Sunteți pe pagina 1din 42
dreapta Mea cea tare te va sprij Iata cA se vor rugina gi de ocara se yor face tofi cei ce sunt apri impotriva ta; tofi vor fi nimicifi si vor pieri cei ce se fac vrajmasi tai! Cauta-vei si nu vei gasi pe ¢ ce te urase pe tine si ca o nimica vor fi cei ce vor si se lupte cu tine. Ca Eu sunt Dumnezeul tau, Eu intiresc dreapta ta si ifi zic fie: «Nu te teme, caci Eu sunt ajutorul tau!». Nu-ti fie frici, Tacove, Israel cel imputinat, Eu sunt ajutorul tau, zice Domnul, MaAntuitorul tau si Sfantul lui Israel. ROCHIMEN, glasul al 6-lea: Domnul a impii intru_po- doaba S-a imbracat (Ps. 92, 1). Stih: imbracatu-S-a Domnul intra pute- re si S-a incins (Ps. 92, 1). La Ceasul al noudlea, Catisma a sasea. Se cuvine a sti: De se va intimpla Bunayestire in J nului Mare, se muti Canonul Mare si te marti, tot in aceasti saptimang. Yar joi se cAnta slujba prazni- Buneivestiri, cu tricdntarea Aposto- ipicul de la sfargitul carsii, lilor. la litera N. dhol in a cincea saptamana a Sfantului si Marelui Post LA VECERNIE, MIERCURI SEARA In locul Catismei a optsprezecea, se ci- teste Catisma a saptea, La Doamne, strigat-am..., stihir meli de doud ori, Si se incep stihurile de la: Cidea-vor in mreaja lor picatosi C A Es tilharii gandurilor mele cazind, am fost pridat de minte eu, ticdlosul; si cumplit fiind bitut, tot sufletul mi s-a ranit, si Pentru aceasta zac gol de virtuti in calea viefii.Preotul vazandu-ma ch mi chinuiese din pricina ranilor, pentru neputinta tamaduirii, tre- cAndu-mi cu vederea, n-a cdutat spre mine; si levitul iarasi nesu- ferind durerea cea stricdtoare de suflet, vazindu-ma si el, a trecut pe langi mine. Iar Tu, Cel ce ai bine- voit a Te intrupa, nu din Samaria, ci din Maria, Hristoase Dumneze- ule, daruieste-mi tamaduire, cu iu- birea Ta de oameni, varsand peste mine mare mila Ta. Stik; Cu glasul meu citre Domnul am strigat. Si tot aceasta. Apoi stihul: Varsa-voi inaintea Lui, ru- giciunea mea, necazul meu inaintea Lui voi spune. A Mucenicilor: De este vreo virtute, de este vreo lauda, se cuvine sfintilor. CA sabii- lor si-au plecat grumajii pentru Tine, Cel ce ai plecat cerurile si Te-ai pogorat; virsatu-si-au sangele entru Tine, Cel ce Te-ai micsorat insuti si ai luat chip de rob; smeri- tu-s-au pana la moarte, siraciei Tale aseminandu-se. Pentru ale cdror rugaciuni, dupa multimea indurarilor Tale, Dumnezeule, mi- luieste-ne pe noi. Alte stihiri, aledtuire a lui Tosif, glasul al Sea: mk SP Podobie: Doamne, de ai si stat... Stih: Cand lipsea dintru mine duhul ‘meu, Tu ai cunoscut ciririle mele, Doamne, Tu ai aritat pe sfintii Tai ucenici ceruri cuvantitoare; cu sfinfitele mijlociri ale acestora, scapa-ma din relele pAmantesti, inaltand pururea gandul meu, prin infranare si prin cunostinta pati- milor mele, ca un indurat si de oa- meni iubitor. Stih: in calea aceasta, in care am umblat, ascuns-au cursi mie. Avand vremea postului tofi ca un ajutitor spre lucrurile cele dumnezeiesti, si plangem din toata inima si sa strigam MAntuitorului: Doamne mult-Milostive, pentru ucenicii Tai, mAntuieste pe cei ce lauda cu fricé multa Ta iubire de oameni. Alta stih lagi glas. ‘Atuire a lui Teodor, ace- Podobie: Pe cea preamirita... Stih: Luat-am seama de-a-dreapta si am privit si nu era cine si ma cunoasca. Apostoli prealaudati, rugitori ai lumii, timaduitorii bolnavilor, pi. zitorii sanatatii, in tea amén- doua p ¢ pe noi, care trecem yremea postului; si fim impacati dumnezeieste unul cu altul, ferin- du-ne gandul netulburat de patimi, ca si cAint&m toti lauda lui Hristos, Celui ce a inviat, ca Unui biruitor. Alte 24 stihiri ale tuire a lui Andrei Crite: alc 4-lea: Podobie: Cu laeri na spiila... fuga de la mine sin sufletul meu. ‘Toata viafa mea am cheltuit-o cu desfranatele si cu vamesii. Oare, voi putea macar la batranete sa ma pociiese de cele ce am gresit? Facatorule al tuturor si doctorule al celor bolnavi, Doamne, mai inainte de sfarsit, pana ce nu pier, mantuieste-ma. La fiecare stih se fac ete trei inchina- ciuni Stih: Strigat-am citre Tine, Doamne, zis-am: Tu esti nddejdea mea, partea mea esti tu in pAmiintul celor vi. De greutatea nepurtirii de grija sunt cuprins, tavalindu-ma in no- roi, sigetat fiind cu sdgeata lui Ve- liar, si intinez pe cel facut dupa chip; intoredtorule al celor nepur- tatori de grija, si Izbavitorul celor gresiti, Doamne, mai inainte de sfarsit, pana ce nu pier, mantu- ieste-ma. Stih: Ia aminte spre rugiciunea mea, ci m-am smerit foarte. Facutu-m-am sminteala oame- nilor, lucrand ca un pam4ntean cele pamAntesti. Cu nunta m-am impreunat din porunca Ta, si am cleat porunca, spurcindu-mi pa- tul; Cel ce m-ai zidit din pamant, nu trece zidirea Ta; Doamne, mat inainte de sfirgit, pana ce nu pier, miintuieste-ma. Ucigas m-am facut sufletului meu, ingrijindu: numai de trup. Ficutu-m-am batjocuri de- monilor, slujind poftelor si necuy infelor. Ci cu milostivirea Ta indu- __IN A CINCEA SAPTAMANA A POSTULUI ri-Te, Alungitorule al demonilor; Doamne, mai inainte de sfarsit, pani ce nu pier, mAntuieste- s oate din temniti sufletul meu, ca si laude numele Tu, De bunivoie am gresit mai mult decat tofi; pentru aceasta sunt pa- risit. Am potrivnic sufletului meu gandul trupesc, si ma intuneca. Luminitorule al celor din intune- ric si povatuitorule al celor ratacifi, Doamne, mai inainte de sfarsit, pani ce nu pier, mAntuieste-ma. Stih: Pe mine ma asteapti drepfi ce-mi vel rispliti mie, Viu va fi sufletul meu, Doamne, zis-a proorocul, si Te va liuda; cauti-ma pe mine, oaia cea pier- duta, si ma randuieste in turma Ta; da-mi vreme de pocainfa, ca, suspinand, sA graiesc Tie: Doam- ne, mai inainte de sfarsit, pana ce nu pier, mantuieste-ma. Stih: Dintru adfncuri am strigat citre ‘Tine, Doamne, Doamne auzi glasul meu! Gregit-am, gresit-am calednd poruncile Tale, Hristoase Dum- nezeule; fii milostiy, Facatorule de bine, ca si vad cu ochii cei dinaun- tru si si fug de intuneric graind Tie cu frica: Doamne, mai inainte de sfarsit, pnd ce nu pier, mantu- ieste-ma. Sti: Fie urechile Tale luand aminte la glasul rugiciunii mele. Fiare slilbatice m-au inconju- rat, dar scoate-ma de la ele, Sta- pane; ca vrei sa se mAntuiasca tofi si si vind la cunostinta adevarului; mantuieste pe tofi oamenii, ca un Ziditor, si mine. Doamne, mai milostivir Fii mie timaduire, Facatorule de bine, si nu ma lepida, Mant torul meu; ve: i cAnd intru far’ ca un atotputernic, ca si eu sd ves- tese faptele mele gi s graiesc Tie: Doamne, mai inainte de sfarsit, pana ce nu pier, mantuieste-ma. Sti: Pentru numele Tau, Te-am asteptat, Doamne; asteptat-a sufletul meu spre cuvantul Tau, nddajduit-a sufletul meu in Domnul. Ascunzand talantul ce mi s-a dat, ca o slugé nemultumitoare l-am ingropat in pamant; deci, ca un netrebnic m-am osandit, si nu mai indriznese si ma rog Tie; iar Tu, ca Cel ce nu fii minte raul, mi- lostiveste-Te spre Mine, ca gi eu sa graiese Tie: Doamne, mai inainte de sfarsit, pana ce nu pier, mantu- ieste-ma. Sti: Din straja diminefii, pan’ in noapte, din straja di 4 nidjduiasca Israel spre Domnul! Uscat-ai lacul patimirilor celei cu scurgerea de sfnge, cu atinge- rea de haina Ta; lua-voi gi eu ier- tarea greselilor, apropiindu-ma de Tine cu credin¢a neindoi Pri- meste-ma gi pe mine ca pe aceea, gi-mi tamaduieste durerea. Doam- ne, mai inainte de sfargit, pana ce nu pier, mantuieste-ma. Stih: Ca la Domnul este mili si multi méntuire la El, si El va izbavi pe Israel din toate firddelegile lui. Pe scaunul de judecataé vei sedea, Cel ce ai facut cu cuvantul cerul si pimantul; vom sta inain- tea Ta tofi, spunandu-Ti pacatele noastre; mai inainte de ziua aceea primeste-mi intru pocainfa. Doamne, mai inainte de sfarsit, pana ce nu pier, mAntuieste-ma. Stih: Laudafi pe Domnul toate neamu- rile, Hiudafi-L pe El toate popoarele. Caut& cu ochiul cel mult-indu- rat si fii mie milostiv, Unule Man- tuitorule; daruieste ape de tama- duiri ticdlosului si nenorocitului meu suflet. Spali-ma de intinaciu- nea faptelor mele, ca si cAnt: Doamne, mai inainte de sfarsit, pana ce nu pier, mantuieste-ma. Stih: Ca s-a intarit mila Lui peste noi si adevarul Domnului ramfne in veac. Sabie a pregatit Veliar, sarguin- du-se sA vaneze sufletul meu cel smerit; strain m-a facut, indurate, de cunoasterea luminii fetei Tale; Cel ce esti puternic intru tarie, scoate-ma din ghearele lui. Doam- inte de sfarsit, pana ce nu pier, mAntuieste-ma. ine, Cel ce locuiesti in cer, ei... (vezi p. 113). intreg m-am facut rob patimi- lor, parasind legea si dumnezeies- tile Scripturi; tamaduieste-ma pe mine tot, Facitorule de bine, Cel ce pentru mine Te-ai facut ca mine, Bunule; intoarce-ma, fndurate, stricitorule al patimilor. Doamne, mai inainte de sfarsit, pana ce nu pier, mAntuieste-ma, JOL Stih: Miluieste-ne pe noi, Doamne, miluieste-ne... (vezi p. 113). Pacatoasa a udat cu lacrimi cin- stitele si preacuratele Tale picioare, pe toti indemnandu-i sa alerge gi sa-si ia dezlegare de greselile lor. Daruieste-mi credinfa aceleia gi mie, Mantuitorule, ca sa graiesc Tie: Doamne, mai inainte de sfar- sit, pana ce nu pier, mAntuieste-ma. Stih: Slava Tie, Dumnezeul nostru, ie. Curafeste intinaciunea sufletu- lui meu, Cel ce ai sardcit dupa trup pentru mine si ai fost prune; trimi- te-mi picdtura milei Tale, mie celui neputincios si zdrobit, Hristoase; spali-ma de intindciune, vindecd-ma de boala. Doamne, mai inainte de sfarsit, pand ce nu pier, mantu- ieste-ma. Stil Slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie. intareste, Stapane, sufletul meu, ca si alerge la Tine si sa slujese Tie pururea; cA Tu esti acoperamantul meu si pazitorul, sprijinitorul si ajutatorul; invredniceste-ma, Dum- nezeule Cuvinte, ca sA strig eu in- drazneala: Doamne, mai inainte de sfarsit, pana ce nu pier, man- tuieste-ma. vi Tie, Dumnezeul nostru, noua zid nebiruit, lisuse MAntuitorule si milostive Dum- nezeule! Ca am cazut in obiceiuri si in fapte ingelatoare, Dar ridicd zidi Ta, ca un factor de bine, si Te milostiveste spre ea ca un in- durat. Doamne, mai inainte de sfarsit, pana ce nu pier, mantuies- te-ma. Slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Ti Fiu desfranat m-am facut, risi- pind bogitia, si ma topese acum de foame; dar alerg sub acoperaman- tul Tau, primeste-ma ca pe acela, Parinte bunule, si ma invredni- ceste a fi partas mesei Tale, ca si strig Tie: Doamne, mai inainte de sfarsit, pana ce nu pier, mantu- ieste-ma. Stih: Slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie. Pentru pizmi a scos din rai ince- patorul riutatii pe cel intai-zidit, iar tlharul, care a strigat pe lemn: pomeneste-ma!, a primit raiul. Pentru aceasta si eu cu credinta si cu frica strig: Pomeneste-ma, Doamne; mai inainte de sfarsit, pana ce nu pier, mAntuieste-ma. Stik: Slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie. intinde-mi mAna ca lui Petru si ma scoate dintru adanc, Dum- nezeule; daruieste-mi har si mila, pentru mijlocirea Maicii Tale, celei cu totul fara prihand, care Te-a nascut fara de sAmnfa, si a tutu- ror sfintilor Tai. Doamne, mai inainte de sfarsit, pana ce nu pier, mAntuieste-ma. Stih: Slava Tie, Dumnezeul nostru, Primeste-ma pe mine, care cfnt in toate zilele: Mielule, Cel ce ai ridicat pacatul lumii, in mainile Tale incredintez sufletul si trupul IN A CINCEA SAPTAMANA A POSTULUI meu; si in toata ziua si noaptea, dupa datorie, strig Tie: Doamne, mai inainte de sfarsit, pana ce nu pier, mantuieste-ma. Preabunule, ‘Cel ce nu fii minte raul, Doamne! O, Cel ce esti fara de pilcat gi indurat, nu ma lepada pe mine de la fafa Ta, ca si eu cu mul{umire, bucurandu-ma si can- tind, sa strig Tie: Doamne, mai inainte de sfarsit, pana ce nu pier, miAntuieste-ma. Si acum... a NascAtoarei de Dumnezeu: O, negraita smerenia Ta! O, nasterea Ta cea prea minunata i straina! O, cum Te-a purtat Fecioara prunc in bratele sale, pe Tine, Ziditorul si Dumnezeu, Cel ce ai primit a Te intrupa dintr-insa, Facatorule de bine! Doamne, mai inainte de sfarsit, pana ce nu pier, mantuieste-ma. Vohod: Lumina