Proiect la:

Tema:

Page
2

MENTENANTA SURSA DE PROFIT

1. Consideratii generale
n lucrarile de specialitate romnesti, doar termenul de mentenanta este relativ
nou, el definind activitati care fac parte din categoria celor mai uzuale si mai cunoscute
practicate cotidian n mediul industrial nca din cele mai vechi timpuri. Totusi,
mentenanta cunoscuta n Romnia ca "ntretinerea si repararea utilajelor" reprezinta nu
numai o denumire, un termen nou, ci o abordare superioara a activitatilor specifice care au
ca scop mentinerea performantelor bunului utilizat, complectate cu metode specifice
si integrate ntr-o conceptie sistemica cu activitati logistice, administrative si manageriale
astfel nct eficienta economica sa fie permanent mbunatatita.
Sistemele defecte conduc la rezultate neprevazute si nedorite, care chiar daca nu
un caracter catastrofic creeaza disconfort, induc inconveniente si genereaza pierderi
care n final se materializeaza n costuri suplimentare deloc de neglijat. Nu ne putem
nchipui tehnica militara, lansatoarele de rachete, complexele produse aerospatiale sau
sistemele hidraulice ale satelitilor dect functionnd ireprosabil, dar totodata nu putem
ignora consecintele unei instalatii de aer conditionat defecte dintr-un birou: salariatii
lucreaza fara randament, calculatoarele se opresc. Un studiu comparativ realizat ntre
ntreprinderile britanice si cele germane, arata ca utilajele si echipamentele engleze nu
sunt corespunzator ntretinute si se defecteaza mai des, ramnnd neproductive
perioade suplimentare de timp. Defectuoasa organizare a ntretinerii echipamentelor
conduce la pierderi anuale estimate la nivelul a 550 milioane iar remedierea situatiei
existente si cresterea performantelor poate fi obtinuta doar prin coordonarea unor
activitati pluridisciplinare n care sa fie incluse: proiectarea, constructia, instalarea,
exploatarea, logistica, repararea si administrarea activitatilor respective.
Terotehnologia reprezinta o combinatie ntre management, finante, inginerie si
alte practici aplicate sistemelor fizice n scopul mbunatatirii rezultatelor economice n
perioada duratei ciclului de viata pentru un produs. n fapt, sunt identificate si
selectionate

resursele

fizice

care

pot

contribui

la

mentinerea

performantelor

echipamentelor si utilajelor, tehnica moderna fiind asociata cu o serie de masuri

Page
3

asiguratorii n domeniul sigurantei n functionare a utilajelor si produselor, fundamentate

pe cunoasterea n detaliu a compartimentului sistemului si prin actiuni de mentinere la
performantele stabilite printr-o ntretinere preventiva corespunzatoare.
Mentenanta, n engleza fara semnificatii lingvistice, n franceza nsemnnd
ntretinere reprezinta un ansamblu de activitati destinate conservarii echipamentelor, a
proprietatilor acestora n conditiile n care ele permit satisfacerea ct mai
corespunzatoare a obiectivelor ntreprinderii. De cele mai multe ori mentenanta este
perceputa ca sistemul de ntretinere preventiva care minimizeaza pe termen lung
costurile activitatilor respective, nsa mentenanta trebuie sa raspunda si unor obiective
mixate foarte complexe: asigurarea securitatii si fiabilitatii sistemului, eliminarea sau
reducerea riscurilor n functionare, stabilitatea caracteristicilor functionale n ciclul de
viata al sistemului, continuitatea si motivatia activitatii salariatilor, supravietuirea
economica si competitivitatea ntreprinderii prin controlul cheltuielilor aferente activitatilor
respective.
La nivel de produs mentenabilitatea reprezinta proprietatea pe care trebuie sa o
posede masina utilajul, echipamentul sau instalatia de a se mentine n stare de
functionare prin ntretinere, revizii si reparatii simple, usor de realizat, pe toata durata de
viata.
Principalele obiective ale activitatilor de mentenanta sunt:
minimizarea

pierderilor

economice

datorita

ntreruperilor

si

optimizarea

cheltuielilor de ntretinere si reparatie;

maximizarea performantelor obtinute de echipamentele din dotare, ntr-o maniera
continua si eficienta;
prevenirea ntreruperilor accidentale si a consecintelor acestora asupra ritmicitatii si
continuitatii activitatilor productive.
Pentru a avea certitudinea ca obiectivele nominalizate vor fi realizate trebuie
efectuate o serie de activitati specifice dintre care cele mai relevante constau n:
nca din faza de proiectare asigurarea cresterii posibilitatilor de inspectie a
starii echipamentelor si a schimbarii usoare a componentelor de uzura;
amplasarea corespunzatoare a echipamentului astfel nct ntretinerea si
repararea sa poata fi efectuata fara dificultati;
Page
4

