1.Obiectul de studiu al doctrinelor economice. Doctrinele economice de baza si reprezentantii lor.

Disciplina DE are ca obiect de studiu analiza curentelor economice in calitate de teorii care au fost sustinute, promovate si reflectate in cadrul unui sau altui tip de
politica economica. In perioadele zespective aceste teorii au orientat dezvoltarea economica la nivelul unei intreprinderi, ramuri, economii nationale sau la nivelul
sistemului ec. International.
Principiile de baza ale studierii DE:
- obiectivitatea cunoasterii stiintifice
- originii , continutului, evolutiei si al functiilor sociale a TE
Doctrinele economice au aparut mai tirziu ca gindirea economica. Studierea DE are ca scop cunoasterea legaturilor dintre continutul teoretic si esenta practica a
politicilor ec. Promovate de catre state in diferite perioade ale dezvoltarii societatii.
DE de baza:
- Mercantelista (Jean Bodin, Antoine dMonchrestien, Jean Baptiste Colbert, Thomas Mun, Whiliam Petty, Antonio Sena)
- Fiziocrata (Fr. Quesnay)
- Liberalismul economic clasic (Adam Smith, D. Ricardo, J.B.Say, John Stuart Mill )
- Nationalismului economic (Fredrich List)
- Socialista (Karl Marx, Saint Simon, Ch. Fourier si P.J.Proudhon)
- Marginalismului (K.Menger, Bohm-Bawerk, L.Wallras si A.Marshall)
- Keynesismul (John Maynard Kaynes)
- Neoliberalism (W. Eucken, L. Erkard, M.Friedman si F.von Hayek).
17.Institutionalismul: esenta si etapele dezvoltarii. (Th. Veblen, Fr. Perroux, J.K.Galbraith).
A aparut la sf. Sec XIX-lea in SUA. Critici ai monopolului.
Trasaturii definitorii:
1. atitudine critica fata de un sir de aspecte negative ale capitalismului.
2. calificarea institutiilor drept forta motrice a dezvoltarii social-economice
3. justificarea amestecului statului in economie cu scopul evitarii crizelor, somajului si obtinerii veniturilor nelegitime
4. efectuarea unei analize preponderent macroeconomice
5. promovarea ideii primatului socialului in raport cu economicul.
6. ideea prioritatii socialului asupra economicului
Etape:
1. 1900-1940 Institutionalism negativist sau protestatar (critica capitalismului si a liberalismului economic) Th.Veblen, W.Mitchell
2. 1945- 1960 Schimbarea accentului de la critica capitalismului la perferctionarea lui. J.M.Clark, A. A.Berie
3. 1960-1970Largirea ariei geografice si a caracterului investigatiilor. J.Galbraith
Scoala americana: Veblen Teoria clasei inactive Sustine ca intreprinzatorul nu este motivat doar de profitul maxim ci si de un sir de instincte (paternitatii,
curiozitatii, bunastarii materiale). Respinge notiunea de legi economice eterne. In viziunea lui clasa fara ocupatii este una din principalele institutii daunatoare
societatii capitaliste. Teoria suveranitatii consumatorului consumatorul nu e suveran in alegerea sa, ci este supus anumitor presiuni, care-l impun in cazul alegerii
marfurilor si serviciilor, un comportament nerational.

2.Doctrina elitei in operele lui Platon si Aristotel. Doctrina justitiei sociale a Sf. Toma DAquino.
Platon Dintre cele mai importante lucrri ale sale amintim: Politica, Republica, Statul si legile. Pentru Platon, viaa social trebuie supus regulilor justiiei,
acestea avind o valoare absolut. Preocupat de ideea creari unui stat ideal, Platon preciza implicarea acestuia in procesul de repartitie si consum. Totodata, el s-a
preocupat de diviziunea muncii, rolul si importanta sa economica, de schimb si rolul banilor. Era impotriva imbogatirii si acumularii exagerate de avere. Platon este
adeptul unui comunism aristocratic si idealist compus din 3 clase:
I filozofii cl superioara;
II razboinicii;
III producatorii agricultorii.
Aristotel Gandirea economic a lui Aristotel a fost sintetizat in operele: Politica Politica atenian.
Este primul ginditor care a incercat sa faca din economie o forma a cunoasterii stiintifice, o disciplina de sine statatoare.
Pentru el economia este "arta de a obtine bogatii sub forma" bunurilor materiale. Considera ca fiind normal imprirea societii in dou clase sociale: - oamenii
liberi; - sclavii. Aristotel sesizeaz i cele dou forme ale valorii unui bun: - valoarea de intrebuinare, dat de proprietile intrinseci ale bunului;
-valoarea de schimb, dat de proprietatea bunului de a satisface o nevoie indirect, prin intermediul bunului cu care se schimb.
Chsematistica constituie un element deosebit de economie aceasta reprezentind arta de a obtine bogatia sub forma baneasca ea intemeindu-se pe schimb.
Toma dAquino El si-a expus conceptiile teologice, politice si economice in asa numitele sume, reunite in Suma teologica. d'Aquino considera ca averea nu contine
nimic reprobabil in ea, iar fiecare om trebuie sa dispuna de bogatie potrivit cu situatia pe care o ocupa n societate, cu ierarhia acesteia. El intareste caracterul divin al
proprietatii, iar stratificarea societatii in clase, grupuri si stari are la baza impartirea muncii in munca fizica, considerate bruta, inferioara si munca intelectuala
superioara, nobila.
T.d'Aquino s-a preocupat de teoria "Pretul just" si teoria nominala a banilor. Pretul marfurilor este just daca este determinat de cheltuielile facute pentru producerea
marfii, cit si in functie de situatia sociala a producatorului. Pretul just trebuie sa asigure producatorului atit recuperarea cheltuielilor efectuate cit si o existenta
corespunzatoare rangului producatorului. De aceea una si aceeasi marfa trebuie vinduta la piata cu preturi diferite in raport cu situatia celui care o vinde. Toma
dAquino a fost preocupat i de analiza rentei funciare. El consider renta funciar ca fiind absolut necesar pentru ca posesorii de pmint s fie lipsii de grija traiului
zilnic. T dAquino a avut o atitudine de tolerare fa de comer i profitul comercial.
18.Keynesismul doctrina economiei pe piata dirijata. Legile economice. Marimile globale. Teoria somajului.
Keynisismul a aparut la inceputul sec xx si ca premise a aparitiei a avut urmatoarele conditii:
1. Piata nu este complet libera predomina concurenta imperfecta apar monopolurile
-.in productie predomina intreprinderi mari proprietate mare si mijlocie.se nimiceste institutul proprietatii mici private. In asemenea situatii legile economice promovate
de clasici se neoclasici nu actioneaza liber.
2. pe masura cresterii gradului de complexitate a vietii economice statul devine nu un factor econ. Efectiv necesar cu urmatoarele functii:
a) organizator al vietii economice
b) subiect active si direct in economie(statul devine un neofactor de productie)
3. relatiile econ. Nu se stabilesc la intimplare. Economia capata un caracter mixt.
Pe de o parte exista un sector privat cu proprietate mica mijlocie mare. Pe de alta aprte exista un sector de stat astfel si politica economica trebuie sa aiba un character
mixt.
4. inceputul sec xx este caracterizat prin mari disfunctii economice(somaj, inflatie, crize etc.)
5. criza economica mondiala 1929-1933 care a demonstrate ca doctrina liberala este depasita istoric si incapabila sa ofere solutii pt ieisrea din ea.
In asemenea situatii in perioada interbelica se pun bazele unei noi si importante doctrine: doctrina dirijismului economic
Fondatorul DDE john Maynard kaynes professor de economic politica Cambridge
Lucrarea de baza: teoria generala a dobinzii miinei de munca si a banilor

Problema principala care l-a preocupat pe Kaynes mai ales in lucrareasa de baza a fost somajul. El isi propune ca scop de a descoperi ce anume
determinavolumul ocuparii fortei de munca. In cercetarile sale ajunge la concluzia ca volumul ocuparii e determinat de punctual de intersectie dintre functia cererei si a
ofertei globale. In acest punct se realizeaza starea de echilibru economic.
AD-cererea globala
AS-oferta globala
In viziunea lui ecuatia echilibrului este: Y=C+I (C-consumul; I-investitiile)
Y=C+S
S=Y-C
S=I
In ecuatia Y=C+I cererea si oferta se echilibreaza. In situatia de echilibru se investesc toate economiile. Crizele si somajul dispar. Economia functioneaza in regim
normal.
In realitate relatia cererea globala-oferta globala nu este mereu in stare de echilibru. In cele mai dese cazuri economia se caracterizeaza astfel: 1)S>I economii mai mari
ca investitiile, inflatie, valoarea banilor scade. 2)S<I valoarea banilor creste. Somaj.
In situatii de dezechilibru statul trebuie sa intervina pt eliminarea efectelor lui.
Kaynes considera ca elemental decisiv al mentinerii echilibrului este stimularea cererii efective de consum si investitii. El afirma ca procesul de realizare a ech.
Economic se concentreaza in jurul la 3 legi:
1.legea inclinatiei psihologice spre consum conform careia oamenii sunt predispusi sasi sporeasca consumul odata cu cresterea venitului dar in aceeasi masura cu care a
crescut venitul. In acest context Kaynes introduce inclinatia marginala spre consum.
MPC=DC/DY (arata cum se modifica consumul in rezultatul modificatiei venitului cu o unitatesi inclinatia marginala spre economie.
MPS=DS/DY (cum se modifica economiile cind venitul se modifica cu o unitate.
Daca Venitul consumcererea globala vol. productiei Soamj
2. inclinatia spre investitii Intreprinzatorii sunt predispusi sa investeasca doar in cazul cind se intrevede perspective obtinerii unui profit care-I satisface, cind eficienta
marginala a investitiilor este destul de mare. Cind ef. Marg e egala sau mai mica decit dobinda, intreprinzatorii prefera sa depuna banii la banca .
3)inclinatia spre lichiditate predispunerea oamenilor de a-si pastra economiile sub forma lichida, usor de transformat in alte bunuri
Keynes sustine ca investitiile pot fi stimulate prin scaderea ratei dobinzii, adica prin ieftinirea banilor.

