:
Lungime x lime, n mm: 1530 x 1530; 1830 x 1220; 2000 x 900; 2000 x
1220; 2000 x 1250; 2200 x 1220 i 2440 x 1220 (uzual fiind formatul
2000x1250).
Grosimi,
n
mm:
3,0;4,0;5,0;6,0;7,0;8,0;9,0;
10,0;12,0;15,0;18,0;20,0;22,0 i 25,0 (grosim de baz fiind 4,0). Acest sortiment
de placaj se poate executa n zece clase de calitate, care rezult din combinaiile
calitative ale celor dou straturi exterioare de furnir (A,B,C,D), (A-A;A-B;AC;A-D;)(B-B;B-C;B-D;)(C-C;C-D;)(D-D)n general, placajul este un material cu
densitate redus, cu elasticitate i stabilitate dimensional mai mare ca a lemnului masiv, fiind un material mult folosit.
Procesul tehnologic al placajului pentru interior.
O caracteristic a placajelor, n special a celor pentru lucrri de interior, o
constituie faptul c prin absorbie de ap, plcile i schimb dimensiunile. Din
aceast cauz snt protejate atunci cnd snt folosite n medii umede sau vin n
contact direct cu apa. Incleierea furnirelor i asamblarea pachetelor. Pentru
ncleiere se folosesc adezivi ureoformaldehidici (urelit P) i pe baz de fenolform-aldehid. Pregtirea soluiei adezive const n dozarea componentelor pe
baza unei reete i amestecarea acestora pn la omogenizare (n malaxoare).
Aplicarea soluiei de clei pe furnirele de miez se execut la maini de ntins clei
(cu cilindri de aplicare i cilindri de dozare). Asamblarea pachetelor const n
aezarea pe o tabl de aluminiu a unui furnir de fa peste care se aaz miezul
uns cu clei, apoi, din nou, un furnir de fa, peste care se aaz a doua tabl de
aluminiu. Tablele de aluminiu uureaz ncrcarea i descrcarea placajelor i
ajut la evitarea murdririi platanelor presei i a placajelor. La aezarea
furnirelor se va avea n vedere realizarea unghiului de 90 ntre direcia fibrelor
furnirelor vecine.Presarea placajelor. Presarea se execut n prese hidraulice
multi-etajate avnd platanele nclzite cu abur sau cu ap supranclzit. Operaia are loc sub influenta simultan a temperaturii si a presiunii. Durata de
presare este n funcie de felul adezivului i grosimea placajului, stabilindu-se
astfel 3-4 min.Condiionarea placajelor. Operaia se realizeaz n ncperi
speciale i const n rcirea lent a produsului i realizarea unei umiditi uniforme, corespunztoare umiditii relative a mediului ambiant.Tierea la
format. Formatizarea placajului const n tierea marginilor pentru obinerea
formatelor din STAS sau a formatelor solicitate la export.Repararea placajelor
cu defecte este de a corecta prin chituire unele defecte: crpturi cu limea la
21

baz de maxim 5mm, rosturi deschise, guri de dimensiuni mici.lefuirea

placajelor. Scopul lefuirii este ndeprtarea asperitilor, a smulgerilor de fibre
i a petelor de clei, pentru a se obine suprafee uniforme i cu aspect
corespunztor. Pentru lefuire se utilizeaz maini de lefuit cu 3 cilindri (cu
avans prin band) i maini de lefuit cu band lat.Sortarea placajelor. La
sortarea pe clase de calitate. Dup sortare, placajul se marcheaz prin tampilare
(marca fabricii, dimensiuni, clasa de calitat).
Procesul tehnologic al placajului de exterior.
Placajul de exterior are rezisten mecanic superioar i rezisten n mediul
umed mare fa de placajul pentru lucrri de interior.Procesul tehnologic este
foarte asemntor cu cel al placajului pentru lucrri de interior, cu deosebirea c
n acest caz nu se mai fac operaiile de reparare i lefuire, produsul fiind
protejat la exterior cu un strat de clei fenolformaldehidic (fenoplac), ncleierea
furnirelor se face cu fenoplac la o anumita temperatura si presiune. Durata de
prestare este de 5 min (timp de baz) + 1min grosimea placajului. Defectele de
ncleiere snt aceleai ca la placajele pentru lucrri de interior. Sortarea se face
n dou clase de calitate (I, II)
Procesul tehnologic de fabricare a placajelor pentru vagoane.
Procesul tehnologic este identic cu cel al placajului de exterior.Regimul de
presare este identic cu cel al placajului de exterior.
Schema
functionala a
presei hidraulice
Fig.2.16.
Organizarea
locului
de
munc
la
formarea
pachetelor
(din
trei
furnire) i presare: 1-furnir de miez; 2-main de aplicat adeziv;
3,4-furnire de fa i de dos; 5-lift de ncrcare a presei; 6-presa PH
15; 7-mas de descrcare a placajelor; 8-crucior de rcire a plcilor
de aluminiu.
12. Procesul tehnologic de fabricare a panelelor. Utilajul folosit. Schema
functional a masinii de aplicat adeziv cu valturi.
Panelul este o placa formata dintr-un miez de sipci sau miez bloc acoperit pe
ambele fete prin incleiere cu cite un strat de furnir asezat perpendicular pe directia
fibrelor miezului.1) dupa directia fibrelor straturilor exterioare-panelul poate fi:
longitudinal, transversal si patrat. 2) dupa specie panelul este fag, anin, plop, tei
22

(dupa specie mai putin pretioasa); 3) dupa modul de combinare a straturilor de

furnir panelul este de calitate: AA, AB, BC; Panelul se executa in grosime de 16,
18, 22, 25, 30, 35, 40 mm; Formate 600 x 1600; 750 x 1980; 1000 x 1500; 1000 x
2000; 1220 x 1830; 1220 x 2200; 1220 x 2400; 1250 x 2000 mm;
Procesul tehnologic:
Procesul tehnologic de fabricare a panelului este format din 2 etape:
I - pregatirea miezului din sipci de cherestea:
1. Sectionarea cherestelei - obtinerea unor lungimi corespunzatoare lungimii
panelelor si dimensiunilor camerelor de uscare. Cherestelele sectionate la lungimea
necesara sunt asezate pe platform special pentru a trece in sectia de uscare.
Sectionarea cheresteleor se efectueaza la masinile: ferestraie circulare de retezat
( cu pendul) 40 sania cu disc hidraulic.2. Usacrea cherestelei aducem
cheresteaua la W finala =8% pentru evitarea deformarii panelului asigurindu-i o
buna stabilitate,uscarea se realizeaza artificial, in camere de uscare prevazute cu
instalatii de incalzire ( calorifere din tevi cu aripioare ), instalati de umezire ( tevi
cu orifici ) si instalatie de ventilatie ( de obicei ventilatoare elicoidale actionate
individual sau cu actionare comuna ), uscarea se mai poate efetua si in masini de
uscat. Regimulde uscare se stabileste in functie de specie si grosimea cherestelei. 3.
Rindeluirea cherestelei - se face dupa racire pentru a se obtine suprafete netede
care sa asigure o corecta aplipire a sipcilor, una de alta, evitindu-se formarea de
goluri in interiorul placilor. Operatia consta in luarea unui strat depe ambele fete ale
scindurii un strat subtire de lemn cu ajutorul unor cutit drepte fixate pe un arbore ce
executa o masina de rotatie, in timp ce masina executa o miscare de avans in plan
orizontal, rindeluire se executa la masina de rindeluit cu un arbore.4. Debitarea
cherestelei in sipci. Cheresteaua se debiteaza in sipci cu latimi corespunzatoare
grosimii miezului de panel dupa cum urmeaza: latimea sipcilor gr. miezului ( mm )13,0; 13,5; 16,0; 19,5; grosimea panelului - 18,0; 19,0;22,0; 25,0; Operatia se
efectuieaza la ferestraul circula prevazut cu 10 20 pinze taietoare montate pe un
ax ( la distante egale cu latimea de debitare a sipcilor), care executa o miscare de
rotatie in timp ce scindura avanseaza in plan orizontal.5. Sortarea sipcilor. Sipcile
fara defecte se dirijeaza direct la masa-banda pentru alcatuirea miezului si sipci cu
defecte (noduri cazatoare,putregai,tesituri) care se elimina la ferestraie circulare.
Defectele care se admit la sipci pentru miez sunt coloratiile crapaturile strapunse
lungimea max. de 200 mm si latimea maxima de 3 mm si noduri sanatoase
concrescute.
6. Asamblarea sipcilor - pentru miez se face pe masa banda si consta in asezarea
sipcilor una linga alta in latime si lungime formind un panou care se stringe cu
cleme metalice in vederea efectuarei operatii. Panelul de sipci este dirijat de-a
lungul mesei la un punct unde se efectuiaza taierea la lungime cu ajutorul unui
ferestrau circular si se executa pe latimea acestuia niste santuri in care se introduc
sforile de prindere (consolidarea miezului). La operatia de asamblare trebuie de
23

respectat urmatoarele reguli: 1 - sipcile de la marginea panoului miez trebuie sa aiba

lungimea egala cu a panoului sau cind sunt bucati trebuie sa fie imbinate in lamba si
uluc; 2 - Inelele anuale ale sipcilor vecine sa fie orientate in sens invers; 3 - Inelele
anuale ale sipcilor trebuie sa fie orientate perpendicular pe fetele miezului pentru
rezistenta si evitarea deformarilor; 4 - Imbinarile sipcilor pe rindurile vecine trebuie
sa fie situate le distant de min 250 mm; 5 - sipcile sa fie bine aplicate.
II aplicarea furnirului de miez:
7. Aplicarea adezivului si formarea panelelor. Miezul de sipci este uns cu clei
fiind trecut prin masina de intins clei cu valturi. Pachetele se formeaza intre 2 placi
de aluminiu si consta in: - asezarea pe o placa de aluminiu a unui strat de furnir
transparent de 3 - 4 mm grosime peste care se aseaza miezul uns cu clei apoi un
furnir, peste care se aseaza a doua placa de aluminiu si se introduce in platanele
piesei.8. Presarea panelelor - presa hidraulica t0 platanelor 100 - 1100, presiunea 812 daN/cm2; Durata de presare este in functie de grosimea fetelor, natura adezivului
si se stabileste: 3-4 min (timp de baza ) + 1 min pentru fiecare mm grosime de
furnir (timpul de transmitere a caldurii de la platan pina la stratul de clei).9.
Conditionarea si taierea la format a panelului. Dupa presare panelele se
conditioneaza in 2 etape: - o conditionare partial aprox. 8h ; - o conditionare
definitive intr-o incapere speciala timp de 3-5 zile (t0 aer 30-350 Waer 30-35%), dupa
conditionare panelele se taie la formatul necesar la ferestraie de formatizat.10.
Repararea panelului - scopul este de inlaturarea defectelor care apar dupa operatia
de presare: chituire, repararea gaurilor mici si crapaturilor fine. Aplicarea unor
petici in cazul crapaturilor mai pronuntate.11. Slefuirea panelului - obtinerea unor
suprafete cit mai netede fara neregularitati. Operatiea se efectuieaza la masina de
slefuit cu cilindri sau banda lata.12. Sortarea dupa calitate la sortarea panelelor
pe clase (AA,AB,BC), se au in vedere conditiile admisibile a defectelor din STAS
1575-88,precum si conditile speciale pentru export,dupa sortare placile se
marcheaza prin stampilare ( marca fabrici, calitatea, grosimea, STAS).13.
Depozitarea, ambalare, expedierea. Depozitarea in magazii curate si uscate
( TEMPERATURA 1030 0 C si umeditatea relativa a aerului 40 70 %), stivele
trebuie sa contina placi de aceeasi dimensiuni si clasa de calitate si sa fie asezate pe
platform perfect plane. Panelul se livreaza neambalat, insa la cerere se poate ambala
in conformitate cu prevederele STAS 7831-87 sau coresunzator cu conditile tehnice
pentru export. Expedierea placilor se face cu mijloace de transport curate, acoperite
si uscate.
13.Notiuni de proces de productie. Structura procesului de productie.
Def 1: Cuprinde totalitatea activitatilor care se desfasoara in cadrul unei unitati economice in scopul
executarii de produse. Def 2. Reprezinta totalitalea activitatilor desfasurate cu ajutorul mijloacelor
de munca si proceselor natural care au loc prin transformarea organizata al obiectelor muncii. In
general procesul de productie consta in actiunea pe care o exercita forta de munca prin intermediul
mijloacelor de munca asupra obiectelor muncii in vederea obtinerii anumitor produse.
Deci pentru organizarea procesului de productie sunt necesare urmatoarele elemente
24

interdependente:
- Obiectele muncii(material prima,auxiliara);-Mijloacele de munca (masini,instalatii,linii);
-Forta de munca adica muncitorii.
Procesele naturale - in care asupra obiectului muncii actioneaza factorii naturali fara interventia
omului (uscarea,racirea,fermentarea);Procesul de munca - sunt procese realizate datorita
interventiei omului a muncitorului;Procese de baza - totalitatea actiunilor exercitate de muncitori
asupra materiei prime in urma carora acestea se transforma in productia de baza a
intreprinderii;Procese tehnologice - totalitatea actiunilor exarcitate de muncitorii asupra obiectelor
muncii in urma carora acestea isi schimba forma,dimensiunile, infatisarea sau structura molecular
(transformarea bustenilor in placaj,traverse,doage);
Procese de manipulare,dep lasare - totalitatea actiunilor exercitate de muncitor asupra obiectelor
muncii in scopul dea le deplasa si manipula in mod succesiv sau paralel cu executarea procesului
tehnologic pina la momentul cind acestea devin productie finite;
Procese auxiliare - totalitatea actiunilor menite sa asigure desfasurarea normala a proceselor de
baza prin mentinerea in stare de functionare a uneltelor instalatiilor a utilajelor folosite in procesul
de productie si asigurare cu material prima si material a locului de munca;
Procese de deservire tehnica - totalitatea activitatilor efectuate de muncitor cu scopul de-a pregati
si a intretine in stare de functionare a uneltelor, utilajelor, dispozitivelor special pentru executarea,
deplasarea manipularea a obiectelor muncii.Procesul de deservire a materialelor - totalitatea
actiunilor efectuate cu scopul de-a asigura procesele de baza cu obiectele muncii, mijloace de
munca, material auxiliare;Procese anexe - activitati menite sa asigure valorificarea deseurilor
lemnoase prin executarea diferitelor produse (productia de lazi sau productia PAL, PFL), in vederea
organizarii productiei si a muncii atit procesele de baza cit si cele auxiliare si anexe sunt formate din
operatii, faze, treceri, manuiri si miscari.
Operatii - o parte a procesului de productie care se executa neintrerupt de catre unul sau mai multi
muncitori aflati pe acelasi loc de munca actionind asupra unui obiect de munca sau a mai multora
deodata cu mina libera sau cu ajutorul anumitor unelte de mina. Se caracterizeaza si se identifica
prin urmatorii factori constant: obiectele muncii; mijloacele de munca; locul de munca; executantii
si caracterul lucrarii. In general cind se schimba obiectele muncii sau alt factor se schimba si
operatia. Dupa caracterul lucrarilor operatiile pot fi: operatii tehnologice; operatii de deplasare;
operatii de control; operatii de sortare. Dupa modul de executie operatiile pot fi: manual; manual
mecanice; automate.Faza - reprezinta o parte a operatiei prin care obiectele muncii sufera o singura
transformare tehnologica;Trecerea - reprezinta o parte a fazei de munca ce se repeat
identic;Manuirea este o parte a fazei care consta in executarea unei actiuni separate, a unei grup
de miscari de catre un muncitor in vederea prelucrarii materei prime;Miscarea este o parte
componenta a minuirii si consta in deplasarea obectelor sau a muncitorului in vederea fixari pe
masina sau desprinderii depe masina.
Tipul proceselor de productie: structura fiecarui tip de process de productie depinde de mai
multi factori care sunt determinate de caracteristicile tehnico-economice specifice:
- structura procesului tehnologic;-gradul de specializare a locului de munca si al utilajului;
-calificarea muncitorilor;-perfectionarea mijloacelor de productie;-frecventa fabricarii diferitelor
produse;
Fiecare tip de productie se caracterizeaza prin: cantitatea de produse executate: prin gradul de
stabilitate al sortimentului. Cu cit sortimentul este mai stabil cu atit creste si productia fiindca se
elimena diversele intreruperi ce apar cu ocazia schimbarii sortimentului.
Dupa natura si cantitatea produselor se disting urmatoarele tipuri de productie:
1. productia individuala sau bucata - in care se executa produse la comanda cite o bucata sau
un numar redus de bucati, acestui tip de productie este characteristic ca se executa un singur produs
si nu mai mult in paralel. Procesul tehnologic este neorganizat productivitatea muncii este scazuta
iar pretul de cost este mare, productia se executa manual sau la masini simple universal,
25

nomenculatorul de produse este foarte variat iar volumul de productie este foarte mic;2. productia
in serie - se executa intr-un numar mai mare de bucati in serii de diferite marimi dar de acelasi fel,
caracteristica acestei productii este faptul ca produsele se executa succesiv si paralel in serie care se
repeat periodic. Nomenculatorul de piese este relaiv redus in comparative cu productia individuala.
Marimea seriei depinde de capacitatea de productie a sectiei respective de unitate de produse
planificate intr-o perioada corespunzatoare de numarul de schimburi, de numarul zilelor lucratoare,
deasemenea marimea seriei depinde de cererea produsului pe piata. La productia de serie se folosesc
dispositive, unelte, masini special dar si unele universale. Productivitatea - mare decit productia
individuala si pretul de cost mai mic;3. productia de masa - este caracteristic fabricarea constanta a
unui nomenculator redus de produse sau a unui singur produs da in cantitati foarte mari. Locurille
de munca sint specializate pentru executarea unei singur operatii sau a unui numar redus de operatii,
se folosesc masini, utilaje, aggregate, linii specializate cu un randament mare care permit obtinerea
unui nivel inalt de mecanizare si automatizare al lucratorilor. Se utilizeaza cele mai modern metode
de organizare a productiei si a muncii.Lot - este alcatuit dintru-n numar de piese identice
constructive si tehnologic care se prelucrareaza folosind acelasi timp pentru pregatirea si incleerea
operatiilor.
Organizarea procesului de productie: reprezinta ansamblu de activitati care privesc reunirea in
acelasi timp si in acelasi spatiu a elementelor component ale unui process de productie pe baza
planului de productie a tehnologiei existente si normativelor in scopul realizarii produselor sau a
serviciilor planificate de calitate inalta si cu cheltuieli minime de organizare. Organizarea
productiei se dasfasoara sub 2 aspecte importante:
1) organizarea productiei in timp - care include urmatoarele activitati: - Stabilirea ciclurilor de
productie; - Divizarea planului de productie pe sectii ateliere, formatiuni de lucru tinind cont de
ciclu de productie; - Programarea operative a productiei adica stabilirea formei prelucrarii reperelor
pe fiecare loc de munca.
2) organizarea productiei in spatiu - cuprinde urmatoarele activitati: - Amplasarea optima a
sectiilor, sectoarelor si a locurilor de munca; -circulatia rationala a obiectelor muncii.
Verigele organizarii productiei sunt: locul de munca; zona tehnologica (un grup de locuri de
munca) care efectuiaza aceleasi operatii tehnologice; sectia de productie adica mai multe zone
tehnologice.Principiile organizarii procesului de productie: Pentru a crea premizele favorabile
indeplinirii eficiente a planului de productie (cantitativ, calitativ si la termen) pe baza carora
intreprinderile industriale isi desfasoara activitatea.
La organizarea productie trebuie respectate urmatoarele principii de baza :
1. Principiul proportionalitatii- urmareste existent aceleasi concordante in ceeea ce priveste
cantitatea de productie obtinute intro unitate de timp la fiecare veriga daca nu se respecta acest
principiu el duce la realizarea frinarii productiei realizarii;2. Principiul ritmicitatii - pe fiecare
veriga a organizarii productiei trebuie sa fie respectata aceeasi viteza de fabricatie;3. Principiul
paralelismului - potrivit carora lucrul efectuat la mai multe locuri de munca in paralel intrun
anumit moment asupra diferitelor parti component ale unui produs asigura specializarea locurilor de
munca si reducerea ciclului de productie;4. Principiul liniei drepte - in circulatia produselor trebuie
asigurat cel mai scurt traseu adica in linie dreapta fara intoarceri si fara sa se intersecteze traseile
diferitelor produse.5. Principiul continuitatii - impune reducerea la minium intreruperea in
organizarea productiei.

