Marea unire din 1918

Procesul istoric in urma cruia toate provinciile locuite de romani s-au

unificat in componenta Romniei, a fost determinat de trei factori principali:
unitatea ideologica, politica si factorul militar. Prezenta pe scara larga a
sentimentului naional in rndul populaiei romaneti si aciunea politica decisa
a elitelor din Regat si din Auto-Ungaria a catalizat realizarea unirii.
In timpul rzboiului s-au conturat programele politice care vor sta la baza
aciunilor naionale romaneti din Basarabia, Bucovina si Transilvania. In prima
lor faza, acestea vizau obinerea de drepturi naionale pentru etnicii romani din
Rusia sau Austro-Ungaria. S-a cerut dreptul de folosire a limbii romane in
administraie si justiie, nvmnt in limba romana. Aceste revendicri erau
att de ordin istoric cat si demografic.
In anul 1917, programele naionale iau amploare, intrnd in etapa a doua.
In contextul destrmrii Imperiului Rus, romanii de acolo revendica dreptul la
autonomie politica pentru provinciile populate majoritar de romani, pstrnd
argumentaiile anterior menionate. Faza a treia, in definirea obiectivelor
politice romaneti s-a desfurat in anul 1918. Din acest moment se adopta ca
argument principal idea autodeterminrii, care circula pe plan internaional.
Pericolele externe si competiia declanata pentru profitarea de destrmarea
imperiilor, odat cu ncheierea conflagraiei mondiale, au grbit trecerea spre
ultima etapa, cea a unirii tuturor teritoriilor locuite de romani cu Regatul
Romniei. Situaia teritoriala era instabila, si o ezitare ar fi putut compromite
succesul operaiunilor ce urmau.
Prima provincie care care s-a alipit Romniei a fost Basarabia, in martie
1918. mprejurarea a fost favorizata de prbuirea autoritii Rusiei in zona, ca
urmare a revoluiei bolevice. Astfel, in Basarabia, in perioada aprilie
octombrie 1917, organizaiile social-politice romaneti elaboreaz programe in
care cer autonomia Basarabiei. In decembrie 1917 se ntrunete Sfatul Tarii,
organ reprezentativ al Basarabiei, dominat numeric de romani, care proclama
Republica Federativa Moldoveneasca , desemnnd structurile de conducere ale
acesteia. In ianuarie 1918, Sfatul Tarii este dizolvat, in urma prelurii puterii la
Chiinu de ctre bolevici, ns pentru scurta durata, deoarece armata romana
intra in ora si restabilete autoritatea Sfatului Tarii, care o luna mai trziu
proclama independenta Republicii Moldoveneti. In martie Sfatul Tarii adopta
hotrrea de unire a Basarabiei cu Romania. Dei armatele romane intraser in
Basarabia nc nainte de proclamarea Unirii, liderii romani au inut sa arate ca

Unirea nu a fost rezultatul unei cuceriri militare romaneti, ci al opiunii

populaiei din zonele respective. Aciunea lor urmarea sa rspund cerinelor
principiului autodeterminrii.
In octombrie 1918, la Viena, se constituie Consiliul National Roman,
organism public al romanilor bucovineni. Conform dreptului de
autodeterminare, acesta decide separarea de Austria. Pe data 27 octombrie, o
Adunare Constituanta formata la Cernui hotrte unirea Bucovinei cu
celelalte provincii romaneti din Austro-Ungaria. In noiembrie, Ucraina dorete
sa ocupe Bucovina si sa o anexeze, iar Consiliul National Roman solicita
ajutorul guvernului roman, mpotriva ucrainenilor. Armata romana intra in
Bucovina. Tot in acea perioada, Consiliul National hotrte autonomia
Bucovinei si convoac un congres al romanilor, germanilor si polonezilor la
care se stabilete unirea cu Romania.
In Transilvania, in octombrie 1918 conducerea Partidului National Roman
adopta o declaraie prin care proclama autodeterminarea naional a romanilor
din Ungaria. In noiembrie este convocata o adunare naional la Alba Iulia iar
pe data de 1 decembrie 1918, 1200 de delegate ai romanilor din Transilvania, in
prezenta unei adunri populare de 100000 de persoane, decid unirea Ardealului
cu Regatul Romniei.
In 1919 puterile aliate stabilesc frontierele Romniei cu Ungaria si Regatul
Srbo-Croato-Sloven, iar in 1920, prin tratatul de pace de la Trianon (parte a
sistemului de tratate de la Paris), Ungaria recunoate frontierele sale cu
Romania,
Romania Mare continua vechiul stat romanesc, dar la alte dimensiuni, suprafaa
si populaia ei dublnd-se. Marea unire nu doar a mrit potenialul economic si
demografic al tarii, ci a plasat tara pe a asea poziie ca ntindere, pe continent
si a doua din Europa Centrala. Consider realizarea Marei Uniri un proces
fenomenal de important pentru societatea contemporana, dar si unul extrem de
minuios si strategic, ce a dus la prosperarea (pe o perioada) al unei entiti de
neclintit.