3.Doctrina mercantilista: glorificarea aurului, comertului si protectionismului.

Principalele trsturi ale mercantilismului ca teorie i politic economic:
a)considerarea banilor (precum si a aurului si argintului sub forma de lingouri si comori) drept esenta a bogatiei
b)analiza aproape in exclusivitate asferei circulatiei marfurilor
c)promovarea unei politici economice externe active in scopul stabilirii unei balante monetare (comerciale) favorabile
d)ncurajarea dezvoltarii industriei nationale, stimularea importului de materie prima si a exportului de produse manufacturiere.
Mercantilismul industrialist, fondat in Frana de Jean Bodin, Montchretien i Colbert, a avut drept obiectiv esenial, achiziia de metale preioase prin practicarea
unei politici de dezvoltare industrial, pe baza reglementrilor i interdiciilor statului. Dezvoltarea industrial este privit in cadrul acestui proces, ca un instrument,
rolul decisiv revenind statului prin aplicarea unor subvenii pentru dezvoltarea manufacturilor, paralel cu aplicarea unor politici protecioniste riguroase.
Mercantilismul comercialist a fost practicat indeosebi in Marea Britanie. Grija a fost aceea de a asigura pe termen lung un sold activ al balantei globale, calea era
aceea a unui export masiv de produse fabricate si importand minimul necesar consumului national.
Mercantilist spaniol/ bulionist . Spanioliau practicatun mercantilism monetarist. Accentul a fost pus pe jefuirea de metale pretioase din coloniile Lumii Noi, pe
exploatarea minelor de aur si argint de acolo, aducerea lor in tara si impieticarea scurgerii lor peste hotare. Au practicat politici monetare si financiare axate pe cheltuieli
parazitare, pe razboaie, fara a acorda atentie acumularii de capitaluri productive. Masurile restrictive au dus la crearea in tara a unei lenevii deplorabile.
Aportul : 1.Au imbogatit stiinta economica formulind teoria cantitativa a banilor, conceptul de balanta comerciala, notiunea de ppolitica protectionista.2.Au
grabit transformarea economiei naturale in economie de schimb 3.Au contribuit la formarea pietelor nationale, la adincirea diviziunii sociale a muncii, la sustinerea
progresului tehnic si economic.4.Au declarat ca imbogatirea este o fapta laudabila , ca dorinta de a acumula bani este un stimulator pt AE.
Limite:
1 Au supraapreciat rolul circulatiei marfurilor in raport cu sfera de productie, care era neglijata complet.
2 Au identificat in mod eronat banii cu capitalul
3 Se inregistreaza o scadere a nivelului de trai si o adincire a diferentei dintre cei bogati si cei saraci.Incurajarea exportului a dus la cresterea preturilor.
19.Politica economica preconizata de J.M.Keynes. Despre interventia statului in viata economica. Keynes afirma ca dezechilibrele ec. nu pot disparea de la sine,
fiind necesara interventia statului.Statul trebuie sa intervina anume atunci cind agentii ec individuali isi micsoraza investitiile, promovind o politica de cheltuieli., pt
stimularea investitiilor si consumului.Stimularea investitiilor private urma sa se faca prin intermediul micsorarii ratei dobinzii.Stimularea consumului . Keynes
propune promovarea unei politici de stimulare a consumului si de redistribuire a veniturilor. In scopul asigurarii unei repartitii mai echitabile a veniturilor, Keynes
propune introducerea impozitului progresiv pe venit. El cere introducerea unui sistem eficient de asistenta sociala, de servicii publice ceea ce indirect ar contribui la
sporirea veniturilor celor saraci si ar incuraja inclinatia spre consum.Politica monetar. Keynes considera ca banii trebuie folositi ca instrument important de dirijare,
de reglementare a ec. Un scop principal al politicii monetare este mentinerea ratei dobinzii la cel mai scazut nivel posibil. Reducerea acestea poate fi realizata prin
sporirea de bani aflati in circulatie, ceea ce ar duce in mod inevitabil la inflatie.El mai propune si inchiderea frontierelor pentru a opri patrunderea marfurilor straine pe
piata interna, ceea ce ar impune confectionarea lor si in mod inevitabil crearea locurilor de munca.
Merite: 1.O noua doctrina logica, acceptata cu timpul de toti specialistii in domeniu.2.A dovedit de ce nu este posibil automatismul sistemului economic capitalist.
3.Aceasta politica a contribuit la reducerea somajului si atenuarea crizelor economice, asigurind o dezvoltare economica fara precedent.
Rataciri:1.Propunerea de a micsora rata dobinzii in copul stimularii investitiilor private sa dovedit a fi ineficienta, caci capitalurile private prefera sa plece peste
hotare.2.Keynes nu a aratat cum poate fi mentinuta permanent ocuparea completa a miinei de lucru, care nivel al inflatiei este rau, pina la ce nivel este admisibil
deficitul bugetar.3.Keynes a acordat o atentie deosebita consumului si cererii si a subapreciat rolul productiei, cit si al ofertei.

4.Particularitatile nationale ale mercantilismului spaniol, francez, englez. Idei mercantiliste la D. Cantemir.
Mercantilismul spaniol bullionist (Spania) R e p r e z e n t a n i : O r t i z i D a m i a n d e Olivares. Specificul const n promovarea unei politici de
atragere i meninere n ar a unei cantiti mari de metale preioase. Afluxul enorm de metale preioase a avut consecine negativeasupra economiei spaniole, i
anume a contribuit la:-sporirea preurilor,-stagnarea activitii manufacturiale n ar,-stoparea comerului extern, la sporirea impozitelor la mrfurile industriale, stimularea importului de mrfuri industriale pentru satisfacerea nevoilor populaiei,-reducerea nivelului de trai n ar.
Mercantilismul francez mercantilismul industrialist.Reprezentani: Jean Buden,A.Moncretien, J.Colber. Mercantilitii francezi au pus accentul pe dezvoltarea
industriei i acomerului.n politica intern mercantilitii francezi se pronunau:
pentru crearea infrastructurii, industriei,
pentru acordarea subveniilor, privilegiilor fiscal
pentru reglementarea preurilor,
pentru stimularea calitii produselor, pentru dezvoltarea relaiilor de transport.
n politica comerului exteriorse pronun pentru:
importului mrfurilor strine care concurau cu cele franceze,
scutirea de taxe vamale a importului de materie prim,
ncurajarea exportului de mrfuri fabricate n ar,
interzicerea exportului de grne pentru a nu provoca foamete n ar.
Conceptele mercantilismului francez sunt reflectate n lucrarea lui A.Moncretien numitTratat de economie politic publicat n 1615.
Mercantilistul francez J.Boden pentru prima dat a formulat teoria cantitativ a banilor, potrivit creia puterea de cumprare a unei uniti monetare depinde de
cantitatea de bani aflatn circulaie.
Mercantilismul englez mercantilismul comercial.Reprezentani: T.Moon,W.Staford, W.Petty. specificul mercantilismului englez este ncurajarea comerului
exterior i anavigaiei. Mercantilitii englezi pentru prima dat au elaborat balana comercial care prevedea:
Sporirea comerului maritim;
Majorarea substanial a volumului capitalului comercial;
ncurajarea comerului exterior;
Liberalizarea operaiunilor comerciale;
Reducerea ratei dobnzii n scopul extinderii investiiilor de capital.
Idei mercantiliste la D. Cantemir. Ideile merkantilismului moldovenesc au fost expuse de D. Cantemir in Descrierea Moldovei,considera ca calea de sporire a
economiei e comertul exterior,care aducea venituri dar din pacate in Md comertul e o activitate considerata de moldoveni drep nedemna de ai. Tara plateste bir.
20.Geneza neokeynesismului. Teoria cresterii economice si teoria ciclurilor economice.
Neokeynesismul constituie un ansamblu de teorii si politici economice inspirate din opera lui John Keynes si este,mai degraba,un microcurent,o scoala de
gindire,decit o doctrina economica in sensul clasic al acesteia.Putem totusi vorbi despre un neokeynesism englez.unul american si chiar unul francez.
In timp ce savantul englez a plasat in centrul doctrinei sale problemele consumului,neokeynesistii au acordat o atentie primordiala analizei productiei,factor care
contribuie in cea mai mare masura la sporirea venitului national.
Aportul principal al neokeynesistilor la dezvoltare stiintei economice consta in elaborarea a doua teorii noi(care era cea mai mare idee a lui Keynes),si anume:.
Teoria cresterii economice- Dezvoltarea economica poarta un caracter ciclic,neokeynesistii au elaorat un sir de politici de stabilizare si de stimlare a cresterii
economice.Totodata,adeptii neokeynesismului au elaborat un sir de modalitati de manevrare cu rata dobinzii si au argumentat necesitatea crearii fondurilor-tampon de
marfuri.ei au elaborat un model de crestere economica pe termen lung bazat pe:-o egalitatea intre economii si investitii-egalitate intre rata cresterii productiei nationale
si rata cresterii populatiei active
Teoria ciclurilor economice distinge 4 forme de cicluri:cicluri mici se repeta la 2-3 ani, Cicluri mari 6-13, cicluri in constructii 17-18,cicluri seculare50 ani