14. Structura procesului tehnologic. Debitarea elementelor din lemn

masiv. Utilajul folosit la debitarea lemnului masiv.
Proces tehnologic - este acel proces in cadrul caruia material prima si
materialele se transforma nemijlocit in semifabricate sau produse finite
care formeaza productia de baza a intreprinderii. Procesul tehnologic
26

dupa gradul de inzestrare tehnica se poate executa pe cale manuala sau

mecanica. Procesul tehnologic depinde de constructia articolului de
material folosita de utilajul folosit, de calificarea muncitorului.
Procesul tehnologic este compus din urmatoarele elemente:
1. Operatia - este acea parte a produsului tehnologic care cuprinde
actiunile intreprinse asupra obiectelor muncii pe un anumit loc de
munca prevazut cu anumite utilaje si unelte de munca. Operatia are ca
efect schimbarea formei si a dimensiunilor materiei prime prelucrate.
Dupa modul cum se executa operatiile pot fi: - manual; manualmecanic; mecanizate; automate; Operatiile pot fi: 1. de trecere
( material prima-scula aschietoare); 2. pozitionale scula aschietoaremateria prima);
2. Faza este partea operatiei prin care obiectele muncii sufera o singura
transformare tehnologica;
3. Minuirea este o parte a fazei care consta in executarea unei actiuni
separate sau a unui grup de miscari de catre un muncitor in vederea
prelucrarii materiei prime;
4. Miscarea este o parte componenta a minuirii si consta in deplasarea
obiectului sau a muncitorului in vederea fixarii pe masina sau
desprinderii de masina.Organizarea productiei in flux reprezinta una din
metodele de baza in organizarea muncii care consta in desfacerea
procesului de productie pe operatii si sincronizarea acestora.
Caracteristicile principale ale unei linii in flux :
- Amplasarea locurilor de munca in spatiu potrivit succesiunii normale a
operatiilor in procesul tehn;- Continuarea si ritmicitatea procesului de
productie;- Sincronizarea operative in vederea executarii lor simultane.
Structura procesului tehnologic : aceasta depinde de materia prima
folosite la fabricarea mobile, de constructia mobilierului si utilajului
folosit.
Proces tehnologic: materia prima (lemn masiv, PAL, PFL);
semifabricat + adaos la prelucrarea mecanica + adaos la umeditate; prelucrarea semifabricatelor curate (Rz<<Dn) (burghierea, cepuirea,
operatii de asamblare); -obtinem piesa sau elementul;-asamblarea;
-produs finit.
Tehnologia debitarii elementelor din structura mobile
O serie de operatii tehnologice care au drept scop optinerea de
27

semifabricate cu dimensiuni si forme apropiate de cele finale

(dimensiune nominala + adaos la prelucrare),daca W > 12 % atunci
dimensiunea nominal + adaosul la prelucrare + adaosul la
uscare.Dimensiunile semifabricatului trebuie sa aiba in vedere
tehnologia ulterioara de prelucrare asa in cit marimile adaosurilor sa
permita optinerea dimensiunilor finale cu un consum minim de material
lemons si energie.
Operatia
Caracteristicile
elementelor Adaosul(mm
tehnologica
prelucrate
)
Lemn masiv
- Semifabricate cu W25%
(zvintate)
- Semifabricate uscate W= 8- 40
10%
20
- semifabricate pentru curbare
1. Retezarea
in :
30
1.dispozitiv fara prindere
70
2.dispozitiv cu prindere
70
Semifabricat pentru
elemente strungite
- elemente
realizate
cu
dimensiuni multiple
2. spintecarea
a) prelucrarea
la
ferestraul
sau retezarea
5
circular
la cota
3
b) prelucrarea
la
ferestraul
panglica
- elemente
cu
indreptare
prealabila
3. indreptare,
- elemente
fara
indreptare
rindeluire,
prealabila
4
profilare
a) L 500mm
5
b) L = 5001000mm
6
c) L 1000mm
4. Indreptarea
- L 1000mm
2
fata si cant
- L 1000mm
3
28

5. Rindeluirea o
fata sau un
cant
6. Profilare pe
masina
de
frezat
si
slefuire
7. Slefuire
si
strungire, de
frezat
si
slefuirea.
8. prelucrare si
slefuire
Panouri
1. debitarea

- L 1000mm
- L 1000mm

2
3

- Elemente profilate
2
a) L 500mm
d) L 500mm
- elemente curbate

6
8
6

- panouri cu fete furniruite si

10
canturi nemasivuite

Furnire
- L 1000mm
- L 1000mm
Toate adaosurile include grosimea taieturilor
1. debitarea

20
25

Debitarea elementelor din lemn masiv :

1. operatiile tehnologice de debitarea a lemnului masiv in vederea
formei semifabricatului ce trebuie optinut din cherestea (patrat,
dreptunghi) retezarea; sectionarea; spintecarea.
2. Cu contur neliniar dispus in plan retezarea; sectionarea; indreptare
o suprafata; insemnare si decupare.
3. Contur neliniar spatial retezarea; sectionarea; spintecarea;
insemnarea; decuparea.
La debitarea lemnului masiv se folosesc 3 scheme tipice de debitare :
1. Longitudinal transversal; 2. Transversal longitudinal; 3. Combinat.
Alegerea tipului de tehnologie de debitare este impusa:
1. de forma si dimensiunile semifabricatelor;
2.Caracteristicile estetice de rezistenta pe care trebuie sa le
29

indeplineasca elemental in cadrul produsului de mobile;

3.Dotarea tehnica a intreprinderilor, nivelul de calificare;
4.Decuparea fara insemnare prin utilizarea dispozitivelor tehnologice
(sablon);
5. se executa diagram de croire (desen materie prima intro scara
aleasa cu amplasarea semifabricatelor pe suprafata ei) pentru fiecare
cherestea individual.
Diagram de croire : desenul materiei prime intro scara aleasa cu
ampasarea semifabricatelor pe suprafata ei. R=Vsf/Vmat.
Prim*100%
Valoarea randamentului depinde de :
1.Calitatea materiei prime;
2. Dimensiunile materiei si a semifabricatelor;
3. De diagram de croire;
4. Forma semifabricatului;
5. Calificare;
6. Utilaje.

15.Debitarea elementelor de mobile din semifabricate pe baza de

lemn.Diagrama de croire. Randamentu. Utilaju.
Elementele din structura mobile caracterizate prin suprafete mari se executa
din PAL, PFL, placaj, panel, PAF. Se optin inseminate economii de lemn
30

simultan cu simplificarea tehnologiilor de prelucrare mecanica si cresterea

calitatii suprafetelor, organizarea fluxurilor tehnologice. Dezavantajul placilor
procentul mare de adeziv inglobat in masa lor care duce la supraincalzirea
puternica si uzura sculelor. In vederea intocmirii diagramelor de debitare
trebuie rezolvate urmatoarele activitati :
1. intocmirea nomenclaturilor care se debiteaza din aceleasi sortiment de
semifabricate pe baza de lemn;
2. Gruparea reperelor pe lungimi si latimi;
3. Stabilirea cantitatilor pe fiecare reper conform lantului de fabricatie,
nomenclatorului;
4. Stabilirea formatelor standardizate din care se va debita reperele pe sortiment
de semifabricat pe baza de lemn;
5. Trasarea diagramelor de debitare pe fiecare sirtiment si definirea numarului de
formate necesare;
6. Calculul randamentului la debitare pentru diagramele trasate si compararea cu
randamentul planificat.
Care sunt utilajele
Agregatul de debitarea a panourilordebiteaza panoul cu grosimea pina la
75mm. Prelucrarea se face cu 2-3 discuri
si cu un disc prentru debitarea
transversala.
Toate
taieturile
longitudinale sa fac la miscarea de
avans(U1). Taieturile transvesrale se fac
la cursa de retragere U2 prin deplasarea
discului pe portal la cursa de avans U3.
Masa agregatului este format din 2 mese
mobile care permit o deplasare pe
lungime si o taiere la lungimi variabile.
La cursa de avans cu U1 ambele mese
inainteaza odata iar la cursa de retragere
U2, cele 2 mese se pot decala pe
lungimea una fata de cealalta dupa un program anumit de croire. Taierea
transvesala U3 se realizeaza cu discul circulare 3, se face dupa oprirea ambelor
mese. Avansul de pelucrare transversal si longitudinal este de 18m/min, iar
avansul de retragere a meselor este de 30m/s. Diametrul discurile este de 400
mm la o rotatie de 300rot/min, Schemele de debitare sa intocmesc in prealabil
urmarind la realizarea un indicie de utilizare de peste 92%, prin asezarea
panourilor in formate standarte adica PFL,PAL. Prelucrarea panourilor se face
31

in urmatoarele succesiuni:1.Taiere longitudinal cu cele 2-3 discuri circulare la

cursa de avans U1; 2.Taierea transversal la cursa de retragere a miesei U2 si
deplasarea discului la cursa de avans U3 dupa pozitionarea meselor,dupa
programul pentru executarea taieturii.
01.Reglarea agregatelor-1.batiul;
2.ferestrau circular longitudinal; 3. Ferestrau circular transversal; 2.1 motor
electric; 2.circulatoare; 5si 5.1.rotile de mina; 3.1sanie; 6. Motor electric; 7.
Variatorul de turatii hidraulice 1.1.traversa; 4. Filetul. Intre umerii batiului 7
este prevazuta traversa 1.1 pe care se deplaseaza ferestraile circulare 2.
longitudinale si ferestraul circular 3 transversal. Fiecare disc circular este actionat
de un motor electric propriu cu 300 rot/min miscarea I. Reglarea distantei intre
circulatoarele 2 se face prin deplasarea saniilor pe care sunt fixate motoarele
electrice II, prin axele filetate 4 actionate de rotile de mina 5.1. Pentru fiecare
subansamblu format dintre sanie motor electric este prevazut un arc filetat
actionat individual. Pentru taierea transversal cu discu 3 se deplaseaza sania cu
discu 3.1 miscarea III actionata de lantul cinematic formata din motorul electric
variatorul de turatii 7, reductorul de roti dintate si transmisii prin lant cu role.
Pozitiile motoarelor electrice si respective a dicurilor se poate regla pe vertical
prin deplasarea saniilor miscarea IV,adica pentru reglarea inaltimii de taiere.

16.Prelucrarea mecanica a elementelor din lemn masiv. Avantajele si

dezavantajele fiecarei metode. Utilajul folosit.
Prelucrarea mecanica a elementelor din lemn masiv
Procesul de debitare este urmat de un sir de operatii de prelucrare mecanica prin care
elementele lor debitate li se confera forma, dimensiunile si calitatea corespunzatoare a
suprafetelor.
Principalul procedeu - tierea. Prelucrarea mecanic prin tiere cuprinde:
- prelucrarea prin achiere;- fr achiere (despicarea, tierea cu foarfece).
Prelucrarea prin achiere cuprinde: metodele de prelucrare a lemnului ce stau la baza
fabricrii uilor i ferestrelor: tierea, rindeluirea, frezarea derularea, decuparea, gurirea,
32

strunjirea, copierea, lefuirea .a.

Prelucrarea fr achiere: despicarea, tierea la foarfece, tanarca, etc. Procesul de tiere
depinde de: specia lemnoas i poziia planului de tiere faa de direcia fibrelor. Tierea se
realizeaz n general cu cuite elementare, care snt puse n micare de mainile de prelucrare
mecanic a lemnului. In succesiunea operatiilor se asigura mai intii precizia de prelucrare in
sectiune (l x G), dupa care urmeaza prelucrarea la lungime (retezarea). Prin aceste operatii
se creaza baze de asezare pentru urmatoarele operatii : (cepuire, burghierea, scobirea,
profilarea).
Pentru optinerea peselor interschimbabile se folosesc :
1. Baza tehnologica suprafete reale, puncte linii pe aceste suprafete. Ele pot fi :
a) de asezare suprafata de asezare in dispositive, pe masa in raport cu care se executa
prelucrarea; b) de ansamblare cep si scobitura; c) de masurare.
2. Baza constructive (axe, linii ajutatoare)
a) Principal determina dimensiunile si pozitia piesei in articol;
b) Auxiliara pozitia piesei in dispositive de prelucrare.
Clasele de rugozitate : 4; 8; 16; 32; 60; 100; 200; 320; 500; 800; 1200; 1600.
- Deb longitudinal 36; 78; - Deb transversal - 66; 67; - Frezarea suprafetelor 59; - Incleierea - 6; -Finisarea transparent 910; -Finisarea opaca 6;
-Asezarea sigura si calitativa determina precizia de prelucrare
Metode de asezare a semifabricatelor :
1. Asezarea pe o fata > prelucrarea pe suprafata opusa (rindeluirea, slefuirea cu banda lata).

2. Asezarea si prelucrarea pe aceiasi suprafata (de indreptat)

3. Asezarea pe o suprafata, prelucrarea pe alta (de burghiat orizontal)

4. Asezarea a 3 suprafete cu fixarea piesei in dispositive (cepuirea, de frezat de sus)

5. Asezarea pe 2 suprafete prelucrarea celorlalte (de frezat pe 4 fete, de strungit)

Pentru obtinerea semifabricatelor cu precizie inalta, forma geometrica corecta, la prelucrarea

33

mecanica se folosesc tehnologii tipice :

1. Prelucrarea fetei si cantului la 90 0 masina de indreptat prelucrarea la grosime, latime
masina de rindeluit:
2. Fata si cant 900
masina de indreptat 2 suprafete la
masina de frezat longitudinal pe 4 fete:
3. O fata masina de indreptat 3 masina
de frezat pe 4 fete:

4. Pe 4 fete masina de frezat longitudinal pe 4 fete

Defecte la prelucrarea mecanica a semifabricatelor din lemn :
1. Indreptarea insuficienta scama, suprafata aschioasa, umiditatea ridicata : cutite
uzate, rindeluirea inpotriva directiei fibrelor.
2. Lungimea diferita a valurilor pe suprafete prelucrate : montarea cutitelor in arbore
gresit, nu este echilibrat arboreal port scula.
3. Rindeluirea neuniforma: vibrarea masinii.
4. Rupture de fibre : cutite uzate, grosimea aschiei mari
5. locuri nerindeluite pe suprafata semifabricatului : avansul neuniform sau slab. Taisul
cutitului nui drept, nu este montat uniform in arbore, axa arborelui nu este parallel cu
suprafata mesei.
6. Arsuri - Blocarea avansului cind arboreal se roteste.
Cepuirea operatia de frezare a cepurilor si scobiturilor de diverse forme si dimensiuni fixe
sau demontabile a elementelor din lemn masiv :
-la masina de frezat de jos cu carucior; -masina de cepuit pentru rame (uni si bilateral);
-masina de cepuit pentru sertare (uni si bilateral).
Proces tehnologic - totalitatea operaiilor ce contribuie la schimbarea formei, dimensiunilor,
materiei prime ntr-o anumit ordine.Dup uscarea materiei prime se trece la debitare n rigle
sau alte elemente, dup debitarea brut urmeaz ndreptarea, rindeluirea la grosime, sau
profilarea elementelor printr-o singur trecere sau mai multe cu sau fr lefuire i retezarea
la dimensiuni date. Piesele cu un profil geometric determinat se supun unui control i
prelucrrii n continuare cu ajutorul dispozitivelor. In continuare se solicit guri, cepuri,
scobituri, frezri, lefuiri (elementele se prelucreaz individual).Elementele apoi se
asambleaz n complexe.

17.Scopul si tipurile de finisare. Pregatirea suprafetelor pentru finisare.

Materiale folosite.
Primele procedee de aplicare a materialelor de finisare se pastreaza si in timpurile
noastre. Aplicarea manuala cu perii , tampoane, role, burete, spaclu. Procedeile manuale se
pot aplica unei game mari de materiale dar o productivitate redusa si consum mare. Dintre
procedeele mecanizate se mentioneaza prin pulverizare prin imersie (scufundare) cu ajutorul
valturilor si prin turnare. In procesul fabricarii mobilei finisarea reprezinta un grup de
operatii prin care se acopera suprafetele produsului cu o pelicula protectoare (impotriva
actiunii factorilor exteriori ,mareste aspectul estetic decorativ).
34

Tipurile de finisare:
Finisare transparenta - pastreaza textura lemnului urmareste marimea valorii texturii de
pe suprafetele masive sau furniruite (lacuri , ceruri, uleiuri). Finisarea opaca acopera
complect textura lemnului cind aceasta nu prezinta o valuare estetica deosebita si i ascunde
in acelasi timp unele defecte de structura (vopsea, emailuri si lacuri intens colorate).
Finisare de imitatie se aplica diferite materiale pentru emitarea culorii, texturii speciilor
pretioase. Finisare speciala artistica folosirea incrustare, sculptura , si bronzarea (pictura,
pirogravura, aurire, intarsie).
Pregatirea supraftelor pentru finisare.
Operatiile de pregatire se impart in 2 parti principale: Operatii obligatorii - slefuirea clasa
9-10, desprafuirea, conditionarea; Operatii specifice ( numai pentru anumite piese), si se
imparte in:
a) Finisarea opaca curatirea suprafetelor de pete de rasina sau a pungilor de clei care
aduc in continuare patare a suprafetei; grunduirea o aderenta mai buna dintre suport si
materialul de finisare, incleierea porilor; chitiurea si spacluirea suprafetelor se face cind
uscarea suprafetelor este gata; b) Finisarea transparenta - curatarea suprafetei de pete de
rasini sau strapungeri de adeziv; albirea suprafetei capatam o textura uniforma mai
deschisa, mai alba; nlaturarea scamei inlaturarea unei forme a materii de finisare,
economia lor, se face prin slefuire umeda, se aplica mai multe straturi de grunt cu
viscozitatea joasa ca conditionarea sa fie rapida; grunduirea sau umplerea porilor pentru a
obtine o pelicula uniforma a materialului de finisare, se face manual sa cu ajutorul
pulverizatorului ( viscozitate mare); colorarea este operatie prin care se schimba culoarea
naturala a lemnului cu scopul inbunatatirii aspectului decorativ. Materiale folosite curirea
petelor de rin operaie obligatorie rezolvarea lor cu solveni organici, aceton, benzol,
alcool etilic, prin saponificare cu ajutorul unor soluii alcaline. Materialele pentru
decolorare. Decolorarea se practic n cadrul operaiilor de nfrumuseare a lemnului,
uniformizarea culorii. Materialele care se foloseste perhidrolul 35-50 % i amoniac, acid
oxalic , clorur de var. Materialele pentru albirea suprafeelor un aspect estetic deosebit,
tratarea lemnului cu suspensii de pigmeni de culoare alb fr a acoperi textura. Decolorarea
i albirea, perhidrol 100 pri, amoniac 25% 5 pri, grunt pentru albire 10 pri, urelit c 70%
o parte ap dou pri + past pentru albire 3 prti. Materiale pentru chituirea i pcluirea
suprafeelor operai de grani ntre pregtirea suprafetei i aplicarea materialelor de
finisare au scopul uniformizrii suprafeei prin umplerea golurilor cu chit sau mas de
paclu. Chitul, materiale consistente pe baz de uleiuri sau rini sintetice cu materiale de
umplutur i cantiti mici de solveni (uscare natural, la cuptor) chituirea de obicei se face
local dup o gruntuire prealabil. Masa de paclu este produs pe baz de rini sintetice cu
uscare la cuptor, avnd rolul de a umple toi porii pe suprafata panoului.

18.Aplicarea materialului prin turnare. Constructia masinii de

turnat.
Principiul metodei consta in scurgerea materialelor de finisare
printr-o fanta cu deschiderea variabila si trecerea panoului pe subt
aceasta fanta cu viteza constanta. Materialul de finisare este colectat de
un jgheab intrun rezervor de unde cu ajutorul pompei este adus dinou in
capul de turnare. In vederea optinerii unei pelicole egale ca grosime pe
35

suprafata panoului au fost realizate mai multe tipuri de capete de turnat.

Materialele de finisare se scurg sub forma de perdea pe toata latimea
suprafetei si se lacuieste.
Constructia masinii de turnat :
1.Transportator
de
alimentare si stivuire;
2. Filtru; 3. Pompa; 4.
Conducte
de
alimentare; 5. Cap de
turnat; 6. Dispozitiv
de reglare a capului de
turnat
in
pozitie
orizontala; 7. Roata de
mina pentru reglarea
vertical a capului; 8.
Jgheab
pentru
recuperarea M. de F;
9. Rezervor pentru MF.
Organizarea locului de munca la masina de turnat.
Latimea fantei pina la 5 mm;
Lungimea capului 300 1900 mm;
Viteza de turnare a lacului in capuri aproximativ 15 150 m/min;
Viteza transportorului 40 - 120 m/min.
Maina de turnat lac - este format dintr-un batiu 1, un rezervor
pentru lacuri 2, capul de turnare 3, jgheabul 4 pentru recuperarea
lacului, benzile transportoare 5, conducta de alimentare cu lac 6,
pompa de lac 7, filtrul 8, conducta de scurgere a lacului din jgheabul
de recuperare.
Maina de turnat lac este deservit de cinci muncitori:
muncitorul, principal comanda banda de transport i cu un muncitor
ajutor face alimentarea benzii cu piesele de lemn, iar ali trei ajutori
evacueaza piesele lcuite din maina. Piesele de lcuit trec cu ajutorul
benzii pe sub perdeaua de lac i, apoi, snt depozitate pe rastele fixate
pe carucioare in poziie perfect orizontal, pentru a se evita scurgerea
lacului i pentru a se forma pelicule uniforme.Pentru a se realiza o
36

pelicul cu grosime,
de 1,2 mm trebuie s
se toarne trei straturi
de lac.Dup fiecare
strat snt necesare
perioade de uscare ce
se
efectueaii,
in
aceleai condiii ca i
la aplicarea lacului
prin
pulverizare.
Masuri de protecie a muncii. n ncperea n care este amplasat
masina de turnat lac trebuie s existe instalaii de ventilare; Banda de
transport nu trebuie atins cu minile n timpul funcionrii maini;
Conductele pentru evacuarea apei calde la recipientul mainii trebuie
izolate, pentru a-i feri pe muncitori de arsuri.
Tipuri de capuri de turnat :
a) cap deschis; b) cap inchis cu fanta; c) cap
cu dig (plotina); d) cu dig si ecran.
1. Piesa; 2. Ecran inclinat; 3. Conducta de
alimentare (pluta); 4. Pelicola de finisare; 5.
Transportor; 6. Jgheab; 7. Cap cu fanta; 8.
Dig; 9. Perete despartitor; 10. Filtru.
a) Dezavantaje : suprafata de evaporare
mare si deschisa; neuniformizarea aplicarii;
toxicitate inalta; pentru viscozitati mai reduse. Avantaje : simplu in
constructie; usor de intretinut.
b)Dezavantaje : grosimea neuniforma a pelicolei; Avantaje : nu este
toxic; aplicarea uniforma; reglarea fantei; cu diferite viscozitati.
c)Dezavantaje : trebuie sa tinem cont de viscozitate;Avantaje : este
inchisa. d) Dezavantaje : complicata in constructie; deservirea grea.
Avantaje : uniformitatea suprafetei si a pelicolei; toxicitate mica.
19.Aplicarea materialelor de finisare prin pulverizare. Constructia pistolului
pneumatic.
Avantaje: Este raspindita; Usor de minuit; Cheltuieli mici; Utilaj simplu.
Dezaantaje: Toxicitate inalta; Locuri amenajate; Se executa manual.
Procedeul de aplicare a materialelor de finisare prin pulverizare este utilizata pe scara
mare la finisare lemnului. Solutia de lac este dispersata in particole foarte fine care
37

apoi sunt proiectate pe suprafetele de finisare cu ajutorul pistoalelor de pulverizare

formind un strat uniform. Aplicarea Materialelor de finisare cu ajutorul aerului, consta
in antrenarea printro duza a materialelor de finisare sub forma de solutie de un get de
aer sub presiune (0.3-0.6Mpa presiunea aerului), M.F trec prin pistol cu presiunea P =
0.2-0.15 Mpa.
Duzele se clasifica : cu antrenare exterioara si cu antrenare interioara.
Diametrul fantei- 0.45..3.5mm ( poate ajunge pina la 6mm).
Aparatul folosit este pistolul de pulverizare si este conceput in asa fel incit sa
se poata face un dozaj anumit intre cantitatea de aer si material de finisare care trece la
un moment dat prin duza de pulverizare. Viscozitatea aproximativ 18 - 22sec;
Diametru - 4mm.
Se regleaza presiunea aerului si conul de pulverizare. In timpul aplicarii pistolul se
tine la o distanta 150 300 mm fata de suprafata de vopsit si se deplaseaza cu o viteza
constanta pe suprafata piesei in benzi paralele. Stratul urmator se aplica deobicei in
directie perpendiculara fata de stratul anterior. Pentru a evita scurgerea lacului la
marginea panoului, se recomanda ca atunci cind getul de lac este inafara suprafetei de
lacuit admisia lacului sa fie oprita.
Consumul materialelor de finisare : aproximativ Lac 30-150 g/min; aer :
aproximativ 2 26 m3/ora.
Materialele de finisare pot fi aplicate reci sau incalzite la temperatura de 70-75 0 C.
Pulverizarea se face in cabine speciale, prevazute cu instalatii de aspirare a
particolelor de lac care nu se depun (ventilatie, perdele umede, masa strict paralela cu
podeaua, motoarele instalatii trebuie sa fie inafara cabinei, crpele tampoanele intro
lada metalica care se inchide).
Constructia pistolului pneumatic
1. Rezervor de MF; 2. Opritor de MF; 3. Pirghie; 4. Supapa; 5. Arc; 6. Torpila; 7.
Piulita de reglare a supapei de aer; 8. Rezervor aer; 9-14. Canale de trecere a aerului;
10. Conducta; 11. Opritor aer; 12. Clempus; 13. Bucsa; 15. Ajutaj inelar de aer; 16.
Inel; 17. Canal marginit de aer pentru latimea getului;
18. Duza; 19. Ajutaj pentru MF.