lind... PROCHIMEN, glasul al 4-tea: Dumnezeul razbunirilor, Dom- nul, Dumnezeul razbunarilor cu indrazneala a grait (Ps. 93, 1). Stih: inalfa-Te Cel ce judeci pimantul, rispliteste risplitirea celor mandri (Ps. 93, 2). De la Facere, citire: (XVII, 1-9) Jar cind era Avram de nouazeci si noua de ani, i S-a aratat Domoul sii-a zis: «Eu sunt Dumnezeul tau; fa ce-i plicut inaintea Mea si fii fara prihand; si voi incheia lega- 408 mnt cu tine gi te voi inmulti foarte, foarte tare». Atunci a cizut Avram cu fata la pamant, iar Dumnezeu a mai grait sia «Eu sunt si iat care-i legimantul Meu cu tine: vei fi tata a multime de popoare, si nu te vei mai numi Avram, ci Avraam va fi numele tau, cici am sa te fac tati a mul- fime de popoare. Am sa te inmul- fesc foarte, foarte tare, si am sa ridic din tine popoare, si regi se yor ridica din tine. Voi pune lega- mantul Meu intre Mine si intre tine si urmasii tai din neam in neam, si fie legimant vesnic, aga ca Eu voi fi Dumnezeul tau si al urmasilor tai. Si-ti voi da fie si urmasilor tai pamAntul in care pribegesti acum ca strain, tot pamantul Canaanu- lui ca mostenire vesnica, si va voi fi Dumnezeu». Apoi a mai zis Dum- nezeu lui Avraam: «lar tu gi ur- masii tai din neam in neam sa pa- ziti legamAntul Meu». PROCHIMEN, glasul al 4-tea: Venifi si ne bucuriam de Dom- nul si si strigim lui Dumnezeu, MaAntuitorului nostru (Ps. 94, 1). im fafa Lui intru lauda sin psalmi si-I strigam Lui (Ps. 94, 2). De la Pilde, citire: (XY, 20-XV1, 9) infelept bucura pe tat iar fiul nebun nu bagi in seama pe maica lui, Nebunia este 0 bucurie pentru omul farA minte, iar cel infelept merge pe calea dreapta. Punerile Ja cale nu se infaptuiese unde lipseste chib dar ele isi iau fiinga cu multi sfatuitori, Omul se bucura pentru un raspuns bun iesit din gura lui, si cat e de buna vorba spusa la locul ei! infeleptul merge pe cararea vietii, ce duce in sus, ca si ocoleascd drumul iadu- lui, care merge in jos. Domnul pra- buseste casa celor mandri gi in- tareste hotarul vaduvei. Gandurile cele rele sunt uraciune inaintea Domnului, iar cuvintele frumoase sunt curate (in ochii Lui). Cel ce umbli dupa cAstig nedrept isi surpa casa lui, iar cel ce urdiste mita va trai. Inima celui drept chibzu- ieste ce si raspunda, iar gura celor nelegiuiti imprastie rautati. Dom- nul se fine departe de cei nelegiuiti, dar asculta rugiciunea celor drepti. O privire prieteneasca in- veseleste inima si o veste buna in- tareste oasele. Urechea care as- culta o dojana folositoare vietii, isi are locasul printre cei intelepti. Cel ce leapida mustrarea isi ur- giseste sufletul sau, iar cel ce ia aminte la dojand dobandeste infe- lepciune. Frica de Dumnezeu este invatatura si intelepciune, iar sme- renia trece inaintea miririi. in putere sti omului si plasmuiasca in inima, dar raspunsul vine de la Domnul. Toate caile omului sunt curate in ochii lui, dar numai Domnul este Cel ce cerceteazi duhul. infatiseazi Dom- nului lucrarile tale si gandurile tale vor izbuti. Pe toate le-a facut Domnul, e cu felul su, la fel si pe nelegiuit, pentru ziua nenoro- cirii, Toati inima semeata este urfciune inaintea Domnului; hot’- rat, ea nu va raméne nepedepsita. pacatul si prin frica de Dumnezeu te feresti de rele. Cand caile omu- lui sunt plicute inaintea Domnu- lui, chiar si pe vrajmasii lui fi leste la pace. Mai degraba putin si cu dreptate, decat agoniseali multa cu strmbatate. Inima omului si cugete la cele drepte, pentru ca Si cealaltA randuiali a Liturghiei Da mai inainte sfintite. Tar de nu va fi Liturghie, Ia Doamne, stri- gat-am... se cnt 3 podobii ale Triodului si 24 stihiri ale Canonului Mare. Prochimenul $i citirile. LA STIHOAVNA Idiomela zilei, de dou ori, si Martirica Slava... $i acum.... a Niscitoarei de Dum- nezeu, acelasi glas: Stapana, primeste rugi- ciunile robilor t8i si ne izbaveste de toath nevoia si necazul. La masa, dezlegare la vin si untdelemn, pentru osteneala privegherii, Pavecernita mica se citeste in chilii fara metanii, iar dup% Sfinte Dumnezeule... se zice Condacul de la Canonul Mare. Asemenea, Miezonoptica se citeste in in a cincea saptamana a Sfantului si Marelui Post LA UTRENIE Se toned pe ta al patrulea ceas din noapte si adunandu-se fratii in bisericd, preotul MANA A POSTULUI 409 si se zie: im- Pirate ceresc.... Sfinte Dumnezeule..., Prea- sfinta Treime..., Tatil nostru..., Doamne luiegte (de 12 ori), Slava..., $i acum..., Veniti SA ne inchi (de 3 ori) si Utrenia, dupa a si CAntarile glasului gi se citeste Catisma a apoi se zic sedelnele Octoihului, du are se citeste viafa Cuvioasel Maria Egip- teanea, prima Psalmul 50 ile: SA cantim Domnului... nu se pe Canonul Mare, care se zice rar, cu glas umi ima in ‘are tropar cfite 3 in- CANONUL MARE a Sfantului Parintelui nostra Andrei Criteanut lerusalimiteanul. CAntarea I, glasul al 6-lea: Irmosul: jutor si acoperitor s-a facut mie spre mAntuire. Acesta «este Dumnezeul meu gi-L voi slavi «pe El; Dumnezeul parintelui meu «si-L voi indlta pe El, cdci cu slava «S-a preaslavit» (de doua ori). Stih: 9 luieste-ma. jieste-ma, Dumnezeule, mi- De unde voi incepe a plange faptele viefii mele celei ticdloase? Ce incepere voi pune, Hristoase, aces- tei tanguiri de acum? Ci ca un mi- lostiv, da-mi iertare greselilor. Vino, ticdloase suflete, impreu- na cu trupul tau, de te marturi- seste la Ziditorul tuturor. Si inde- nariegeaite de acum de nebunia cea mai dinainte Dum- nezeu lacrimi de Brew 410 Ravnind neascultarii lui Adam celui intai-zidit, m-am cunoscut pe mine dezbracat de Dumnezeu, si de imparatia cea pururea fiitoare gsi de desfatare, pentru picatele mele. Vai, ticdloase suflete! Pentru ce te-ai aseminat Evei celei dintai? CA ai cizut rau gi te-ai rinit amar; ca te-ai atins de pom si ai gustat cu indrazneala mancarea cea nechib- zuita. in locul Evei celei trupesti, facutu-s-a mie Eva intelegatoare gAndul cel cu pofta trupeasca, ard- tandu-mi cele plicute, si gustind pururea din bautura cea amara. Dupa dreptate a fost lepadat Adam din Eden, nepazind singura Ta porunca, Mantuitorule. Dar eu, care am calcat totdeauna cuvintele Tale cele datatoare de viata, ce voi patimi? Covarsind eu de bunavoie uci- derea lui Cain, m-am facut cu stiin¢a ucigas al sufletului, traind numai dupa trup, si razboindu-ma impotriva lui, cu faptele mele cele rele. Nu m-am aseminat, lisuse, drep- tatii lui Abel. Daruri bineprimite nu Ti-am adus Tie niciodati, nici fapte dumnezeiesti, jertfa curat, nici viat Precum Cain asa si no sule suflete, am adus fapte dare Facdtorului tuturor si je vrednici de mustrare si via trebnica; pentru acestes osAndit impreuna. Ziditorule, facdndu-ma lut viu, ai pus intru mine trup gi oase gi su- flare si viata; dar, o! Facatorul meu, Mantuitorul meu si Judeca- torul meu, primeste-ma pe mine cel ce ma pocaiesc. Marturisese Tie, Mantuitorule, pacatele pe care le-am facut, si ri- nile sufletului si ale trupului meu, care talhareste le-au pus inlaun- trul meu gandurile cele uciga- toare. De am si gresit, Mantuitorule, dar stiu ca esti iubitor de oameni; bafi cu mila gi Te milostivesti fier- binte; pe cel ce plange ill vezi, si alergi ca un parinte, chemAnd pe cel ratacit. Pe mine cel lepadat inaintea usilor Tale, Mantuitorule, macar la batranete nu ma lasa in iad, desert, ci, mai inainte de sfarsit, ca un iubitor de oameni, d4-mi ier- tare greselilor. Eu sunt cel cdzut intre talhari, in gandurile mele; cu totul sunt rinit acum de ele si plin de bube; dar Tu insuti venind de fata, Hris- toase MAntuitorule, vindeca-ma. Preotul, vazindu-ma mai ina- inte, a trecut de mine, si levitul, yizAndu-ma gol in nenorocire, nu m-a bigat in seam; iar Tu, lisuse, Cel ce ai ri din Maria, venind de fata, miluieste-ma. Mielule al lui Dumnezeu, ce i ridicat pacatele tuturor, ridicd de la mine lanful cel greu al pica- tului si, ca un milostiy, da-mi la- crimi de umilinta. Vremea este a poc citre Tine, Facdtorul meu de la mine lan{ul cel greu al p tului si, ca un indurat, di-mi ier- tare de greseli. SA nu mA urasti, Mantuitorule, sA nu ma lepezi de la fata Ta; dicd de la mine laful cel greu al pa catului si, ca un milostiv, da iertare de greseli. Greselile mele cele de voie si cele fara de voie, Mantuitorule, cele vi- dite si cele ascunse, cele stiute si cele nestiute, toate iertandu-le, ca un Dumnezeu, milostiveste-Te si mi mantuieste. Din tinerefe, Mantuitorule, po- runcile Tale le-am lepAdat si mi-am trecut toata viata cu pofte, neingri- jindu-ma si lenevindu-ma; pentru aceasta strig Tie, MAntuitorule: Macar la sfarsit, mantuieste-ma! Bogatia sufletului cheltuind-o intru pacate, pustiu sunt de virtuti crestinesti si, flamAnzind, strig: Parinte al indurarilor, inainte de sfarsit, miluieste-ma! jnaintea Ta cad, lisuse; gresit-am Tie, milostiveste-Te spre mine; ridica de la mine latul cel greu al pacatului si, ca un indurat, di-mi lacrimi de umilinta. SA nu intri cu mine la judecata, vadind faptele mele, cercetand cu- vintele si indreptand pornirile; ci cu indurarile Tale, trecdnd cu vede- rea rautatile mele, mAntuieste-ma, Atotputernice, ‘Stih: Cuvioasi Maica Marie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! IN A CINCEA SAPTAMANA A PosTULUIL au ‘Tu- -mi da har luminator, din sus, p de intunericul pati- milor i si laud din inima faptelor viefii tale cele frumoase, Marie! Plecindu-Te legi ale lui Hristos, 1a DAnsul ai venit, lisind pornirile desfatarilor cele neoprite, iar toata virtutea, ca ingura, cu multa cucerni- sivarsit-o. se Pirinte Andrei, roagi-te lui Dumnezeu pentru noi! Cu rugaciunile tale, Andrei, sca- pa-ne de patimile cele fara de cin- ste si te rugim sa ne ardfi partasi acum imparatiei lui Hristos, pe noi cei ce te liudam pe tine, stralucite, cu credinta si cu dragoste. Slavi..., a Treimi ‘Treime, Fiinf preainalta, Careia ne inchinam intru o Unime, ridica de la mine laful cel greu al pacatu- luigi, ca o milostiva, di-mi lacrimi de umilinga. Si acum..., a Nascitoarei de Dumnezeu; Nascdtoare de Dumnezeu, nadej- dea si ajutatoarea celor ce te laud pe tine, ridied de la mine latul cel greu al picatului si, ca o Stapana curata, ma primeste pe mine cel ce ma pocaiesc. Si iarisi se cinti in amindoua strancle Ajutor si acoperito Cfntarea a 2-a; Irmosul: |: aminte, Cerule, si voi grai; si voi lauda pe Hristos, Care a «yenit din Fecioara cu trup» se doua ori). 412 Miluieste-ma, Dumnezeule, miluieste-ma. Ja aminte, cerule, si voi grai; pa- méantule, ascult& glasul celei ce se pociieste lui Dumnezeu gi-L lauda pe Dansul. la aminte, Dumnezeule, Mantui- torul meu, cu ochiul Tau cel blind, si primeste marturisirea mea cea calduroasa. Mai mult decat toti oamenii, eu insumi am gresit Tie; ci Te milos- tiveste, MAntuitorule, ca un Dum- nezeu, spre faptura Ta. Viforul rautatilor m-a cuprins, Milostive Doamne; ci, ca lui Petru, intinde-mi si mie mana Ta. Lacrimile desfranatei, indurate, si eu le vars inaintea Ta; milosti- veste-Te spre mine, MAntuitorule, cu indurarea Ta. intunecatu-mi-am frumusefea sufletului cu plicerile poftelor si toata mintea pamAnt mi-am ficut-o. Ruptu-mi-am acum yesmantul cel dintai, pe care mi l-ai fesut mie, Ziditorule, dintru inceput; si, pen- tru aceasta, zac acum gol. imbracatu-m-am acum in haina rupta, pe care mi-a fesut-o mie sarpele cu sfatuirea, si ma rusinez. Ciutat-am la frumusefea pomu- Jui si mi s-a amagit mintea; si acum zac gol si mA rusinez. 