2
3

5.Conceptiile de baza ale fiziocratilor. Ordinea naturala, legile economice, produsul net. ,, Tabloul economic al lui Francois Quesnay.
Programul de actiune: 1.Organizarea agriculturii farnceze pe baza de capitalisti cu predominare a marelor firme 2.Promovarea unei politici de preturi inalte la
produsele agricole 3.Scutirea completa a firmelor de plata impozitelor 4 Liberalizarea comertului exterior
Conceptiile de baza:
1 Teoria produsului net izvorul avutiei trebuie cautat numai in agr. unde se obtine un surplus de bunuri materiale, numit de fiziocrati produs net. Acest excedent
este conceput de ei ca o diferenta intre productia obtinuta si cheltuielile efectuate.
2 Primatul agriculturii un bob de griu, semanat in pamint aduce toamna o multime de boabe. Acelasi lucru are si in cazul cresterii animalelor. In industrie si comert
un asemenea produs suplimentar nu se creeaza, de eceea aceste ramuri sunt sterile.Deci agricultura este singura ramur productiv.
3 Teoria despre capital- Quesnay a fost primul care a introdus notiunea de capital, ca bogatie acumulata inainte de inceperea productiei. El a divizat capitalul folosit
in agricultura in 2 categorii:
- avansurile initiale (cheltuielile pt constructii, animale, utilaje)
- avansurile anuale (cheltuielile pt procurarea semintelor, pt plata muncii, etc.)
4 Teoria ordinii naturale a fiziocrailor se bazeaz pe 3 forme de proprietate
- personala (dreptul omului de a predispune si insusi)
- mobiliara (dreptul omului de a dispune de rezultatele muncii sale)
- funciara (care tre sa asigure proprietarului funciar venitul net).
5) Teoria laiser faire- in activitatea economica indivizii trebuie sa procedeze asa cum considera ei, adica statul nu trebuie sa intervina in activitatea economica.
6) Divizarea societatii in clase: a) clasa producatorilor (agricultorii); b) clasa proprietarilor (regii, nobilii si toti cei care sub o forma sau alta dispun de produsul net; c)
clasa sterila (meseriasii, negustarii, oameniii profesiunulor libere etc.)
Ei au fondat un regim bazat pe libertate i proprietate; au analizat activitatea economic precum un flux continuu de venituri, trecnd de la o clas a populaiei la alta i
au considerat c pot reprezenta aceste diverse fluxuri printr-un tablou sintetic.
Tabloul economic a lui Fr. Quesnay
Quesnay vede o asemanare in circuitul singelui si AE (activitate economica), rolul inimii revenindui agriculturii. Iar singele economiei este produsul net, care se
misca sub forma de zig-zag. In tablou gasim expuse toate componentele sistemului ec. fiziocratic : produsul net, capitalul (avansurile), clasele sociale(productiva,
proprietarilor, sterila) .
Ca rezultat al circulatiei marfurilor si a banilor de la o clasa la alta la sfirsitul anului se stabileste situatia de la inceputul anului respectiv. Anul urmator procesul de
productie poate sa reinceapa in aceleasi proportii.
Aportul fiziocratilor:
Au fondat prima scoala economica in adevaratul sens al cuvintului si au elaborat o teorie obiectiva si stiintifica. Au reorientat cercetarile economice din domeniul
circulatiei marfurilor in cel al productiei, indicind directia in care trebuie cautat adevaratul izvor al avutiei unei tari.
Au analizat fenomenele economice in miscare elaborind si un prim model al circulatiei economice
E inconsistenta teza precum ca industria si comertul ar fi domenii de activitate sterile, in care nu sar crea nici un fel de produs net
21.Neokeynesismul francez si ,, sinteza neoclasica de P. Samuelson.
Curentul neokeysist a aprut imediat dup cel de-al II-lea rzboi mondial, ca o ncercare de adaptare a keynesismului la problematica nou a creterii economice.
Adepii i reprezentanii neokeynesismului considerau curentul keynesist, ca de altfel i creatorul lui, ca o rezoluie n gndirea economic, att prin contribuia lui la
analiza macroeconomic, ct i prin msurile de politic economic propuse. Aceasta nu i-a mpiedicat ns s aduc i o serie de critici la adresa acestuia, ca i unele
propuneri de mbuntire att a teoriei, ct i a politicii economice keynesiste.
Cind lipseau premisele aparitiei unei noi doctrine economice,iar stiinta economica intra in impas,sfisiata de lupta dintre teoriile diametral opuse,a fost necesra o
conciliere intre conceptele deja existente.Paul Samuelson a recurs la termenul sinteza neoclasica pentru a-si denumi conceptia,caracterul teoriei corespunzatoare noilor
realitati trebuie sa fie mixt,adica sa imbine conceptele de baza ale neoclasicismului cu cele ale dirijismului economic.Piata stabileste,in mod automat,nivelul preturilor,
al cererii si al ofertei,precum si rata dobinzii si profiturilor.In acelasi timp,statul intervine in viata economica pentru a face fata crizelor,somajului sau inflatiei,prin
intermediul cheltuielilor publice si a comenzilor publice,a investitiilor de stat,a impozitelor,taxelor etc

2
3

6.Caracteristica generala a doctrinei liberalismului economic clasic: glorificarea industriei, libertatii si bogatiei.
Teoria valorii bazata pe munca. Liberalii clasici considera ca la baza egalitatii marfurilor care se schimba se afla munca. A. Smith si D.Ricardo au dovedit ca
izvorul, substanta valorii marfurilor in toate ramurile o constituie munca. Eaindicapretullor real iarbanii nu suntdecitpretullor nominal.Marimea valorii este determinate
de cantitatea de munca materializata in marfa respectiva.
Repartizarea veniturilor. Una din trasaturile principale ale doctrinei liberalismului clasic consta in analiza fenomenelor ec. prin prisma impartirii societatii in 3
clase: muncitori, capitalisti si proprietari funciari, repartizarea veniturilo infaptuindu-se in conformitate cu apartenenta la factorii de productie: munca, capitalul si
pamintul. Corespunzator, aceste venituri sunt: salariu, profitul si renta funciara.
Profitul este considerat drept principala forta motrice a dezvoltarii ec., marimea lui este proportional cu marimea capitalului. Sursa lui o constitue munca neplatita
a muncitorului.
Banii sunt o marfa speciala, desprinsa din lumea celorlalte marfuri. Ei au aparut spontan, in procesul dezvoltarii schimbului. La originea avutiei natiunii se afla
munca, nu comertul, banii, nu influenteza nemijlocit dezvoltarea ec. Rolul banilor se reduce la asigurarea jocului liber al cererii si ofertei. Moneda trebuie sa fie stabila.
Acest lucru poate fi realizat numai cu ajutorul unui system bazat pe banii de aur si argint.
Teoria schimbului international. Clasicii sunt fondatorii teoriei liberului schimb. Schimbul intre doua tari este reciproc avantajos, echilibrul dintre import si export
se stabileste dela sine, fara vreu amestec al statului in acest proces. Argumentind necesitatea diviziunii internationale a muncii, autorii clasici au lansat succesiv 3 teorii
ale schimbului international: a avantajelor absolute prin A.Smith, a avantajelor relative prin D.Ricardo, a specializarii in dependent de cererea externa prin J.Mill.
Succesele doctrinei liberalismului economic clasic
Clasicii au elaborat un sistem desavirsit de teorie economica, avind ca baza principiile individualismului, noninterventionismului si ordinii naturale
A dezvoltat teoria valoare munca, glorificind munca, rolul careia in sporirea avutiei natiunilor e considerat decisiv
A favorizat o dezvoltare economica fara precedent , stimulind cresterea substantiala a volumului productiei, a calitatii marfurilor create, a nivelului de trai etc.
Eecurile doctrinei liberalismului economic clasic
In centrul DLC sa pomenit nu omul ci piata. Scopul oricarei activitati este obtinerea profitului, intreprinzatorului fiindui indiferent ce sa produca. Productia sa pomenit
orientata nu spre consumator, ci spre cel care are bani
A exaltat ideea libertatilor economice, ceea ce sa soldat cu o diferentiere nemaipomenita de avere
Unele teorii sau dovedit a fi gresita : imposibilitatea crizelor economice, a utilizarii complete a bratelor de munca , a echilibrului economic ce se stabileste in mod
automat
22.Neoliberalismul si deosebirile lui de liberalismul economic clasic. Scolile doctrinei neoliberale.
Neoliberalii recunosc conceptul de ordine naturala, plaseaza in centrul doctrinei lor notiunea de individualism ec. , acorda o deosebita atentie analizei pretului si a
pietei.
Principii:1. respectarea ordinii naturale, dar nu absolutizata, ca in cazul liberalilor clasici
2. libertatea economica si responsabilitatea intreprinzatorului
3. concurenta fara monopoluri
4. libertatea formarii preturilor
5. stabilitatea circulatiei monetare 6. interventia limitata a statului in ec.
- Liberalismul economic classic apara ideea unei libertati economice abstracte, si nu concrete, fara a intelege ca libertatea trebuie sa fie conrolata si protejata, in caz
contrar apar monopolurile. Spre deosebire de clasici, neoliberalistii afirma ca nu poate exista o teorie ec. universala pt toate tarile, deoarece fiecare stat are specificul
sau.
Ideea de a reformula ideile liberalismului s-a pus n practic n diferite coli din Germania i Austria: pe de o parte n Ordoliberalismul colii freiburgheze (economia de
pia social); pe de alt parte n coala austriac care este apreciat ca i clasic-liberal; i nu n ultimul rnd n monetarismul colii din Chicago.
7.Sistemul economic al lui Adam Smith. Economisirea si diviziunea muncii. Teoria valoare-munca. Homoeconomicus si principiul ,, minii invizibile