20. Procedee de uscare a lacurilor si

vopselelor aplicate pe suprafata lemnului.
Durata de uscare.
Prin notiunea de uscare a lacurilor si
vopselelor se intelege totalitatea proceselor fizice si
chimice care aduc la intarirea peliculei materialului
de finisare aplicat pe suport.
Uscarea materialelor de finisare- totalitatea
proceselo fizice si chimice care aduc la intarirea peliculei materialelor de
finisare aplicate pe un suport.
Se folosesc procedee de uscare naturala si forat.
Naturala - la aer liber la temper. Incaperii (18 250C), timpul 2 ore sau
38

citeva zile.
Fortata - se intervine cu o serie de factori fizici pentru a grabi uscarea
peliculei si poate fi:
1) Convectie - fortata si naturala;
2) Radiatie electromagnetica si electronica.
Metoda de ucare prin convectie consta in incalzirea panoului finisat cu
ajutorul unui curent de aer cald. Incalzirea panoului se face inainte de aplicarea
m/f., se recomanda pina la aplicare ca prin incalzire o parte din aer paraseste
porii lemnului. Panoul cald venind in contact cu lacul il absoarbe in pori ducind
in final la o lacuire fara bule de aer in porii lemnului si la o buna aderenta a
materialului de lemn. Avind in vedere ca pentru finisarea lemnului se folosesc
materiale cu solventi dupa aplicarea acestora, inainde de a trece la faza de
uscare fortata este necesara o perioada de 1, 2 min in care panoul sa fie
mentinut la temperatura normala perioada de zvintare si ea este hotaritoare
pentru obtinerea peliculei uniforme, netede si fara bule de aer. M/f se aseaza si
se intinde pe suprafata panoului.
Radiatia electromagnetica radiatia ultrarosii si ultraviolete.
Uscarea cu raze infrarosii prezinta unele avantaje fata de convectia
fortata; transferul de caldura se face permanent, iar procesul de uscare se
produce de jos in sus, vaporii de solventi putind iesi din pelicula fara nici o
dificultate.
Radiatii nucleare - au inceput sa fie utilizate la intarirea lacului in flux de
electroni, obtinuti cu ajutorul unui accelerator a particulelor.
Durata de uscare - durata de trecere a peliculei de lac din faza lichida in stare
solida.
3. etape:
- Uscarea la praf- este considerata incheiata cind pelicula este uscata superficial
si nu mai prinde praf;
- Uscarea la amprenta- pe suprafata lacului se aplica tifon si se apasa cu o
presiune specifica normata 1 daN,fara a lasa urme;
- Uscarea completa - intarirea in adincime.

21.Clasificarea instalatiilor tehnologice.Agregatul de debitat

panouri.
Instalatia tehnologica masini agregate asezate in linii complexe
conform procesului tehnologic.
Transportarea pieselor de la o masina la alta poate fi:
a) Manula;
b) Automata (mecanizata).
Liniile pot fi : semiautomate sau automate.
- linia semiautomata atunci cind linia complexa, o parte din masini necesita o
39

ingrijire individuala si toate sau o parte din masini sau agregate sint legate cu
transportoare.
- linia automata - masinile sunt aranjate dupa procesul tehnologic, lucreaza
automat si sunt legate intre ele prin transportoare.
Insatalatiile tehnologice dupa gradul de prelucrare sunt :
- linia automata complexa- piesa trece toate operatiile procesului tehnologic.
- linia automata partiala - atunci cind se executa o parte din operatii
tehnologice legate de prelucrarea piesei.
Avantajele instalatiilor tehnologice :
- productivitate inalta;- avans mecanic sau automatizat;- securitatea muncii
inalta;- au posibilitate de reglare in limite largi;- executarea mai multor operatii
la o singura trecere.
Pentru debitarea panourilor se folosesc agregate cu productivitate
ridicata si cu posibilitate de debitare la diferite formate si deminsiuni.
Agregatul de debitare a panourilor
Agregatul debiteaza panouri in pachete cu grosimea de 75 mm; prelucrarea
se face cu 2-3 discuri circulare (2) pentru debitarea longitudinala si cu discul 3
pentru taierea transversala. Toate taierile longitudinale se fac la miscarea de
avans, cursa inainte U1, taieturile transversale la cursa de retragere U2, prin
deplasarea circulatorului (3) pe portalul (1) cu avans U3. Masa agregatului este
formata din 2 mese mobile (5); (5.1) care permit decalarera pe lungime si o
taiere pe latimi variabile
la cursa de avans U1.
Ambele mese inainteaza
odata, iar la retragerea U2
cele 2 mese se pot decala
pe lungimi una fata de
alta dupa o programa
introdusa in cofretul de
comanda
pe
cartele
perforate.
Taierea
transversala U3 realizata
de caruciorul cu disc circular 3 dupa oprirea ambelor mese, avansul la
prelucrarea longitudinala si transversala este de 18 m/min. Iar avansul de
retragere a meselor este de 30 m/min., diametrul discului circular 400 mmla o
turatie de 30000 rot/min. Schemele de debitare se intocmesc prealabil urmarind
realizarea unor indici de utilizare de peste 92%. Prin asezarea panourilor 4 in
formate standart.
40

Prelucrarea se face in urmatarele

succesiuni:
1. Taiere longitudinala cu cele 2
discuri circulare (2) la viteza de avans
U1.
2. taierea transversala de la cursa
de retragere a mesei U2, si deplasarea
circulatorului U3 si meselor 5 si 5.1 la
pozitia stabilita dupa program, pentru
executarea taieturii b si b1 si in
continuare pentru urmatoarele taieturi
transversale.
Reglarea agregatului
Intre umerii batiului (1) este prevazuta
traversa (1.1) pe care se deplaseaza
ferastraiele circulare (2) longitudinale si
ferastraul circular transversal (3). Fiecare disc circular este actionat de un motor
electric propriu cu n = 300 rot/min (misc. I). Reglarea distantei intre circularele
(2) se face prin deplasarea saniilor pe care sunt fixate motorul electic
(miscarea II), pe axele filetate (4)
actionate de rotile de mina (5) si (5.1).
pentrtu fiecare subansamblu format din sanie.
Pentru taierea transversala cu
discul (3) se deplaseaza sania (3.1) (miscarea III), actionata de lantul cinematic
format din motorul electic (6), variatorul de turatii hidraulic (7) reductorul cu
roti dintate si transmisia prin lant cu role. Pozitia motorul electic si respectiv a
discurilor se poate regla pe vrticala prin deplasarea pe senile (miscarea IV),
adica pentru reglarea inaltimii de taiere.

22.Agregatul pentru furniruit si prelucrat canturi.

Agegatul dat in fabricile de mobila, de usi , ferestre, pentru aplicarea si prelucrarea
bordurilor din furnire, folii , inlocuitor de furnire sau borduri din lemn masiv.
La agregat pentru aplicat si prelucrat furnire pe canturi, succesiune operatiilo
este urmatoarea:
A. aplicarea adezivului pe canturile panourilor, se executa cu o rola (1), adezivul
folosit, fiind adeziv termoplastic mentinut intr-un rezervor cu o capacitate de 8 litri, la t=
250 0 C, prin inalzire cu o rezistenta electrica de 2,5 kw, rola de aplicare are o t de 2500 C .
B. Inmagazinarea si aplicarea furnirului - Inmagazinarea furnirelor pentru aplicarea pe
canturi se face in caseta de furnire (2) ; furnirele taiate la lungime + adaos la prelucraea
mecanica, depozitate in pachet pe cant. In cazul aplcatrii foliilor din materiale plastice, pe
masa casetei de alimentare se monteaza un ax, pe care se deruleaza rolele in benzi
41

continuie. Aplicarea se face prin presare de catre rola de presare (3) cu diametrul mare, in
continuare bordura fiind presata de rolele de avans (4).
C. Retezarea bordurii la lungime se executa la doua discuri circulare (5,6), fiecare
actionate de catre un motor electric propriu. Se folosesc discuri circulare cu diametrul egal
cu 120 mm, cu dinti armati cu placute, cu turatia N = 12000 rot/min, viteza de taiere de 75
m/sec, asigurind o prelucrare de calitate fara sachiere. Operatia de retezare se face la
deplasarea panoului, miscarea de lucru a ferestraielor fiind comandata pneumatic.
D. Frezarea furnirilor se executa cu freze (7), actionate de un motor electric propriu;
cele doua capete de frezat se
folosesc pentru tuns furnir la
grosimea panoului, turatia N = 1200
rot/min.
E. Frezarea canturilor se face cu
2 freze (8) fiecare actionate de un
motor electric cu turatia N = 12000
rot/min. Se pot executa operatii de
frezare si profilare sub unghi de 150
pina la + 950 fata de orizontala.
F. Slefuirea canturilor se
executa de o banda abraziva fara
sfirsit, tensionata si condusa de 3
valturi cu axul vertical (9). Banda
este presata de suprafata cantului de un sabot de presare pneumatic. Se folosesc benzi pe
suport din pinza cu o granulatie de la 100- 120 la care se asigura o fiteza de taiere V = 25
m/sec si o miscare de oscilatie in plan vertical.
G. Rotunjire si tesirea canturilor se executa, fie prin slefuire cu benzi sau discuri
orientabile (10), fie prin freze cu axul inclinabil sub unghi de la 15 750. Agregatul se
compune dintr-un batiu, corpul fix si mobil reglabil fata de cel fix prin deplasarea dealungul ghidajelor batiului, cu cursa maxima de 3200 mm. Fiecare din cele doua corpuri
cuprind grupul pentru incalzit si aplicat adeziv. Grupul rolelor de presare. Ferestraiele
circulare de retezat. Frezerele universale. Grupul de slefuit canturi. Grupul de tesit canturi.

23.Agregatul multiplu de burghiat panouri

Executa operatia de burghiuat pe una sau pe 2 fete, pe 2 canturi, cele transversale cu
ajutorul capetelor de burghiat multiple; fiecare cap de lucru are 2 mandrine portscula cu
distanta intre axe 32 mm. Schema tehnologica de prelucrare cu 8 capete de lucru in care:
- pentru prelucrarea ccanturilor capetelor de lucru (1) si(2);
- pentru prelucrarea fetelor superioare capetele (3) si (4);

42

- pentru fetele inferioare (5,6,7,8)

Fiecare cap de lucru este
actionat de un motor electric
propriu cu turatia N = 3000
rot/min. Introducerea panourilor
si avansul pentru alimentare se
face cu transportoare cu bezi
inguste (9). Panoul este adus de
transportoarele (9) in zona de
burghiere pina la atingerea
contactului sfirsit de cursa
reglat in prealabil la latimea
panoului.
Aceasta
comanda
oprire deplasarii se face prin intermediului motoreductorului de frinare. Cursa capetelor
de lucru este reglata in prealabil in functie de adincimea de prelucrare si este stabilita al
progamatorul de prelucrare electrica. La sfirsitul cursei de gaurire capetele de lucru se
retrag, iar panoul este eliberat de dipozitivele de stringere (10) pneumatice, dupa care
transportorul (9) se pune in miscare avind o viteza de 39 m/min, astfel dupa evacuarea
panoului prelucrat se introduce alt panou si ciclul de lucru fiind din nou preluat. La acest
agregat nr. total de burghie este de 168 cu diametrul maxim = 20mm, iar distanta maxima
intre axele extreme este de 650 mm. Productivitatea este de 15-20 panouri minimum,
adica ciclul de luru este de 3-4 sec.
Reglarea agregatului
1. Montarea burghiilor in mandrinele capetelor de lucru orizontale si verticalein functie de
nrumarul de gauri, diametrul gaurii si distante dintre axe.
2. Reglarea pe verticala a pozitiei motorului (1) pe sania prevazuta pe coloana de sustinere
prin actionarea rotii de mina (12) si dispozitivul surub piulita. Reglarea pe orizontala se
executa in miscarea IA se face prin fixarea cursei de deplasare a motoruli electric si
grupului de burghiere.
3. Reglarea pozitiei capetelor de lucru pentru burghierea suprafetelor interioare. Deplasarea
grupului de burghie se face prin actionarea unei roti dintate montate pe traversa D si saniiile
de ghidare prevazute pe aceasta (II). Reglarea cursei de deplasare pe verticala se realizeaza
prin miscarea (II A).
4. Reglarea pozitiei capetelor de lucru pentru burghierea suprafetei superioare se realizeaza
prin miscarea (III) pe verticala si orizontala (III A).
5. Reglarea pozitiei dispozitivelor pneumatice de stringere se realizeaza prin deplasarea
suportului (10.1) pe coloana C, (IV).
6. Reglarea cursei de stringere in functie de grosimea panoului (V).

24.Agregatul de rindeluire si profilare a lemnului masiv pe 4 fete (IP-4)

IP-4 realizeaza o productivitate superioara in conditiile unei inalte precizii de
prelucrare, este format din 7 axe de lucru a caror succesiune a operatiilor este aratata in
figura. La aceasta masina intr-o singura trecere se realizeaza prelucrare a 4 fete cu
posibilitatea profilarii fetelor si canturilor in urmatoarea ordine:
1. rindeluire fetei inferiaore formind baza de asezare A ( arborele 1).
43

2. frezarea cantului drept formind baza de asezare B ( arborele 2 ).

3. frezarea profilata a canturilor ( arborii 3 si 4)
4. rideluirea la grosime ( arborele 5 )
5. profilarea fetei superioare cu freze si cutite profilate (arborele 6)
6. profilarea fetei inferioare sau spintecare ( arborele 7)
La acest agregat se asigura o precizie superioara si datorita faptului ca suprafetele se
prelucreaza succesiv formind in primele operatii baza de asezare a fetei prelucrate A si B,
iar in raport cu acestea se executa celelalte operatii pe canturi si fete.
Se asigura astfel atit precizia dimensiunilor, cit si conditiile de planitate si paralelism a
canturilor. Are lungimea de prelucrare de la 500 3000 mm; latimea de la 25-300 mm;
grosimea 14-110 mm. Turatia arborilor verticali si orizontali este de 6500 rot/min;
adincimea maxima de taiere
este de 12 mm pentru frezele
orizontale si de 10 mm pentru
cele
verticale.
Avansul
mecanic este realizat de role
de avans canelate presate
elastic pentru prelucrarea
denivelarilor si adaosului la
prelucrare.
Avansul
este
realizatr si de role de presare a
piesei de rigla de ghidaj,role
care se rotesc pe cantul piesei.
Reglarea agregatului consta in urmatoarele operatii:
1. Reglarea pozitiei mesei principale, fata de arborele portscula 5, in functie de grosimea
finala a piesei;
2. Reglarea pozitiei mesei din fata in raport cu masa principala, in functie de grosimea de
prelucrare la indreptare;
3. Reglarea pozitiei reiglei de ghidaj, fata de arborele vertical 2, in functie de grosimea de
prelucrare a cantului vertical;
4. Reglarea pozitiei arborilor 3 si 4 pe verticala dupa operatia de profilare pe grosime a
piesei;
5. Reglarea pozitiei arborilor 6 si 7, pentru profilare 6 si profilare sau spintecare 7;
6. Reglarea latimii de prelucrare, prin deplasarea arborelui vertical 4;
7. Reglarea avansului in functie de latimea si grosimea de prelucrare.
Masuri de protectie muncii. Agregatul este dotat cu capote de protedctie, clape
articulate pentru impiedicarea reculului pieselor si bare de presare 8 in zona de lucru a
arborilor portcutite orizontali.pentru evacuarea aschiilor sunt prevazute capote de captare la
fiecare arbore, care vor fi conectate la instalatia de exhaustare. Inainte de inceperea lucrului
se va verifica daca capotele de protectie sunt montate.

25.Notiuni de interschimbabilitate si precizia de prelucrare. Erorile

de fabricatie
Prelucrarea reperelor in conditii de productii de serie sau de masa se
realizeaza in baza unei documentatii (desen de executie) elaborate astfel incit sa
44

asigure conditii tehnice si functionale impuse de normele si standartele in

vigoare. Execuia poate fi realizat cu un grad de precizie suficient de mare,
astfel nct piesele obinute s poat fi asamblate n produs far operaii
suplimentare de ajustare, deci formele i dimensiunile pieselor rezultate din
prelucrare se vor afla n cadrul unor abateri care s permit obinerea calitii
produsului n condiii dinainte stabilite. Aciunea industrial care conduce la
asemenea rezultate este fabricaia interschimbabil a pieselor, iar piesele care
ndeplinesc aceste condiii se numesc interschimbabile.
Principalii factori care determin schimbrile dimensionale ale pieselor
n procesul de prelucrare snt:
-precizia de prelucrare pe maini-unelte agregate i linii tehnologice;
-abaterile dimensionale ale pieselor n funcie de variaia umiditii lemnului
datorit umiditii relative i temperaturii aerului din mediul nconjurtor.
Precizia de prelucrare este gradul de apropiere a dimensiunilor reperului
prelucrat fa de precizia impus prin documentaia tehnic.
Precizia de prelucrare este determinata de o serie de factori: - specia
materialului lemnos; - directia de prelucrare; - umiditatea lemnului; - de scula
aschietoare; - calificarea muncitorului; etc.
Condiiile care pot asigura prelucrarea interschimbabil snt: - aplicarea
sistemului de tolerane i ajustaje (prelucrarea pieselor n limitele unor abateri
prescrise), dotate cu utilaje i dispozitive de lucru corespunztoare preciziei
cerute; - asigurarea cu scule; - instrumente; - aparate de msur i verificare; introducerea n fabricaie a materialelor lemnoase corespunztor condiiilor de
utilizare; - reglarea corect a mainilor prin respectarea regimurilor de lucru
prescrise i asigurarea unui control tehnic pentru urmrirea preciziei de
prelucrare.
Tehnologia de fabricaie bazat pe cooperare n producie, prin care elemente,
complexe sau subansambluri ale aceluiai produs snt executate de mai multe
ntreprinderi, fabricaia interschimbabil reprezint condiia de baz pentru
sporirea eficienei economice, creterea productivitii muncii i asigurarea
calitii produselor.
Prelucrarea interschimbabil este necesar pentru organizarea for melor
superioare de producie cum snt: - montarea pe band rulant; - prelucrarea pe
linii de fabricaie; - mecanizarea i automatizarea; - specializarea i cooperarea
n producie, adic acele forme care asigur o nalt productivitate a muncii. Un
rol deosebit de important in asigurarea interschimbabilitii l are muncitorul,
care trebuie s respecte prescripiile de fabricaie, tehnologia de lucru i de
control, adic disciplina tehnologic.
Practic, distana reglat iniial nu rmne constant din mai multe
cauze :
45

a) datorit mainilor-unelte, prin:

- lipsa de precizie geometric a mainei ; - deformaiile elastice ale mainei n
funcie de rigiditatea ei; -deformaii termice
b) datorit sculei prelucrtoare, prin:
- lipsa de precizie a sculei; - deformaii elastice datorit prinderii; -deformaii
termice;
c) datorita dispozitivelor de fixare, prin:
- lipsa preciziei geometrice a dispozitivului; - deformaiile elastice ale
dispozitivului; - uzura dispozitivului.
Prin creterea preciziei de prelucrare i asigurarea interschimbabilitii, se pot
organiza forme superioare de producie cum snt: cooperarea n producie,
montarea n banda rulant, prelucrarea pe linii n flux continuu, mecanizarea si
automatizarea proceselor de fabricaie, adic acele forme care asigur o nalt
productivitate a muncii.
Prelucrarea interschimbabila a reperelor:
reduce costurile de fabricatie;
reduce costurile la ansamblare si montare;
creste fiabilitatea produsului;
cresterea calitatii produsului;
rezistenta inalta a imbinarilor;
scaderea manoperii de executie; etc.
Erorile de fabricatie:
Acestea sunt alcatuite din 2 grupe mari:
I. Erorile de prelucrare- sunt erori aparute in rezultatul executarii produsului
si pot aparea din cauza reglarii inadecvate a masinii, uzura sculelor aschietoare,
rugozitatea suprafetelor. etc.
II. Erorile de masurare apar ca urmare a impreciziei mijloacelor de
masurare, a citirilor incorecte, a imperfectiunii organelor senzoriale ale
subiectilor, a influentii diferitor factori climaterici.