1 pe la spatele meu tofi mai-marii rAutatilor, intinznd asupra mea faridelegea lor. i. frumusetea cea dita si podoaba mea; si acum zac gol si ma ru Cusutu-mi-a haine de piele pa- catul, golindu-ma de haina cea dint4i tesuta de Dumnezeu. imbracat sunt cu imbraciminte de rusine, ca si cu niste frunze de smochin, spre vadirea patimilor mele celor din bunavointa mea. imbracatu-m-am urat cu haind impestritata si singerata rusinos, prin curgerea vietii celei cu patimi si iubitoare de desfatari. Patat-am haina trupului meu, si am intinat cu totul podoaba cea dup’ chipul si dupa asemanarea Ta, Mantuitorule. Cazut-am intru intristarea pa- timilor si in striciciunea cea mate- rialnicd; si, pentru aceasta, acum vrajmasul mA necajeste. Viata iubitoare de cele materiale si iubitoare de averi alegdnd eu in loc de saracie, MAntuitorule, m-am impresurat acum cu sarcin grea. impodobitu-mi-am chipul tru- intea de multe feluri a gandurilor rusinoase si sunt osandit. ingrijitu-m-am cu deadinsul nu- mai de podoaba mea cea din afara, nebagand seam de cortul dinlaun- tru, cel dup chipul lui Dumnezeu. Facdndu-mi urAfenia chip pati- milor mele, prin pofte iubitoare de i, mi-am stricat frumusefea ingropat-am, Mantuitorule, cu frumusefea chipul celui Jindu-ma, asa ma afla. 414 Plouat-a Domnul, oarecand, foc din cer, arzand faridelegea cea infierbantata a sodomenilor; iar tu ti-ai aprins focul gheenei intru care va Sa arzi, 0, suflete. Ranitu-m-am, vatamatu-m-am, iati sigetile vrajmasului au pa- truns sufletul meu gi trupul. Tata, ranile si bubele si zdruncinaturile strigi si vatimaturile patimilor mele cele de voie alese. Cunoastefi si vedeti ci Eu sunt Dumnezeu, Cel ce cunose inimile, infrdnez cugetele si vadesc faptele, ard picatele, judec pe orfan si pe smerit si pe sarac. Cuyioasa Maica Marie, roagi-te lui Dum- nezeu pentru ni intins-ai mainile tale cAtre indu- ratul Dumnezeu, Marie, afundata intru adancul rautatilor, si ti-a in- tins mAna de ajutor cu milostivire, ca si lui Petru, cAutand cu adevi- rat intoarcerea ta. Cuvioasi Maica Marie, roaga-te lui Dum- nezeu pentru noi! Cu toata osardia si cu dragoste ai alergat catre Hristos, urand ca- lea cea dintai a picatului, in pustiile cele neumblate hranindu-te si po- runcile Lui cele dumnezeiesti cu- rat sivarsind. Cuvioase Parinte Andi Dumnezeu pentru n roagi-te Ini i vedem, si vedem, 0, suflete, iubirea de oameni a lui Dumnezeu si a Stapinului; pentru aceasta, m-ai inainte de sffirsit si cade inaintea Lui cu lacrimi, s Cu rugic lui Andrei tuitorule, miluieste-ne pe noi Slaya.... a Treimii: Treime fara inceput, nezidita, nedesparfita Unime, primeste-ma pe mine, cel ce ma pocaiesc, si ma mantuieste pe mine, cel ce am gre- sit; a Ta zidire sunt, nu ma trece cu vederea; ci ma iarta si ma izba- veste de osfnda focului. Si acum..., a Nascitoarei de Dumnezeu: Preacurata Stapana Nascatoare de Dumnezeu, nadejdea celor ce alearga la tine si limanul celor in- viforati, pe Milostivul si Facatorul si Fiul tau, fi-L indurat si mie cu rugiciunile tale. Si iarligi se zi irmosul al doilea: CAntarea a 3-a: Irmosul: e piatra cea neclintita a po- runcilor Tale, Hristoase, in- «tareste inima mea» (de doua ori Miluieste-ma, Dumnezeule, miluieste-mi! Foc de la Domnul plouand, oa- recind, a ars Domnul de demult pamantul sodomitilor. in munte scapa, suflete, ca Lot oarecdnd si apuca’ gi te izbaveste in Sigor. Fugi de aprindere, 0, suflete! Fugi de arderea Sodomei! Fugi de pieirea cea din dumnezeiasca va- paie! Marturisescu-ma Tie, torule: Pacdtuit-am, picat Tie fara masura; dar lasi-mi, iar- ti-mi, ca un Indurat. Pacatuit-am Tie, eu singur pa- cituit-am mai mult decat tofi; Hristoase Mantuitorule, nu ma trece cu vederea. Tu esti Pastorul cel Bun: uti pe mine mielul si, ritacit fiind, nu ma trece cu vederea. Tu esti dulcele lisus, Tu esti ditorul meu; intru Tine, Mantui- torule, ma voi indrepta. A Treimii: Preasfanti Treime, Dumnezeul nostru, miluieste-ne pe noi! O, Treime, Unime Dumnezeule, mantuieste-ne pe noi de i ciune si de ispite si de primejdii! A Nascitoarei de Dumnezeu: Preasfanta Nasctoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi! Bucura-te, pantece primitor de Dumnezeu! Bucura-te, tronul Domnului! Bucur4-te, Maica vietii noastre! Al doilea Canon Irmosul: A (ease Doamne, pe piatra poruncilor Tale, inima mea «cea clintita; ca Insuti esti sfant si «Domn» (de dou, ori). Miluieste-ma, Dumnezeule, miluieste-ma! Izvor de viata Te-am cAstigat pe Tine, surpatorul mortii, si strig Tie din inima mea mai inainte de sfarsit: Gresit-am! Milostiveste-Te si m4 mantuieste! Pacatosilor din vremea lui Noe am urmat, MaAntuitorule, mos- tenind osandirea acelora, intru cufundarea potopului. Gregit-am, Doamne, gresit-am Tie! Milostiveste-Te spre mine! Ca ‘fu este cineya intre oameni, din cei IN A CINCEA SAPTAMANA A PosTULUT 415 ce au gregit, pe cut eu cu greseli re si nu-l fi intre- Lui Ham aceluia, batjocoritorul de tata, urmind, suflete, n-ai aco- erit rusinea aproapelui, cu fata inapoi intorcéndu-te. Binecuvantarea lui Sem nu ai mostenit, losule suflete, $i mogs- tenire desfatata luat, ca Iafet in pamAntul ierta Din pamAntul Haran, adica din pacat, iesi, suflete al meu, si vino la paméntul care izvoraste de-a pu- rurea nestricdciune vie, pe care Avraam a mostenit-o. De Avraam ai auzit, suflete al meu, care gi-a lasat oarecfnd pa- mAntul parinfilor si s-a facut strain. Urmeaza si tu alegerii aceluia. La stejarul din Mamvri, ospa- tand patriarhul pe ingeri, a luat la batranete vanatul fagiduintei. intelegind pe Isaac, ticilosule suflete al meu, ca a fost jertfit tai- nic jertfi noua, ca ardere de tot Domnului, urmeaza vointei lui. Auzit-ai, suflete al meu, de Ismael, cA a fost izgonit ca un fe- cior din slujnica; trezeste-te, vezi, ca nu cumya, picatuind, si suferi ceva asemanator, Agarei egiptencei celei de de- mult te-ai asemanat, suflete, facdn- du-te rob de bunavoia ta si nas- cfind semefia, ca pe un nou Ismael. Scara lui Iacov o sti, suflete al meu, care s-a aratat de la pamant spre cele ceresti; pentru ce n-ai avut treapta tare, credinfa cea dreapta? 416 Preotului lui Dumnezeu si im- paratului celui instrainat intre oameni de viata lumii, urmeaza, adica asemanarii lui Hristos. Sa nu te faci stilp de sare, su- flete, intorcAndu-te inapoi; sa te infricoseze pilda Sodomei; sus, in Sigor, méntuieste-te! De arderea pacatului fugi, su- flete al meu, ca si Lot! Fugi de So- doma si de Gomora; fugi de fla- cara a toaté pofta cea nebuneasca! Miluieste-ma, Doamne, milu- ieste-mi, strig Tie, cdnd vei veni cu ingerii Tai, si rasplatesti tuturor dupa vrednicia faptelor. Rugaciunea celor ce Te laud pe Tine, Stapane, nu o lepada; ci Te milostiveste, Iubitorule de oameni, si diruieste iertare celor ce se roaga Tie cu credin{a. Cuvioasi Maici Marie, roagi-te lui Dumnezeu pentru noi! Cuprins sunt de tulburarea va- lurilor si de furtuna pacatelor. Dar, tu, maicd, mAntuieste-ma acum gi ma scoate la limanul dumnezeiestii pocainte! Cuvioasi Maicd Marie, roagi-te lui Dumnezeu pentru noi! Rugaciune cu osardie aducind si acum, Cuvioasa, catre preami- toare de Dumnezeu, tale deschide-mi dumnezeiestile intrari. Cuvioase Parinte Andrei, ro Dumnezeu pentru noi! _ Cu rugiciunile tale daruieste-mi si mie iertare datoriilor, 0 Andrei, arhiereule al Cretei; ca tu esti i vafator preales al pocaintei. Slava..., a Treimii: ‘Treime neamestecata, nezidita, Fire fara inceput, Care esti lau- data in Treimea Fefelor, mantu- ieste-ne pe noi, care ne inchinam stapanirii tale cu credin{a. $i acum..., a Nascitoarei de Dumnezeu: Pe Fiul cel fara de ani din Tatal, sub ani L-ai niscut, nestiind de barbat, Nascdtoare de Dumnezeu. Minune straina! Ca, alaptind, ai ramas fecioara. iar irmosul: ntreste, Doamne... Apoi Sedeaina, alcatuirea al lea: Podol osif, glasul inviat-ai din morti... uminitori de Dumnezeu lu- minafi, cei ce insiva ati fost vazatori ai Mantuitorului, lumi- nafi-ne pe noi cei ce suntem in in- tunericul viefii, ca si umblim acum, ca in zi, cu bundcuviinta, in- tru lumina postului, alungand pa- timile cele de noapte, si si vedem si noi luminatele Patimi ale lui Hris- tos, bucurdndu-ne. Slava..., alti Sedeaina, glasul al 8-lea: Podobie: Porunca cea cu taina... Apostoli, cei doisprezece de Dumnezeu alesi, aduceti acum rugiciune lui Hristos, ca sa trecem tofi curgerea postului, sivarsind rugiciuni cu umilinfa si virtuti cu osardie; ca, in acest chip, si ajun- gem si vedem Invierea cea sliviti a lui Hristos Dumnezeu, slava si lauda aducénd. Si acum... Niiscdtoarei de Dumnes as gi ace Acelasi gl asi podobie: Naseditoare de Dumnezeu, roa- c impreuna cu Apostolii, Fiului i Dumnezeu, Cel necuprins, Care S-a nascut in chip de negrait din tine mai presus de gand, sf daruiascA lumii pace curata, si ne dea noua iertare pi- catelor mai inainte de sfarsit si invredniceasc& pe robii tai impa rifiei ceresti, pentru bunitatea Sa cea prea multa. se doua parte din viata Preacuvioasei Dupa aceasta, Tricdntarea de Joi, fir’ metanii. Cfntarea a 4 Prima 7) ntare a Sfin 1 Apostoli Irmosul: pe Doamne, auzul Tau si m-am temut, infeles-am lucrurile Tale si am slavit puterea «Ta, Stapane». Sfintilor Apostoli, rugati-va lui Dum- nezeu pentru noi! Apostolii lui Hristos cei lumi- nafi, care au vietuit cu infranare, ugureazA noua vremea postului, cu dumnezeiestile lor mijlociri. Organul cel cu douasprezece coarde, ceata cea dumnezeiasca a ucenicilor, a cAntat cAntarea de mAntuire, tulburdnd cAntarile cele viclene. Cu ploile duhului ati adapat toati lumea, alungand, preaferi- citilor, seceta mulfimii zeilor. A Nascitoarei de Dumnezeu: Mantuieste-ma pe mine, cel care mA smeresc, care am viefuit cu mandrie, tu care ai nascut pe Cel ce a inalfat firea cea smerita, Prea- curata. 53. TRIOD ____ INA CINCEA SAPTAMANA A posTULUI ee A doua Tricdntare a Sfintilor Apostoli, cel i glass am, Doamne... A ceati a Aposto- deamnii-te a ruga pe Ziditorul tuturor ca si ne milu- cA pe noi, care te laudam pe tine. Fiind ca niste Iucritori ai lui Hristos, Apostoli, si lucrand cu dumnezeiescul Cuvant toaté lu- mea, I-afi adus tofdeauna roade. Vie v-ati cu adevarat iubit; c& afi izvorat in lume vinul Duhului, Apostoli. A Treimii: Preasfant Treime, Dumnezeul nostru, slava Tie! Sfanta Treime asemanatoare, Care esti mai presus stip4nitoare, cea preaputernica, Parinte, Cuvinte si Duhule Sfinte, Dumnezeule, lumina si viata, pazeste turma Ta. A Nascitoarei de Dumnezeu: Preasfanti Nascitoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi! Bucura-te, tronul in chipul focu- lui! Bucura-te, sfegnic purtitor de faclie! Bucuri-te, muntele sfintirii, chivotul vietii, cortul Sfintei Sfin- telor! Canonul, glasul al 6-lea Irmosul: uzit-a proorocul de venirea Ta, Doamne, si s-a temut cA «ayeai sa Te nasti din Fecioara, si «oamenilor si Te arafi, si a grait: «Auzit-am auzul Tau si m-am «temut. Slava puterii Tale, Dosmnies (de doua ori), 418 Miluieste-ma, Dumnezeule, miluieste-mat Lucrurile Tale nu le trece cu ve- derea, zidirea Ta nu o pirisi, Drepte Judecitorule; chiar daci am pacatuit nu doar ca un om, ci mai mult decat tofi oamenii, Iubitorule de oameni, dar ai putere — ca un Domn al tuturor — a ierta pacatele. Se apropie, suflete, sfargitul, se apropie gi nu te ingrijesti, nu te pre- gatesti; vremea se scurteaza, des- teaptd-te; aproape linga usi este Judectorul: ca un vis, ca o floare trece vremea vietii. Pentru ce in desert ne tulburam? Desteapta-te, o, suflete al meu! Ja seama faptelor tale pe care le-ai facut si adu-le la vedere; varsa pi- caturi de lacrimi; spune cu indraz- neala faptele tale si cugetele tale lui Hristos si te indrepteaza. N-a fost in viata picat, nici fapta, nici rdutate, pe care si nu le fi savarsit eu, Mantuitorule, cu mintea sicu cuvantul, cu vointa si cu gindul, ita si cu fapta picatuind, ca altul nimeni nici odinioara. Din aceasta cauzi m-am jude- cat, din aceasta cauzi m-am osan- dit, eu, ticdlosul, adica din cugetul meu, fata de care nimic nu este in lume mai puternic; Judecatorule, MAntuitorul meu gi cunoscatorule, crufai-ma, izbaveste-ma si mi man- tuieste pe mine, robul Tau. Seara pe care a vazut-o de de- mult marele intre patriarhi al meu, este a 5 gindului; deci, daca voiesti si vietuiest c e si cu inalfa géndului, innoieste-te, Argita zilei a rabdat patriarhul Tacoy pentru lipsa si frigul noptii a suferit in toate zilele, facdnd cAs- tig; pastorind, trudindu-se si slu- jind, ca si-si ia amAndoua femeile. Prin doua femei intelege fapta si cunostinta intru inalta gandire: prin Lia fapta, ca ceea ce a fost cu multi copii; iar prin Rahela, gandi- rea, ca cea mult-ostenitoare. Ca fara de osteneli, nici fapta, nici gandirea nu se vor