Avuia naiunilor.. Adam Smith Lucrarea lui principal a aprut n anul 1776
Preocuprile principale ale lui Adam Smith au fost:
1 Determinarea bogiei naiunilor i a cilor de cretere a ei ;
2 Repartizarea bogiei ntre membrii societii;
3 Descoperirea legilor economice obiective.
Teza fundamentala a lui Smith este libertatea economica, cu conditia ca exista concurenta. Aceasta este singurul mecanism care asigura realizarea interesului
personal si cel general, mentine ordinea naturala, justifica progresul social. Armonizarea interesului personal cu cel social este asigurata de o mina invizibila prin
intermediul concurentei. Astfel are loc reglarea preturilor.
SAU: Factorii sporirii bagatiei:
-cresterea productivitatii rezultata din diviziunea sociala a muncii
-cresterea numarului de lucratori angajati din sfera productiva (agricultura si industria)
Conceptia cu privire la bogatie si factorii cresterii ei. Bogatia unei natiuni se compune din totalitatea bunurilor necesare vietii, pe care natiunea le poseda la
momentul dat, iar izvorul este munca.
Interesul personal si principiul miinii invizibile. Potrivit lui Smith motorul activitatii ec. este interesul personal, care il impune pe om sa munceasca si sa-si
sporeasca avutiaPrin insasi vointa divina economia de piata se autoregleaza,asigura echilibru economic si face posibila armonizarea intereselor individuale egoistesi a
intereselor general al societatii
Diviziunea muncii. Diviziunea muncii asigura cresterea iscusintei, maiestriei si agerimii fiecarui lucrator, cit si economisirea timpului pierdut prin treverea de la
o operatie la alta, cind fiecare lucrator lucra izolat. In acelasi timp diviziunea muncii stimuleaza crearea unor cantitati tot mai insemnate de marfuri. Diviziunea muncii
are loc atit in industrie, cit si in agricultura.
23.Scoala de la Freiburg. Teoria tipurilor ideale de economie. Modelul economiei de piata sociala.
Rolul principal in elaborarea si aplicarea in viata a ideilor doctrinei neoliberale le apartine nemtilor.Pentru neoliberali,ca si pentru keynesisti,obiectivul principal il
constituia salvarea capitalismului,care,in perioada interbelica,se confrunta cu probleme grave ce nu-si puteau gasi nicidecum rezolvare.Neoliberalismul german este
numit si ordoliberalism,de la denumirea revistei stiintifice a adeptilor scolii de la Freuburg-Ordo,cuvint care,in limba latina,inseamna orinduire.printre reprezentatii de
vaza ai scolii de la Freiburg se numara Ludwing Wilhelm Erhard (1897-1977),devenit primul cancelar al Republicii Federale germania,Alfred Muller-Armack(19011978),caruia ii apartine sintagma economie sociala de piata si Franz Bohm.Timp indelungat,scoala de la Freiburg a fost recunoscuta drept principalul centru al
neoliberalismului international.
Scoala de la Freiburg s-a facut remarcata,in primul rind,prin elaborarea teoriei economiei sociale de piata si a teoriei tipurilor ideale de economie.La realizarea acestor
teorii au contribuit si socio-economistii liberali-elvetianul Wilhelm Ropke,precum si Alexander Rustoe,profesor del a Universitatea din Koln. Se considera ca anume
aplicarea ideilor scolii de la Freiburg se afla la originea miracolului economic german.
Adeptii scolii de la Freiburg insa considera ca acest concept este cu desavirsire gresit.

8.J.B. Say despre intreprinzator si legea debuseelor. Meritele si ratacirile liberalilor clasici.

Jean-Baptiste Say Unul de cei mai de seam reprezentani ai liberalilor optimiti.

Lucrrile principale:Tratat de economie politic i curs Curs complet de economie politic. Optimismul lui const n afirmarea, c unele laturi negative ale
capitalismului (crizele,omajul, mizeria muncitorilor) au un caracter temporar i pot fi uor nlturate.
Conceptele principale:
1) Conceptul despre producie.n viziunea lui Say, finalitatea proceselor de produciesunt totalitatea utilitilor a bunurilor i serviciilor care satisfac nevoile
individului i a societii. 2) Concept referitor la obiectul de studiu al economiei politice.n viziunea lui Say,obiectul de studiu constituie procesul de formare,
repartiie i utilizare a bogiei n conformitatecu necesitile societii.
3) Teoria celor 3 factori de producie, potrivit creia la procesul de creare a valorii particip 3 factori: munca, natura, capitalul.
Posesorii factorului Munca primesc salarii;
Posesorii factorului Natura primesc rent; Posesorii factorului Capital primesc profit.
4) Conceptul despre ntreprinztor,potrivit cruia ntreprinztorul este verigamecanismului economic, care procur i mbin cei 3 factori de producie n scopul
obinerii produselor i profitului respectiv. Anume ntreprinztorul devine figura central a producieideoarece el organizeaz producia, cerceteaz piaa, arendeaz
terenuri, ia decizii, i asumriscurile i remunereaz posesorii factorilor de producie.
5) Legea Deboucheilor. Potrivit acestei legi mrfurile se schimb pe mrfuri. Banii fiindun simplu intermediar al schimbului. Vinderea este totodat i cumprarea,
deci oferta i creeaz propria sa cerere. Say ajunge la concluzia c majoritatea produciei determin majoritateaveniturilor, care stimuleaz producia. Astfel economia
privit n ansamblu se autoregleaz i nueste nevoie de intervenia statului. Crizele care apar au caracter temporar i nu afecteazechilibrul economic general. n
viziunea lui Say toate economiile devin automat investiii.
Succesele doctrinei liberalismului economic clasic 1.Clasicii au elaborat un sistem desavirsit de teorie economica, avind ca baza principiile individualismului,
noninterventionismului si ordinii naturale 2 A dezvoltat teoria valoare munca, glorificind munca, rolul careia in sporirea avutiei natiunilor e considerat decisiv 3 A
favorizat o dezvoltare economica fara precedent , stimulind cresterea substantiala a volumului productiei, a calitatii marfurilor create, a nivelului de trai etc.
Eecurile doctrinei liberalismului economic clasic 1 In centrul DLC sa pomenit nu omul ci piata. Scopul oricarei activitati este obtinerea profitului, intreprinzatorului
fiindui indiferent ce sa produca. Productia sa pomenit orientata nu spre consumator, ci spre cel care are bani 2 A exaltat ideea libertatilor economice, ceea ce sa soldat
cu o diferentiere nemaipomenita de avere 3 Unele teorii sau dovedit a fi gresita : imposibilitatea crizelor economice, a utilizarii complete a bratelor de munca , a
echilibrului economic ce se stabileste in mod automat.
24.Scoala monetarista de la Chicago. M.Friedman. Banii conteaza.
coala de la Chicago(monetar), reprezentant Milton Fridman, lucrrile: Eseuri ntiina economic pozitiv, Capitalism i libertate, etc.
Conceptele: 1) despre Economia de pia i suveranitatea consumtorului. Piaa este cel mai perfect icel mai eficient regulator al economiei, c numai piaa asigur
cea mai raional utilizare aresurselor economice. Funcionarea normal a economiei de pia este legat de suveranitateaconsumatorului, de libertatea lui de a alege. El
afirm, c actuala economia de pia dispune de 4caracteristici definitorii: este bazat pe proprietatea privat; este reflectat juridic n legislaiarii; nu admite
intervenia nejustificat a statului n economie; prevede existena unui sistemmonetar stabil;2) despre rolul statului n economia. Se pronun mpotriva amestecului
de stat neconomia, care n viziunea lui, duce la privilegii, favorizeaz corupia i conine pericoluldictaturii i tiraniei. Totodat el accept unele forme de intervenie n
economie condiionate deaa numite triunghiuri de fier, care include: beneficiari (grupa de presiune care cereintervenia statului n economie), oameni politici (care
prezint interesele corporaiilor) i birocraia (care ntrunete acest triunghi);3) referitor la politica monetar potrivit cruia: cererea de bani constituie
componentasubstanial a mecanismului economiei de pia, iar oferta de bani principalul factor al creterii produsului naional brut; ocuparea forei de munc,
preurile i alte mrimi macroeconomice suntinfluenate de cantitatea de moned n circulaie ntr-o msur mai mic de politica fiscal;fluctuaiile cererii agregate
sunt determinate numai de schimbrile masei monetare i de vitezade rotaie a banilor, i nicidecum de influena politicii fiscale i a exportului de mrfuri;fluctuaiile
ofertei de bani sunt corelate cu flexibilitatea relativ a salariilor i a preurilor; inflaia este un fenomen pur monetar i are la temelia sa o cretere anormal a cantitii
de bani n raportcu volumul de producie; elaborarea n politica monetar a unei reguli generale (sporirea anual amasei monetare i a produsului intern brut cu o rat
fix de 3-5%) i meninerea acestei reguli norice mprejurri, indiferent de conjunctura economic concret.
9.Ideile economice ale liberalilor englezi D.Ricardo si T. Malthus. Teoria costurilor comparative. Teoria populatiei.