26. Precizia dimensiunilor

abateri, tolerante.

.Dimensiuni,

Caracteristicele geometrice care servesc la

caracteristica calitativa a elementelor,

definirea
complexelor
46

si

si
a

produselor finite se pot grupa in:- Caracteristici dimensionale;- Caracteristici de forma;Caracteristici de pozitie. Respectiv vor exista 3 tipuri de abateri: abateri dimensionale, de
forma si de pozitie.Dimensiunea este una din caracteristicile tehnice care determin mrimea unei piese. La asamblarea a dou piese se distinge o dimensiune exterioar sau
cuprinztoare i o dimensiune interioar sau cuprins. In industria produselor finite din lemn
majoritatea mbinrilor au la baz sistemul cep-scobitur, cu seciune circular sau
dreptunghiular. Dimensiunea exterioar este reprezentat de dimensiunea cepului, iar cea
interioar de dimensiunea scobiturii.
Din cosiderente functionale si tehnologice dimensiunile reperilor se pot grupa in
urmatoarele categorii:
Dimensiunea nominal (L) reprezinta dimensiunea de baza teoretica stabilite in desene de
executie.Dimensiunea efectiv (Le) este dimensiunea a crei valoare se constat prin msurarea
piesei dup execuie. Valoarea efectiva nu poate fi decit intimplator egala cu cea
nominala.Dimensiunile limita care pot fi: a) valoarea limita maxima (Lmax); b) valoarea
limita minima (Lmin). Acestea sunt dimensiunile prescrise de proiectant intre care trebuie sa
se gaseasca dimensiunile efective pentru a asigura conditia de baza a interschimbabilitatii
care este: Lmin Le Lmax
Linia zero linia corespunzatoare dimensiunii de baza fata de care se masoara abaterile in
reprezentarea grafica a tolerantelor si ajustajelor. Linia zero este linia de abateri a
dimensiunii corespunzatoare dimensiunii de baza. Se traseaza orizontal sau vertical dupa
cum se iau in consideratie abaterile pentru dimensiunile de baza la lungimea L sau la
latimea l a scobiturii si a cepului.
Pentru caracterizarea preciziei de prelucrare se opereaza cu abateri care sunt de mai
multe tipuri: Abaterea efectiva - Diferena dintre dimensiunea efectiv (Le) i dimensiunea
nominal (L): AE = LE L.
Abaterea prescris, ntre care poate varia abaterea efectiv, se numete abatere limit i
poate fi:- abatere superioar ( As ), reprezentnd diferena dintre dimensiunea maxim precisa
i dimensiunea nominal As= LMAXL;- abatere inferioar ( Ai ), reprezentnd diferena
dintre dimensiunea minim i dimensiunea nominal Ai= LMINL. Toleranta - este
intervalul de variatie a dimensiunilor efective determinat de abaterile limita precise; - este
diferenta dintre abaterea superioara si cea inferioara sau este diferenta dintre dimensiunile
limita precise.Toleranta este intotdeauna pozitiva: T = As - Ai; T = Lmax - Lmin. Zona
cuprins ntre limitele dimensiunilor maxime i minime se numete cmp de toleran.
Piesele cu dimensiuni care nu snt cuprinse n cmpul de toleran prescris snt considerate
rebut dimensional.In sistemul de asamblare cep - scobitur, tolerana la dimensiuni se
stabilete pentru cele dou dimensiuni, adic la lungime i lime, iar pentru o mbinare cu
cepuri rotunde, tolerana se stabilete numai pentru o singur dimensiune, adic diametrul
cepului sau scobiturii.Abaterile limit ( A s si Ai ) snt stabilite n funcie de precizia necesar pentru piesa sau complexul ce se prelucreaz. In mod convenio nal pentru
scobitur (dimensiuni interioare) abaterile se noteaz cu majuscule (A s si Ai), iar
pentru cepuri (dimensiuni exterioare) cu litere mici ( a s a i ).

27.Ajustajele la asamblarea cepurilor cu scobiturile.

Ajustatul forat se aplic la mbinrile n cep i scobitur, cu sau fr clei,
unde este necesar o strngere mare (ex: mbinarea picioarelor din fa cu rame
47

ezut la scaunele curbate, mbinarea picioarelor i balutrilor cu placa ezut i

splatul la scaunele tip rustic i colonial, mbinarea traverselor intermediare cu
montanii la cercevele i ui etc).
Ajustatul aderent se aplic mbinrilor cu sau fr clei, ale cror scobituri snt
situate la o distan mai mic de 30 mm de la captul piesei (ex: formarea
ramelor i panourilor din lemn masiv, formarea scheletelor de mobil etc.)
precum i pentru mbinrile ncleiate ale panourilor (fixe), realizate cu cepuri
cilindrice aplicate etc.
Ajustajul cu frecare se aplic mbinrilor cu sau far clei, la care nu snt
necesare strngeri mari (ex: mbinrile de capt cu cepuri multiple ale diverselor
rame, mbinrile n lamb i uluc pentru formarea pardoselilor, mbinarea,
lambelor n canturile panourilor de PAL. mbinrile nencleiate, demontabile ale
panourilor, realizate cu cepuri cilindrice aplicate) precum i n toate cazurile de
grosimi ale ramelor ce se placheaz, panourilor calibrate la grosime, distanelor
ntre axe ale scobiturilor circulare sau distane ntre repere metalice (poziionarea
balamalelor, accesoriilor de nchidere etc).
Ajustajul alunector se aplic mbinrilor fr clei, la care piesele de mbinat
se aaz cu mna sau prin batere uoar (ex: tbliile n ulucul ramelor, fundul
sertarelor n uluc, capacele penarelor, rigleta la rigla de calcul etc).
Ajustajul liber se aplic mbinrilor cu joc garantat i unde jocul dintre piese
nu trebuie s influeneze aspectul produsului (ex: uile de mobil, feele de
sertare i capacele n lcaul lor, panoul de spate al corpurilor de mobil etc).
Ajustajul larg se aplic mbinrilor cu joc mare (ex: corpul sertarelor n
lcaul lor, mbinrile n cep i scobitur care se fixeaz cu pene, uile care stau
n atmosfera umed i cercevelele de ferestre n tocurile lor etc).
Formarea structurii produselor din lemn are la baza asamblarea fixa, adica
nedemontabila sau demontabila dintre cep si scobitura. Indiferent de sistemul de
asamblare, de forma si dimensiunile cepului si a scobiturii la asamblarea lor este
necesara sa se asigure anumite relatii intre dimensiunile efective ale celor 2
repere. Astfel sistemul de asamblare sa fie compatibil cu cerintile de functionare,
constructive si de rezistenta. Dupa dimensiunile efective ale cepului si scobiturii
pot exista urmatoarele tipuri de imbinari:
Imbinare cu joc in care dimensiunea efectiva a scobiturii este mai mare decit
dimensiunea efectiva a cepului.
Imbinarea cu stringere in care dimensiunea efectiva a cepului este mai mare
decit dimensiunea efectiva a scobiturii.

48

Asamblarea cu joc
strngere

Asamblare

cu

Asamblarea cepurilor cu scobiturile se face la intimplare, astfel marimea

jocurilor si a stringirilor variaza in limite largi. Pentru a realiza asamblari

stringeri si jocuri controlate, care sa satisfaca cerintile functionale, asamblarile se

fac prin diferite trepte de ajustaj sau sisteme de ajustaj.
Ajustaj relatiile intre dimensiunile efective a 2 piese care se asambleaza,
adica ale cepului si scobiturii. In practica formarii ajustajelor sunt cunoscute 2
sisteme de asamblare (sisteme de ajustaj).
a) ajustaje sistem scobitura unitara sistem de ajustaje in care se mentin
constante dimensiunile de baza ale scobiturii variind cele a cepului.
b) ajustaje sistem cep unitara - sistem de ajustaje in care se mentin
constante dimensiunile de baza ale cepului variind cele a scobiturii.
Din considerente practice si tehnologice in industria prelucrarii lemnului s-a
adoptat sistem scobitura unitara, in care abaterile limita pentru scobitura se
mentin in limite constante si pozitive (abaterea inf. = 0, iar abaterea sup. +).
Pentru aceeasi dimensiune nominala pozitia si marimea cimpului de tolerante ala
scobiturii se poate forma mai multe trepte de ajustaj pentru cep in functie de
pozitia cimpului lui de tolerante fata de cel al scobiturii.
49

28.Clasele de precizie. Stabilirea claselor de precizie.

Abaterile, tolerantele si ajustajele aplicate in prelucrarea lemnului pentru
mobila si alte produse finite de lemn sunt prescrise de STAT 7837-82. Conform
acestor norme abaterile limita respectiv tolerantele se incadreaza in 2 clase de
precizie: I si a II la care se adauga tolerante pentru dimensiuni libere intro
singura clasa de precizie.
Conform normelor din acelasi standart abaterile, tolerantele si
ajustajele se prescriu pentru 2 categorii de imbinari:
1. imbinari propriuzise realizate prin sistemul cep si scobitura incadrate
in intervalul de dimensiuni de la 1 - 200 mm respectiv cu 4 trepte de valori: de la
1-10; 11-30; 31-100; 101-200;
2. imbinari pentru repere simple si complexe care realizeaza structura
produsului prin montare si care se incadreaza in intervalul de dimensiuni de la
200 pina la 2500 mm in doua trepte de valori: 201 - 800; 801 - 2500.
Sistemul de ajustaje si prelucrare mecanica a lemnului este sistemul de scobitura
unitara. Dupa cum rezulta din datele prezentate in prima clasa de precizie sunt 6
trepte de ajustaje iar in a doua 5 clase repartizate pe acelasi interval de
dimensiuni.Stabilirea abaterilor pe intervalul de dimensiuni sa facut astfel incit sa
asigure tolerante proportionale cu dimensiunea nominala, adica la prelucrarea
reperilor cu dimensiuni relativ mici si erorile de prelucrare vor fi mai mici. Cu
cresterea dimensiunilor respective vor creste si valoarea erorilor. Inafara de
inscrierea abaterilor cu valori numerice se practica si notarea prin simbolizare a
cimpului de toleranta al cepului si al scobiturii. Ajustajele cu joc fiind
simbolizate cu litera j iar cele intermediare cu i fiind urmate de literele a,b,c
in functie de tipul ajustajului. Simbolizarea cimpului de toleranta al cepului si al
scobiturii permite simbolizarea ajustajelor prin notarea unui ajustaj sub forma de
fractie in care la numarator se inscriu simbolul cimpului de toleranta al scobiturii
iar la numarator cel al cepului. Simbolul cimpului de toleranta al scobiturii se
noteaza cu majuscule iar al cepului cu minuscule:
Simbolul
Simbolul cimpului de toleranta
ajustajului
Natura
ajustajului scobitura
cep
Cl. I
Cl.II
Cl. I
Cl.II
Cl. I
Cl.II
Larg
IB1
Liber
Alunecato
r
Cu frecare
Aderent

IB2

ja1
jb1
je1
ia1
ib1
ic1

ja2
jb2
jc2
ia2
ib2
ic2
50

IB1/ja1
IB1/jb1
IB1/jc1
IB1/ia1
IB1/ib1
IB1/ic1

IB2/ja2
IB2/jb2
IB2/jc2
IB2/ia2
IB2/ib2
-

Fortat
Stabilirea claselor de precizie
Marimea tolerantei este dependenta de dimensiunea de prelucrare, de criteriile
de precizie ale reperului sau a subansamblului. Aceleasi dimensiuni le poate avea
toleranta definita din cauza ca participa in structura diferitor produse.
Practica arata ca cu cit utilajul este mai complicat cu atit piesa se va executa
cu tolerante mai mici si in dimensiuni mai mici, in sistemul se toleranta STAS
3
unitatea de toleranta are valoarea
KSTAS=0.5 L
KSTAS- unitatea de toleranta ; L- dimensiunea la care se refera T ;
Astfel valoarea tolerantei pentru clasa I si II de precizie se va calcula conform
relatiilor :
3

T 1 =K 1 0.5 L

K 1=0.15

T 2 =K 2 0.5 3 L

K 1=0.3

L - dimensiunea medie din intervalul de dimensiuni considerate ;

T1,2 aderenta calculata pentru interval de dimensiuni considerate pentru I si II
clasa de precizie.
Ex : intervalul 31 - 100 L= ( 31=100 ) /2=65
T 1 =0.15 0.5 3 65=0.3
T 2 =0.3 0.5 3 65=0.6

Cu cit este mai mare dimensiunea cu atit toleranta este mai mare. T2 la clasa II
de precizie este intotdeauna de 2 ori mai mare ca T1. Alegerea corecta a clasei de
precizie in care se executa un reper simplu sau complex determina marimea
tolerantei care la rindul sau influenteaza costul de prelucrare si mijloacele de
prelucrare. Clasa de precizie si marimea T trebuie sa fie in corelatie nu numai cu
cerintele functionale si constructive ale produsului dar si cu cele tehnologice
adica conditiile concrete existente in intreprindere : utilaje, precizia lor de
prelucrare,calibrarea muncitorului, nivelul si felul de control, etc.
Astfel :
Clasa I de precizie are toleranele cele mai mici i deci precizia cea mai
ridicat. Aceast clas se folosete pentrru construcia instrumentelor muzicale,
casete pentru aparate de msur, piese din lemn stratificat den-sificat .a.
Clasa a Il-a de precizie are cmpul de tolerana mai mare, avnd o precizie
medie i se folosete in construcia mobilei, la mbinrile cep scobitur,
asamblrile demontabile etc.
Pentru clasa I de precizie se folosete lemn din specii omogene, cu coeficieni
mici de contragere i umflare, c-u umiditate de maximum 10%. Pentru clasa a
II-a orice specie cu umiditate de 8.. . 12%.
51

29. Formarea ajustajelor la diferite imbinari cu cepuri drepte si

cilindrice.
Imbinri cu cepuri cilindrice au o larg aplicare n formarea structurii
produselor, att a celor din lemn masiv ct i a celor din semifabricate superioare
(PAL, PAF), sau structuri mixte. Imbinrile cu cepuri cilindrice aplicate pot fi
att fixe (ncleiate) ct i demontabile, fiind folosite numai pentru poziionarea
reperelor, practicate cu deosebire la mobila corp i din panouri, rigidizate prin
organe de asamblare. Cepurile cilindrice ntregi snt practicate pentru asamblarea
reperelor din lemn masiv ca: picioare, balutri, cadre de rezisten etc.Cepurile
cilindrice aplicate pentru asamblarea panourilor (ndiri, ncheieturi) au
diametrul tipizat de 6, 8 i 10 mm, avnd n vedere grosimea panourilor de PAL
de 12; 14; 16; 18 i 20 mm.
Pentru asamblarea i poziionarea corect a suprafeelor de contact, la
mbinarea reperelor se asigur un joc tehnologic la lungimea cepului de 2 4
mm, astfel c nu se dau tolerane la lungime, ci numai la diametrul cepului si
diametrul scobiturii.

a-ajustaj cu frecare; b-ajustaj aderent; c-fortat

Ajustajul aderent este ajustajul de baz la formarea mbinrilor cu cepuri
cilindrice ntregi i aplicate, ncleiate, folosit n construcia ramelor, mbinarea
panourilor din PAL ca i pentru nndirea pe cant a panourilor din PAL i PAF
etc. Ajustajul aderent caracterizat de J max = S max asigur mbinrilor o
rezisten maxim, ca urmare a unei grosimi optime a peliculei de adeziv.
Ajustajul forat se aplic la mbinrile care admit prin sistemul constructiv
strngeri maxime cum snt: mbinrile n cep scobitur, n T, sau ele care snt la
o distan mai mare de 200 mm de captul reperului, mbinrile cu cepuri
rotunde pentru nnadirea pe cant a reperelor din lemn masiv .a. Din cele
prezentate mai sus rezult c tolerana ajustajelor, pentru acelai interval de
52

dimensiuni i clas de precizie, este constant,

variind doar mrimea strngerilor i jocurilor
pentru diferite ajustaje.
Ajustaje pentru mbinri cu cepuri
drepte reprezint sistemul constructiv de baz n
asamblarea reperelor din lemn masiv, cu utilizrile
cele mai largi n formarea structurilor de rezisten ca : rame, cadre portante n structura
meselor, scaunelor, fotoliilor etc.
Elementele caracteristice ale mbinrilor cu
cepuri drepte snt caracterizate de cele trei
dimensiuni ale cepului (scobiturii), adic:
lungimea cepului (Lc), grosimea cepului i
scobiturii ( h c i h s ) i limea cepului sau
scobiturii (lc, ls). Fig .

53

Imbinarea n lungime se realizeaz cu joc tehnologic pentru mbinrile :

ascuns, semideschis, ascuns cu umr, cu umr semideschis sau strpuns .a. (fig
f si g).Pentru formarea ajustajelor se nscriu abateri pentru cele dou cote i
anume : pentru grosime (hs si hc) i lime (lc i ls ).Dintre cele dou cote pentru
asigurarea rezistenei mbinrilor ncleiate, precizia de prelucrare se urmrete la
grosimea cepului, respectiv scobiturii. Cum mbinrile se formeaz cu ajustaje n
sistemul scobiturii unitare, dimensiunile la grosimea cepului se vor nscrie cu
abateri n funcie de tipul ajustajului, fiind recomandate ajustajele intermediare.
Pentru mbinrile cu cep deschis (fig. e), abaterile pentru cep se vor acorda
numai pentru grosimea cepului, iar la mbinrile cu cep strpuns, pentru
grosimea i limea cepului, att pentru cepurile cu canturi drepte ct i pentru
cele cu canturi rotunjite. Ca urmare, pentru mbinrile cu cepuri strpunse (n
T), la grosimea i limea cepului, n funcie de abaterile prescrise, pot fi jocuri
i strngeri la lime sau grosime, dei rezistena mbinrii este dat n principal
de suprafeele laterale de ncleiere ale cepului, respectiv grosimea cepului i
scobiturii ( h c i h s ) . Pentru grosimea cepului se prescrie ajustajul aderent i
forat, care asigur o rezisten maxim a suprafeelor ncleiate, n timp ce la
lime putem avea i ajustaje cu joc, n funcie de dimensiunile efective ale
cepului la lime.
32. Masini unelte utilizate in industria prelucrarii lemnului, clasificarea.
Mijloacele tehnice folosite n industria lemnului sunt variate i complexe, fapt pentru care se
impune o clarificare i delimitare a componentelor acestora. In acest sens este necesar definirea
noiunilor referitoare la main - n general, i main-unealt, n special.
Noiunea de main este definit astfel: "sistem tehnic format din organe i mecanisme care
execut micri determinate pentru efectuarea de lucru mecanic util sau pentru transformarea
unei forme de energie n energie mecanic sau invers".
Pe baza definiiei, mainile pot fi:
- maini de for, care transform o energie n lucru mecanic (toate tipurile de motoare), sau
energia mecanic n alt form de energie (generatoarele);- maini de lucru, care efectueaz un
lucru mecanic util, folosite la prelucrarea sau deplasarea materialelor (a unor obiecte). Mainile de
lucru, prin urmare sunt acele tipuri de maini care primesc energie sub diferite forme i o transform
n lucru mecanic util, cu ajutorul
cruia se execut operaii
diverse, lucrri, sau se realizeaz
diverse produse sau obiecte.
Mainile de lucru se mpart n
dou mari grupe: maini de
prelucrare i maini de transport
(i
ridicat).
Mainile
de
prelucrare, sunt acele maini de
lucru care sunt folosite la
prelucrarea materialelor sau
obiectelor prin diverse procedee,ca: deformare plastic, tiere, sfrmare, separare, asamblare,
54

agrafare etc. Mainile de prelucrare servesc, prin urmare, la efectuarea diferitelor procese de
prelucrare, avnd drept scop realizarea unor piese prin modificarea formei, dimensiunilor i uneori
chiar a structurii materialelor din natur.
Masinile de prelucrat lemn se impart in 3 grupe:
1. masini universale - au destinatie generala, se folosesc pe larg la diferite intreprinderi in
dependenta de lucrari;
2. masini specializate, 3 masini speciale - executa una si aceiasi lucrare de dimensiuni constante.
Masinile pot fi de 2 tipuri :
1. cu functionare in ciclu - masina cu miscare intermitenta a sculei aschietoare sau a piesei;
2. masini cu miscare in trecere - piesele se misca incontinuu cu viteza constanta la organele de
lucru si se prelucreaza fiind in miscare.
Dupa destinatie(dupa metoda de prelucrare) masinile se impart in:
- Ferestrau circular; - ferestrau panglica; - masina de rendeluit; - de indreptat; - de frezat; - de
frezat pe 4 fete; - de scobit si scobit; - de burgheat multiplu; - de strunjit; - de slefuit.
Agregat: reprezint grupul format prin cuplarea unei maini de for cu una sau mai multe maini
de lucru sau cu un generator (se admite folosirea noiunii i pentru unele uniti tehnice cu
independen total din construcia mainilor-unelte i utilajelor). In cadrul echipamentelor tehnice
se poate folosi noiunea de main-unealta.Utilaj: prin utilaj se nelege ansamblul mainilor,
aparatelor, uneltelor i echipamentelor necesare efecturii unei anumite operaii, lucrri sau al unui
proces tehnologic.Unelte: piese, ansamblu de piese, dispozitive, acionate manual sau de un
mecanism, care servete pentru a efectua o operaie tehnic de prelucrare mecanic, de montare,
asamblare, manevrare, etc. Partea activ a unei unelte, care vine n contact direct cu obiectul de
prelucrat, de mnuit, de fixat, etc se numete scul.Main-unealt: face parte din grupa mainilor
de prelucrare i reprezint maina echipat cu scule adecvate avnd ca scop generarea suprafeelor
prin procesul de achiere a materialelor lemnoase, n anumite condiii de productivitate, precizie
dimensional i calitate a suprafeei. Altfel spus, maina-unealt pentru prelucrarea lemnului este o
main de prelucrare echipat cu scule achietoare adecvate, destinat prelucrrii mecanice a
lemnului sau a produselor pe baz de lemn (gatere, ferstraie circulare, maini de frezat etc),
unealt agregat, dotat cu uniti de lucru (capete de lucru) care execut operaii diverse sau identice
(caz n care se realizeaz prelucrarea simultan a mai multor piese).
Linie de maini sau utilaje: ansamblul de maini, instalaii i mijioace de transport, dispuse n
ordinea operaiilor prevzute n procesul tehnologic.
Instalaie: ansamblul de construcii, maini, aparate, instrumente i accesorii care servete la
ndeplinirea unei anumite operaii sau funcii n procesul de producie.