savarsi, suflete. Privegheaza, o, suflete al meu, si te fa deosebit, ca cel mare intre patriarhi; ca si dobandesti fapta cu gandirea cea inalta; ca sA te faci minte vazatoare de Dumnezeu, sa ajungi in norul cel neapus cu gandirea si s te faci negutator de lucruri mari. Pe cei doisprezece patriarhi nas- cAndu-i cel mare intre patriarhi, ti-a facut fie tainic, suflete al meu, scar spre suirea cea de fapta, pe fiii sai, ca pe niste temeiuri si trepte, ca niste suisuri preaintelep- teste asezindu-i. Lui Esau cel urat asemanan- du-te, suflete, ai dat amagitorului tiu intdia nastere, a frumusetii ce- lei dintai; de la binecuvantarea pa- rinteascd ai cizut si indoit te-ai amiagit, ticdlosule, cu fapta si cu gandirea; pentru aceasta acum pocaieste-t. Edom s-a chemat Esau, pentru marea inversunare a amestecarii cu femei. Cici, cu nefnfranarea pu- rurea aprinzandu-se si cu plicerile intinandu-se, Edom s-a numit, fletului celui iubitor de De Iov cel de pe gunoi auzind, 0, suflete al meu, cA s-a indreptitit, n-ai rvnit barbitiei aceluia, n-ai avut taria gandului lui, intru toate care ai cunoscut, in cele ce ai stiut si in cele ce te-ai ispitit; ci te-ai aritat nerabdator, Cel ce era mai inainte pe tron, acum se vede gol in gunoi, cu rani: cel cu multi miarit, a rimas, dintr-o data, lipsit de toate, pentru cA gunoiul palat si ranile Dupa vrednicia imparateasca, ind impodobit cu diadema si im- bracat cu porfira, omul cel cu mult avere si dreptul cel indestu- lat de bogatie si de animale, de- d, de avere, si de stare ie a fost lipsit. Daca a fost acela drept si fara prihand mai mult decat toti si n-a sedpat de cursele si viclesugurile inselatorului, dar tu, fiind iubitor de pacate, ticdloase suflete, ce vei face de se va intampla sa vind asu- pra ta ceva din cele negandite? Trupul mi-am spurcat, duhul mi-am intinat, peste tot m-am ranit; dar, ca un doctor, Hristoase, amAndoua prin pocdinfé mi le tamaduieste. Spala-le, curateste-le, MAntuitorul meu, arata-le mai curate decat zapada. ‘Trupul Tau si Sangele pentru tofi Ti-ai pus, Cuvinte, rastignin- du-Te: Trupul, ca s4 ma innoiesti, iar Sangele ca si ma speli. Duhul Ti-ai dat ca si ma aduci, His: toase, Parintelui Tau. 419 bunivoie pe it si Edenul cel le de sus fantuindu- -se, se inchina T i mie scdldatoare sAngele cel din coasta Ta, totodata gi bautura si apa iertarii ce a izvorat, si ma curafesc cu amandoua, ungandu-ma si band, ca pe o un- gere si bautura, Cuvinte, cuyintele Tale cele de viata. Gol sunt, spre a intra in cAmara mirelui, gol sunt si spre a merge la nuntd sila cind; candela mi s-a stins, fiind fara de untdelemn, cimara mi s-a inchis dormind eu. Cina s-a mAncat; iar eu fiind legat de maini side picioare, am fost lepadat afara. Biserica a cAstigat pahar coasta Ta cea purtdtoare de viata, din care a izvorat noua indoit izvorul iertarii si al cunostinfei; spre inchipuirea celei vechi gi a celei noi, a amanduror le- gilor, Mantuitorul nostru. ‘Timpul vietii mele este scurt si plin de dureri si de viclesug, dar intru pocain{a primeste-ma gsi in- tru cunostinti. mi cheama, ca si nu ma fac cAstig si mancare celui strain; MAntuitorule, Tu insuti mai miluieste. Falnic sunt acum si semet cu inima in desert gi in zadar. Si nu mA osfndesti impreuni cu fari- seul; ci mai ales di-mi smerenia vamegului, Unule indurate, drepte Judecatorule, si cu acesta ee und ma numara. i 420 Stiu, Indurate, ci am gresit, ocarfnd vasul trupului meu; intru pocainté ma primeste si intru cunostinta ma cheama, ca si nu ma fac cAstig, nici mancare celui strain. Ci Tu insuti, Mantui- torule, ma miluieste. insumi idol m-am facut, murda- rindu-mi cu poftele sufletul meu, ci, intru pocdinté ma primeste ‘intru cunostinta ma cheam, ca si nu ma fac cAstig, nici mAncare ce- lui strain. Ci Tu insuti, Mantuito- rule, ma miluieste. N-am auzit glasul Tau, n-am as- cultat Scriptura Ta, Datatorule de lege; ci, intru pocainta, ma primeste si intru cunostinfa ma cheama, ca si nu mi fac cAstig, nici mAncare celui strain. Ci Tu insuti, Mantui- torule, ma miluieste. Marie, roag-te lui Dum- Petrecind viata fara de trup, Cuvioasa, fiind cu trup, ai luat mare har de la Dumnezeu cu adevarat, ca Si folosesti celor ce te cinstese cu credinfa. Pentru aceasta ne rugim tie, izbaiveste-ne pe noi cu rugiciu- nile tale de toate incercarile. Cuvioasi Maicd Marie, roagi-te lui Dumnezeu pentru noi. intru adane de necuviinfe mari pogorAndu-te, nu te-ai oprit acolo, ci te-ai suit cu gand mai bun in chip Kimurit la virtutea cea desi- yarsiti. prin fapti, minundnd, Cuvioasa Maica Marie, firea rease’. Cuvioase Pirinte Andrei, ro Dumnezeu pentru noi. Andrei, lauda Parintilor, nu ne uita, stind fnaintea Teimii Celei Preasfinte si dumnezeiesti, ca sA ne izbavim de osanda iadului noi, cei ce te chemam pe tine, dumnezeies- cule ocrotitor, cel ce esti straluci- rea Cretei. Slava..., a Treimii: Nedespartita in Fiint4, neames- tecata in Fete, Dumnezeu Te cu- nose pe Tine Dumnezeire, Una in Treime, ca pe Ceea ce esti intocmai cu imparatia si intocmai cu tronul; si strig Tie cantarea cea mare, ce se cAnta intreit intru cele de sus. $i acum..., a Nascitoarei de Dumnezeu: Si ai nascut, si esti fecioara, si ai ramas intru amandoua, cu firea, Fecioara. Cel ce S-a nascut inno- ieste legile firii, iar pantecele a nas- cut, nesimtind dureri. Unde Dum- nezeu voieste, se biruieste randu- iala firii; cA face céite voieste. Si iarasi se cant rocul de venirea Ta. ca Sa: nosul: Auzit-a proo- Irmosul: is-de-dimineata, Lubitorule de oameni, ma rog lumi- aneazi-ma si mA indrepteaza la «poruncile Tale si mA invata, «MAntuitorule, sa fae voia Ta» (de doua ori). Miluieste-ma, Dumnezeule, miluieste-ma! in noapte viata mea mi-am pe- trecut pururea; ci intuneric s-a egura adanci noaptea picatului; ci, ca pe un fiu al zilei, ma pe mine, Mantuitorule. Lui Ruben, asemanandu-ma eu, ticilosul, facut-am sfat necuv caleitor de lege asupra Dum- nezeu celui inalt, intinindu-mi patul meu, precum acela pe al tatilui siu, De cei de un sfnge a fost dat, a fost vandut in robie dulcele suflet, cel drept, spre inchipuire a Dom- nului; iar tu, suflete, cu totul te-ai yandut rautatilor tale. Lui Iosif cel drept si minfii lui celei curate, urmeaza, ticdlosule si neiscusitule suflete, si nu te desfra- na cu pornirile cele nebunesti, fa- cAnd faridelege pururea. De s-a si salasluit in groapa oarecind Iosif, Stapine Doamne, dar spre inchipuirea ingroparii sia invierii Tale a fost aceasta; iar eu ce-Ti voi aduce Tie intru acest chip vreodata? Auzit-ai de cosul lui Moise, su- flete, cel purtat de apele si de valu- rile raului, c4 a fost pizit de demult ca intr-o cimara, scapand de fapta cea amara a voii lui Faraon? De ai auzit, ticdlosule suflete, de moasele care ucideau oarecind partea barbiteasca, cea nevarst- nic, ia acum intelepciunea ca ma- rele Moise. Nu fi-ai omor4t mintea lovind-o, precum marele Moise pe egiptea- nul, ticdlosule suflete; si cum te vei salislui, spune-mi, in pustietatea patimilor prin pocainfa? in pustietafi a locuit marele Moise. Vino dar, suflete, si urmeaza vietii lui, ca sa te invrednicesti a _IN A CINCEA SAPTAMANA A POSTULUL 421 vedea si ariitarea lui Dumnezeu cea din rug. Toiagul lui Moise te inchipuieste, uflete, care a lovit marea gi a inche- at adancul, cu ins si tu si sivarsesti lucruri mari. Aaron a adus lui Dumnezeu foc fari prihand, fara viclesug; iar Ofni si Fines, ca gi tine, suflete, au adus lui Dumnezeu viata straina si intinata. Greu 1a minte m-am facut, Sti- pane, ca si Faraon cel cumplit; Iannis si lamvris la suflet sila trup, cufundat cu gandul! Ci, ajuta-mi mie, Mantuitorule! Cu lut mi-am amestecat gandul, eu, ticdlosul. Spala-ma, Stapane, in baia lacrimilor mele, ma rog Tie, alba ca zipada facdnd haina tru- pului meu. De voi cerceta faptele mele, MA&ntuitorule, ma vad pe mine in- sumi intrecdnd pe tot omul cu pa- catele; ci intru cunostinta gandind am gresit, iar nu intru necunos- tinta. Crufa, crufi, Doamne, zidirea Ta! Pacatuit-am, iarti-ma, Cel ce esti insufi din fire curat, cdci afara de ‘Tine nimeni altul nu este fara pata. Pentru mine ai luat chipul meu, Dumnezeu fiind; aratat-ai minuni vindecand pe cei leprogi si intarind pe cei slibinogi; ai oprit curgerea de singe, MAntuitorule, celei ce s-a atins de poalele Tale. Celei ce avea curgere de snge ur- meazi, ticilosule suflete, indraz- neste, fine-te de poalele lui Hristos, 422 ca sa te izbivesti de batai si si auzi de la Dansul: credinfa ta te-a mfn- tuit! Celei garbovite urmeaza, 0, su- flete! Apropie-te, cazi la picioarele lui Tisus, ca s te indreptezi, sa umbli drept in caile Domnului. Desi esti fantana adfnca, Sta- pane, izvoraste-mi ape din preacu- ratele Tale vine. Ca band, ca gi Samarineanca, sd nu mai insetez. Ca izvoare de viafa izvorasti. Siloam si-mi fie mie lacrimile mele, Stipane Doamne, ca sa-mi spal si eu luminile sufletului si si Te vad cu gandul pe Tine, Lumina cea mai inainte de veci. Cuvioasi. Maici Marie, roagi-te lui ‘Dumnezeu pentru noi! Cu neasemanati dragoste, prea- fericit, dorind sa te inchi nului Crucii, te-ai invred: dorire; invredniceste-ma, dar, si pe mine sa dobandesc slava cea de sus. Cuvioas’ Maici Marie, roagi-te Dumnezeu pentru noi! Repejunea Iordanului trecand-o, ai aflat odihna, fugind de plicerea trupeascA cea cu durere; din care si pe noi, Cuvioasa, scoate-ne cu ru- gaciunile tale. Cuvioase Parinte Andrei, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! Ca pe un pastor preaales, inte- lepte Andrei, pe tine cel preacinstit, cu dragoste multa gi cu fricd te rog, ca si dobfndese mAntuire gi viata yesnica, prin rugiciunile tale. Pe Tine, Trei cAntim, pe Unul Dumn zeu; Sfant, Sfant, Sfant esti, Parinte si Fiule si Du- hule, Fiin¢a singura prin Sine, Uni- me careia pururea ne inchinam. $i acum... a Nascitoarei de Dumnezeu: Din tine S-a imbracat intru a mea framantatura Dumnezeu, Cel ce a zidit veacurile, Maicd Fecioara, ceea ce esti neintinata si nu stii de barbat, sia unit Lui firea omeneasca, Si iarasi irmosul: Dis-de-dimineaa... CAntarea a 6-a: Irmosul: trigat-am cu toata inima mea catre induratul Dumnezeu si «m-a auzit din iadul cel mai de jos; «gia scos din stricdciune viata mea» (de doua ori). Miluieste-ma, Dumnezeule, miluieste-ma! Lacrimi din ochii mei, Mantui- torule, si suspinuri din adanc curat aduc Tie, strigand inima mea: Dumnezeule, pacatuit-am Tie, mi- lostiveste-Te spre mine! instrainatu-te-ai, suflete, de Domnul tau, ca Datan Aviron; dar din toatd inima strig: -ma! Ca sa nu te impresoare pe tine pra- pastia pamantului. Ca o juninea salbatic’, asemana- tu-te-ai, suflete, lui Efrem; ca 0 ci- prioara, pizeste-ti viata de curse, Al{andu-ti mintea cu aripi, cu fapta si cu gindirea. Mana lui Moise ne va face si credem, suflete, cum ci Dumnezeu poate sa albeasca gi sA curefe viata cea leproasa; nu te deznadajdui dar, cu toate cd cA esti lepros. Valurile picatelor mele, Man- tuitorule, ca in Marea Rosie intor- cfindu-se, m-au acoperit degrab, ca oarecind pe egipteni si pe con- ducatorii lor. Voie sloboda f ai avut, suflete. nostinga Israel mai nezeiasca mani, {este Hicomia patin toare de placeri. ales neinfelep- r cea iubi- Carnurile de pore gsi caldarile si bucatele egiptene, mai vartos de- efit cele ceresti ai voit, suflete al meu; ca si de demult nemulfumi- torul popor in pustie. Puturile gandurilor hananeilor mai mult le-ai cinstit, suflete, decat vana pietrei, din care izvorul inte- lepeiunii varsa izvorul teologiei. CAnd a lovit Moise, sluga Ta, pia- tra cu toiagul, cu inchipuire mai inainte a insemnat coasta Ta cea de viafa facdtoare; din care toti bautura de viafi scoatem, Mantuitorule. Cerceteazi, suflete, si iscodeste ca Isus, fiul lui Navi, ce fel este pamantul fagaduintei si locuieste in el cu buna legiuire. Ridicd-te si impotriveste-te pati- milor trupesti, ca Isus asupra lui Amalec; biruind pururea gindurile cele inselatoare, ca si pe gavaonifi. Treci peste firea cea curgatoare a yremii, ca mai inainte Chivotul, si te fA mostenitor pamantului ace- luia al