Despre principiile economiei politice i ale impunerii;David Ricardo (Metoda de cercetare utilizata este abstractizarea). Principalele componente ale gindirii lui
sunt :
1.teoria valoare munca descoper interdependena cauzal ntre progresul tehnic, productivitatea muncii i mrimea valorii. Orice perfecionare a mainilor,
economisete munca i modific valoarea.
2. teoria rentei funciare- pretul produselor agricole tind sa inregistreze cresteri drept urmare a faptului ca sunt atrase in productie terenuri mai putin fertile si se cere
relativ mai multa munca.
3. teoria repartitiei veniturilor - deoarecce repartitia contribuie nemijlocit la cresterea sau micsorarea avutiei, ea urmeaza sa constitue obiectul de studiu al economiei
politice. Repartiia valorii se efectueaz n dependen de apartenena oamenilor la una din cele 3 clase n care e divizat societatea, sub forma de salariu, rent i
profit.
4. teoria costurilor comparative- comertul international este avantajos pentru toate tarile daca fiecare din ele se specializeaza in domeniile pentru care au avantaj reletiv;
5. teoria cantitativa a banilor.
El a criticat dogma lui Smith (care excludea din valoarea marfii capitalul constant , pe motiv ca si el, se compune din venituri- salariu, profit, renta) si a relansat
teoria reproductiei capitalului social, a asezat la baza diviziunii si schimbului international costurile comparative si nu absolute.
Eseu asupra principiului populaiei Principiile economiei politice;Thomas Maltus . Legea populatiei-folosind exemplul SUA abordeaza ideea ca populatia
creste mai repede intr-o proportie geometrica decit producerea bunurilor si serviciilor care evolueaza in proportie artimetica. Saracia e rezultatul suprapopulatiei. Pentru
lichidarea acestei disproportii sunt necesare urmatoarele mijloace: propagarea razboaielor, cataclisme, foame, boli infectioase. In a 2-a lucarare abordeaza o serie de
probleme a liberalismului, a rentei funciare, motiveaza crizele de supraproductie prin subconsum. Adoua teorie lansata de el este Legea fertilitatii descrescindea
solului- o dublare a muncii si a capitalului pe aceeasi suprafata de pamint nu este insotita de o dublare a productiei, randamentul factorilor de productiue scade.
25.Ultraliberalismul noii scoli de la Viena. F. Von Hayek
Noua Scoala de la Viena scoala austriaca contemporana,numita adeseori ultraliberala sau cea de-a 2 scoala de la Viena este considerata mostinitoare celebrei scoli
marginaliste austriece,intemeiate in anii 70 ai sec.al 19-lea de catre Carl Menger.Ultraliberalii austrieci sunt aparatori consecventi ai individualismului si ai ordinii
naturale.Fideli traditiei instituite de prima scoala del a Viena,ei acorda o atentie deosebita analizei comportamentului subiectiv al consumatorului.
Nu judecati,ca sa nu fiti judecati.Caci cu judecata cu care judecati,veti fi judecati,si cu masura cu care masurati,vi se va masura.In opera sa stiintifica,Hayek nu prea
a tinut cont de acest indemn al lui Isus Hristos si,ca rezultat,demersul sau categoric si intransigent a stirnit un sir de critici din partea economistelor ce imppartaseau alte
opinii stiintifice.Hayek a fost un mare economist.Este adevarat,acest reprezentant al scolii vieneze s-a impus,mai intii de toate,ca un aparator consecvent al unor idei si
principii deja cunoscute,descoperite si formulate de alti economisti,cum ar fi exemplu,conceptul miinii invizibile al lui Adam Smith si legea lui Say.
Adept inflacarat al miine invizibile,Hayek sustine ca termenul de economie (in traducere din greaca inseamna gospodarie,casa),care presupune autoritatea unei
persoane,deja invechit si nu mai corespunde noilor realitati.

10.Continutul si importanta doctrinei protectionismului economic a lui Fr. List. Politica protectionismului vamal si efortul patriotic.

Protectionismul este conceptia si sistemul de idei in care comertul si industria unei natiuni sunt aparate de concurenta straina prin masuri de ordin vamal si nevamal
adoptate de stat.Fredrich List:Continutul principal al Doctrinei Naionalismului Economic este teoria fortelor productive ale natiunii si a protectionismului. Prin forte
productive el intelege statul si institutiile sale. Forta principala productiva este industria. Puterea unei natiuni nu este avutia pe care o are la un moment dat, dar este
forta productiva corespunzatoare capabila sa creeze avutie in proportii cit mai mari.
List defineste ca principal obiectiv al politicii economice cresterea puterii productive a statului prin folosirea protectionismului vamal. Protectionismul lui List are
caracter temporar,selectiv, si este folosit doar in anumite circumstante cu scop educativ. Instrument al politicii protect. este considerat tariful vamal care trebuie aplicat
doar la prod. industri-ale in perioada de trecere de la faza agrara la agrar-manufacturiera.
26.Particularitatile formarii si dezvoltarii gindirii economice rominesti. P. Aurelian si M. Manoilescu.Specificul gndirii romneti este condiionat de un ir de
mprejurri, cum ar fi aezarea geografic, psihologia naional, dar mai ales destinul istoric, care ne-a oferit ca ideal suprem lupta de libertate. A.D. Xenopol
subliniaz n aceast ordine de idei c nu este popor pe lume care s fi avut attea primejdii de nfruntat, attea lupte necurmate de susinut pentru aprarea fiinei i
traiului. Aceast regretabil circumstan a reinut dezvoltatrea social-economic a poporului. De aici i prima particularitate a gndirii noastre- mbinarea problemelor
pur economice cu idealurile luptei de eliberare naional. n centrul gndirii economice s-a aflat ideea independenei, ideea naiunii, fapt ce permite de a plasa ntreaga
gndire n cadrul unei variante a doctrinei naionalismului ec., cu justificarea unui nsemnatamestec al statului n problemele ec.
O alt problem specific, a fost cea a Unirii. Aceast problem a predominat mereu gndirea economic i anume prin aceast prism erau analizate i chestiunile ec.
Fiind plasai geografic n calea tuturor rutilor, cum zic cronicarii, adic aflndu-ne nvecinai cu nite popoare puse mereu pe jaf i prdciune, cum fuseser
cndva ttarii, turcii, hunii, goii i cazacii, ne-am deprins, s punem accentul pe consum i nu pe acumulare. Aceast vecintate suprtoare distrugea din temei dorina
strmoilor notri de a se pricopsi, de a construi palate, case frumoase, monumente de art. n condiiile lipsei unei stabiliti politice i ec., a certitudinii c avuia
creat nu va fi jefuit, psihologia popular nclina n direcia cheltuirii banilor n petreceri i nu pentru a nfiripa manufacturi, a ridica edificii mree.Noi avem o
gndire mai mult emotiv, det raonal, iar la temelia aciunilor noastre se afl de obicei sentimentele, instinctele, emoiile, i nu raiunea, calculul, agerimea, duritatea,
judecata la rece. Apoi gndirea economic este nctuat de tot felul de principii morale, de tradiii religioase i de alt natur. Poate de aceea de-a lungul secolelor am
avut mai muli poei i muzicani i foarte puini economiti. Un ir de oameni de geniu (M.Eminescu, B.P.Hadeu, N.Iorga, A.D.Xenopol etc.) vznd enorma
vulnerabilitate a gndirii noastre economice i simind necesitatea aprrii intereselor naionale ale acestui popor mai mult mistic, dect raional, au prsit adeseori
ocupaiile ndrgite, pentru a se apleca asupra problemelor ec.
Caracteristica de ansamblu a operei economice a lui P.S.Aurelian. Pltind ntr-un fel tribut timpului, Aurelian avea s-i expun punctul de vedere n toate
problemele de teorie i practic economic, care erau actuale la acea epoc n Romnia. El a fost primul economist romn care a fondat o doctrin proprie n sensul unui
sistem de concepte cimentate n jurul ideii naiunii i a industrializrii.Spre deosebire de mai muli economiti, care au pornit de la interesele unui sau altui partid
politic, ale burgheziei, moierimii, sau ale proletariatului, Aurelian analizeaz fenomenele economice, plasnd n centrul doctrinei sale problema formrii complexului
naional unic, ale industrializrii, viitorului economic al Romniei. n condiiile cnd n cercurile politice din ar dominau partizanii liberschimbismului, el a promovat
consecvent ideea c fr o industrie dezvoltat, fr o politic protecionist Romnia este lipsit de viitor.
Trsturile definitorii ale gndirii economice ale lui M.Manoilescu. Ca i n cazul celor mai muli din economitii romni, doctrina economic a lui
Manoilescu poart un caracter eclectic, situndu-se la hotarul ntre liberalismul economic i naionalismul economic. Oricum, ca teoretician principal al
neoliberalismului romnesc, el a aprat interesele elitei naionale: Am crezut totdeauna n elit, - scria el, - i n dreptul ei natural la conducere. Marele economist
romn considera burghezia industrial drept fora cea mai important a progresului economic. Aprtor al iniiativei individuale, ca toi liberalii, el respirige totodat
preteniile de universalitate ale adepilor liberalismului economic. El susine c economia politic trebuie s studieze nu comportamentul agenilor economici
individuali, ci economia naional, mai concret forele naionale productive, n primul rnd munca i capitalul.Neoliberal, dar care respinge cel puin trei din
principule de baz ale liberalismului economic i anume - teoria schimburilor internaionale, importana acordat individului, nonintervenionismul, - Manoilescu
accept, recunoscndu-le ca juste, un ir de concepte ale lui K.Marx (ca, de exemplu, cel de plusvaloare), ale colii istorice germane, dar mai ales ideile formulate de
F.List, pe care l glorifica, considerndu-l autor al primei mari sprturi n solida structur a teoriei liberale i deschiztor de drum al cii propriei noastre
independene economice.
11.Evolutia ideilor socialiste. Caracteristica generala a doctrinei economice socialiste. Socialismul utopic si mic burghez.