33. Organele componente ale masinilor.

Mecanismele si organele de masini fac parte integrata din stiinta
constructiei de masini si se ocupa cu studiul structurii, cinematicii si dinamicii
mecanismelor si a masinilor, precum si cu studiul formei, metodelor de calcul si
de proiectare a elementelor lor componente. Corpurile solide care intra in
componenta unei masini poarta denumirea de elemente sau organe de masini.
Prin organ de masina se intelege o piesa simpla, care poate fi proiectata si
executata independent, sau care intr-o masina indeplineste o anumita functiune si
nu se poate desface in parti distincte decat prin distrugere. Legatura intre doua
organe de masini care executa o miscare unul in raport cu celalalt se realizeaza
printr-o cupla cinematica. Daca contactul dintre cele doua organe de masini este
dupa o linie sau punct cupla cinematica este superioara, iar daca contactul este
55

dupa o suprafata, cupla cinematica se numeste inferioara. Organele de masini

legate intre ele prin cuple cinematice formeaza un lant cinemtic. Cand lantul
cinematic are un organ de masina fix in raport cu care celelalte organe de masini
executa o miscare definita, poarta denumirea de mecanism. Conform def
anterioare notiunea de mecanism este mai generala decat notiunea de masina sau
aparat, deoarece are in vedere numai miscarea.
Clasificare
Constructiv :
- organe de maini simple , compuse dintr-o singur pies ;
- organe de maini compuse , alctuite din mai multe piese.
Funcional :
- organe de maini pasive ;
- organe de maini active.
Batiul- serveste ca schiletul ce sustine sau
leaga diferite organe ale masinii. Sunt rigide,
turnate din fonta sau otel pe o fundatie de beton.
Batiul nu executa miscari de lucru in procesul de
prelucrare. Cerinte asupra batiului ca
colturile sa fie rotungite. Peretii la cel din otel
are 6 -10 mm iar a celui din fonta 12 30 mm.
Se utilizeaza si batiul din lemn cu grinzi care au
sectiunea de la 60 - 80 pina la 150 200 mm (
lemnul tare de stejar fag si servesc pentru
masini-unelte de tip usor).
Mecanismul de taiere - cu miscare relativa are
forma de valt cu cutite fixate pe arborele
Neprofilat
principal sau arborele port scula.
Masa de lucru - poate fi ridicabila cu ridicare la orice nivel sau fixe. Mesele se
misca sau sau se regleaza in dependenta de dimensiunile materialului si
adincimea taeturii.
Pentru fixare pieselor se folosesc elemente de stringere in forma de saboturi sau
placi elastice

.
Pentru asigurarea miscarii de reglare masina este utilata cu sanii care se
deplaseaza manual sau automat, sania este dotata cu suprafete prelucrate cu
56

precizie care poarta denumirea de ghidaje. La masini se mai folosesc aparate de

ungere si mecanisme de protecie si organe deprotectie.
Unele organe de masini prezente cel mai des in constructia masinilor sint
urmatoarele:
Curelele de transmisie sunt organe de maini simple, destinate transmiterii
puterilor ntre doi arbori , prin intermediul forelor de frecare. Suprafeele de
contact pentru trasmiterea puterii sunt flancurile curelelor trapezoidale, respectiv
dinii, n cazul curelelor sincrone. Lagrul este un organ de main avnd rol de
susinere i de poziionare a altor organe de maini aflate n micare de rotaie.
Lanurile sunt organe de maini simple.Transmisiile prin lan servesc la
transmiterea micrii i a momentului de torsiune ntre doi sau mai muli arbori
paraleli. Lanul este format din zale, articulate ntre ele, care i asigur
flexibilitatea necesar pentru nfurarea pe roile de lan. urubul este un organ
de main utilizat la realizarea mbinrilor demontabile sau pentru transmiterea
forelor i a micrilor. Se folosete mpreun cu organul de main pereche,
numit piuli. Piulia este un organ de main utilizat la realizarea mbinrilor
demontabile. Se folosete mpreun cu organul de main pereche, numit urub.
Este o pies, n general metalic, avnd o gaur filetat i o parte exterioar cu o
form potrivit pentru strngere - destrngere direct cu mna sau prin intermediul
unei chei. Motor electric (sau electromotor) este un dispozitiv ce transform
energia electric n energie mecanic. Transformarea invers, a energiei mecanice
n energie electric, este realizat de un generator electric. Nu exist diferene
de principiu semnificative ntre cele dou tipuri de maini electrice, acelai
dispozitiv putnd ndeplini ambele roluri n situaii diferite.
Reductor- aparat, mecanism care reduce o mrime (presiune, turaie etc.)
proprie unui sistem tehnic.

34. Gaterul. Caracteristica

Utilajul de baz (care determin capacitatea de producie a fabricii de
cherestea) la transformarea butenilor n cherestea sunt gaterele verticale i
orizontale, cu ajutorul crora butenii sunt tiai n lung cu ajutorul pnzelor
liniare dinate, fixate ntr-un cadru, care execut micarea alternativ liniar, iar
butenii execut micarea de avans. Se folosesc att pentru rinoase ct i pentru
foioase.Gaterul vertical este alctuit din urmtoarele pri principale (fig. 14):
batiul masinii cu fundaia, mecanismul de tiere, mecanismul de avans,
mecanismul de comand, crucioarele din faa i din spatele gaterului etc.
Principil de lucru al gaterului se bazeaz pe micarea de translaie rectilinie
alternativ a ramei cu pnze, n calea creea se interpune buteanul n miscarea sa
de avans. Trasformarea micrii de rotaie a motorului se face prin intermediul
57

unui mecanism biel- manivel.

Rama cu pnze a gaterului se compune din
urmtoarele pri componente (fig. 15): montani,
traverse, patine, registre distaniere, bigle, sisteme
de ntindere etc.
Fig.14 Gaterul vertical: 1-fundaie; 2-plac de
baz; 3-cadrul gaterului; 4-traversa superioar; 5traversa inferioar; 6-volant motor; 7- volant de
inerie; 8- arbore principal; 9- volant
de
antrenare;
10-mecanism
bielmanivel; 11-rama cu pnze;
12-traversa superioar a ramei; 13traversa inferioar a ramei; 14montanii ramei;15-patine de glisare;
16-nivelul pardoselei.
Principil de lucru al gaterului se
bazeaz pe micarea de translaie
rectilinie alternativ a ramei cu pnze, n calea creea se interpune buteanul n
miscarea sa de avans. Trasformarea micrii de rotaie a motorului se face prin
intermediul unui mecanism biel - manivel.
Rama cu pnze a gaterului se compune din urmtoarele pri componente
(fig. 15): montani, traverse, patine, registre distaniere, bigle, sisteme de
ntindere etc.
Mecanismul de avans al gaterului se compune din dou valuri de avans, grup
motor-reductor, sistem de ridicare i coborre a valurilor, un mecanism de
inversare a sensului la valurile de avans, dispozitiv de nclinare automat a ramei
cu pnze n funcie de mrimea avansului. Un mecanism de avans corespunztor
trebuie s asigure contactul buteanului cu pnzele numai n perioada cursei
descedente a ramei, iar la cursa ascedent s exclud frecarea dintre dini i
fundul tieturii.
Fig.15 Rama cu pnze de gater: 1-montani ram; 2 traversa superioar; 3
traversa inferioar; 4-pnz; 5-patine de glisare; 6 registru superior; 7- registru
inferior distanier; 8-abloane distaniere; 9-bigl superioar; 10- bigl
inferioar;11-pan se strngere; 12-ntinztor cu excentric
n faa si in spatele gaterului se afl dou crucioare, unul principal in fata de
fixare i centrare a buteanului n planul de tiere al pnzelor i altul secundar, cu
rol de sprijin i centrare pentru cellalt capt al buteanului, pn cnd buteanul
ajunge la valurile de avans. Calea de rulare a crucioarelor este de 790 mm.
Viteza de tiere a gaterului se calculeaz cu relaia urmtoare:
58

vmax

nH
[m / s ],
60 1000

unde:
n - este tuiraia axului principal al gaterului, n rot/min;
H = 2r - lungimea cursei ramei (echivalentul diametrului din formula
achierii generale), n mm, unde r este raza descris de butonul de manivel.
ntinderea pnzelor n rama cu pnze se face cu ajutorul penelor sau cu
excentric. nclinarea pnzelor la cursa ascedent pentru reducerea frecrilor
dintre pnze i tietur se face prin mai multe sisteme, prezentate n fig. 17.
Capacitatea de debitare a gaterului vertical se calculeaz cu relaia:

Q 377 um
d m2 k[m3 / sch]
unde: um - este avansul mediu al buteanului,
n m/min;
dm - diametrul mediu al buteanului, n
m;
k - coeficient de utilizare general a
gaterului.
Fig. 17. Sisteme de nclinare a pnzelor: a-prin fixarea excentric a biglelor
fixe; b-prin fixarea excentric a biglelor culisabile; c-prin nclinarea ramei cu
pnze.
Atunci cnd deschiderea gaterelor este mare i diametrele butenilor sunt
mici (cca 20 cm) se introduc simultan cte doi buteni n gater, caz n care braele
cu grife posed brae speciale de fixare (fig. 18).
Fig 18. Brae speciale de fixare a cte
doi buteni simultan la debitare: acu
grife speciale ; b- cu furc.
Gaterele orizontale de debitare a
butenilor sunt destinate pentru
urmtoarele operaii:
- debitarea sau prismuirea butenilor foarte groi, care nu se pot debita pe
gaterele verticale cu cea mai mare deschidere din fabric;
- pentru debitari speciale (radiale) ale speciilor calitativ superioare (nuc, cire,
frasin);
- debitarea molidului pentru rezonan.
59

Descrierea gaterelor verticale

Placa de baz este o pies masiv din font obinut prin turnare, pe care
se fixeaz batiul gaterului i care are rolul de a susine toat masa gaterului i de
a prelua toate solicitrile dinamice la care este supus gaterul n timpul
funcionrii. Placa de baz se fixeaz pe o fundaie masiv de beton prin 6 - 8
uruburi ancor. Batiul const n doi montani verticali (umeri) solidarizai prin 3
- 4 traverse orizontale. La gaterele de tip mai vechi capetele superioare ale
montanilor sunt legate printr-o travers superioar de legtur n form de
potcoav. La partea inferioar montanii sunt evazai i au prevzut o deschidere
circular cu dublu scop, acela de a permite montarea i demontarea axului
principal i al volanilor i de a mri gradul de stabilitate a gaterului. Pe prile
laterale montanii au practicate diverse locauri care permit micarea de translaie
n ambele sensuri a butoanelor traversei superioare a cadrului cu pnze.
Mecanismul de tiere asigur tierea n lung a buteanului, prin micarea
alternativ a pnzelor tietoare fixate n cadrul cu pnze al gaterului. Cadrul cu
pnze sau rama gaterului reprezint un ansamblu metalic compus din traversa
superioar, traversa inferioar i montanii verticali . La capetele ambelor
traverse sunt montate patinele, care asigur o deplasare controlabil a ramei cu
pnze n timpul micrii de translaie a acesteia. La capetele traversei superioare
se afl butonii de articulaie a bielei, care n partea opus se prinde de butonul
volantei amplasat excentric, cu rolul de a transforma micarea de rotaie a
volantei n micare de translaie a ramei cu pnze. Volantele sunt fixate pe
arborele principal al gaterulu , care este acionat de un motor electric de mare
capacitate prin intermediul unei transmisii prin curea.Suprafaa contragreutilor
acoper aproximativ o treime din suprafaa volantei.Arborele principal este
construit din oel special i se reazem pe suporii plcii de baz prin intermediul
a doi rulmeni. ntre cele dou volante sunt fixate pe axul principal al gaterului
dou role dintre care una este liber , iar cealalt este solidarizat pe ax.Rama cu
pnze servete la montarea pnzelor tietoare, cu ajutorul unor dispozitive
speciale, numite bigle cu excentic, care se amplaseaz pe traversa superioar i
bigle fixe sau drepte, care se amplaseaz pe traversa inferioar. Pe interiorul
montanilor ramei sunt montai simetric butonii reglabili de strngere a pnzelor
tietoare care alctuiesc modelul de debitare.Mecanismul de avans const n
dou valuri superioare i dou valuri inferioare, montate pe cei doi montani ai
gaterului, att n faa ramei cu pnze, ct i n spatele acesteia.Valurile inferioare
au poziie fix, iar cele superioare permit micarea n plan vertical, n funcie de
forma i diametrul buteanului. Valurile sunt acionate de un mecanism
independent care asigur avansul continuu sau intermitent al buteanului n
pnzele gaterului.La gaterele actuale se folosete avansul continuu. Avansul
buteanului trebuie corelat cu viteza de rotaie a rolei fixe de pe arborele
60

principal, cu diametrul buteanului i cu viteza de tiere a dinilor.Gatrele

orizontale lucreaza de obicei cu o singura pinza in plan orizontal si taie in ambele
directii.Se efectuiaza pentru debitarea bustenilor grosi de foioase.
35. Domeniul de utilizare a masinilor unelte.
Prelucrarea mecanic a lemnului ocup un loc important n ansamblul tehnologiilor
pentru fabricarea produselor finite din lemn, ncepnd de la debitarea primar a
masei lemnoase sub form de catarg, pn la realizarea de semifabricate i repere de
cele mai diverse forme i dimensiuni. Pentru aceast prelucrare se folosesc o serie
de mijloace tehnice, a cror cunoatere, alegere i exploatare este deosebit de
influent asupra economicitii i calitii produselor finite din lemn. Trebuie s se
plece de la precizarea locului i a importanei mainilor-unelte i utilajelor n
ansamblul dotrii tehnice a unei societi comerciale, condiiile de alegere i luarea
deciziei de cumprare.Tehnologiile pentru fabricarea produselor din lemn dei
foarte diferite, sunt bine delimitate pentru grupele de produse pe care le realizeaz,
att a celor semifinite ct i a celor finite.Ele au cunoscut o dinamic de dezvoltare,
perfecionare i noire continu, ca urmarea realizrilor tehnice deosebite din
domeniu.Toate tehnologiile se concretizeaz practic printr-o dotare tehnic (scule,
maini-unelte, utilaje i instalaii) corespunztoare, adaptate concret fiecrei grupe
de produse lemnoase. De fapt o tehnologie, ca noiune abstract, se materializeaz
practic numai prin intermediul acestei dotri tehnice. In condiiile actuale de
exigene calitative, nu se poate concepe i aplica o tehnologie modern, eficient
fr o dotare tehnic adecvat, aleas, amplasat i exploatat corespunztor.
Rezult, prin urmare, o dependen inseparabil dintre tehnologia raional
conceput i mijiocul tehnic de realizare practic, nc din faza de concepere a
tehnologiei nu se poate face abstracie, sau s nu se in seama de maina - unealt
i utilajul cu care ea se poate realiza practic, pentru un anumit produs din lemn.

36. Ferestraie circulare. Caracteristica

Aceste maini, denumite i circulare pentru traverse", folosesc drept unelte
tietoare 1-3 discuri circulare i pot servi pentru debitarea butenilor n grinzi,
traverse, rigle, dulapi etc. Pnza circular are grosimi de 3-5 mm, iar ceaprazul ce
se d dinilor este de circa 0,75 mm, astfel nct grosimea tieturii atinge 4,5-6,5
mm (dublul grosimii tieturilor fcute de pnzele de gater). Diametrul maxim al
butenilor de debitat este de 50 cm, iar lungimea acestora nu poate depi 6,50 m;
avansul de tiere poate atinge pn la 55 m/min, iar reculul 115 m/min. Utilizarea
ferstraielor circulare pentru debitarea butenilor n scnduri este indicat numai
n cazul cnd ele trebuie s execute un numr redus de tieturi (cnd produc piese
groase de cherestea).
Diametrul maxim al butenilor ce pot fi debitai cu asemenea ferstraie
depinde de diametrul discului tietor (D) i de acela al flanelor (aibelor) de
61

fixare (d) pe axul rotitor:

h Rr
R

D
2

d
2

Dd
2

n care:
i
snt razele discului i flanei.
Prof. Pesoki indic urmtoarele mrimi ale discurilor i flanelor de fixare,
pentru ferstraiele circulare de debitat buteni:
diametrul discului, D, mm 900-1000 1050-1100 1150-1200 1300
diametrul flanelor, d, mm 125-150
130-160 135-170145-180
Deservirea mainii se face de obicei de o brigad de 5-7 muncitori, dintre
care: 2-3 manipulani de buteni; doi la scnduri, un ef de echip, un mainist.
Manipulanii pregtesc butenii, i aeaz pe vagonet i i fixeaz ntre grifele
braelor laterale ale acestuia. Cei din spatele mainii iau scndurile tiate i le
ncarc pe vagonete sau pe transportoare. La terminarea tierii, aceiai muncitori
desfac lturoiul rmas ntre grife i le ncarc pe dispozitivele de evacuare. eful
brigzii cupleaz mecanismul de avans, stabilete grosimea scndurilor i a
celorlalte piese ce trebuie produse, regleaz mrimea avansului de tiere i a
celui de recul i supravegheaz lucrul brigzii. Productivitatea ferstraielor
circulare pentru buteni depinde de rapiditatea aezrii butenilor pe vagonete n
poziia de tiere, de avansul la debitare, de timpul necesar evacurii scndurilor,
de lungimea butenilor i de viteza de recul (napoiere) a acestora. Aceast
productivitate se calculeaz folosind aceeai formul ca i n cazul ferstraielor
panglic pentru buteni. Din timpul total de lucru, numai 25-40% se utilizeaz
pentru tiere, restul se consum pentru mersul n gol (napoierea vagonetului) i
pentru celelalte operaii auxiliare, datorit crui fapt si productivitatea este
sczut. S-au construit i maini cu dou discuri tietoare, cu avansul buteanului
prin lan articulat. La aceste ferstraie avansul poale atinge 30 m/min. Diametrul
discurilor circulare este de circa l 100 mm, iar diametrul maxim al butenilor ce
se pot debita, de 45 cm. Cu ajutorul unei manete de comand, distana dintre
discuri poate fi modificat, dup grosimea ce trebuie dat grinzilor. Exist de
asemenea ferstraie cu trei discuri i cu avans prin valuri, care se utilizeaz la
debitarea butenilor groi, pentru a fasona dou traverse de cale ferat deodat.
Aceste maini execut concomitent trei tieturi: una prin axa buteanului, iar
celelalte dou lateral, la distane corespunztoare nlimii (grosimii) traverselor.
Avansul de tiere atinge pn la 25-30 m/min, discurile putnd face tieturi nale
pn la 35-40 cm (la un diametru al discurilor de (950-1000 mm). Amplasarea
pe aceeai linie tehnologic a unui circular cu dou discuri i a altuia cu trei
discuri permite organizarea produciei pe band a traverselor, n modul urmtor:
maina cu dou discuri taie mai nti cele doua laturoaie groase circulare cu dou
62

i trei pnze de pe flancurile buteanului, stabilind astfel nlimea prismei, egal

cu talpa (baza) traverselor(fig. 431); prisma astfel obinut este trecut la
circularul cu trei discuri care o spintec n dou traverse i detaeaz lturoaiele
de pe flancurile prismei. Neexistnd un drum n gol pentru napoierea butenilor,
n vederea unei noi tieri, circularele astfel cuplate dau o utilizare mult mai bun
timpului de lucru dect mainile cu tiere individual. Productivitatea lor se poate
determina cu ajutorul formulei:
P

Pl k A t

k At
L

, respectiv
n care: Pl i Pn este productivitatea liniar (m), respectiv pe numr (buci) de
buteni;
k - coeficientul de utilizare a timpului de lucru (k = 0,8...0,85 la mainile
cu avans prin lan i k 0,5...0,9 la cele cu avans prin valuri);
A - avansul buteanului, n m/min;
t - timpul considerat, n min; L - lungimea medie a buteanului, n m.
Pentru prevenirea accidentelor la aceste maini, se recomand:
- ngrdirea sau acoperirea prilor accesibile ale discurilor tietoare, ale
mecanismelor de avans si ale altor piese mictoare;
- fixarea in spatele discurilor, la distan de circa 10 mm de linia dinilor, a
unui cuit divizor, cu o grosime mai mare (cu 1,5-2 mm) dect aceea a discurilor;
- dotarea mainii cu o frn i cu dispozitive mecanice pentru mutarea curelei
de transmisie;
- evitarea aglomerrii de materiale lng calea de rulare i ling locurile de
munc;
- respectarea regulilor de munc;
- folosirea de salopete, echipamente (le protecie, semnalizatoare etc.
37. Ferastraie panglica. Caracteristica