fagdduintei, suflete, Dum- nezeu porunceste. Precum ai scApat pe Petru, cel ce a strigat: Scapi-ma! aga apucdnd inainte, Mantuitorule, scapa-ma si pe mine de fiara, intinzindu-Ji ___IN_A CINCEA SAPTAMANA A POSTULUI mana Ta, si mA scoate din adancul © ‘Pacatului. PeT e, Stipfine Hristoase! Ci, apu- inte, izbaveste-ma din e picatului cele neum- blate si din deznadajduire. Eu sunt, Mantuitorule, drahma cea impirateasca, pe care ai pier- dut-o de demult; dar aprinzand fa- clie pe Mergitorul inaintea Ta, Cuvinte, cauta si afl chipul Tau. Cuvioasi. Maici Marie, roagi-te lui Dumnezeu pentru noit Ca si stingi vapaia patimilor, ai izvorat pururea paraie de lacri Marie, arzandu-ti sufletul, al carui har, di-mi-l si mie, robului tau. Cuvioasi. Maici Marie, roagi-te lui Dumnezeu pentru noi! Nepatimire cereascd ai doban- dit, prin vietuirea cea preainalta de pe pamant, Maica; pentru aceasta, roagi-te si mAntuiasca din patimi, cu rugiciunile tale, pe cei ce te lauda. Cuvioase Parinte Andrei, roagi-te lui Dumnezeu pentru noi! Cunosefndu-te pastor si arhie- reu al Cretei si rugator pentru lume pe tine, Andrei, alerg si strig fie: Scoate-ma, parinte, din adancul pacatului! Slavin, a Tr ‘Treime sunt neamestecata, ne- despartita; despartita dupa Fete, gi Unime sunt din Fire unita: Tatal gi Fiul si dumnezeiescul Duh. Siacum..., a Naseitoarei de Dumnezeu: PAntecele tau ne-a nascut noua pe Dumnezeu, cu chipul ca si noi; deci, ca pe un Ziditor al tuturor, roaga-L, Nasciitoare de Dumnezeu, ca prin rugiciunile tale si ne in- nae le si ne Si iarsi irmosul: Strigatam cu toata inima mea... CONDAG, glasul al 6-lea: Suflete al meu, suflete al meu, scoala! Pentru ce dormi? Sfargsitul se apropie si vrei sa te tulburi. Des- teapta-te dar, ca si se milostiveasca spre tine Hristos Dumnezeu, Cel ce pretutindeni este si toate le pli- neste. 1cos Camara cea de vindecare a lui Hristos vazind-o deschisa, privind si sindtatea care izvoraste din aceasta lui Adam, a patimit gi s-a rinit diavolul si ca in primejdie s-a tanguit si a strigat cAtre prietenii sai: Ce voi face Fiului Mariei? ma ucide Vitleemiteanul, Cel ce este pretutindeni si pe toate le plineste. SINAXAR iN JOIA DIN SAPTAMANA A CINCEA A POSTULUI MARE Sinaxarul din Mi i, apoi din siptimana a a a Postului Mare, dupa o veche tradi- im slujba Marelui Canon de Acest canon, cel mai mare intr-adevir dintre toate canoanele, Ia scris cu mult mestesug cel intre Sfinfi pirintele nostru arhiepiscopul Cretei, nun feanul. Acesta era originar di mase, La varsta de paisprezece ani, duy a fost dat Ia scoala si a invaitat toate 5 care-i dideau 0 educatie desi Ia Lerusalim si ‘Traind cu cuyi nezeu, intr-o viafa linist Jui Dumnezeu gi alte multe s leru- folosi toare vietii, cuvantari si canoane, dar a fost mai cu deosebire iscusit in cuvéntiri de Jauda in cinstea sfinfilor, a Maicii Domnului sia Domnului nostru Iisus Hristos. impre- uni cu alte multe canoane, a alcAtuit si acest Mare Canon, plin de foarte mare umilinta, Culegiind gi stringing la un loc toata istoria Vechiului si Noului Testament, a alcatuit cAntarea aceasta de la Adam pana Ia inal- farea lui Hristos si predica Apostolilor. Prin Canonul acesta, indeamna tot sufletul si ryneascd si si urmeze, dupa putere, toate faptele bune ale istoriei Vechiului si Noului ‘Testament, si fuga de toate faptele rele si si alerge totdeauna la Dumnezeu, prin pocd- inf, prin lacrimi si marturisire si prin alte fapte bine plicute lui Dumnezeu. Atat este de curgitor si de armonios acest Mare Canon, incat poate si moaie si cea mai vartosata inima si si 0 destepte spre sivar- sirea binelui, chiar numai dacd-| canta cineva cu inima zdrobita si cu potriviti Iuare- aminte. Andrei Criteanul a alcatuit acest Canon pe timpul cnd si marele Sofronie, patriarhul Jerusalimului, a seris viafa Mariei Egipteanca. in adevar, si aceasta viati ne pune inainte o mare pilda de umilinta si di multi mangiiere celor ce gresesc si pacatu- jiese, numai daci ar voi si se departeze de rele. S-a rdnduit sii se cAnte si si se citeasca Marele Canon si viata Cuvioasei Maria Egipteanca in ziua aceasta pentru urma- toarea pricind: Pentru ci Sfantul Post de patruzeci de zile se apropie de sfarsit si pen- tru ca nu cumya oamenii, lenevindu-se, Si se ingrijeased mai pufin de nevoinfele cele duhovnicesti si sA se departeze cu totul de trai in cumpatare, marele Andrei, ca un adevarat invatitor, prin cAntirile Marelui ste virtufile marilor a Canon, in care istoris : barbafi, precum si intoarcerea Ia credin(a 2 celor rai, pregiteste pe cei care se nevolest cu postul si se poarte cu mai mult curaj si St drepte cu barbafie spre nevoinfele Pos” ce-] mai au in fata. Sfintul Sofronie, prin minunata pov’s- Mariei Egipteanca, indu- nou cum te tire despre i pleci pe oame Piitagi, fi ridi sit ajung spre Dumnezeu, ii sf da si si nu deznadajduiasca, u ciizut fnainte in unele piicate. devir, pove teanca infafigeaz ct este de mare iubirea de oameni si dragostea lui Dumnezeu fati de cei care dorese din tot sufletul sa se indeparteze de piicatele lor de mai inainte. Canonul lui Andrei Criteanul se numeste Canonul cel Mare poate si din cauz: si gindurilor inalte ce le cuprin intr-adevir, alcdtuitorul lui este compus intr-un chip nespus de frumos, dar si pentru e& acest canon, spre deosebire de celelalte canoane, care au efite treizeci de tropare si chiar mai putine, are doud sute cincizeci de tropare si fiecare din tropare pricinuieste nespusa plicere. Prin urmare, cu foarte bund socoteali si potrivit a fost asezat in marele post de patruzeci de zi acest Mare Canon, care are multi umilinta, Parintele nostru Andrei a fost cel dintai care a adus la Constantinopol acest prea frumos si Mare Canon, odata cu viata Cuvi- oasei Maria, cind a fost trimis de Teodor, patriarhul Ierusalimului, si fie de ajutor la al saselea Sinod ecumenic. Cu acest prilej, a luptat in chipul cel mai stralucit impotriva monotelitilor si, cu toate cd era simplu monah, a fost randuit in clerul Bisericii din ‘Constantinopol. Apoi a fost facut diacon sia fost insarcinat cu purtarea de grijé a orfa- nilor. Dupa pufind yreme, a ajuns arhiepisco- pul Cretei. Mai pe urma, ajungind aproape de locul numit Ieriso din Mitilina, a calitorit spre Domnul, tocmindu-si bine scaunul siu, Pentru rugaciunile Sfantului lerarh An- drei, Dumnezeule, miluieste-ne si ne mén- tuieste. Amin. Dupa aceasta se canta Fericirile, cu in- chinaciuni, glasul al 6-lea. intru imparatia Ta, cand vei veni, pome- neste-ne pe noi, Doamne! Pe tilharul I-ai facut, Hristoase, locuitor raiului, pe cel ce a strigat pe Cruce citre Tine: pomeneste-ma! invredniceste-ma si pe mine, ne- yrednicul, de pocdinta acestuia. 425 cu dubul, ci a rurilor, Au: ajuns la aritare dum- a luat atunci rodul fagdduintei din cea stearpa; si ur- mim dreptei credinfe a acestuia. e pling, c& aceia se vor Ravnind lenevirii lui Samson, suflete, fi-ai tuns tiria Iucrurilor tale, dandu-ti celor de alt neam viata intreaga si fericita, pentru iubirea plicerii Stih: Fericiti cei blanzi, cd aceia vor mos- teni pimantul. Cel ce a biruit mai inainte cu falca magarului pe cei de alt neam, acum se aflé pridat de desfrau; ci fugi, suflete al meu, de asemina- rea, de fapta si de slabirea lui. : cei ce flimanzese si inse- tea7d de dreptate, c& accia se vor situra. Barac si leftae, capetenii de oaste, s-au ales judecatorii lui Israel, im- preuna cu Debora cea cu minte bar- bateasca. Deci, imbarbatandu-te, suflete, cu vitejiile acelora, inta- reste-te. Stih: Fericifi cei milostivi, e& aceia se vor milui. Pe Iaila cea viteaza ai cunoscut-o, suflete al meu, care a tras in feapa pe Sisera mai fnainte, si a facut mintuire; auzi stalpul, prin care tie Crucea se insemneaza, Stih; Ferieifi cei curafi cu inima, cd aceia vor vedea pe Dumnezeu. Jertfeste, suflete, jertfa de lauda, adu fapta buna ca pe o fica mai curata decat a lui leftae; si junghie, ca pe o jertfa Domnului tau, pati- mile cele trupesti. Stih: Fericifi fiedtorii de pace, eX aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema, intelege, suflete al meu, ce este lana lui Ghedeon; primeste roua din cer si te pleacd, precum céi- nele, si bei apa care curge din lege prin stoarcerea Scripturii. Stih: Fericifi cei prigoniti pentru drep- tate, ed a acelora este imparatia cerurilor. Osanda lui Eli, preotul, ai Iuat-o, suflete al meu, pentru lipsa minfii, suferind a lucra intru tine patimile, ca si acela pe feciorii cei fara de lege. Stih: Fericiti veti fi end va vor ocari pe Yoi si va vor prigoni si vor zice tot cuvantul ru impotriva voastr’, minfind pentru Mine. intre judecatori, levitul cu soco- teala si-a impartit femeia la cele douasprezece neamuri, suflete al meu, ca si vadeasca intinaciunea cea fara de lege a neamului lui Ve- niamin. Sti; Bucurafi-va si va veselifi, cA plata voastri multa este in ceruri. Iubitoarea de infelepciune Ana, rugandu-se, numai buzele si-a mis- cat spre lauda, iar glasul ei nu se auzea; si de aceea, desi era stearpa, a nascut fiu vrednic de rugiciunea ei. Stih: Pomeneste-ne pe noi, Doamne, cind vei veni intru imparaia Ta, S-a numarat intre judecatori feciorul Anei, marele Samuel, pe care Armatem I-a crescut in casa Domnului. Aceluia ravneste, su- flete al meu, si judeca lucrurile tale mai inainte decat pe ale altora, JOL Stih: Pomeneste-ne pe noi, Stapéne, cand vei veni intru imparitia Ta. Ales fiind David rege, ca un rege s-a uns din corn cu dumnezeiescul mir. Deci si tu, suflete al meu, de poftesti imparatia cea de sus, in loc de mir, unge-te cu lacrimi. Stih: Pomeneste-ne pe noi, Sfinte, cfind vei veni intru impardtia Ta. Miluieste zidirea Ta, Milostive; milostiveste-Te spre faptura mai- nilor Tale si iarté tuturor pacato- silor si mie, celui ce am calcat po- runcile tale mai mult decat toti. Slava... a Treimii: Si nasterii celei fara de inceput, si purcederii ma inchin: Tatalui, Cel ce a nascut, slavesc pe Fiul cel nascut, laud pe Duhul Sfant, Cel ce straluceste impreuna cu Tatal si cu Fiul. $i acum..., a Nase3toarei de Dumnezeu: Nasterii tale celei mai presus de fire ne inchindm, nedespartind slava cea dupa fire a Pruncului tau, Nascatoare de Dumnezeu; ci Cel ce este Unul dupa fat, se mar- turiseste indoit dupa fire. Cntarea a 7-a: Irmosul: pees farddelege si ne- dreptate savarsit-am fnain- «tea Ta; nici am pazit, nici am fa- «cut precum ne-ai poruncit noua; «dar nu ne parisi pe noi pana in «sfarsit, Dumnezeul parintilor» (ae Miluieste-m, Dumnezeule, miluieste-ma! PacAtuit-am, gresit-am si am cleat porunca Ta; ci intru picate am fost zimislit si am adaugat ri- nilor mete rand, Ci Ta ma mitu- ca un indurat, Dumnezeul mele le-am marturisit Tie, Judecatorul meu. Vezi smerenia mea, vezi si necazul meu si ia aminte acum la judecata mea; si Tu mA miluieste, ca un indurat, Dumnezeul parintilor. Saul oarecdnd, daca a pierdut asinele tatalui su, suflete, degraba a aflat in schimb imparatia; dar pazeste-te si nu gresesti, alegand mai degrabi poftele tale cele dobi- tocesti, decit imparatia lui Hristos. David, dumnezeiescul parinte, de a si gresit oarecdnd indoit, su- flete al meu, cu sageata desfraului sagetandu-se si cu sulita robindu-se pentru pedeapsa uciderii; dar tu cu mai grele lucruri bolesti, din pornirile cele de voia ta. impreunat-a David oarecind nelegiuirea cu nelegiuire, ci a ames- tecat desfraul cu uciderea; dar, in- data, indoita pocain{a a aratat. lar tu, suflete, mai viclene lucruri ai facut, necdindu-te catre Dumnezeu. David oarecAnd a insemnat can- tarea, scriind-o ca intr-o icoana, prin care-si mustra fapta ce a luerat, strigand: Miluieste-ma! Ca ‘ie unuia am gresit, Dumnezeului tuturor; insuti ma curateste. Purtat fiind chivotul in car, cfind s-au intors junicile, indata ce s-a atins Zan de el, a fost certat de ma- nia Beak Dumnezeu. Deci de indraz- neala aceluia suflete, cin- steste bine cele -dumnezeiesti. potriva firii, Cunoscut-ai faptele lui cele intinate, cu care a batjocorit patul lui David, tatal su; dar si tu ai urmat pornirilor lui celor de patimi si iubitoare de