Esenta: condamnarea capitalismului, in primul rind a temeliei lui ec.- proprietatea privata si inlocuirea ei cu cea colectiva. De asemenea condamna inegalitatea de
avere, exploaterea celui slab de catre cel puternic. Socialismul chema la inlocuirea liberii initiative private prin actiunea colectivului sau a statului.
Socialismul utopic:.Ch. H de Saint-Simon (Industria Noul crestinism): Socialismul este numit productivist, deoarece autorul lui considera ca viitoarea societate se
va intemeia pe marea industrie, care va fi strins unita cu stiinta si se va dezvolta in mod planificat. Repartitia bunurilor create se va face dupa munca. Statul va disparea.
Propune limitarea dreptului la proprietate si anularea dreptului de mostenire.Ch. Fourier : milita pt inlocuirea capitalismului cu o noua societate formata din asociatii
de producatori si intemeiata pe principiile justitiei sociale. El critica proprietatea privata mare, care, potrivit opiniei lui se afla la temelia inegalitatilor sociale, a anarhiei
si a crizelor ec. Se pronunta pt proprietatea sociala. Considera ca societatea va ajunge la o etapa numita armonie a crei celul de baz va fi falanga (asociatii formate
dintr-un numar anumit de oameni, cu pregatire culturala si profesionala diferita, care vor trai in voie si vor munci dupa bunul lor plac, imbinind armonios munca fizica
cu cea intelectuala).
Socialismul mic-burghezPiere Joseph Proudon: parintele anarhismului. Memoriu asupra proprietatii
Proprietatea. Considera ca Proprietatea este un furt, cauza tuturor nedreptatilor, cauza exploatarii omului de catre om. Dar cu timpul ajunge la concluzia ca
mijlocul cel mai efectiv de a apara individul de abuzurile din partea statului este totusi proprietatea.Ca urmare el afirma Proprietatea inseamna libertate devine
factor al dezvoltarii societatii numai atunci cind proprietarul utilizeaza personal mijloacele ce-i apartin.Daca el foloseste munca salariata, se transforma in exploatator.
Propune creditul gratuit fara dobinda (care urma sa prefaca pe micii producatori in proprietari, sa reduca preturile si deci sa ridice nivelul de trai), o forma de
organizare politica si ec. descentralizata, intemeiata pe solidaritate reciproca si asistenta mutuala a producatorilor.
27.Institutionalismul. ,, Teoria economiei dualiste de J.K. Galbraith si teoria ,, economiei dominante de Fr. Perroux.
A aparut la sf. Sec XIX-lea in SUA.Precursorii instituationismului Simonde de Sismondi,Fredrich List si sc.istorica Germana.La fel ca si majoritatea doctrinelor
institutionalismul este o directie impotriva efectelor.
Critici ai monopolului.Trasaturii definitorii: 1.atitudine critica fata de un sir de aspecte negative ale capitalismului. 2 calificarea institutiilor drept forta motrice a
dezvoltarii social-economice 3 justificarea amestecului statului in economie cu scopul evitarii crizelor, somajului si obtinerii veniturilor nelegitime 4 efectuarea unei
analize preponderent macroeconomice 5 promovarea ideii primatului socialului in raport cu economicul. 6 ideea prioritatii socialului asupra economicului
Etape: 1900-1940 Institutionalism negativist sau protestatar (critica capitalismului si a liberalismului economic) Th.Veblen, W.Mitchell / 1945- 1960 Schimbarea
accentului de la critica capitalismului la perferctionarea lui. J.M.Clark, A. A.Berie / 1960-1970 Largirea ariei geografice si a caracterului investigatiilor. J.Galbraith
Fr. Peroux In economia contemporana asupra activitatii ec., o influenta tot mai mare exercita statul si marele corporatii. Teoria economiei dominante Peroux
considera ca fenomenul dominatiei este una din principalele trasaturi caracteristice ec. contemporane. El se refera nu numai la cadrul agentilor economici. Si
economiile nationale se divizeaza in dominante si dominate.
J.K.Galbraith Noul stat industrial Stiinta economica si interesul public Respinge teza neoclasica cu privire la rolul determinant al pietii in viata ec. si
fundamentarea teoriei despre rolul decisiv al marilor intreprinderi si al statului in programarea evolutiei economice. El considera ca statul trebuie sa-si asume functia de
planificare a economiei. Tehnostructura-o noua institutie cheie (Grup format din cei mai influenti manageri, care poseda cunostintele si experienta necesara si conduc
in realitate intreprinderile).

12. Ideile principale ale doctrinei economice a lui K.Marx. Teoria plus valorii. Leninismul.

Socialismul marxist = teorie politic bazat pe concepia materialist a istoriei i caracterizat prin luarea drept obiectiv a punerii n comun a mijloacelor de
producie i de schimb, ca i prin repartiia echitabil a bunurilor. Ea lupt pentru emanciparea muncitorilor i ranilor, pentru o lume fr clase sociale i fr
oprimare. Pentru Marx, care a stabilit i definit esena micrii socialiste, socialismul implic, n final, eliminarea pieei, a capitalului, a muncii ca marf i chiar a
banilor.
Conceptia marxista nu este cea a ordinii naturale, ci cea a ordinii sociale.
Karl Marx Capitalul.. La temelia DM(doctrinei markxiste) se afla 3 concepte fundamentale : valoare, plusvaloarea, acumularea capitalului.
Teoriei valorii Marx i-a adus niste imbunatatiri. Valoarea-munca este un raport social intre participantii la producerea si comercializarea marfurilor. Marx a facut
divizarea mai clara intre valoarea de intrebuintare si valoarea de schimb.
Marx a introdus in ec. politica conceptul de plus-valoare, adica valoarea ce este creata in timpul supramunca folosind munca salariatilor. Exploatarea capitalista
consta in faptul ca proprietarul mijloacelor de productie insuseste diferenta dintre valoarea muncii si valoarea fortei de munca, iar salariul nu constituie decit pretul
fortei de munca, si nu echivalentul muncii prestate de muncitor.
El a analizzat 3 categorii de venituri (forme ale plusvalorii): salariul, profitul, renta.
Acumularea capitalului porneste de la dorinta capitalistului de a obtine profit, care-l impinge sa imparta plusvaloarea in 2 : o parte o consuma, alta o acumuleaza.
Transformarea plusvalorii in capital este numita acumulatea capitalului.
Leninismul.Revizuind unele din cele mai importante aspecte ale teoriei lui Marx, Lenin concretizeaz totodat un ir de teze despre proprietate, despre stat,
despre principiile de funcionare a economiei socialiste. Iniial, ca i majoritatea celorlali socialiti, Lenin prelu ideea lui Marx i Engels, potrivit creia o dat cu
trecerea la socialism, producia de mrfuri va disprea. Convingndu-se, n anii comunismului de rzboi, c acest lucru este irealizibil, Lenin, cu riscul de a fi acuzat de
revizuirea marxismului, lanseaz ideea rentoarcerii la producia de mrfuri, ca la un ru inevitabil i temporar.
Un loc important n teoria leninist este acordat statului, care trebuie s dirijeze nu numai procesele popolitice, ci i cele economice. La prima faz a societii
comuniste statul organizeaz producia dup un plan directiv obligatoriu pentru toate ntreprinderile, care sunt dirijate prin reprezentanii statului. Salariul, preurile,
dobnda, ct i alte mrimi economice, sunt fixate de stat. Abia n comunism, pe care nu a reuit s-1 plaseze n timp, se presupunea dispariia statului. Pn atunci rolul
acestuia urma s creasc mereu.
Dup moartea lui Lenin doctrina marxist a continuat s fie dezvoltat de pe poziiile a mai multor coli socialiste, dar n temei n direcia trasat de conductorul
primului stat proletar din lume.
28.Conceptul avutiei la mercantilisti, fiziocrati si liberalii clasici.
Mercantelitii considerau c preocuparea principal att a indivizilor ct i a statului trebuie s fie sporirea avuiei. Astfel ei au aezat la temelia doctrinei lor ideea c
semnul i msura avuiei unei ri este determinat de cantitatea de aur i argint pe care ea o posed. Iar izvorul acestei bogii l constitue comerul, circulaia
mrfurilor i n mod special comerul exterior. La nivelul ntregii ri acest surplus se capt n cazul cnd valoarea mrfurilor exportate depete pe cea a mrfurilor
importate.
Fiziocraii au reorientat cercetrile ec. din domeniul circulaiei mrfurilor n cel al produciei, indicnd direcia n care trebuie cutat adevratul izvor al avuiei unei ri.
n centrul preocuprilor liberalilor clasici se afla sfera de producie i munca, rolul creia este considerat hotrtor n sporirea avuiei.