63

Pentru debitarea pieselor din lemn masiv sau PAL cu contur curb, se folosete
ferstrul-panglic. Tierea se face dup o
prealabil nsemnare a materialului, folosindu-se
abloane. Prin nsemnarea cu abloane se face o
selectionare a materialului si se asigura o mai
economica utilizare.
Ferestraul panglica este format din
urmatoarele componente: batiul 1, avnd partea
superioara n consol pe care snt fixate n lagre
cu rulmeni, roata de acionare 3 i de ntindere
4, a panglicii fr sfrit, 2 cele dou roi snt
protejate cu carcase de aprare rabatabile, astfel
c accesul este uor de realizat, n cazul
schimbrii panglicii. Periferia celor doi volani
(roi) este protejat cu bandaj de cauciuc pentru
protecia ceaprazului panglicii i a uzurii
volanilor. Micarea roii de acionare 3 este dat
de motorul electric 5, prin transmisia cu curele
trapezoidale 6. Curelele de transmisie pot fi
tensionate folosind mecanismul de urub-piuli 8
care deplaseaz suportul 7 al motorului electric
(micarea II). Masa de lucru 9 are o fant prin
care se deplaseaz panglica 2, pe mas se gsete
rigla de ghidaj 10, care se poate deplasa i regla
pentru limea de tiere (micarea III). Masa se
poate nclina sub un unghi de 45, n plan vertical
(micarea IV), aciunind mecanismul format din
roata de min 11, urubul-melc 12 i sectorul
mel-cat 13, care este solidar cu masa. Pentru
ntinderea panglicii se acioneaz asupra roii de min 14, care prin mecanismul cu urubpiuli 15 deplaseaz lagrul 10 al roii superioare (micarea V). Ramura urctoare i
cobortoare a panglicii este protejat cu dispozitive de protecie. Pentru ramura cobortoare
dispozitivul de protecie 17 al panglicii 2 se poate regla pe vertical (micarea VI),pentru
reglarea nlimii de tiere.
In partea inferioar a dispozitivului 17 se gsesc rolele de ghidare 18 late panglicii.
Ferstrul panglic execut n general tieturi mai subiri, dar mai puin precise dect
gaterele, deoarece panglica fiind mai slab ntins, capt vibraii, care produc tieri ondulate.
Din aceast cauz, la debitare este necesar s se lucreze cu supradimensiuni mai mari, mai
ales la piesele care urmeaz a se gelui. n felul acesta, pierderea total n rumegu i tala
poate depi pierderea nregistrat la debitarea n gater. La ferstraiele panglic, tierea se
execut adesea dup aa-numita metod periferic". Aceasta const n ntoarcerea
buteanului n jurul axei sale longitudinale de mai multe ori n timpul tierii. La nceput se
taie, unul cte unul, cele patru lturoaie, iar grinda central rmas se debiteaz n scnduri,
ncepnd de la una din margini. La rndul lor, lturoaiele pot fi debitate n piese subiri la un
alt ferstru panglic mi mic sau la un circular cu tiere fin (circular de spintecat).
Grosimea panglicilor variaz - dup mrimea mainilor - ntre 1,4 i 2,3 mm, iar
64

limea lor poate atinge 250 mm i chiar mai mult. Panglicile ferstraielor mari fac tieturi
de 3,0-3,5 mm grosime, adic aproape tot att de largi ca i cele ale gaterelor verticale.
Ferstraiele panglic permit debitarea butenilor cu diametre foarte mari (2 m i peste), ceea
ce cu alte maini nu este posibil.
Productivitatea ferstraielor panglic se poate calcula cu ajutorul relaiilor:
T L
Pl
k1
t
(metri liniari debitai)

Pl
Pl

T
k1
t

(buci)

T L
k1
t

(m3)
n care: T este timpul considerat (min); t timpul necesar pentru debitarea unui butean
(min); L lungimea medie a butenilor (m); k 1=0,9...0,93 coeficientul utilizrii timpului de
lucru al mainii. Ferstraiele panglic mici i mijlocii, cu avansuri pn la 30 m/min, au n
general productiviti mai mici dect gaterele; cele grele, cu avansuri de 80-100 m/min
produc cantiti mai mari de cherestea dect gaterele, n special cnd debiteaz piese groase.
Avantajele cele mai de seam ale utilizrii ferstraielor panglic, n producia
cherestelei sunt urmtoarele (dup Pesoki):
- posibilitatea examinrii bucat cu bucat a pieselor de cherestea obinute i deci a
schimbrii debitrii dup calitatea lemnului;
- putina de a aplica debitarea radial sau alte procedee de tiere speciale;
- posibilitatea debitrii butenilor de diametre foarte mari;
- evitarea operaiilor de sortare prealabil a butenilor dup dimensiuni i caliti, aceste
caracteristici putnd fi luate n considerare, de la caz la caz, chiar n momentul tierii.
Ca dezavantaje sunt de menionat urmtoarele:
- ferstraiele panglic fiind maini n general mai complicate dect gaterele, cer o
deservire mai ngrijit i un personal mai bine calificat;
- calitatea tieturilor obinute i precizia debitrii sunt inferioare celor de la gatere i cer
tolerane mai largi;
- productivitatea este mai sczut dect la tierea la gater.
n anumite cazuri poate fi avantajoas debitarea combinat a butenilor: la un ferstru
panglic se face prima tiere a butenilor pentru obinerea prismelor, iar ntr-un gater special,
cu curs redus, se spintec prismele n scnduri i dulapi de grosimile cerule.
Pentru prevenirea accidentelor la asemenea maini, se recomanda urmtoarele:
- partea cobortoare (care taie) a panglicii deasupra mesei va fi protejat de o aprtoare
deplasabil n direcia panglicii i care poate fi fixat i de jos, ct permite grosimea
buteanului care se taie;
- partea urctoare a panglicii trebuie protejat complet printr-o aprtoare fix;
- scripetele ferstrului trebuie acoperit cu o band de oel semicircular, iar lateral cu o
aprtoare metalic continu sau din srm mpletit;
- volantul va fi complet acoperit cu un capac fix;
- se va interzice folosirea panglicilor cu dini lips, crpturi sau alte defecte tehnice.
65

38.Furniruirea.Pregatirea suprafetelor si furnirilor.Procedee tehnologice.

Se numeste furniruire operatia de aplicare a furnirului pe o suprafata
prin intermediul unui liant in scopul obtinerii de piese cu suprafete cu aspect
calitativ superior. Furniruirea se executa pe una sau ambele fete ale pieselor cu
unul sau doua straturi. Panourile din placaj, PAL, PFL dupa croire se pregatesc
pentru furniruire. Se indreapta suprafetele, se pregatesc foile de furnir la
dimensiunile necesare, se aplica adezivul si furnirul. La ferestraiele circulare
cu 2 pinze se face taierea panourilor la format.
Furniruirea consta in: 1.Pregatirea suprafetelor de furniruit; 2.
Pregatirea furnirului; 3. Aplicarea adezivului; 4. Presarea.
Cerinte fata de suprafete pentru furniruire: Sa fie plane, sa aiba
grosimea uniforma, sa fie zimtate.
1. Pregatirea suprafetelor de furniruit - Se realizeaza pe cale mecanica si
la unele piese manual.Eliminarea denivelarilor si realizarea unei grosimi
uniforme se obtin prin indreptarea panourilor cu ajutorul masinilor de slefuit
cilindrice. Dupa obtinerea unor grosimi uniforme, panourile se zimtesc cu
scopul de a mari suprafata de icleere.Operatia se face cu masina de slefuit cu
cilindri sau cu masina de zimtuit.Cind folosim masina de slefuit cu cilindri se
aplica hirtia abraziva de 80-60 si muncitorul introduce panoul in masina de 2-3
ori.
2. Pregatirea furnirilor - Din cauza latimilor si lungimilor reduse a
panourilor pentru furniruirea suprafetelor mari trebuie ca fisiile de furnir sa se
lipeasca intre ele in lungime si latime, tinindu-se seama de culoare si textura
pentru a forma foi de furnir. Dupa ce se scurteaza furnirile se face insemnarea
si se indreapta canturile si se reteaza capetele.Inadirea furnirilor pe cant se face
mecanic sau manual folosindu-se hirtie gumata. Alegerea, combinarea si
asezarea foilor de furnir se executa de muncitori foarte calificati si cu
experienta. Foile de furnir se inadesc in foi mari in 2 feluri: Dupa cum foaia
este formata din fisii de furnir paralele sau de fisii dispuse in unghi.Inadirea
foilor de furnir din fisii paralele se face astfel: se iau 2 fisii , se aseaza pe masa
masinii de o parte si de alta a tablei de ghidaj strins lipite.Rola de presiune
preseaza furnirul peste cele 2 discuri orizontale din planul mesei ce imprima
furnirilor o miscare de avans totodata apropiindu-se strins una de alta.In
acelasi timp rolele de presiune lipesc peste cele 2 fisii o banda de hirtie
gumata. Pentru lipire se foloseste hirtie foarte subtire.Se mai foloseste fir
fuzibil, fir de nailon care se aplica de catre o masina speciala in zigzag.Firul se
topeste in timpul presarii.
3-4.Aplicarea adezivului si presarea - Panourile cu suprafetele pregatite
66

pentru furniruire se aduc la o masina de aplicat adeziv cu cilindri. Masina de

aplicat adeziv este compusa din 2 montanti reunite prin 2 traverse metalice.
Intre montanti se afla 2 cilindri pentru aplicarea adezivului si altii 2 care
dozeaza cantitatea de adeziv. Reglarea grosimii peliculei de adeziv se obtine
prin reglarea si modificarea distantei intre cilindri suplimentari cu o precizie de
0.1 mm. Adezivul este reciculat in mod continuu cu ajutorul unei pompe. Foile
de furnir inadite la formatele suprafetelor panourilor se lipesc pe una sau pe 2
fete ale panourilor. Panourile se introduce in masina de intins clei cu cilindri
dupa ce se aseaza intre 2 foi de furnir si intre 2 placi de aluminiu formind un
pachet care se introduce in presa de incleiat.Presiunea si temperatura necesara
depinde de felul cleiului de viscozitatea lui si specia lemnului. Durata de
mentinere in presa depinde de viteza de intarire a cleiului.Timpul de incleere a
cleiului depinde de felul lui , de umeditatea lemnului si de temperature
presarii. Pentru furniruirea panourilor plane se intrebuinteaza presa cu 6 etaje
hidraulice si prese monoetajate. Aceste prese pot incalzi pina la temp. 150
grade. Alimentarea preselor incalzite trebuie facute rapid in timp de 30-40 sec.
dupa ce se preseaza panourile presa se deschide, se descarca pachetele se lasa
sa se racoreasca si se aseaza in stive. Stivuirea se face strins una peste
alta.Pentru furniruirea lezenelor si altor repere profilate se foloseste asa numita
presa cu vid ce este echipata cu 2 mese de aceeasi marime si o capota metalica
mobila in care este montata o sursa electrica in data ce pe prima masa se
aseaza piesele de furniruit se inchide pe fata de cauciuc in timp ce pe o masa
are loc incleerea pe alta se face pregatirea altei piese pentru incleere. Pentru
furniruire se folosesc specii lemnoase pentru furnir tehnic si estetic de 2
tipuri: Indigene si Tropicale. Materia prima principala pentru furnirele
estetice si tehnice se capata din busteni de foiase tari sau moi si din busteni de
rasinoase. Cel mai raspindit este lemnul de fag pentru furnire tehnice si
estetice deoarece are avantaj: Culoarea frumoasa si uniforma, se debiteaza usor
atit pentru derulare cit si taiere plana, suporta usor diferite tratamente la care
este supus: aburirea, fierberea, uscarea. Dar are si dezavantaje: rezistenta mica
la putrezire, aparitia inimei rosii, rascoacerea in timpul verii. Tot la fel de
raspindit este stejarul are textura frumoasa mai ales cind este debitat, tangential
sau radial. La fabricarea furnirelor mai mult estetice se utilizeaza: frasinul,
nucul, platinul, ciresul, la fel si lemnul de foioase moi: teiul, aninul, plopul si
salcia. In ultimul timp se foloseste bradul de derulare.
Speciile tropicale - Ofera o gama larga de culori si texturi cea mai larga
utilizare o are sapele, macare.

67

39. Curbarea lemnului notiuni generale. Principii ale curbarii.

Piesele curbate sunt fabricate din lemn masiv mai ales speciile care au
capacitate de curbare cum sunt : fagul (primul loc) frasinul, ulmul, stejarul,
mesteacanul, castanul si aninul. Ca sortimente se folosesc: cherestea,
semifabricata (rigle). Lemnul masiv pentru curbare trebuie sa fie cu : fibrele
paralele fara noduri, putregai; fibre rasucite.
Defecte : cu inima rosie (fag), coloratii se admit daca nu influienteaza aspectul si
rezistenta produlului.
Piese curbilinii din lemn masiv
Decupare
Curbare
Avantaje
Dezavantaje
Avantaje
Dezavantaje
-tehnologii
-se taie fibrele lemnului, -Pastram ba chiar si in
-proces
simple
se slabeste rezistenta
unele cazuri se mareste tehnologic
-utilaj de
pieselor intratit inchit
rezistenta lemnului
complicat
timplarie
piesele cu curba mare si -nu optinem pe
-utilaj
inchisa se alcatuiesc din suprafetele prelucrate specific.
mai multe piese prin
suprafete de capat ce
incleere.
permite in continuare o
-multe deseuri, se
buna prelucrare.
complica prelucrarea
-utilizarea superioara a
acestor piese la masina materialului lemons.
de frezat si finisarea.
Principii ale curbarii.
Pe linga alte proprietati lemnul o are si pe aceia de a-si schimba forma sub
actiunea unor forte exterioare
mai ales in conditii de
temperature si umiditate.
Deformatia lemnului poate sa
fie elastic, adica sa aiba loc
numai atit timp cit actioneaza
fortele care o produc. Sau
poate sa fie permanent, adica
sa ramina dupa indepartarea
fortelor care au produso.
Prin acest mod de
curbare se pot optine piese cu marimi diferite ale razelor de curbare. Fiind unul
din cel mai raspindit procedeu de curbare a lemnului. Pentru inconvoierea unei
piese forta actioneaza perpendicular pe fibre dind nastere la eforturi de
comprimare c a fibrelor in partea interioara. Iar in planul care desparte cele 2
68

zone se nasc eforturi de forfecare. Acest plan se numeste axa sau linia neutral.
Valoarea deformatiilor de comprimare si de intindere depinde de grosimea
piesei si raza de curbare. Capacitatea de curbare a speciilor lemnoase se pot
aprecia prin raportul dintre
grosimea piesei h si raza de
curbare R*h/R
l0 - lungimea initiala
h grosimea piesei
R raza de curbura prin linia
neutral
l2 lungimea din partea contragerii
l1 lungimea din partea exterioara (intindere).
Lungimea piesei prin linia neutral la curbare ramine neschimbata:

l0 = * R (/180); unghiul de curbare in grade.

Straturile exterioare se intend cu l. Intinderea totala a piesei :

l0 + l = (R + h/2) /180
Valoarea absoluta a deformatiei la intindere :

l = (h/2) (/180)
Sigma la intindere va fie gala cu :
i = l / l0 =h/2R
Deformatia la intindere l / l0 la curbare depinde de grosimea piesei si raza de
curbura; este mai mare decit grosimea piesei este mai mare si R mai mic.
h/R depinde de specia lemnului emn netratat (h/R1/67) sau tratat
( h/R1/301/25- se inbunatateste)
Specia : Stejar
Fag
Mesteacan Brad
Pin
h/R
1/4
1/2.5
1/5.7
1/10
1/11
La lemn deformatia maxima posibila a fibrelor comprimate este de circa 1.5
1.7 ori mai mare decit deformatia fibrelor extreme intinse. La curbare se
urmareste reducerea zonei tensionate prin deplasarea axei neuter spre exterior,
folosind benzi de metal care preiau eforturile de intindere. Speciile de rasinoase
si foioase mai au capacitatea redusa de curbare cu raze mici de curbura. Pentru a
evita formarea defectelor in partea inferioara a piesei se utilizeaza sabloane care
au canturile zimtate pentru a adera mai bine cu piesa. fig 93(b). Prin tratarea
termica creste capacitatea de deformare la compresiunea de aproximativ 15 ori,
la intindere de aproximativ 2ori. Cresterea plasticitatii lemnului prin tratarea
termica nu e uniforma la toate speciile lemnoase care se pot curba. In functie de
valorile maxime ale deformatiilor la compresiune si intindere parallel cu fibrele
lemnului tratat termic se determina si limita capacitatii de curbare. Prin folosirea
69

benzilor din metal la curbarea lemnului tratat termic raportul h/R, se poate
imbunatati pina la valoarea 1 adica h=R in cazul lemnului de fag.

40. Procesul tehnologic de curbare. Descrierea operatiilor

tehnologice si utilajul folosit.
Procesul tehnologic de curbare.
1.Debitarea; 2.Prelucrarea mecanica a semifabricatelor; 3. Tratarea
termica; 4. Curbarea; 5. Uscarea; 6. Prelucrarea mecanica a pieselor curbate.
Debitarea : Cheresteaua se poate prelucra prin spintecare, retezare sau
retezare spintecare. Inainte de croire se face sortarea si insemnarea materialului
lemons introdus in fabricare (Dnom+adaos la prelucrarea mecanica+adaos la
uscare.). Pentru curbare fara defecte piesele se vor debita cu fibrele cit mai
paralele cu cantul longitudinal al piesei, spintecarea facinduse tinind cont de
directia fibrelor. Abaterea directiei fibrelor fata de axa piesei sa nu depaseasca 510%. Nu se admit noduri (daca sunt mici, sanatoase concrescute)

Spintecarea: - Se elimina mai intii marginile scindurii; - Se fac spintecari pina

la zona central in ordinea 1,2,3; - Se intoarce scindura pe cealalta fata si se
continua cu taierea tot de la margine succesiunea 4,5,6; - Se elimina zona 7 care
ramine la mijloc sau se foloseste pentru piese mai scurte.
Utilaj - ferestrau circular simplu (in
mai multe treceri); - ferestrau circular
multiplu (o singura trecere); - ferestrau
circular de retezat (cupinza inclinatalongitudinal/transversal sau pendulatransversal/longitudinal).
Cherestelele sunt introduce sub
dispozitivul de avans al ferestraului
circular de spintecat. La ferestarul dat se
folosesc dispositive de avans cu role sau senile, protective cu gheare pentru a nu
le respinge. In cazul repetarii taierii scindurile sunt aduse de transportorul 3 si se
mai spinteca odata. Dupa spintecare riglele se transporta cu banda 4 la ferestraul
de retezat 6 prin intermediul panului inclinat 5. Retezarea la lungime se face
concomitant cu eliminarea defectelor. Marginile cad pe trapa 7 iar piesele sunt
asazate in stiva 8.
70

Prelucrarea mecanica a reperelor (rigle) Leturile (semifabricate) cu sectiune

rotunda se prelucreaza din leturile cu sectiunea patrata prin operatii de strunjire
sau frezare : picioare din fata si spate, legaturi, arcurile spatarului, piese de
mobile pentru taburete, cuiere. Prelucrarea leturilor poate fi cilindrica, tronconica
sau profilata. Prelucrarea se efectuiaza la masina de frezat bete rotunde; masini
de frezat picioare de scaune si strunguri; masina de frezat picioare de tip MFPS
frezarea leturilor cu sectiune patrata dindule forma conica. Se pot prelucra
sectiuni brute de dimensiuni 25 x 25 mm pina la 45 x 45 mm. O alta operatie de
prelucrare este taierea in unghi a riglelor pentru a permite introducerea piesei la
curbare intre sablon si banda metalica: 1. Cu ferestraie circulare cu pinza
inclinata; 2. Ferestrau universal +sablon.
Tratarea termica : in vederea curbarii se urmareste schimbarea temporara a
proprietatilor fizico-mecanice care constau in reducerea elasticitatii lemnului in
favoarea plasticitatii, procedeu cunoscut sub denumirea de plastifiere (inmuierea
lemnului). Prin plasticitate creste capacitatea de deformare a lemnului ceea ce
permite curbarea cu eforturi reduse si cu un procent redus al rebuturilor.
Plasticitatea lemnului se explica prin plastifierea ligninei, reducerea fortelor de
coeziune intermoleculara permitind o lunecare a fibrelor in prezenta temperaturii.
Plastifierea se poate realize prin tratament hidrotermic sub actiunea umiditatii si
caldurii. Tratamentul cunoscut sub denumirea de aburire si incalzire prin curenti
de inalta fregventa.
Pentru aburire se folosesc celule de aburire, principalii parametric ai
regimului de tratare termica sunt :
- Presiunea aburului (0.020,05MPa)
- Temperature (102-105 C)
La presiune mai redusa lemnul nu se plastifica corespunzator, durata de tratare
creste iar la presiuni mai mari apar defecte dupa curbare si uscare. Piesele
supuse tratamentului termic vor fi pregatite prin : fig 13.6 celule de aburire.