pliceri. Supus-ai trupului tau vrednicia si ca alt Ahitofel magul, suflete, te-ai plecat dupa sfaturile lui; dar le-a risipit pe acestea Insusi Hristos, ca tu s& te mAntuiesti cu adevarat. Solomon cel minunat, cel plin de harul infelepciunii, facind vicle- sug inaintea lui Dumnezeu oare- cAnd, s-a departat de la El; caruia si tu fi-ai asemanat pacdtoasa ta viata, suflete. De plicerile patimilor sale find silit, s- at, vai mie! iubitorul infelepciunii, iubitor de femei des- franate ficdndu-se si instrainat de la Dumnezeu; cAruia tu, 0 suflete, ai urmat cu gindul, prin dezmier- dari rusinoase. Lui Roboam, celui ce n-a ascul- tat sfatul tatalui sfiu, ai rvnit, suflete, impreund si lui Ieroboam, slugii celei prea rele, care s-a vicle- nit oarecind; dar fugi de asema- narea lor si strigi lui Dumnezeu: Pacatuit-am, miluieste-ma! Necurifillor lui Ahay ai rAvnit, suflete al meu! Vai mie! Te-ai facut locas intinaciunilor trupesti si vas ur4t al patimilor. Dar din adancul tau suspina si spune lui Dumnezeu pacatele tale. A. ars, oarecand, Ilie pe cei de doua ori cate cincizeci, cand a junghiat si pe proorocii cei de ru- 428 sine ai Izabelei, spre mustrarea lui Ahay. Dar fugi, suflete, de asema- narea celor doi si te intareste. incuiatu-s-a tie cerul, suflete, si foamete de la Dumnezeu te-a cu- prins de vreme ce nu te-ai plecat cuvintelor lui Hie Tesviteanul, ca gi Ahav oarecind. Ci sareptencei aseman4ndu-te, hrineste sufletul proorocului. Pacatele lui Manase fi-ai ingra- midit cu vointa, suflete, pundnd ca niste lucruri de scarba patimile si inmultind cele dezgustatoare; dar pocaintei lui ravnind cu cAldura, cAstiga-ti umilinta. Cad inaintea Ta si aduc Tie, ca niste lacrimi, cuvintele mele: Pa- cAtuit-am cum a gresit pAcAtoasa si am facut faradelege ca nimeni altul pe pamant. Dar fie-Ti mila, Stapane, de faptura Ta si cheama! iardsi ma Folosit-am rau chipul Tau si am stricat porunca Ta; toata frumu- setea mi s-a intunecat si cu pati- mile mi s-a stins faclia, Mantuito- rule. Dar, milosti indu-Te, bucurie, precum Anta Day’ da-mi intoarce-te, cAieste-te, descoperi cele ascunse; graieste lui Dumnezeu Cel ce stie toate. Tu singur stii, Man- tuitorule, cele ascunse ale mele; ci Insufi canta Da ca lezechia lacrimez pe p: ca si mi se adauge Dar care Is tru tine, Dumnezeul tuturor. Stinsu-s-au zilele mele, ca lui ce se desteapta. Pentru a Tu ma miluieste, precum dupa mare mila Ta. de viat Cuvioasi Maici Marie, roagi-te lui Dumnezeu pentru noi! Strigdnd catre Preacurata Maica lui Dumnezeu mai inainte, ai gonit turbarea poftelor celor cu sila su- paratoare si ai rusinat pe vrajma- gul cel ce te-a facut sa cazi in cursa. Ci da-mi acum ajutor in necazuri si mie, robului tau. Cuvioasi Maici Marie, roagi-te lui Dumnezeu pentru noi. Pe Hristos pe Care L-ai iubit, de Care ai dorit, pe urma Caruia ai mers, Acesta a aflat pocdinfa si ti-a daruit-o, ca singur Dumnezeu milostiv; pe Care roaga-L neincetat, sA ne izbaveasca pe noi de patimi si de primejdii. Cuvioase Parinte Andrei, roagi-te lui Dumnezeu pentru noi! Pe piatra credintei intareste-ma, cu rugiciunile tale, parinte, ingra- dindu-ma cu frica cea dumneze- jasc si mA rog diruieste-mi mie acum pocainta, Andrei; si ma iz- baveste de cursa vrajmasilor care mi cautd pe mine. Slava... a Treimii: ‘Treime neamestecata, nede titi, de o Fiinta si fire una; lumini lumina, gi trei sfinte si Unul sfant, este ldudati Treimea, Dumnezeu. Lauda gi preaslaveste, suflete, viata si vieti, pe Dumnezeul tuturor. s Laudimu-te, te binecuvantam, Jimu-ne fie, Niscitoare de nezeu, ci ai nascut mea cea nedesparti 1 si Dumnezeu; si tu insafi ne-ai deschis noua celor de pe pimant cele ceresti. im... Nasedtoarei de Dumnezeu: pe imparatul slavei, Cel fara inceput, de Care se infrico- «seaza puterile ceresti si se cutr «mura cetele ingerilor, preofi liu- «dati-L, popoare preainaltati-L dintru toti vecii». Sfintilor Apostoli, ruga pentru noi! i-va lui Dumnezeu Ca niste cirbuni ai focului celui fara materie, ardeti patimile mele cele impadurite, aprinzand intru mine acum dorul dragostei celei dumnezeiesti, Apostolilor. SA cinstim trambifele cele cu glasuri bune ale Cuvantului, prin care au cAzut zidurile cele neinta- rite ale vrijmagului si s-au intarit zidurile cunostinfei de Dumnezeu. Sfaramati chipurile patimilor sufletului meu, cei ce afi sfaramat capistile si idolii vrajmagului, Apos- toli ai Domnului, cei ce sunteti bise- rici sfintite. A Nasciitoarei de Dumnezeu: incAput-ai pe Cel neincAput din fire; purtat-ai pe Cel ce poarta toate; alaptat-ai, curata, pe Cel ce hraneste faptura, pe Hristos data- torul de viata. A doua Tricdntare a Sfintilor Apostoli Irmos acelayi: Pe Imparatul slavei... Sfinfilor Apostoli, rugati-va lui Dumnezeu Pentru noit u cea inalta a Duhului, afi zidit toatd Bise- rica, Apostoli ai lui Hristos; in aceas- ta, binecuvantati pe Hristos in veci. Trambifand cu trimbifa dog- melor, au surpat Apostolii toatd in- selaciunea idoleasca, preaindltand pe Hristos intru tofi vecii. Apostoli ce suntefi bund adu- nare, pazitori ai lumii, cetifeni ce- resti, izbaviti-ne din primejdii pe noi, care vi Iiudim pururea. A Preimii: cA Stipfnie cea in- prealuminaté, fire de oslava si de un tron, Parinte atoate- facatorule, Fiule si Duhule cel dum- nezeiese, pe Tine Te laud in yeci. A Naseitoarei de Dumnezeu: Ca pe un tron cinstit si prea ind- {at si audm neincetat, popoare, pe Maica lui Dumnezeu, pe ceea ce singura este dupa nastere Maica si Fecioara. Canonul, glasul al 6-lea Irmosul: P Cel pe Care-L slavesc ostile ceresti si de El se cutremura «Heruvimii si Serafimii, toati su- aflarea gi zidirea, Hiudati-L, bine- «cuvantati-L si-L preainaltati in- «tru toti vecii» (de doua ori). Miluieste-ma, Dumnezeule, miluieste-mat Miluieste-ma pe mine cel ce am pacatuit, Mantuitorule, ridici-mi mintea mea spre intoarcere. Pri- meste-ma pe mine cel ce ma poca- iesc; miluieste-mA pe mine cel ce strig: Gresit-am Tie, mantuieste-ma; nelegiuit-am, miluieste-ma! lie, cel ce a fost purtat in car, su- indu-se in carul virtufilor, s-a inalfat ca spre ceruri oarecind, mai presus de cele pimantesti; deci, la suirea acestuia cugeti, suflete al meu. 430 Curgerea Iordanului, oarecnd, a stat de o parte gi de alta, prin lo- virea cu cojocul lui Tlie de catre Elisei; iar tu, 0 suflete al meu, aces- tui dar nu te-ai invrednicit, din pricina neinfranarii. Elisei, luand oarecind cojocul lui Hie, a luat de la Domnul har in- doit; iar tu, 0, suflete al meu, de acest har nu te-ai impartagit, pen- tru neinfranare. Somaniteanca, oarecdnd, a pri- mit pe cel drept cu gand bun; iar tu, 0, suflete, n-ai adus in casa ta nici strain, nici calator. Pentru aceasta, tu vei fi lepadat afara din cAmarA, tanguindu-te. Mintii celei intinate a lui Ghiezi pururea te-ai asemanat, ticdloase suflete; a cdrui iubire de argint leapad-o macar la batranefe. Fugi de focul gheenei, departandu-te de rautatile tale. Tu, suflete, lui Ozia ravnind, lepra lui intru tine indoit ai luat-o; c& cele necuvioase cugeti si cele fara de lege faci; lasa cele ce ai si alearga la pocainfa. leni ai auzit, suflete, ca s-au pocait citre Dumnezeu cu sac dupi leg: De leremia, cel din groapa c i suflete, care a pli tnguire cetatea Sionului si la a varsat. Urmea: lacrimi udat Jona a fugi a cunoscut ca un prooroc mi- lostivirea lui Dumnezeu; pentru ca se ferea si nu minta proorocia lui. De Daniel ai auzit, 0, suflete, cum a astupat gurile fiarelor in groapa; ai infeles cum tinerii cei ce au fost cu Azaria au stins prin credinta yapaia cuptorului cea arzatoare, Pe toti cei din Legea Veche, i-am adus fie, suflete, spre pildd; ur- meaza faptelor iubite de Dumnezeu ale dreptilor si fugi de pacatele ce- lor vicleni. Drepte Judecatorule, Mantuito- rule, miluieste-ma gi ma izbaveste de foc si de groaza ce am a petrece la judecata, dupa dreptate; iarti-ma mai inainte de sfarsit, prin fapte bune si prin pocainta. Ca talharul strig Tie: pome- neste-ma! Ca Petru plang cu amar: iarti-ma, Mantuitorule! strig ca vamesul, licrimez ca picatoasa. Primeste-mi tanguirea ca oarecind pe a cananeencii, TAmiaduieste putreziciunea sme- ritului meu suflet, Mantuitorule, Unule, Tamaduitorule. Pune-mi doctorie vindecdtoare si untdelemn si vin, lucrurile cele de pocain{a, si umilin{a cu lacrimi, Cananeencii si eu, urmand, s Miluieste-ma, Fiul lui David! Ma ating de poali, ca ceea ce-i curgea singe; pling ca Marta si ca Maria pentru Lazar. Alabastru cu lacrimi turn nd pe Chiar dac& n-a pacatuit ni ca mine, totusi primeste-ma, N tive Mntuitorule, si pe mine, care cu frich mA po Milostiveste-Te, Mantuitorule, spre zidirea Ta si mA cauté ca un pastor pe mine, oaia cea pierduta ratacit fiind, rapeste-ma de la lup, si mi fi oaie in pasunea oilor Tale. And vei sedea ca un Judecitor milostiv si vei arata slava Ta cea infricosatoare, Hristoase, o! ce frica va fi atunci! Cuptorul arzand si tofi temfndu-se de infricosatoarea judecata a Ta. Cuvioasi. Maick Marie, roagi-te lui Dumnezeu pentru n Maica Luminii celei neapuse, pe tine luminandu-te, te-a dezlegat de intunericul pacatelor; de unde, pri- mind tu harul Duhului, lumineaza, Marie, pe cei ce te laud cu cre- dint. Cuvioasi Maici Marie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! Minune noua cu adevarat va- z4nd in tine, maicd, dumnezeiescul ‘Zosima s-a spaimAntat; cA inger in trup vedea si cu totul de uimire s-a umplut, kiudand pe Hristos in veci. Cuvioase Parinte Andrei, roagi-te lui Dumnezeu pentru noi! Ca cel ce ai indrazneala catre Domnul, Andrei cinstite, lauda Cretei, pe tine te rog: Roagi-te, ca sa aflu acum dezlegare de legatura farddelegii prin rugiciunile tale, ca cel ce esti invatator al pocaingei si marirea cuviosilor. _IN A CINCEA SAPTAMANA A POSTULUI 431 \ecuvaintim pe il si pe Fiul gi pe ul Duh, Dumnes ts : inte, Cel ce esti fara Fiule, Cel impreuna fara de ince- put, Mangaietorule cel bun, Du- hule cel drept, Nascatorule al lui Dumnezeu-Cuvantul, Cuvinte al Tatil fir inceput, Duhule cel viu si facdtor, Treime in Unime, miluieste-ma. Si acum..., a Nascitoarei de Dumnezeu: Ca din porfira s-a fesut trupul lui Emmanuel inkiuntru in pante- cele tau, Preacurata, ceea ce esti porfira infelegitoare; pentru ‘iscditoare de Dumnezeu, rat pe tine te cinsti SA liuddm, s binecuvantam gi sa ne in- chinim Domnului, cantandu-I si preainal- fandu-L pe Dansul intru toti vecii. -mosul: Pe eel pe Care-L slivese... Cfintarea a 9-a, glasul al 8-lea: Prima Tricdntare a Sfinfilor Apostoli Irmosul: u adevarat, Nascdtoare de Dumnezeu, te marturisim «pe tine, Fecioara curata, cei man- «tuifi prin tine, cu cetele cele fara ade trupuri marindu-te pe tine». Sfinfilor Apostoli, rugati-va lui Dum- nezeu pentru noi! Apostoli, cei ce y-afi aratat i yoare de ape mantuitoare, racorit sufletul meu cel topit de setea pa- catului. Pe mine, cel ce inot in noianul pierzarii si sunt cufundat, mantu- ieste-mi, Doamne, cu dreapta Ta, ca gi pe Petru. Ca cei ce suntefi sarea invafa- turilor celor dulci, uscati putrezi- 432 ciunea gandului meu si alungati intunericul necunostintei. A Naseittoarei de Dumnezeu: Ca una ce ai nascut bucuria, di-mi plingere prin care s4 pot afla mangfiere, dumnezeiasca sta- pana, in ziua ce va si fie. A doua Tricdntare a Sfintilor Apostoli: Irmosul: e tine, ceea ce esti mijloci- toare intre cer si intre pa- «mAnt, toate neamurile te fericim; «ci trupeste a locuit in tine plini- «rea Dumnezeirii, Fecioara». Sfintilor Apostoli, rugati-va lui Dum- nezeu pentru noi! Cu entari te slavim pe tine, adu- nare ldudata a Apostolilor, cA v-ati aritat lumii luminatori, alungdnd inselaciunea. Cu mreaja voastra cea evanghe- licd, vandnd pesti cuvantitori, fi aduceti pururea merinde lui Hris- tos, fericitilor Apostoli. Aducefi-va aminte de noi, Apos- toli, in rugiciunea voastra citre Dumnezeu, ca si ne izbayim de toata incercarea, rugimu-va. noi, care va laudam cu dragoste. ATr i: Pe Tine, Unimea cea in trei Fete, Tata si Fiule si cu Duhul, pe un Dumnezeu de o Fiin¢a lau mea cea de 0 putere gi f Canonul, glasul al 6-lea