13.Caracteristica generala a doctrinei neoclasice. Teoria valoare-utilitate. Principalele scoli marginaliste.

1
2
3
4

In 1870 au aparut 3 mari scoli: austriaca, elvetiana si de la Cambridge care au fondat doctrina neoclasica. Fondatorii sunt: Jevons, A.Marshall, Leon Walras si Karl
Menger.Ei au descoperit paralel si in acelasi timp asa-numitul fenomen al utilitatii marginale denumit principiul diminuarii utilitatii marginale.Savantii dati afirma ca
valoarea depinde de combinarea dintre raritate si utilitate. Ea este determinata de utilitatea marginala adica de utilitatea unitatii cel mai putin utile care face obiectul
unei cereri.
Factoriicare au conditionat aparitia D.Neoclasice:
trecerea de la o ec bazata pe libera concurenta la cea dominata de oligopoluri si monopoluri.
oferta de bunuri materiale incepe sa depaseasca cererea, comercializarea marfurilor devenind mai importanta decit producerea lor.
se accentueaza lupata de concurenta intre agentii economici in ceea ce priveste accesul lor la materie prima si energie
se accentueaza conflictul dintre muncitori si capitalisti fapt care ameninta insasi existenta societatii burgheze
Scoala austriaca: K. Menger, E. Bohm-Bawerk
Scoala de la Lausanne: Leon Walras
Scoala de la Cambridge: A.Marshall
Meritele:
1. Au imbogatit stiinta cu un sir de termeni noi cum ar fi : teoria valoare-utilitate, echilibrului general si ech. Partial
2. Au largit sfera preocuparilor stiintifice prin studierea proceselor de circulatie si de consum a marfurilor prin analiza proceselor ec. de pe pozitiile consumatorului
3. Au studiat mecanismul functionarii pietii in stare pura, fapt ce lea permis sa descopere un sir de legitati si tendinte de prima importanta, valabile pt orice ec. de
piata
4. Au pus accentul pe studierea cererii si ofertei. Au subliniat importanta studierii raritatii bunurilor economice
29.Aparitia si particularitatile neoinstitutionalismului economic. ,, Imperialismul stiintei economice.
Neoisntitutionalismul, sub presiunea keynesismului si neoliberalismului, pe la mijlocul sec.XX, isi pierde influenta. Insa intre anii 70-80, prin lansarea unor noi
concepte si teorii, doctrina neoinstitutionalista revine iarasi pe prim-plan. Principalii reprezentati ai neoinstitutionalismului revigorat sunt: Ronald Coase, Douglass
North, James Buchanan, Armen Alchian, Gordon Tullock.
Particulariatile neoinstitutionalismului:
1 Intreprind o cercetare a realitatilor ce tin de obiectul de studiu al politologiei, al istoriei, al dreptului, cu folosirea metodelor si instrumentelor economice.
2

Pun accentul pe studierea relatiilor dintre indivizi din cadrul uneia si aceleiasi institutii, cum ar fi statul, familia, forma, etc.

Folosesc pe larg metoda deductiva de cercetare economica, insotita de analiza cantitativa si calitativa.

Acorda o importanta deosebita notiunilor costul tranzactiilor si drepturile de proprietate

14.Aportul scolii psihologice austriece ( Karl Menger si Eugen Bohn-Bawerk) si al scolii matematice elvetiene ( Leon Walras) la dezvoltarea stiintei economice.

Scoala psihologica austriaca. K.Menger si Bohm-Bawerk.

Pun accentul pe aspectele psihologice al fenomenelor economice,adeptii scolii austrice(numita si scoala subiectiva),considera ca marimea categoriilor economicevaloare,dobinda,utilitatea,capitalulu,etc,depinde de aprecierile subiective ale individului.
Ei s-au preocupat de elaborarea teoriei valorii bazate pe utilitatea finala. Ei considera ca preturile marfurilor de consum sunt determinate numai de aprecierile subiective
exprimate de diferiti indivizi luati separat cu privire la utilitatea finala a ultimii unitati dintr-o marfa oarecare. Ei considera cau UT (utilitatea totala) finala depinde de 2
factori: intensitatea nevoii individului si raritatea bunului respectiv
Dupa Menger: teoria bunurilor:bunurile sunt niste produse care satisfac o anumita nevoie umana.Ele sunt economice si libere.Teoria valoare utilitatea:valoarea
unui bun depinde nu de munca incorporata ci de aprecierile subiective ale indivizilor de gusturile si preferintele lor reprezentata prin utilitatea marginala.
Dupa Bohm-Bowerk pt formarea valorii e nevoie ca utilitatea sa fie unita cu cantitatea.Raritatea in viziunea lui e o marime relativa si apare numai in concordanta
cu gradul de necesitate de a poseda un lucru sau altul. Repectiv cu cit e mai mare intensitatea nevoii cu atit va fi mai mare valoarea bunului si UT finala a lui.
In esenta, reprezentantii scolii austriece sustin ca utilitatea finala scade pe masura sporirii rezervelor si ca valoarea unui bun e determinata de cea mai mica UT pe
care o poseda ultima unitate sau cea mai putin importanta nevoie.
Contributia: A explicat valoarea cu ajutorul UT finale si a analizat ev economice printro viziune psihologica.
Scoala matematica elvetiana. L.Wallras si A.Marshall.
Scoala elvetiana (sau scoala de la Lausanne,cum i se mai spunea adeseori) se deosebeste de celelalte scoli neoclasice prin incercarea de a expune toata teoria
economica prin folosirea intrumentelor matematice,adica a formulelor,ecuatiilor,functiilor si schemelor,prin incercarea de a edifica o teorie economica absolut
obicetiva,pura,concreta si adevarata.
L. Walras elaboreaza teoria echilibrului general. Atunci cind cererea easte egala cu oferta pentru fiecare produs si pentru fieacrea piata.In viziunea lui in anumite
conditii trebuie sa se stabileasca un anumit echilibru intre: pretul produsului ,factorii de producere si cantitatile de produse
Dupa el sunt 3 categorii de piete: a produselor , serviciilor productive si capitalurilor.
Elaboreaza modelul concurentei pure si perfecte;
-atomicitatea pietei -Omogenitatea produselor -Mobilitatea factorilor de productie
-Libera intrare pe piata -Transparenta pietei
30.Teoria ,,Costului tranzactiilor si teoria ,, drepturilor de proprietate de R. Coase.
R. Coase cele mai importanterealizri: articolele Natura firmei i Problema costurilor sociale;
n aceste articole a lansat trei teorii: costul tranzaciilor; drepturile de proprietate; teoria firmei.
Costul studierii pieei, desfurrii negocierilor i ncheierii contractelor
Costul tranzaciiloreste o noiune economic ce a intrat n circuitul tiinific n anul 1937, odat cu publicarea articolului lui Ronald Coase despre firm.
Neoclasicii considerau c procesul schimbului pe piaa se nfptuiete momentan i fr niciun fel de cheltuieli suplimentare, iar acordurilencheiate ntre firme se
ndeplinesc cu strictee. Din pcate, lucrurile stau cu totul altfel, afirm printele neoinstituionalismului.
Costul tranzaciilornu este nemijlocit legat de procesul de producie, adic de cheltuielile de procurare a materiei prime i a materialelor, autilajului i a transportului,
cheltuielile pentru plata salariilor etc.Acesta este costul efecturii unui schimb sau a unei tranzacii economice,adic cheltuielile legate de studierea pieei, de
desfurarea negocierilor, ncheierea i respectarea unor contracte ntre partenerii economici.
Drepturile de proprietate care reduc costul tranzaciilor D r e p t u r i l e d e p r o p r i e t a t e este schiat iniial de economistul American Armen Akhian, apoi
dezvoltat de Ronald Coase, Douglass North, James Buchanan i Harold Demsetz.
Prin sistemul drepturilor de proprietate se subnelege totalitatea normelor care reglementeaz accesul la resursele rare. Aceste drepturi de Proprietate mai sunt
numite i mnunchi de mputernicirisau mnunchi de drepturi. Iat care sunt principalele drepturi de proprietate 1.Dreptul de dispoziie, adic de control, al
proprietarului asupra bunului.2.Dreptul de posesiune .3.Dreptul de u t i l i z a r e a bunului.4.Dreptul de uzufruct, adic de nsuire a rezultatelor, care devin, i
ele,obiect de proprietate.5.Dreptul de a d m i n i s t r a r e 6.Dreptul de a t r a n s m i t e b u n u l p r i n motenire7.Dreptul la o posesiune fr termen asupra bunului.
15.Trasaturile comune si deosebirile dintre doctrinele clasica si neoclasica. A. Marshall autorul concilierii clasicilor cu neoclasicii.