71

1. Sortarea pieselor;
2. Eliminarea celor cu defecte (fibra
rasucita, noduri, crapaturi, deteriorari de
insect etc)
3. umiditatea W=25-30%;
4. temperature la mijlocul piesei 70-800 C;
5. Daca piesele au o umiditate mai scazuta
se face umezirea lor prin imersie in bai cu
apa sau prin stropire in celula de aburire;
6. Sortarea pieselor pe dimensiuni si forma;
7. Piesele cu sectiune circular se plastifica in
timp mai scurt si mai uniform decit piesele
cu sectiune patrata
Calitatea plastifierii este determinate
de durata de tratare termica care depinde
de :
- Dimensiuni si forma
- Specie lemnoasa
- Umiditate
- Temperature
- Presiune
Tratarea termica se face in celule de aburire care au lungimea de 0.5 1 m
prin a caror ansamblare se optine lungimea necesara in functie de piesele supuse
tratamentului. Celulele se aseaza in sectiile de curbare in baterii de cite 3 pe
vertical in siruri orizontale in functie de capacitatea de aburire (fig 13.6 a),
aceasta grupare reduce pierderile de caldura prin convective si radiatie.
Alimentarea conductelor se face prin conducta de aburi 2 cu presiunea de 0,20,5MPa controlata de manometru 1. Accesul in celula se face prin usa 3
prevazuta cu garniture de cauciuc pentru etansare si un system de inchidere cu
excentric 4.
Aburul este introdus in celula printrun robinet ventil 5 prevazut cu 3 cai. Prin
actionarea manetei de comanda a robinetului pentru admisia aburului in celula, se
blocheaza deschiderea usei celulei. Pentru deschiderea usii, maneta robinetului se
roteste, se inchide admisia aburului si se pune celula de aburire in legatura cu
atmosfera, dupa aceasta deschidem celula.In celula de aburire 6 se afla un strat
de apa care are rolul de a satura aburul in caz daca vine uscat. Aburul condensate
din celula este colectat in contralizatorul 7 de condens si evacuate prin conducta
8. In celula piesele se aseaza pe gratare din lemn.
Asezarea pieselor in celula : partile in contact cu sablonul si lenta metalica
sa fie aburite iar partile laterale - una in alta. Calitatea aburirii se considera:
72

dupa scoaterea din celula se produce o albire a suprafetei iar prin apasarea unui
capat piesa se deformeaza fara asi reveni la forma initiala.
Masuri de protective a muncii :
1. Instalatia de aburire va fi prevazuta cu un cos de colectare si evacuare in
exterior a aburului;
2. Celulele trebuie ssa fie izolate de restul sectorului prin zid de caramida;
3. Usile celulelor sunt construite astfel ca sa nu poata fi dechise pina cind nu
se inchide ventilul de admisie a aburului in celula;
4. Usile sa fie bine isolate cu garniture de aizbest sau cauciuc (evitarea
pierderilor de aburi);
5. Usile vor fi inchise cu sistemul cu excentric cu 2 manevre : 1.
Intredeschiderea 2. Deschiderea complete;
6. La scoaterea pieselor din celula se folosesc clesti, cirlige special, iar miinile
muncitorilor sa fie protejate cu manusi izolante.
Curbarea pieselor : prin curbarea lemnului plastifiat se poate deforma si lua
forma dorita. Curbarea se face manual cu dispositive sau mechanic folosind
masini de curbat. Indiferent de procedeul de curbare deformarea pieselor se
face pe sabloane care se pot executa din metal sau lemn.
Pentru o buna curbare se cer respectarea urmatoarelor conditii :
- Fibrele piesei curbate vor fi paralele cu directia solicitarilor la tractiune, altfel
pot sa apara defecte (ruptur);
- Banda de otel (0,2-2.5mm) se va aseza pe intreaga suprafata cu un contact
bun si continu;
- Sabloanele vor fi zimtuite pentru a evita ruperile;
- Inainte de curbare piesele vor fi rindeluite pe toata lungimea pentru a asigura un
contact bun cu banda de metal;
- Taierea oblica a capetelor pieselor pentru a evita cresterea exagerata a
eforturilor de compresiune;
- Piesele la curbare se vor comprima la capete prin dispositive de stringere cu
surub pentru a evita crapaturi, alunecari de fibre, rupture etc;
- Pentru curbare se folosesc masini de curbat specializate pe care se monteaza
diferite dispositive de curbare corespunzatoare formei si razei de curbura a
pieselor.
Dispozitive special : - Masina de curbat rame de scaun; - Masina de curbat
rame de caun; - Masina de curbat cu actiune hidraulica ; - Presa pentru
curbat pisioare conice.
Uscarea pieselor curbate :
Piesele impreuna cu sabloanele se introduce in uscatorii pentru scaderea
umiditatii de la 30 la 12% (capata rigiditate si stabilitatea formei). Uscarea in
73

camera se face prin depozitarea pieselor in containere, pe platform sau vagonete.

Pentru fiecare reper se intocmeste diagram de uscare in care este trasata variation
temperaturii care creste treptat in prima faza pina la temperature de regim, dupa
care se mentine constanta in faza a II si scade treptat in faza a III pina la 40 50
grade. Pentru uscarea ramelor de scaune in prima treapta t- creste pina la 95 C, in
timp de 10 ore, dupa care se mentine constanta timp de 20 ore si apoi scade pina
la 50 C durata totala 24 h, o solutie mai moderna o reprezinta uscarea in
tunele de uscare, unde se asigura un flux continu de la curbare la uscare si
climatizare. Uscarea se face cu aer cald prin incalzire cu baterii din tevi cu
aripioare care ridica temperature aerului.
Conditionarea piesele se scot din sabloane si se depoziteaza pentru
echilibrarea tensiunilor interne si stabilirea curbarii. Durata variaza intre 6-10
zile, in incaperi special cu W- 60 %, t = 25 C, piesele fiind stivuite si depozitate
in containere sau stelaje.

41. Procesul tehnologic de fabricarea a mobilei din piese mulate.

Utilajul folosit.
Procesul tehnologic de fabricarea a mobilei din piese mulate
Utilizarea pieselor stratificate din furnire mulate in locul celor din lemn masiv,
prezinta o serie de avantaje atit in ceea ce priveste tehnologia cit si structura
produselor :
- Randamente sporite de utilizare a materiei prime;
- Se valorifica superior furnirele de calitate inferioara;
- Se imbunatatesc proprietatile fizico-mecanice ale produselor;
- Se simplifica tehnologia de fabricatie la operatiile de debitare, prelucrarea
mecanica si ansamblare.
Materia prima este furnirul de diferite specii si calitati cu grosimi de 0.53
mm precum si placajul - 35 mm. W- 68 %.
Furnirele sunt utilizate in functie de destinatie dupa cum urmeaza:
- Pentru suprafete vizibile exterioare - furnire estetice calitatea I sau II cu G =
0.6..0.7 mm;
- Pentru straturi interioare cu raze mici de curbura furnire tehnice calitatea II,
III precum si deseuri 11,2 mm;
- Pentru straturi de mijloc cu raze mari de curbura furnire tehnice Calitatea II,
III, deseuri 1,63mm.
Calitatea pieselor stratificat mulate este conditionata de calitatea materiei
prime, asezarea foilor in pachet si alegerea judicioasa a grosimilor in functie
de raza de curbura.
Tehnologia ansamblarii si mularii furnirelor .
Tehnologia de mulare este formata din urmatoarele operatii: pregatirea
materiei prime; formarea pachetelor de furnire pentru presare; presarea
74

pachetelor in prese si matrite de forma; racirea si conditionarea pachetului

mulat.
Pregatirea materiei prime: sortarea furnirelor dupa specie grosime si calitate
tinind seama de gradul de admisibilitate a defectelor. Furnirele se reteaza la
lungime dupa care la foarfeca se indreapta canturile. Furnirele se imbina in foi, se
folosesc masini de imbinat transversal la banda continua, masini similar cu cele
folosite la fabricarea placajelor. Aplicarea adezivului se face la masina de aplicat
adeziv cu valturi, foile de furnir fiind asezate in pachet dupa forma si
dimensiunile piesei mulate-cu grosimea uniforma si cu grosimea variabila.
Presarea pachetelor: in prese cu platane de forma sau in prese cu matrite si
partite. Ambele sunt incalzite pina la 110..130 C. piesele sunt mentinute in prese
pina la prize adezivului. Presele pentru mulat furnire sunt cu 412 etaje la care
platanele au forma piesei care se muleaza. Platanele se executa din otel si sunt
prevazute cu system de incalzire cu aburi sau electric. Presiunea specifica a
platanelor 15..25 MPa. O tehnologie avansata de mulare o reprezinta incalzirea
cu CIF se reduce durata de presare, creste productivitatea preselor si
imbunatatirea calitatii incleierii. Pentru a asigura o buna calitate a mularii se vor
respecta urmatoarele conditii: asezarea pachetului in matrita se va face
simetric; presiunea se va transmite pe suprafete cit mai uniform prin precizia de
executie a matritei si patritei si prin modul de asezare al pachetelor la presare;
respecaterea razelor minime de mulare prescrise in functie de grosimea si specia
furnirului; respectarea regimului de presare stabilitate prin durata de presare si
presiunea specifica.
Defecte de mulare - descleierea
furnirului la capetele sau mijlocul blocului
mulat; - descleierea in zonele de racordare;
- fisurarea si ruperea furnirelor in zonele
supuse la tractiune sau la compresiune.
Dezlipirea furnirelor poate fi cauzata de
furnire cu umiditatea prea mare; cleiuri cu
retete necorespunzatoare; presiunea nu se
transmite uniform; durata de presare sub
limita prescrisa; temperature nu a fost sufficient
de ridicata, rasina nu a fost polimerizata
complet; aplicare de adeziv neuniform; nu sa
respectat prescriptiile privind grosimea
furnirelor in raport cu raza minima.
9.8. pres forma 1. Patrita; 2. Strat de
cauciuc; 3. Pachet; 4. Matrita; 5. Strat hirtie de
75

ambalat.
9.9. procedeul de incleiere in prese
forme mai adinci:
1.matrita; 2. Pachet; 3. Cilindru lateral; 4.
Patrita; 5. Dispozitiv de stringere lateral; 6.
Sablon; 7. Plita; 8. Banada metalica.
9.10. 1. Cilindri; 2. Platan; 3. Paket; 4.
Patrita; 5. Matrita; 6. Piesa mulata
9.11. incalzire in CIF.
1.Platanu presei; 2. Matrita; 3. Strat isolator
de temperature (azbest); 4. Patrita; 5. Banda
metalica; 6. Bold de fixare. Timpul de
incleiere se micsoreaza de 4 ori, este rational
cind avem g > 10mm.

42. Procesul tehnologic de fabricare

cherestelei de rasinoase.
Procesul tehnologic in hala de fabricaie.
Activitatea n hala de fabricaie este organizat n dou etape: debitarea
butenilor i prelucrarea pieselor obinute prin debitarea, butenilor.
Debitarea butenilor - este operaia de tiere longitudinal a butenilor prin
ferstru, n urma creia butenii snt transformai, se obin: din partea centrala o
pies de 24 mm grosime, apoi din ambele pri ale materialului cte o pies de 38
mm i 48 mm, iar din rest (R) piese de 24 mm.
Tehnologia tierii la gater. Butenii adui n hal, pe platforma de stoc tampon,
snt examinai din punctul de vedere al formei i defectelor exterioare care pot
influena asupra debitrii. Se ndeprteaz cioturile i nodurile i se detecteaz
eventualele incluziuni metalice. Butenii snt apoi aezai n poziie optim de
trecere prin gater pe cruciorul de fixare i pe cel de rezemare din faa gaterului,
strni i apropiai de gater. Dup ce buteanul a trecut prin gater aproximativ
dou treimi din lungime, este eliberat din braele vagonetului de fixare, care se
napoiaz pentru ncrcarea cu un nou butean. In timpul debitrii ultimei treimi
se aaz din nou butean pe crucior, se prinde ntre brae, se aaz n poziie de
tiere centrat pe axa modelului de tiere i se apropie de gater. Acest mod de
lucru permite trecerea prin gater cap la cap" (fr spaii intermediare),
respectiv folosirea intensiv a capacitii utilajului. Grosimea pieselor obinute se
verific cel puin o dat pe or, folosind abloane sau ublere. Grosimea trebuie
s aib dimensiunea din specificaie plus supradimensiunile ce se dau pentru
contragerea prin uscare. Montarea pinzelor n cadrul gaterului se execut la
intervale de 2 - 4 ore. La montarea pnzelor se verific starea, ascuirea i ceaprazul pnzelor, dimensiunile i curirea distanierelor, nclinarea i tensionarea
76

pnzelor. Piesele obinute n urma debitrii butenilor pot fi sub form de

cherestea ecarisat i brut. Cheresteaua ecarisat (complet prelucrat), cu fee,
canturi i capete plane, paralele i perpendiculare ntre ele, provine din debitarea
prismelor la gater i nu necesit alte prelucrri. Cheresteaua brut nu este
prelucrat. Ea provine din debitarea pe plin la gater sau din debitarea flancurilor
obinute la debitarea pe prisme. Aceste piese se supun unor operaii pentru
eliminarea defectelor, ndreptrii canturilor i capetelor i modificrii limii i
lungimii. Succesiunea operaiilor depinde de calitatea, dimensiunile i forma
geometric a cherestelei brute.
Principalele operaii de prelucrare a cherestelei dup tierea la gater
snt: tivirea, retezarea i spintecarea. Tivirea cherestelei este operaia de tiere a
marginilor pentru formarea de canturi perpendiculare pe fee. Operaia se execut
pe ferstraie circulare simple sau duble, la care una din pinze este mobil pentru
a putea obine gama necesar de limi. Avansul la aceste maini poate fi manual
sau mecanic. Retezarea cherestelei este operaia de tiere transversal, prin care
se obin piese de cherestea la lungimile cerute de standarde. Prin retezare se
urmrete i eliminarea defectelor naturale ale lemnului pe lungimea piesei.
Retezarea se execut la ferstraie circulare fixe, culisante (cu unul sau mai multe
discuri), pendulare sau basculante. Spintecarea cherestelei este operaia de
tiere longitudinal a unei piese de cherestea n scopul obinerii de dou sau mai
multe piese cu limi diferite. Prin aceast operaie se elimin i defectele
naturale ale lemnului pe limea piesei. La dulapii groi la care apar dup
debitare defecte, operaia se execut la ferstrul-panglic cu mas cu role i
avans mecanic cu valuri. Lturoaiele i marginile rezultate de la debitarea
butenilor, precum i capetele utilizabile, rezultate la retezarea cherestelei se
spintec la ferstraie circulare sau la ferstraie-panglic cu mas fix. Transportul
n interiorul halei S9 ~ face cu mai multe mijloace de transport. Transportul ntre
maini, se realizeaz cu role libere i acionate, transportoare cu lan, role sau
band, elevatoare, electrostivuitoare etc. Evacuarea produselor se realizeaz cu
transportoare cu band, elevatoare, transportoare transversale cu lan. Evacuarea
deeurilor se realizeaz cu transportoare cu band, cu ra-clete, cu melc i
transportor pneumatic. Sortarea cherestelei este operaia de repartizare a pieselor
de cherestea pe clase de calitate dup specia lemnului, dimensiuni, sortimente i
destinaie. Gruparea pieselor pe sortimente i dimensiuni constituie sortarea dimensional, iar clasificarea dup nsuirile lemnului i calitatea prelucrrii
constituie sortarea calitativ. In fabricile moderne, sortarea dimensional se face
cu ajutorul instalaiilor mecanizate de mare productivitate. Aceste instalaii snt
alimentate cu ajutorul unor transportoare longitudinale sau transversale (n raport cu direcia de micare a materialului) pe care sosete cheresteaua din hala
de fabricaie.Piesele snt introduse pe cant, n canalele transportorului sortator, cu
77

ajutorul unor dispozitive. Pe ling acest transportor, snt dispuse lagre pentru
sortimente, pe lungimi, pe care snt evacuate piesele de cherestea. De pe aceste
lagre, cheresteaua este dirijat fie la format pachete, fie la rampa de sortare
calitativ. Sortarea calitativ se face pe baza criteriilor prevzute de STAS 194974, aprecierile bazndu-se pe urmtoarele aspecte importante: structura
lemnului, defectele i anomaliile lemnului (noduri, crpturi, guri de insecte,
putregai, pungi de rin etc); prelucrri necorespunztoare dimensional
(supra sau subdimensionat i neparalelismul feelor i canturilor) i calitativ
(rizuri, teituri).

43. Procesul tehnologic de fabricare a cherestelei de foioase.

Etapele procesului snt aceleai ca i la cheresteaua de rinoase, debitarea
butenilor i prelucrarea pieselor obinute prin debitare. Operaiile se desfoar
diferit dup utilajul cu care se face debitarea, alegerea utilajului fiind determinat
de diametrul i calitatea butenilor. La debitare butenii de calitate slab ct i cei
cu diametrul sub 36 cm i peste 55 cm trebuie s fie debitai pe plin, iar butenii
de bun calitate cu diametrul de 3655 cm s se debiteze pe prisme. La
stabilirea modelelor de tiere se va urmri repartizarea grosimii pieselor de
cherestea, astfel: n zona de calitate (treimea mijlocie) piesele de 3060 mm; n
zona flancurilor piesele de 25 mm; n zona central la debitarea pe plin sau la
retierea prismei piese de 25 mm sau dulapi cu peste 70 mm. Avnd n vedere c
butenii de foioase i de fag, n special, au multe defecte, modelul de tiere,
trebuie s in seama ca acestea s fie cuprinse ntr-un numr ct mai redus de
piese. Avnd n vedere forma neregulat a butenilor de foioase, pentru evitarea
obinerii unor lturoaie groase, modelul de tiere se stabilete mai mare dect
diametrul buteanului. Piesele rezultate la debitare snt prelucrate - la ferstraie
circulare, operaie prin care se urmrete eliminarea defectelor. Operaiile se stabilesc urmrind o corelaie raional ntre randamentul cantitativ i calitativ.
Alegerea gradului de prelucrare pentru obinerea cherestelei tivite, semitivite sau
netivite este n funcie att de numrul defectelor i mrimea acestora, ct i de
calitatea i dimensiunile pieselor care vor rezulta dup prelucrare. Datorit
numeroaselor defecte pe care le prezinta butenii de fag i care n majoritatea
cazurilor nu apar la suprafaa lemnului, se re-comanda trecerea de la debitarea
oarba sau in bloc, specifica gaterului, la o debitare individuala la care dupa
fiecare taiere se vad
defectele lemnului si in
functie de acestea se
stabileste grosimea piesei
ce urmeaza a se taia.
78

Modelele de debitare se folosesc in functie de calitatea materieei prime si de

specificatia comenzii.
Unele procedee de debiatre sunt:
- Debiatarea pe plin;- Debiarea pe plin cu intoarcere la 90 0; - Debiarea pe
prisme cu intoarcere la 180 0 si apoi la 90 pentru debitarea prismei.
Prelucrarea pieselor rezultate la debitare cu ferestraie panglica sunt prelucrate
in continuare la ferestraie panglica si circulare de spintecat, urmarindu-se
realizarea unui randament cantitativ si calitativ maxim, corespunzator sortarii
materialului si specificul comenzii. Sortarea cherestelei . Ceresteaua de foiase
se sorteaza astfel: grosimile separat, lungimile in trei grupe ( subscurta, scurta,
normala), latimile impreuna, piesele tivite separat de cele netivite si semitivite si
cherestreau tivita separat de cea netivita. Riglele, grinzile si sipcile sunt sortate
fiecare separat, iar dupa caaz se sorteaza pe
dimensiuni si clase de calitate conform
standardelor respective.
44.Taierea bustenilor la gatere. Scheme de
debitare.
Un model de tiere reprezint o corelaie a
randamentului cantitativ cu cel calitativ la debitarea
butenilor cu ajutorul gaterului. Cu alte cuvinte, modelul
de tiere reprezint practic schema de aezare a pnzelor
n rama gaterului, n vederea obinerii de piese de
cherestea cu anumite caracteristici dimensionale i
calitative. Clasificarea modelelor de tiere se face
dup mai multe criterii.
Astfel n funcie de principiul luat n calcul avem: modele de tiere maximale, n special pentru
rinoase; - modele de tiere calitative, cnd se dorete
obinerea de randamente calitative maxime.
n funcie de numrul de treceri ale buteanului
prin gater avem: - debitarea pe plin, cu o singur
trecere a buteanului prin gater; - debitarea pe prism,
cu dou treceri a buteanului prin gater (Fig. 23).
Fig. 23.Modele de debitare pe gater: a-pe plin; b- pe prism.
Modelele de tiere se clasific, dup gradul de simetrie n:
- modele simetrice (cele uzuale) cu so sau fr so;
- modele asimetrice, la traversele de cale ferat din fag.
Notarea modelelor de debitare se face punnd numrul de piese i grosimea acestora n ordine de la centru
spre flancuri, zona din flancuri avnd denumirea de rest notat cu R. Spre exemplu un model simetric se
noteaz pe jumtate: 3/24 2/48 R/24 iar un model asimetric se noteaz n ntregime: R/24 1/40 1/150 1/40
R/24. Butenii de rinoase prezint o form tronconic unidform cu o conicitate redus, avnd dou zone
distincte: - zona cilindric central, avnd diametrul egal cu cel al buteanului la captul subire, n
proporie de cca 80 % din total volum; - zona conic exterioar (fig 44).
Fig. 26. Debitarea
slavon a stejarului
Aceast uniformitate a formei butenilor de rinoase face posibil elaborarea unor modele de debitare pe
79