Irmosul: asterea zAmislirii celei fara de samanta este netalcuita; «rodul Maicii celei fara de barbat «este nestricat; ci Nasterea lui «Dumnezeu innoieste firile. Pentru «aceasta, pe tine toate neamurile, «ca pe o Maica mireasa a lui Dum- «nezeu, cu dreapta credinta te ma- «rim». Miluieste-mi, Dumnezeule, miluieste-ma! Mintea s-a ranit, trupul s-a trandavit, duhul boleste; cuvantul a slabit, viata s-a omorat, sfarsitul este linga usi. Pentru aceasta, tica- losul meu suflet, ce vei face cand va yeni Judecatorul s& cerceteze ale tale? Adusu-fi-am aminte, suflete, de la Moise facerea lumii si toata Scriptura cea asezati de acela; care iti spune fie de cei drepti si de cei nedrepti; din care celor de al doilea, adica celor nedrepfi, ai ur- mat, 0, suflete, pacatuind lui Dum- nezeu, iar nu celor dintai. Legea a slabit, Evanghelia nu lucreaza si toata Scriptura in tine nu este luata in seama; profefii au slabit si tot cuvantul Celui Drept. Si rinile tale, 0, suflete al meu, s-au inmulfit, nefiind doctor care sa te Jinditoseze. Pildele Scripturii celei noi iti aduc fie, ca si te duca pe tine, su- flete, spre umilin{a; ravneste, asa- or, iar de pacitosi te leapada si indupleca pe Hristos cu ugiciunile tale, cu postul, cu cu- _IN A CINCEA Hristos S-a fiicut Prune, vor- bind c&tre mine, in trup fiind, si toate cate sunt ale firii, cu voia le-a plinit, afara de pacat, aratindu-ti tie, 0, suflete, pilda si chipul sme- reniei Sale. Hristos S-a facut Om, chemand la pocdinga pe talhari si pe desfra- nate. Suflete, pociieste-te, ci s-a usa imparifiei acum iar si vamesii si desfranatii merg mai inainte, pocdindu-se. Hristos pe magi i-a mantuit, pe tori i-a chemat, multimea prun- ra facut-o mucenici, pe batr- nul |-a slavit si pe vaduva cea ba- trina. Carora n-ai ravnit, suflete, nici faptelor, nici viefii; dar vai tie, cfnd vei fi judecat! Postind Domnul patruzeci de zile in pustie, mai pe urmi a flamAnzit, arAtand firea cea omeneasca. Su- flete, nu te lenevi; de va nvali asu- pra ta vrajmasul, alungd-l cu ru- gaciuni si cu postire, departe de la picioarele tale. Hristos era ispitit, diavolul fl ispitea, aratandu-I pietrele ca si le faci paini. in munte L-a suit si vada toate imparatiile lumii intr-o clipa. Teme-te, 0, suflete, de ingela- ciune; trezeste-te, roagi-te in tot ceasul lui Dumnezeu. Turtureaua cea iubitoare de pustie, sfesnicul lui Hristos, glasul celui ce strigd a glisuit, predicand pocdinta: Irod a savarsit farade- lege cu Irodiada. Vezi dar, suflete al meu, sf nu te prinzi in cursele celor fara de lege, ci degrab imbra- tiseaza pocainta. TAMANA A POSTULUI 433 in pustie a locuit inaintemer- gatorul harului, iar Ludeca toata gi 8: ia auzind, au alergat si si-au marturisit picatele lor bucuros, botezAindu-se; cirora tu, suflete, n-ai urmat, Nunta cinstita este si patul nein- tinat, ci Hristos amandoua le-a binecuvantat mai inainte, ospatan- du-Se trupeste, si in Cana Galileii la nunta apa in vin prefacand, ara- tnd intaia minune, ca tu si te pre- faci, 0, suflete. Hristos a intarit pe slabanogul cel ce si-a ridicat patul, iar pe ta- narul mort l-a inviat, pe fiul vadu- vei si pe al sutasului si, samarinen- cei aratandu-Se, a inchipuit mai inainte tie, suflete, inchinarea in Duh. Pe ceea ce-i curgea singe a ta- mduit-o Domnul cu atingerea de poala Lui; pe cei leprosi i-a curatit, pe orbi i-a luminat si pe cei schiopi i-a indreptat; pe surzi, pe muti si pe cea garboviti pana la pimant, i-a timéduit cu cuvantul, ca tu si te mAntuiesti, ticdloase suflete. Bolile timaduind, saracilor a binevestit Hristos-Cuvantul. Pe schiopi i-a vindecat, impreuna cu vamesii a mincat si cu. picatosii S-a amestecat; sufletul fiicei lui Tair, celei moarte mai dinainte, l-a intors cu atingerea mainii. Vamegul s-a mAntuit si pacdtoasa s-a infelepfit; iar fariseul, lau- dandu-se, s-a osandit. CA vamegul striga: milostiveste-Te; si pacitoa- sa: miluiegte-ma. Lar fariseul se in- gmfa strigind: Dumnezeule, mul- 434 tumescu-Ti, si celelalte graiuri ale nebuniei lui. Zaheu vames a fost, dar s-a man- tuit; fariseul Simon s-a ingelat si Pacatoasa si-a luat dezlegare de iertare de la Cel ce are puterea a ierta picatele; cireia sArguieste si-i urmezi, suflete. ravnit pAcatoasei, 0, ticdlo- sul meu suflet, care, lund alabas- tru cu mir, cu lacrimi a uns picioa- rele Domnului si cu pirul le-a sters. Cici i-a rupt zapisul picatelor ei cele de demult. Cetatile carora le-a dat Hristos Evanghelia, stii, suflete al meu, cum au fost blestemate; teme-te de pild’, s& nu te faci ca acelea; pe care, asemanandu-le Stapanul cu Sodoma, pani la iad le-a osAndit. Sa nu te arti, o, suflete al meu, mai riu pentru deznadajduire, auzind credin{a cananeencei, pen- tru care cu cuvantul lui Dumnezeu s-a timaduit fiica ei, Strigi din adancul inimii, ca si aceea lui Hris- tos: Fiul lui David, mantuieste-ma si pe mine! este-Te, méntuieste-ma, Fiul lui David, miluieste-ma, Cel ce ai tamaduit cu cuvantul pe cei indracifi si, cu glasul cel mi- lostiy, ca si talharului, graieste-mi: cu Mine vei fi in rai, cAnd voi veni intru slava Mea. Un talhar Te-a hulit; un tathar ca Dumnezeu Te-a cunoscut. C impreuna pe cruce Dar, 0, mult-indu: i tlharului celui care Te-a cunoscut pe ne Dum- JOL nezeu, deschide-mi si mie usa sla- vitei Tale imparatii. Faptura s-a mahnit vazindu-Te ristignit; muntii si pietrele de frica s-au despicat, pamAntul s-a cutre- murat gi iadul s-a golit; si s-a intu- necat lumina zilei, vaz4ndu-Te pe Tine, Tisuse, cu trupul pe Cruce pironit. Roade vrednice de pocainta nu cere de la mine; ca taria mea intru mine a lipsit. Daruieste-mi inima pururea umilita si saracie duhoy- niceasca; ca sa-Ti aduc acestea ca 0 jertfa primita, Unule, Mantuitorule. Judecdtorul meu si cunoscito- rule, Cel ce va sa vii iarasi cu in- gerii sa judeci lumea toata; atunci, vazandu-ma cu ochiul Tau cel bland, s Te milostivesti si si ma miluiesti, lisuse, pe mine care am gresit mai mult decat toata firea omeneasca. Cuvioasi. Maici Marie, roagi-te lui Dumnezeu pentru noi! Toate cetele ingeresti si aduna- rile omenesti le-ai uimit cu viata ta cea minunatd; ca cei fara de trup vietuind gi firea covarsind; pentru care ca si cum ai fi fost fara mate- rie, te-ai suit cu picioarele pe apa, Marie, si Tordanul ai trecut. Cuvioasi Maici Marie, roagi-te lui Dumnezeu pentru noit FA milostiv pe te loasa Maica, si ne izbaveasca utafi si de necazurile care ne Ca, izbavindu-ne din m: eincetat pe Domnul, Cel ce it pe tine. iditorul pentru __IN A CINCEA 5, Cuvioase Pirinte Andrei, roaga-te tui Dumnezeu pentru noit Andrei cinstite si Pirinte de trei ori fericite, pAstorul Cretei, nu inceta rugandu-te pentru cei ce te mania, necazul si stricdciunea § de greseale de neinchipuit, noi cei care cinstim pururea pomenirea ta cu credinta. Slavi a Trei Treime de o Fiinfa, Unime in trei Ipostasuri, pe Tine Te iudim; pe Tatal slivind, pe Fiul skavind si Du- hului inchinandu-ne, unui Dum- nezeu intr-o fire cu adevarat; viata si vieti, impirafiei celei fara de sfarsit. Si acum... a NascAtoarei de Dumnezeu: Cetatea ta pazeste-o, Preacurata Nascitoare de Dumnezeu; ca in tine aceasta cu credinta impara- find, in tine se si intareste si, prin tine biruind, infrange toata incer- carea, dezarmeazA pe vrajmasi si indrepteaza pe supusii ei. Si iaragi irmosul: Nasterea zimislirii celei... Luminnda glasului, de trei ori. LA STIHOAVNA Stihira zilei, de doua ori, glasul al 8-lea: C4z4nd in caile talharesti, su- flete al meu, greu te-ai ranit de pa- catele tale, dandu-te yrajmasilor celor nebuni; ci, avand vreme, acum cu umilinfa strigi: Nadejdea celor fara de nadejde, viata celor deznd- dajduiti, Mantuitorule, ridicdi-ma si mA mAntuieste! ‘A Mucenicilor: Cu platosa credintei imbracdn- du-va bine si cu chipul Crucii in- rAMANA A POSTULUI trarméndu-va, ostasi puternici v-afi aratat; barbateste afi stat ranilor si inseliciunea dia- volului afi surpat; biruitori fa- cAndu-va, cununilor y-afi invred- nicit. Rugafi-va totdeauna pentru noi, si mAntuiasca sufletele noastre. Slava..., $i acum..., a Niscitoarei de Dumnezeu: Primeste graiurile robilor tai, Preacurata Fecioara Nascatoare de Dumnezeu, si te roaga neincetat Si ne daruiascd dezlegare de pa- cate si pace. Sise citeste si Ceasul inti, fard Catisma. Dupa Sfinte Dumnezeule... se zice Conda- cul: Suflete al meu, suflete al meu... la toate Ceasurile La Ceasul al treilea, Catisma a noua, iar la Ceasul al saselea, Catisma a zecea. LA CEASULA $ASELEA ‘Troparul Proorociel, glasul al 6-lea: Fndurate, indelung-RAbdato- rule, Atotputernice Doamne, trimite mila Ta peste poporul Tau. Slava... $i acum..., tot acesta. PROCHIMEN, glasul al 6-leaz Domnul imparateste! Si se bu- cure pamantul (Ps. 96, 1). Stih; SA se veseleasei insule multe (Ps. 96, 1). Din Proorocia lui Isaia, citire: (XLII, 5-16) Aga graieste Domnul cel Atotpu- ternic, Care a facut cerurile si le-a intins, Care a intarit pamantul si cele de pe el, Care a dat suflare poporului de pe el si duh celor ce 436 umbla pe intinsul lui: «Eu, Dom- nul, te-am chemat intru dreptatea Mea gi te-am luat de mAna gi te-am ocrotit si te-am dat ca legimént al poporului Meu, spre luminarea neamurilor; si deschizi ochii celor orbi, si scoti din temniti pe cei robiti si din adAncul inchisorii pe cei ce locuiesc intru intuneric. Eu sunt Domnul si acesta este numele Meu. Nu voi da nimanui slava Mea si nici chipurilor cioplite cinstirea Mea». Cele proorocite altadata s-au implinit si altele mai noi va vestesc; inainte ca sa ia fiinta vi le dau de stire. CAntati Domnului cantare noua, cintafi in strune laudele Lui pana la marginile pa- mantului! Marea si se zbuciume cu tot ce este in ea, ostroavele si lo- cuitorii lor! Pustiul, si cetatile lui si satele in care are silas Chedar si inalte glas! Locuitorii din Sela sa strige de veselie; si din varfurile muntilor si cAnte de bucurie! Sa preaslaveasca pe Domnul si lauda Lui s-o vesteasca in departatele os- troave. Domnul iese ca un viteaz, ca un razboinic isi aprinde ravna Lui; strigd puternic un strigat de razboi. impotriva vrajmagilor Lui El lupta ca un viteaz! ut-am multi yreme, stat-am linistit gi mi-am stapfnit tacerea; acum, ca 0 femeie care naste, voi suspina, voi sufla! Mui i voi preface in fara apa le voi lisa. indrepta-voi pe cei orbi pe drumuri pe care nu le cunose, pe poteci nestiute ii voi povaitui; intunericul il voi pre inaintea lor in lumina si povi ‘VINER gurile in cAmpii intinse. Acestea sunt fagdduintele Mele pe care le voi implini si cu vederea nu le voi trece. PROCHIMEN, glasul al 6-lea: CAntati Domnului cantare noua, cA lucruri minunate a facut Dom- nul; mantuitu-l-a pe el dreapta Lui (Ps. 97, 1-2). Stih; Vazut-au toate marginile piman- tului mntuirea Dumnezeului nostru (Ps. 97,5). La Ceasul al nouiilea, Catisma a unspre- zece VINERI a LA VECERNIE, JOL SEARA ea saptimana a ntului si Marelui Post Dup& Psalmul 103, se optsprezecea, Catism Se bate toaca mai devreme, pentru oste- neala privegherii ce a fost. La Doamne, strigat-am.... se pun stilirile pe 10 si se canta stihi glasul al 8-lea: insusi glasul: Fnsumi, cu voia mea, m-am dezbricat de podoaba virtu- filor, pentru neascultarea mea cea ar acum m-am imbracat si in aceasta prin pogordrea Ta la mine, Cuvinte al lui Dumnezeu; i trecut cu vederea, pe nit de cumplitele pat ca de niste talhari; cea tare ajutan- si caleat in ci, cu puter _________IN A CINCEA SAPTAMANA A POSTULUI du-ma, m-ai fnvredni torul Tau, mult-Mil ori). de aju- Stive (de doua A Mucenicilor Mucenicii Domnului, tot locu! PROCHIMEN, glasul al 7-lea: indlfati pe Domnul Dumnezeul nostru gi vA inchinafi asternutului oarelor Lui, cA Sfant este (rs 98, 5)s sufletele noastre din cursele yrij- masului, rugamu-va. Alte Stihi Stih; Domnul a imparagit: sa tremure popoarele (Ps. 98, 1). Podobie: Prealaudatilor muceni Pironindu-Te, Doamne, pe Cruce, ai rupt zapisul Iui Adam cu dum- nezeiasca suliti; pentru aceasta, rupe legaturile mele, Cuvinte, ca a, deci, Domnul: si jertfesc Tie cu credinta jertfade | Sodomei sia Gomorei e