1
2
3
4
5
6

Sistemul de cunostinte elaborat de Marshall se bazeaza pe toate realizarile de seama ale stiintei economice de pina la dinsul.Posedind rarul talent de a impaca partile
opuse si de a gasi compromisul chiar acolo unde acest lucru pare imposibil,Marshall reuseste sa efectueze o sinteza a tuturor realizarilor stiintei economice din secolele
17-19,fara neglija chiar meritele socialistilor si ale fiziocratiilor.Si totusi meritul sau principal consta in concilierea neoclasicilor cu clasicii.
Trasaturi comune:
Recunaosterea existentei unei ordini naturale careia ii este supusa viata economica
Forma cea mai reusita de organizare a vietii ec. este economia de piata, bazata pe proprietatea privata
acceptarea principiului miinii invizibile adica a automatismul functionarii economiei de piata
respingerea ideii amestecului statului in economie
considerarea profitului drept motor al dezvoltarii
calificarea concurentei ca factor al progresului.
Deosebiri:
1. Clasicii afirma ca AE este reglementata de legi obiective si universale , marginalistii au mutat cercetarile teoretice din domeniul obiectiv in cel subiectiv. In timp
ce clasicii pornesc de la productie, neoclasicii pornesc de la consum la alte faze ale AE studiind in primul rind procesele de circulatie a marfurilor
2. Invinuind clasicii ca ar fi ideologizat stinta economica marginalisti si-au pus scopul de a crea o stiinta adevarata, pura separata de economia sociala. Ei renunta la
termenul de economie politica in favoarea celui de economics in centrul caruia se afla omul cu inclinatiile, gusturile si preferintile sale
3. Clasicii analizeaz procesele i fenomenele n termeni de clas, marginalitii studiaz activitile agenilor economici, considernd c societatea este compus nu
din clase diferite dar din productori i consumatori.
4. In baza sistemului ec. clasic sta teoria valoare-munca. In baza teoriei marginaliste sta teoria subiectiva a utilitatii marginale (valoare-utilitate) . Ei considera ca
valoarea bunului nu are substanta obiectiva(munca) dar se afla in dependenta de aprecierile subiective ale individului(consumatorului)
31.Teoria ,,alegerii publice de J.Buchanan.
n politic, teoria alegerii publice este o teorie a adoptrii deciziilor n domeniul politic ce explic cum, ce i pentru cine se fac alegeri n sectorul public. Cel mai important precursor al
teoriei alegerii publice moderne este considerat Knut Wicksell, care a formulat primele elemente constitutive ale teoriei (1896), i anume: individualismul metodologic, homo
oeconomicus i politica vzut ca schimb. Dezvoltarea acestei teorii a avut loc ncepnd din anii 1940 prin contribuiile unor teoreticieni cum sunt J. Schumpeter, K. Arrow, A. Downs,
J. Buchanan i G. Tullok.
Promotorii teoriei alegerii publice au realizat un paralelism ntre modul de adoptare a deciziilor n sfera economic i cea politic, prin introducerea n analiza sistemului politic a
motivaiilor comportamentului economic. Sistemul politic este un proces de cooperare bazat pe existena unor participani i a unor reguli de luare a deciziilor. Participanii sunt:
contribuabilii, pe care democraia trebuie s-i serveasc; reprezentanii alei (politicienii) cu rol de ntreprinztori ce identific cererea public pentru bunuri publice i gsesc
modaliti de a oferi aceste bunuri, i grupurile de presiune sau lobby, ce se interpun ntre politicieni i votani.
Teoria alegerii publice presupune c politicienii, care n viaa economic se comport n mod egoist urmrind satisfacerea propriilor interese, au i n viaa politic un comportament
similar. Ipoteza teoriei este c politicienii se comport astfel nct s-i maximizeze ansele de a fi alei. Politica este privit ca o structur de schimburi complexe ntre indivizi n
cadrul creia acetia se strduiesc s-i realizeze n mod colectiv obiectivele de pia.
Alegerea public este procesul prin care preferinele individuale se combin n decizii colective. Problema crucial apare din necesitatea de a agrega milioane de opinii individuale
ntr-o singur decizie. Regulile de luare a deciziilor sunt eseniale, deoarece alegerile politice sunt indivizibile pentru naiune i au un caracter coercitiv. Teoria alegerii publice
analizeaz n ce msur sistemele care se bazeaz pe consens sau unanimitate produc decizii eficiente i consistente.

16.Scoala istorica germana. Esenta si etapele dezvoltarii.

Aparitia scolii istorice germane nu-i altceva decit o reactie categorica a savantilor-ecomomisti,germani impotriva autorilor liberalismului clasic,care pretindeau ca
au elaborat o doctrina economica universala,valabila pentru toate tarile si popoarele.Si punctul de vedere teorietic,meritul principal al reprezentatilor scolii istorice
germane consta in savirsirea unei revolutii metodologice,si anume in respingerea metodei deductive,folosita de liberalii clasici,si inlocuirea acesteia cu metoda
inductiva si metoda istorica a cmparatiilor.
In indelungata sa evolutie,aceasta miscare de idei economice a trecut prin 3 etape
a Vechea scoala istoriaca (anii 1840-1860)avindul ca reprezentat principal pe profesorul Wilhelm Roscher
b Noua scoala germana (1870-1890)constituita deja in timpul imperiul german,a carei figura centrala a fost Gustav von Schmoller
c Tinara scoala istorica (1900-1940),care i-a avut drept principali reprezentati pe sociologul Max Weber si pe teoreticianul dinamicii capitalismului
Werner Sombart
32.Particularitatile gindirii economice contemporane. Teoria ,, capitalului uman de G. Beker si teoria ,, anticiparilor rationale de R. Lucas.
Esenta teoriei capitalului uman consta in examinarea individului nu doar in calitate de simplu consumator de bunuri si servicii,ci ca pe o forma a
capitalului,investitiile in individ fiind asemanate cu investitiile in capitalul fix.In asa mod,individul poate fi comparat cu o firma,care cheltuie resurse pentru a
produce cunostinte,abilitati si satisfactii.
Studiind comportamentul uman,Gary Becker ajunge la concluzia ca orice activitate umana (nu doar cea economica),orice efort al individului (inclusiv si relatiile
intime intre barbat si o femeie) pot fi analizate in termeni de cost-beneficiu.La nivel abstract,mentioneaza economistul american,dragostea si alte legaturi de ordin
afectiv,precum activitatea sexuala sau frecventele contacte stabilite cu o anumita persoana,de pilda,pot fi considerate ca marfuri domestice necomercializabil si se
ssupun,in mare parte,aceluiasi fel de analiza ca si cererea de bunuri.
De obicei,capitalul uman este definit drept un stoc de cunostinte profesionale,de aptitudini si abilitati pe care le poseda individul,acestea contribuind la sporirea
capacitatilor creative ale individului si,in viitor,la cresterea veniturilor lui.
Capitalul uman se constituie din anumite calitati native,cu care omul este inzestrat de la natura,precum si din aptitudinile dobindite de-a lungul vietii prin educatie
si alte eforturi intelectuale si fizice.
In opinia lui G.Becker,factorii principali care contribuie la cresterea calitatii populatiei,adica a capitalului uman,sunt:
Starea de sanatate si satisfactia oamenilor,circumstanta care influenteaza in mod nemijlocit nivelul productivitatii fortei de munca
Gradul de educatie
Nivelul de calificare
Nivelul de informare
Calitatile antreprenoriale ale indivizilor si posibilitatile de manifestare ale acestora
Teoria anticiparilor rationale sau noua scoala clasica Robert Lucas
Initial,sub infulenta lucrarilor lui Robert Lucas,in anii 70 ai secolului al 20-lea,s-a costituit scoala anticiparilor rationale.Foarte curind insa,devenind deosebit de
populara si avind multi sustinatori,acesta capata o noua denumire-scoala noilor clasici.Printre noii clasici,pe linga Lucas,se mai numara Thomas Sargent,neil
Eallace,Edward Prescott etc.Acesta este cea mai renunita scoala contemporana,care studiaza probleme macroeconomiei.
Principala particularitate a noilor clasici este recunoasterea si utilizarea in cercetatile economice a conceptului anticiparilor rationale.Potrivit acestei
economici,posedind proprietatea de a analiza in mod creativ informatiile de care dispun,au capacitatea de a prezice evolutia feomenelor si situatiilor conrete si de a
adopta decizii mai corecte,ai eficieente,decit cele adoptate de institutiile publice.

Adeptii teoriei anticiparilor rationale considera ca desi,pe termen scurt,preturile,dobinda si salariile,din cauza informatiei limitate despre evolutia pietei,sunt putin
flexibile,sau chiar rigide,pe termen lung,in rezultatul concurentei,devin marimi flexibile,care asigura in mod automat echilibrul dintre cererea si oferta.