baza unor relaii de calcul matematice i recomand folosirea gaterului vertical ca utilaj optim de tiere. La
prima trecere prin gater se urmrete obinerea unei prisme care s cuprind volumul zonei cilindrice a
buteanului, pentru o valorificare superioar a acestuia. La a doua trecere prin gater , respectiv cea de
debitare prism se va ine seama de zonele de calitate ale lemnului de rinoase pe seciunea transversal a
buteanului, respectiv: - zona central a prismei va cuprinde un numr impar de scnduri de 24 mm
grosime sau cu rigle, astfel nct inima propriu-zis s fie cuprins ntr-o singur pies axial; - zona treimii
mijlocii va cuprinde dulapi de calitate superioar de 38, 48 i mai rar 28 i 58 mm grosime; - zona
flancurilor va fi ocupat cu cherestea cu grosimea de 24 mm pentru butenii cu diametre peste 30 cm i cu
grosimi de 18 mm pentru butenii cu diametre sub 30 cm.
Scndurile cu grosimi mici de 12 mm nu se vor obine direct din gater, ci se vor debita multipli ai acestora
care se vor spinteca ulterior la ferstrul panglic de spintecat. Acelai procedeu se va utiliza i atunci cnd
se dorete obinerea unei cantiti mrite de scnduri cu grosimea de 18 sau 24 mm. Butenii de diverse
foioase se debiteaz numai n cherestea netivit, tierea pe plin, cu o acoperire 2A =0,91d, unde d reprezint
diametrul mediu al busteanului, dar cel minim al grupei de diametre.
La debitare trebuie s se respecte urmtoarele prescripii tehnologice de debitare: - dulapii cu
grosimea de 50, 60, 80 mm se obin din zona central, ct i din treimea mijlocie, mai ales pentru butenii
groi cu diametrul peste 40 cm; - butenii subiri, cu diametrul sub 30 cm se debiteaz integral n scnduri de
20 i 25 mm; - zona din flancuri, indiferent de diametrul butenilor se debiteaz n scnduri de 20 i 25 mm;
- la butenii de diverse moi, zona central poate fi cuprins i de scnduri de 25 mm, dac se solicit
asemenea grosime n cantitate mrit.
Pentru a se obine o cantitate cit mai mare de cherestea i pentru a se evita pe cit posibil apariia
defectelor de tiere denumite brac tehnic", muncitorii ce deservesc gaterele trebuie s respecte anumite
reguli, si anume:- debitarea butenilor trebuie s se fac cap la cap, avindu-se grij ca butenii s nu se
izbeasc, deoarece se produc o serie de dereglri i deformri ale modelului de tiere prin loviri;
- n timpul tierii trebuie s se asigure o bun presare a butenilor cu ajutorul valurilor, astfel nct acetia
s nu se roteasc;- dup trecerea prin gater a 23 buteni, se oprete gaterul pentru a se verifica ntinderea
pnzelor i ceaprazul si pentru a se msura grosimea pieselor obinute, lundu-se msurile de remediere cind
se constat anumite defeciuni;- la gaterele dotate cu crucioare de prindere i sprijin n spate, materialul
debitat se evacueaz n timpul cel mai scurt, pentru a nu se reduce productivitatea datorit opririlor i pentru
a se evita anumite accidente;- n tot timpul tierii s se urmreasc atent funcionarea mecanismelor
gaterului, oprindu-se gaterul atunci cind apar zgomote sau unele defeciuni ce pot provoca deteriorri;- s
se fac ungerea i ntreinerea gaterului la ncetarea lucrului. Toate operaiile de ntreinere i remediere a
anumitor defeciuni s se fac cnd gaterul este oprit i lsat la punctul mort inferior.
La grosimea scindurilor sint admise abateri de 1 mm, la dulapi pin la 58 mm, 1,5 i + 2 mm la piesele
cu grosimi peste 58 mm. La prisme, fa de dimensiunea nominal se admit abateri de 2 mm, in cazul
prismelor cu grosimea pin la 150 mm i 3 cm la prismele cu grosimea de la 160 mm in sus. De
asemenea, la debitarea prismei, defectele de curbur, arcuire, nu trebuie s depeasc 0,3%.
Sistemele de tiere a butenilor folosite in fabricile noastre sint : tierea pe plin, tierea pe prisme,
tierea nordic i tierea pe sferturi.
Tierea pe plin se face printr-o singur trecere a butenilor prin pnzele de gater i se obin numai piese de
cherestea netivite. Sistemul acesta asigur o productivitate mare, ns necesit un volum mare de munca la
ferestraiele circulare de tivit i de aceea se folosete numai in cazul tierii butenilor de caliti inferioare.
Tierea pe prisme const n trecerea butenilor de dou ori prin acelai gater sau trecerea prin dou gatere
paralele. La prima trecere rezult piese de margine i o pies central denumit prism. La cea de-a doua
tiere se obin din prism, din mijlocul ei, piese cu canturile i feele drepte, iar din margini (flancuri) se
obin piese netivite. Pentru debitarea butenilor de rinoase acest sistem este cel mai mult folosit la noi n
ar. Tierea nordic este o variant a debitrii pe prisme i const in obinerea, la prima tiere a buteanului, a
unei prisme maxime, iar flancurile rmin sub form de calote i sint destinate fabricilor de celuloz sau
spintecate ulterior. Piesele de cherestea obinute au aceeai lungime i lime, deci rezult o sortimentaie
redus care permite mecanizarea operaiilor de prelucrare ulterioar i a celor de sortare. Tierea pe sferturi se
practic n cazul debitrii butenilor de rezonan n cherestea. Acest sistem asigur obinerea unui numr
maxim de piese, debitate radial, prin trecerea succesiv a butenilor n gatere. Buteanul este iniial tiat n
dou calote i apoi, n sferturi. Fiecare sfert este introdus, apoi, n gater i spintecat n funcie de sortimentaia urmrit. Aranjarea pnzelor in rama gaterului la diferite distane poart numele de model de tiere.
80

Modelele de tiere la butenii de rinoase trebuie s acopere n ntregime seciunea transversal a

butenilor i ele pot fi:
simetrice (fig. 17.4, a, b), cnd poziia pnzelor este identic de o parte i de alta a axei ramei
gaterului. Aceste modele se folosesc n mod frecvent pentru debitarea rinoaselor;
asimetrice (fig. 17.4, c), cnd aezarea pnzelor n rama gaterului nu prezint simetrie fa de axa
ramei gaterului, fiind utilizate n cazul unor comenzi speciale.
La rindul lor, modelele de tiere simetrice pot fi: fr so, cnd inima lemnului este cuprins intr-o singur
pies central, sau cu so, cnd din debitare rezult un numr par de piese. n acest caz, inima lemnu lui este
mprit pe cite o fa a celor dou piese centrale.
Notarea modelelor de tiere poate fi fcut n dou feluri: prin notarea cifrelor ce reprezint grosimea
nominal a pieselor, n milimetri, n ordinea aezrii pnzelor n rama gaterului sau prin notarea numai a unei
jumti de model, numai n cazul modelelor de tiere simetrice, ncepnd cu piesa sau piesele centrale ale
buteanului.
Pentru asigurarea unei prelucrri maxime a buteanului i pentru a se evita obinerea de piese neprelucrate
este necesar ca modelul de tiere s fie mai mare decit diametrul minim al grupului de buteni ce se de biteaz.

45. Procesul tehnologic in depozitul de busteni.

Comport urmtoarele faze:
Descrcarea i recepia se face asemntor ca i la lemnul rotund de
rinoase, respectnd i prevederile standardelor fiecrei specii, folosind aceleai
dispozitive, instalaii i mijloace de transport i manipulare.
Depozitarea se face n funcie de specia lemnoas i de utilajul folosit la
debitare, astfel: depozitarea pentru fabrici cu profil mixt i depozitarea pentru
fabrici dotate cu ferstraie-panglic. In primul caz, butenii snt sortai i
depozitai n stive separate pe clase de calitate, serii de diametre i categorii de
lungimi, n al doilea caz, debitarea fcndu-se la ferstru-panglic, prin tieri
individuale, nu este necesar o sortare i depozitare dimensional-calitativ i ca
atare butenii snt depozitai n stive compacte.
Conservarea lemnului cuprinde msuri de protejare pentru a nu apare
ciuperci i crpturi care duc la degradarea butenilor de foioase n general i a
celor de fag n special. Butenii de foioase se livreaz i se depoziteaz necojii,
n plus pe capetele i prile laterale lipsite de coaj se aplic paste sau pelicule
care nu permit, uscarea, nceputurile de crpturi de la capete se prind cu S"-uri
metalice pentru prevenirea mririi lor. Butenilor de foioase li se aplic i o
conservare umed care se face prin: cufundarea butenilor n bazine cu ap;
stropirea stivelor de pe platforma depozitului cu ajutorul instalaiilor de stropire
montate pe stlpii podului rulant; conservare mixt n bazine de conservare i
instalaii de stropire a butenilor aflai deasupra nivelului apei. Acest procedeu
face posibil i aburirea n bune condiiuni a cherestelei de fag debitat n timpul
81

verii. Conservarea umed se face obligatoriu n perioada martieoctombrie, iar

stropirea zilnic ntre orele 820, cu excepia zilelor cu ploaie continu.
Procesul tehnologic n hala de fabricaie. Etapele procesului snt aceleai
ca i la cheresteaua de rinoase, debitarea butenilor i prelucrarea pieselor
obinute prin debitare. Operaiile se desfoar diferit dup utilajul cu care se
face debitarea, alegerea utilajului fiind determinat de diametrul i calitatea
butenilor.
La debitare butenii de calitate slab ct i cei cu diametrul sub 36 cm i peste
55 cm trebuie s fie debitai pe plin, iar butenii de bun calitate cu diametrul de
3655 cm s se debiteze pe prisme. La stabilirea modelelor de tiere se va
urmri repartizarea grosimii pieselor de cherestea, astfel: n zona de calitate
(treimea mijlocie) piesele de 3060 mm; n zona flancurilor piesele de 25 mm;
n zona central la debitarea pe plin sau la retierea prismei piese de 25 mm sau
dulapi cu peste 70 mm.

44. Procesul tehnologic in depozitul de cherestea.

Activitatea depozitului de cherestea este organizata in faze distincte si
cuprinde operatii ca:
Receptionarea .
Masurarea cherestelei. Se face pe lungime latime si grosime in locuri unde nu
exista tesituri si alte defecte , se exprima in mm.
Inventarierea. Consta in inregistrarea pieselor primite, numarul de piese si
calculul volumului, pe baza dimensiunilor nominale masurate, se masoara in
metri cubi.
Marcarea. Se face pe partea de mijloc a capetelor cu vopsea rezistenta la apa.
Marcarea se face cu diferite semne conventionale specifice claselor de calitate.
Stivuire si conservarea cherestelei. Cheresteaua este adusa la locul de
depozitare cu diferite mijloace de transport, ea trebuie sa fie stivuita in cel mult
72 de ore de la intrarea in depozit, fiind prealabil curatata de rumegus si de fibre
smulse. Stivele se fac pe platforme executate din elemente de beton asezate la o
inaltime de 40 cm de la sol. Peste acestea se aseaza transversal grinzi de lemn.
Stivuirea se face cu spatii, folosind intre fiecare rind de material sipci de acelasi
material care se vor aseza intre rindurile de cherestea pe aceiasi verticala, la
distante intre 1 si 1,5 m, in functie de grosimea cherestelei. Piesele trebuie
asezate in asa mod incit sa asigure o buna aerisire a stivei. Stivuirea se poate
face si in pachete, in cazul in care manipularea se face cu autostivuitoare.
Stivele se protejeaza impotriva precipitatiilor si a actiunii directe a radiatiilor
solare prin acoperire individuala sau sub soproane de tip usor. Corecta stivuire
82

si buna conservare a cherestelei duce la prevenirea degradarii ei. Stivele se

marcheza cu o tablita.
Expedierea cherestelei. In vederea expedierii se face pregatirea cherestelei in
specificatia comandata. Pentru aceasta, se procedeaza la desfacerea stivelor,
dupa care urmeaza resortarea, care consta in clasificarea definitiva a cherestelei
dupa defectele care au aparut ori sau accentuat in timpul
depozitarii si uscarii in aer liber. La cheresteau de foiase
este specifica inca o operatie suplimentara in plus la cele
care se executa in depozitul de rasinoase. Aceasta operatie
este aburirea cherestelei. Aburire este un tratament
higrotermic, in care agentul de tratare este aburul saturat
umed, degresat, cu presiune inalta si temperatura de 100
grade. Prin aburire se urmasreste ameliorarea proprietatilor
mecanice, tehnologice reducerea deformarilor si craparii
in timpul depozitarii, datorita scaderii tensiunilor interne, a
higroscopicitatii si contragerii ; uniformizarea culorii,
aspectul solicitat in diversele prelucrari ale cherestelei si in special in industria
produselor finite din lemn; sterializarea lemnului.Temperatura utilizata la
aburire distruge ciupercile si microorganismele si insectele din lemn, ceea ce
reduce pericolul de degradare. Aburirea se face in camera de aburire.

47.Procesul de proiectare si fabricare a usilor.Usile.Tipuri si

clasificari.
Usile apartin arhitecturii atit interioare cit si exterioare a acladirilor. Rolul lor
principal este de a a sigura legatura intre incaperi sau intre exterior si interior.Ele
mai au un rol de izolare termica, formica, usile trebuie sa satisfaca cerintele de a
introduce sau a ascoate obiectele de uz casnic.
Clasificarea usilor:
-de intrare in cladire
-usi ferestre de balcon
Usile pot fi simple sau duble. Usile sint produse complexe alcatuite din
rame,panouri,cutii. Usile trebuie sa aiba un exterior placut cu o executie ingrijita,
sa fie usor de manipulate, sa aiba o buna functionare in timp, sa se incadreze
correct in asamblu constructive.
Dupa modul de functionare:
-obisnuite;-pivotante(rotitoare);-batante;-glisante;-pliante;-culisante.
1-rama ; 2-tablie; 3-toc; 4-captuseala.
Fabricarea usilor se desfasoara pe doua linii: linia tehnogica pentru
tocuri si captuseli si linia tehnologica p/u foi de usa. Tocul si captuseala usii sint
rame formate din lonjeroane si traverse, executate din lamele de lemn.
Procesul tehnologic cuprinde urmatoarele faze:
83

Prelucrarea cherstelei. Pentru tocuri se folosete cherestea de rinoase, iar

pentru cptueli, plci din fibre de lemn. Cheresteaua este rindeluit pe dou fee
la o main de rindeluit, dup care se spintec n lamele la un ferstru circular
multiplu cu avans mecanic. Prelucrarea lamelelor. Lamelele se reteaza, unde,
odat cu retezarea, se elimina defectele, apoi intr-o incapere se stocheaza.
Formarea blocurilor. Dup retezare, lamelele, snt aezate n buncrele unei
prese C.I.F., apoi lamelele sint duse la o main de aplicat adezivi i, apoi. la
presa C.I.F., unde se formeaz pachetul de lamele n seciunea i profilul dorit.
Blocul format este introdus in presa C.I.F., unde se realizeaz presarea i
incleierea. Apoi se reteaza la lungimile necesare lamelele rezultate.
Formarea complexelor. Dup retezare n linia de lamelare elementele sint
depozitate n stoc-tampon, apoi elementele sunt duse la o masina de indreptat si
profilat, iar elementele p/u rama sint duse la o masina de asamblat si gaurit.
Elementele de toc profilate snt conduse la o main de cepuit si scobit. De la
cepuire, elementele de toc trec la o main de frezat locauri pentru accesorii de
nchidere i montare iar, apoi, la maina pentru montarea acestora. Dup
meninerea un timp n stoc-tampon, montanii i traversele tocului snt duse la
presele de ncleiat, unde se asambleaz mpreun cu elementele de cptueli.
Finisarea i montarea tocului. Dup incleierea elementelor de toc cu
cptueala, ele sunt duse in stoc-tampon. De aici snt trecute ntr-o instalaie de
aplicat grund i, apoi, printr-un tunel de uscat cu ventilaie forat. Instalaia este
conceput pentru aplicarea grundului pe tocul de ncleiat cu cptueli.
Grunduirea se realizeaz prin pulverizarea pieselor ce se afl n micare. Tocurile
care se livreaz montate se monteaz la un dispozitiv de asamblare i, apoi, sint
duse la magazie.
Linia tehnologic a foii de u.
Foile de u se execut din panouri celulare i ua este format din :
- rama foii de u din cherestea de rinoase, format din dou lonjeroane i
dou traverse de capt;
- adaosurile interioare din cherestea de rinoase, aezate n locurile unde se
monteaz feroneria;
- feele din dou foi de PFL cu care se placheaz rama pe ambele pri;
- miezul celular, compus din lamele de PFL ndoite i ncleiate pe canturi;
- bordura, din furnir de 3,5 mm;
- furnirul, care se aplic pe ambele fee din PFL ale uii.
Procesul tehnologic pentru fabricarea foii de usa.
Confecionarea ramei. Formarea ramei se obine prin asamblarea montanilor,
a traverselor i a adaosurilor prin prinderea la capete cu ajutorul unor clame
ondulate, metalice. Formarea plcii. Foile de PFL debitate anterior se trec prin
maina de aplicat adezivi. Apoi se obtin pachete. Pachetele astfel formate snt
84

introduse n presa multietajat. Dup presare se realizeaz bordurarea pe prile

longitudinale ale ramei, prin incleierea cu ajutorul curenilor de inalt frecven.
Presarea bordurii se face tot cu pistoane
pneumatice, dup care intr automat in
funciune staia de cureni de inalt
frecven, apoi se obtin foile de usa.
Foile de u se lefuiese pe ambele
pri, la maini de lefuit cu doi cilindri.
Furniruirea foilor de u. Dup
lefuire, foile de u trec printr-o
instalaie de aplicat adezivi, se aplic
furnirele i pachetele astfel formate sint
introduse n pres. Dupa operatia de
uscare se execut frezarea locaului
pentru broasc, gaura pentru miner i locaul pentru cheie. Urmeaz operaia de
lefuire fin a furnirului n vederea finisrii. Finisarea foilor de ua. Foile de ui
plane celulare furniruite cu furnir estetic se finiseaz transparent, folosindu-se
lacuri i grunduri ter-moreaective pe baz de rini sintetice. Ua este preluat de
un transportor care o introduce intr-un tunel de uscare cu vitez redus. Dup
lcuire, foaia de u este condus ntr-un tunel de rcire prevzut cu exhaustor,
pentru evacuarea vaporilor de solveni degajai.Apoi are loc controlul de calitate,
prin supunerea produselor unor probe de ncercare, dup care uile snt duse la
magazia de produse finite

48.Procesul de proiectare si fabricare a ferestrelor. Ferestre. Tipuri

si clasificari.
Fereastra este o rama in care se fixeaz geamul i care se monteaz intr-un
gol de construcie.
In construcia ferestrelor se deosebesc urmtoarele dou complexe : tocul
ferestrei i cerceveaua. Fereastra trebuie sa ofere posibilitatea unei izolari
termice corespunzatoare astfel ca pierdere de caldura sa fie minime. Pentru acest
lucru, fereastra trebuie sa prezinte o buna etansietate la aer. In constructia
ferestrei se deosebesc drept componente principale, tocul ferestrei (1) si
cercevelei (2). Atit tocul cit si cercevelele sunt constructii in forma de rama, ale
caror elemente laterale-verticale se numesc montanti, iar cele transversale
orizontale se numesc traverse.
Ferestrele se clasifica dupa modul de deschidere a cercevelelor:
- cu deschidere exterioara; - cu deschidere interioara;
- cu deschidere interioara-exterioara; - pivotante pe axa verticala; - pivotante pe
axa orizontala; - basculante;
85

-pliante; - ghiliotina; - glisante; - glisante cu refugiu p/u canaturi;

Dupa numarul de canaturi: - cu un cant; - cu doua canturi; - cu mai multe
canaturi;
Dupa modul de asezare a canatuilor: -simple; -ferestre duble; - cuplate.
La alegerea ferestrelor un rol important il joaca clima, 80% din toate
ferestrele o au ferestrele din lemn, ele dau o plastica deosebita constructiilor, sint
mai calde decit ferestreledin alte materiale.
Partile componente ale ferestrelor:
- montanii 1 i lonjeroanele tocului 2 i ale cercevelelor; - montantul
intermediar al tocului, cnd fereastra are mai multe cercevele; - traversa
intermediar a tocului 3 i 4, cnd fereastra are supralumin; - glaful
ferestrei,element asezat la baza ferestrei; - pervazuri, formate din frize care
cptuesc prile laterale ale pereilor n interior; - lcrimarul, element profilat,
montat pe traversele inferioare ale cercevelelor exterioare, avnd drept scop
nlturarea apei care se prelinge pe fereastr; - ipci de acoperire, elemente ce
servesc pentru acoperirea organelor de asamblare, destinate nchiderii n cazul a
dou cercevele ce se nchid ntre ele.
Dup materialele din care se execut, ferestrele se clasific in : ferestre din
lemn, ferestre din metal i ferestre din materiale plastice.
Tehnologia de fabricare a ferestrelor se desfoar, pe linii tehnolo gice, n
urmtoarele sectoare:
Croirea elementelor.Materialul lemnos, uscat la umeditate finalade 1012% si conditionat in incaperi special amenajate,se aduce in sectorul de croire.
Prima operaie este aceea de control calitativ i dimensional al cherestelei. Apoi
elementele de cherestea sunt aduse la masina de rindeluit la grosime pe doua fete,
apoi trece la un ferestrau circular multiplu de spintecat. Urmatoarea operatie este
de a indeparta defectele neadmise la ferestre (noduri,putregai). Apoi lamelele
primite sint sortate pe latimi si lungimi si depozitate in stoc.
Prelucrarea elementelor. Din stoc lamelele snt supuse unor prelucrri
mecanice pe cele dou linii principale : linia tocurilor i linia cerce velelor. In
tehnologia modern, de operatii se execut la un agregat de prelucrat rame care
asigur executarea ntr-o singur trecere a urmtoarelor operaii: - retezarea la
lungime a elementelor componente ale ramelor ; - frezarea cepurilor i a
scobiturilor la capete ; - aplicarea adezivului n cepuri i n scobituri ; asamblarea elementelor n rame ; - baterea cuielor la mbinri..
Asamblarea elementelor n tehnologia utilizat n fabricile noastre,
elementele pentru rame snt asamblate la prese pneumatice de asamblat, rame
orizontale sau verticale de construcie uoar. Dupa asamblare,ramele sint
slefuite la masina de slefuit.
86

Montajul se monteaza feroneriea, se monteza elementele enexa(lacrimar).

Se frezeaza locasurile pentru balamale si pentru accesoriile de cuplare.
Finisarea Tocurile i ramele de ferestre se finiseaz prin aplicarea unui
grund cu colorani minerali. Dup uscare se lefuiesc i se aplic cu pensula
vopsele pe baz de ulei. Ferestrele se pot livra grunduite, vobsite se va face la
destinatie.

87