mare, iar lauda, bucurandu-ma; ca am aflat | picatul lor este cumplit de greu. acum vremea cea bineprimiti a | Pogori-Mi-voi deci si vad dac& postului, pe care ai aritat-o spre | faptele lor sunt cu adevarat asa mAntuirea tuturor. cum s-a suit pnd la Mine strigarea Luminandu-se Moise oarecind | ‘mpotriva lor, iar de nu, sa stiu». cu lumina postului, a vazut slava | De acolo doi din Oamenii aceia plecind, S-au indreptat spre So- doma, in vreme ce Avraam stiitea inc inaintea Domnului. Si apropi- indu-se Avraam, a zis: «Pierde-vei oare pe cel drept ca si pe cel picd- tos, incait sa se intample celui drept ce se intémpli celui nelegiuit? De la Facere, ci (XVII, 20-33) lui Dumnezeu. Acestuia ravnind, smeritul meu suflet, cinsteste cu faptele postului si ale rugaciunii pe Cel ce Si-a intins palmele pe Cruce pentru tine, din bunatatea Sa; ca sa dobandesti desfatarea cea dum- nezeiasca. z q caiees Poate in cetatea aceea si fie c Alta stihira, glasul al 6-lea: zeci de drep{i: pierde-i-vei, oare, si Podobie: Cu Arhanghelii si cdntim... nu vei crufa tot locul acela pentru inchinandu-ne, Hristoase, Crucii | cei cincizeci de drepti, de se vor Tale celei ficdtoare de viafé, pentru | afla in cetate? Nu se poate ca Tu si bunatatea Ta spre noi, cea nespusi | faci una cu asta si si pierzi pe cel si nemasurata; si cu ea luminan- drept ca si pe cel fara de lege si si du-ne sufletele, Te liudim neince- | Se intémple celui drept ce se in- tat, rugandu-Te si savarsim vre- | tamplé celui necredincios! Departe mea postului cu veselie si cu bucu- de tine una ca asta! Judecatorul a rie; si sf ajungem s liuddm Pati- | tot paméntul va face, oare, me- irile Tale, D e, prin care ne-ai dreptate?». Zis-a Domnul: «De se Sitatbing ae vor gisi in cetatea Sodomei cinci- 438 ‘VINERI zeci de drepti, voi cruta pentru ei toatd cetatea gi tot locul acela». Si, rispunzind, Avraam a zis: «lata, cutez si vorbesc Stapanului meu, eu, care sunt pimént gi cenusa! Poate cA lipsese cinci din cincizeci de drepti; poate si fie numai pa- truzeci si cinci; pentru lipsa a cinci pierde-vei, oare, toata cetatea?». Zis-a Domnul: «Nu 0 voi pierde de voi gisi acolo patruzeci si cinci de drepfi». Si a addugat Avraam si graiasci Domnului si a zis: «Dar de se vor gasi acolo numai patr' zeci de drepti?». Si Domnul a zi «Nu 0 voi pierde pentru cei patru- zecb». Sia zis iarasi Avraam: «SA nu se manie Stipfnul meu de voi mai grai: Dar de se vor gasi acolo numai treizeci de drepfi». Zis-a Domnul: «Nu o voi pierde de voi gasi acolo treizeci». Sia zis Avraam: «lata, mai cutez si vorbesc Stapa- nului meu! Poate ci se vor gisi acolo numai douazeci de drepti». Raspuns-a Domnul: «Nu 0 voi pierde pentru cei douazeci». mai zis Avraam: «SA nu se StapAnul meu de yoi mai gr: data: Dar de se vor gsi acolo numai zece drepti?». lar Domnul i-a zis: «Pentru cei pierde». Si, terminand Domnul de a mai grai cu Avraam, S-a dus, iar Avraam s-a intors la locul sau. PROCHIMEN, gl Strigati Domnului tot pamantul (Ps. 99, 1). Stil: Shujigi Do ului cu veselie (Ps, 99, 1). De la Pilde, citire: (XVI, 16-XVIH, 16) Dobandi mai buna d infelepei aurul, i; garea priceperii este mai de pret decat argintul. Calea celor drepti este ferirea de rau; numai acela care ia aminte la mersul lui isi pa- zeste sufletul sau. Inaintea prab sirii merge trufia si semetia inaii tea ciderii. Mai bine sa fii smerit cu cei smerifi, decit sé imparti prada cu cei mandri. Cel care ia aminte la cuvnt afla fericirea, iar cel ce se increde in Domnul este fe- ricit. Cel ce este intelept se cheama priceput; dulceata cuvintelor de pe buzele lui inmulfeste stiinta. inte- lepciunea este un izvor de viata pentru cine o are; pedeapsa celor nebuni este rea. Inima celui infe- lept da infelepciune gurii lui si pe buzele sale poarta buna stiinfa. Cuvintele frumoase sunt un fagure de miere, dulceata pentru suflet si tamaduire pentru oase. Multe cai i se par bune omului, dar la capatul lor, incep caile mortii. Foames fndeamna pe lucrator la munca. fiinded gura lui il sileste. Omul clean pregiiteste nenorocirea buzele lui isi strange foc arzAtor. Omul cu gind rau afata cear defaimatorul desparte pe prieteni, Omul viclean indeamni Ia rele si fiiclia celui riu aprinde pe cei rai si desparte pe prieteni. Barbatul eil- cAtor de lege ingali pe prieteni si fi ripeste pe drumuri rele. Cel care chide din ochi nascoceste vicle- nii; cine isi muse’ buzele a si si- varsit raul. Acesta este cuptor al rautitii, Batranetea este o cunund stralucita, daci ea se afla mer- nd pe calea dreptatii. Cel incet i de pref decat un vi- teaz, iar cel ce isi stapaneste duhul este mai de pret decat cuceritorul In valuri se arunea toate care vin de la cei rai, dar toate hotirarile drepte vin de la Domnul... Mai buna este 0 bucata de paine uscaté mancati in pace, decat o cas plina de multe buna- titi si de jertfe nedrepte, doban- dite dup’ lupte. Un slujitor inte- lept va fi deasupra stapanilor nein- felepti; acela va imparti moste- nirea cu fratii. in topitoare se 1a- mureste argintul si in cuptor au- rul, dar cel ce incearca inimile este Domnul. Facatorul de rele ia aminte la buzele nedrepte, iar cel drept nu ia aminte la gura minci- noas&. Cel ce-si bate joc de sirac defaima pe Ziditorul lui; cel ce se bucura de o nenorocire nu va ra- mane nepedepsit. Cununa batrani- lor sunt nepotii, iar mandria fiilor sunt parintii lor. Nebunului nu-i sunt dragi cuyintele alese, cu atat mai mult unui om de seama vor- bele mincinoase. Buna inva{atura este rasplata darurilor pentru cei ce 0 au si, oriunde se va afla, va aduce roade. Cel ce tainuieste un picat cauta prietenie, iar cine scoate la iveala un lucru (uitat) des- parte pe prieteni. Certarea inrau- reste mai adénc pe omul infelept, decAt 0 suta de lovituri pe cel ne- bun. Omul rau af&{a razvratirea; pentru aceasta un sol aprig va fi trimis impotriva lui. Mai degrabi s& intlnesti o ursoaicd lipsita de puii ei, decAt un nebun in nebunia lui. Cel ce rasplateste cu rau pen- tru bine nu va yedea departandu-se nenorocirea din casa lui. inceputul unei certe e ca slobozirea apei (din- tr-un iezer); inainte de a se aprinde, da-te la o parte! Cel care achita pe unei IN A CINCEA SAPTAMANA A POSTULUI cel vinovat gi cel ce osndeste pe cel drept, amAndoi sunt uraciune inaintea Domnutui. Ce folos aduc in mina celui nebun? Ar putea dobAndi infelepciune, dar nu are pricepere. Hristos. Des iri LAILRRELE RIOR RAD VINERI LA UTRENIE CAntarile 1 ¢ ale glasului de rand. Apoi Catismele a treisprezecea, a paispreze- cea gia cineisprezecea. Dupa intdia C Sedelnele Crucii, din Octoih, precum si a Nascatoarei de Dumnezeu. Dupa a doua Catisma, se zice aceasti Sedealna, glasul 1: Podobie: Mormantul Tau, Mantuitorule... Fntinsu-Ti-ai, Hristoase, pal- mele pe lemn, vindecdnd rana lui Adam cu ranile Tale. Pentru aceasta Te rog, vindeca rinile mele, pe care le-a pus in sufletul meu in- selatorul, si mA invredniceste a sluji Tie, Mantuitorule, cu ruga- ciune gi cu post, Slava... tot aceasta. $i acum..., a Crucii, a Niscitoarei de Dumnezeu: Vazindu-Te, Hristoase, Maica Ta cea cu totul fara prihana intins pe Cruce mort, a strigat: Fiul meu, Cel fara inceput impreund cu 440 VINERI Tatal si cu Duhul, ce este aceasta rAnduiala a Ta nespusa, prin care ai mAntuit, indurate, zidirea mai- nilor Tale cele preacurate? Dupi a treia Catisma, Sedealna, glasul al Gea: Podobie: Nadejdea cea bund a lumii. Cruce, pazitoarea lumii, ingro- zirea demonilor, invredniceste-ne a trece restul postului cu cunostinfa curata, pe noi cei ce te avem in toati vremea folositoare nebiruita, indreptand sufletele noastre inai tea lui Hristos, lemn binecuvantat! Slava..., tot ace Siacum...,a Crucii, a Nasi Dumnezeu: arei de Fecioara curata si cinstita, ma- rirea ingerilor, cAnd ai stat inain- tea Crucii Fiului si Dumnezeului tau, nesuferind a vedea ocarile vraj- masilor ai strigat cu durere, ca 0 maica: Cum rabzi, 0, lubitorule de oameni, ameninfarile tuturor? Slava indelung-rabdarii Tale. Psalmul 50. TRICANTAREA ui Tosif, a cincea din Psaltire. 5-a, glasul 1 ai luminat... ce ce ai intins cerul ca un cort, T s palmele pe ruce, Preabunule lisuse. Pen aceasta, mi rog Tie: milostiveste: spre mine, cel vrajmagului. Adormit-ai pe Preabunule, dindi intru pierderea cea mai de jos, Doamne. Pentru aceasta, pe Tine cu credinta Te slivim. invredniceste, Mantuitorule, pe robii Tai ca, lumindndu-se cu lu- mina inimii, s4 vada ziua Patimirii Tale si purtatoarea de viata fn- viere a Ta, laudand puterea impa- rifiei Tale. A Nasciitoarei de Dumnezeu: Vazandu-Te pe Cruce ridicat, Preacurata s-a tanguit, flind ranita la inima, si a zis: Pentru milosti- virea indurarilor Tale, Doamne, ai rabdat Patimiri, daruind nepati- mire tuturor. A doua Tricantare AlcAtuirea lui Teodor, glasul al 6-lea: Irmos: Dis-de dimineafa... P Cruce au fntins si au piro- iudeii mainile Tale, Iubi- torule de oameni, impungind si coasta Ta cu sulita; si toate le-ai suferit, Hristoase, ca sa ne mantuim nol. Prin mancarea din lemn a murit oarecand Adam, iar prin lemnul Crucii iarisi a aflat viata, prin care, indurate, se indulceste iarasi cu desfatarea inkiuntrul raiului, dita, stapanitoare si imparafitoare si prea desivarsita, pe Dumnezeu, 4 si viata, si Facdtorul lumii. ei de Dumnezeu: u nasterea ta cea mai presus de fire, e , legile firii prin tine —+ Kimurit se dezleaga; cA fara de si- manta ai ndscut pe Dumnezeu, cel ce S-a nascut din Tatal ma de veci. Slava Tie, Dumnezeul nostru, slavi Tie. Cinstese Crucea, sulita nele Tale, Sty liberat din s rea Ta, ianeee acai ne- muritori. Irmosul: Dis-de-dimineata, Iubitorule de «oameni, ma rog, lumineazd-m gi «mi indrepteaza la poruncile Tale «si mA invafa, Mantuitorule, si fac «voia Ta». CAntarea a 8-a: Irmos: Minunea cea mai presus de fire... istrus-ai, MAntuitorule, bol- durile vicleanului, pironin- du-Te pe lemn cu piroane; cu cu- nuna de spini Te-au incununat cu ocara, dezradacinand spinii cal- cari de porunca. Pentru aceasta, cAntand, strigim: SA binecuvin- teze toata faptura pe Domnul si si-L preainalfe intru toti vecii. intinsu-Ti-ai, Hristoase, pe Cruce palmele, adunand neamul omenese spre cunostinta Ta; si ai primit a fi impunsé cu sulifa coas- ta Ta, izvorand izvorul mantuirii, noua celor ce cantim: Sa binecu- vinteze toata faptura pe Domnul si sa-L preainalte intru tofi vecii. Cu izvoarele milostivirii Tale, indurate, curateste-mi inima mea cea intinaté cu mugcarea pacatu- lui; si ma invredniceste, Hristoase lisuse, a izvori rauri de umilin{a, _IN_A CINCEA SAPTAMANA A POSTULUI s& binecuvinteze toata fiptura pe Domnul si si-L, preainalfe intru tofi vecii loarei de Dumnezeu: Nastrapa dumnez noastem pe tine, Fecioara, care ai avut intru tine mana cea ay sfegnic, tron al lui Dumnezeu, pa- lat si pod, care duce Ia viata cea dumnezeiasca pe cei ce cinta: Sa binecuvinteze toatd faptura pe si-L preainalte intru A doua Tricintare Irmos: Urménd cAntarii tinerilor. ristos se rastigneste, iar eu, vietuind, cant impreund cu tinerii: Binecuvantati lucrurile Domnului pe Domnul si-L prea- indltati intru toti vecii! Lumea, izbavindu-se de strica- ciune prin rastignirea Ta, canta Binecuvantati lucrurile Domnului pe Domnul si-L preainaltati intru toti vecii! Binecuvantim pe Tatil si pe Fiul si pe Sfantul Duh, Dumnezeu. Treime deopotriva slavita, Unime de-o Fiinfa, Parinte si Fiule si Du- hule, mantuieste-ma pe mine, care cu credin{i Te laud pe Tine si Te preainalt intru tofi vecii. Si acum..., a Nascditoarei de Dumnezeu: Ma inchin nasterii curatei Nas- cdtoare de Dumnezeu, cAntand im- preuna cu tinerii: Binecuvantati Jucrurile Domnului pe Domnul si-L preaindltati intru tofi vecii. Slav Tie, Dumnezeul nostru, slavat Tie. Laud Crucea Ta, Manuitorule, prin care m-am mantuit, cdntind impreuna cu tinerii: Binecuyantati lucrurile Domnului pe Domnul, si-L preainaltati intru toti ve Sa Hiudim, si binecuvantim si sa ne in- chinim Domnului, cintindu-I si preainal- {andu-L pe Dansul intru toti vecii. Urmand cAntarii tinerilor, strig

S-ar putea să vă placă și