 organizarea procesului productiv astfel nct sa fie previzionate stocuri

intermediare care sa asigure continuitatea productiei pe perioada ntreruperilor;
optimizarea tehnologiei de ntretinere si reparatie, astfel nct durata de
interventie sa fie ct mai mica, reducnd timpii de ntrerupere a echipamentelor de lucru;
realizarea unui program de ntretinere preventiva care printr-un sistem de
inspectii planificate si prin schimbarea unor elemente critice, de uzura, pot reduce
probabilitatea de ntreruperi accidentale.
ntretinerea si repararea utilajelor utilizeaza o serie de notiuni fundamentale, pe
care le vom defini sumar pentru a putea ntelege logica sistemului de mentenanta.
Defectul reprezinta acea stare a sistemului n care satisfactia n munca si
performantele obtinute nu sunt la standardul acceptat. Un autoturism care n anumite
conditii consuma sistematic 8 l/100 km, n loc de 6,5 l/100km performanta specificata n
cartea tehnica, este un echipament defect.
Siguranta n functionare reprezinta probabilitatea ca o parte din echipament sau
echipamentul nsusi sa functioneze corect, fara defecte, pe perioada de timp
prestabilita. Siguranta n functionare este evidentiata de o serie de parametrii
fundamentali: fiabilitatea, mentenabilitatea, disponibilitatea si securitatea avnd ca
obiectiv mentinerea calitatii produsului sau a sistemului pe toata durata ciclului de viata
la un pret corespunzator. n domeniul sigurantei n functionare a sistemelor si a
echipamentelor persista grave lacune care prejudiciaza rezultatele economice ale
ntreprinderilor, stare relevata si de slaba perceptie a notiunii de fiabilitate, indicatorul cel
mai utilizat n siguranta n functionare.
Fiabilitatea produsului reprezinta probabilitatea matematica ca un produs sa-si
realizeze functiunea ntr-un mediu dat, pe timpul unei durate sau a unui numar de cicluri
de functionare prestabilite. n atare conditii, fiabilitatea reprezinta inversul defectului iar
ameliorarea sa impune adoptarea unor atitudini responsabile la nivel de proiectanti,
executanti si utilizatori.
Literatura de specialitate mentioneaza cinci cai prin care poate fi marita siguranta
n functionare a sistemelor:
1. Cresterea sigurantei n functionare a componentelor sistemului.
2. Asigurarea redundantei n sistem.
3. Proiectarea si implementarea unui sistem de ntretinere preventiva.
Page
5

4. Utilizarea inventarului de antecedente pentru a identifica stadiul sistemului si

tipurile de evenimente probabile.
5. Dimensionarea capacitatilor de ntretinere si reducerea timpilor de stagnare.
2. Cresterea sigurantei n functionarea sistemelor
Majoritatea sistemelor sunt compuse din componente individuale interconectate
serial, fiecare element fiind caracterizat prin rolul, functiunile, caracteristicile,
performantele si calitatea executiei. Daca, dintr-un oarecare motiv un component se
defecteaza, tot sistemul poate fi defect, adica performantele standard nu mai sunt
asigurate partial sau n totalitate. Unitatea de baza pentru masurarea sigurantei n
functionare este rata defectelor RD care masoara procentajul de defecte din numarul
total de produse testate.
Valoarea 9434 unitati/an/defect reprezinta timpul mediu ntre doua defecte care
se poate considera pentru grupul de unitati (20 n cazul nostru) n timpul a mai multor
ani de serviciu. Aceasta valoare nu reprezinta durata de viata asteptata de la un produs
luat individual.
Dupa cum am prezentat anterior, fiabilitatea produsului reprezinta principalul
indicator al sigurantei n functionare, probabilitatea matematica ca un produs sa-si
realizeze functiunea ntr-un mediu dat. Ameliorarea fiabilitatii sistemului reprezinta
o preocupare primordiala pentru o serie specialisti: proiectanti, cercetatori, ingineri,
economisti, caile cele mai utilizate n acest demers fiind:
-

ameliorarea cercetarii si proiectarii componentelor sistemului;

simplificarea sistemului;

ameliorarea procesului productiv;

ameliorarea controlului de calitate;

testarea componentelor si a sistemelor;

realizarea unei ntretineri periodice preventive;

optimizarea exploatarii componentelor si a sistemului;

instalarea de sisteme n paralel.

Siguranta n functionare a sistemului depinde de siguranta n functionare a

fiecarui element component, chiar daca valoarea intrinseca a acestor elemente nu
Page
6

depinde de alt element component. n figura 1 se evidentiaza faptul ca siguranta n

functionare a sistemului (pe verticala) este dependenta de numarul componentelor si
valoarea sigurantei de functionare a acestora. Daca sistemul esteformat dintr-un singur
component, siguranta n functionare a sistemului este egala cu siguranta n functionare a
elementului respectiv. Daca sistemul are 50 componente fiecare cu o rata de siguranta
de 99,5%, pentru ntregul sistem siguranta n functionare are o valoare mult mai redusa
de 78%; daca sistemul are 100 de componente fiecare cu o siguranta n functionare de
99,5% pentru ntregul sistem siguranta n functionare este doar de 60%. n nomograma
se prezinta siguranta n functionare a unor sisteme complexe care avnd sute de
componente cu o fiabilitate destul de ridicata, totusi pe ansamblul produsului rezultatele
sunt total nesatisfacatoare.

Figura 1 - Siguranta n functionare a sistemului

Daca pentru fiecare element component putem identifica si specifica propria rata
de siguranta n functionare (fiabilitatea R i) vom determina si rata sistemului R s prin
formula:
Rs = R1 R2 R3 . Rn

Page
7

De exemplu: Sa presupunem ca utilizam un sistem de relee format din trei

componente nseriate (fig.2) cu sigurante n functionare specifice R 1 = 0,9; R2 = 0,8 si
R3 = 0,99.

Figura 2 - Sistem de relee nseriate

R1 = 0,9

R2 = 0,8

R3 = 0,99

Rata de siguranta n functionare a ntregului sistem este:

Rs = R1 R2 R3 = (0,9) (0,8) (0,99) = 0,713
Valoarea 0,713 reprezinta fiabilitatea sistemului de relee nseriate
3. Asigurarea redundantei
Redundanta reprezinta o actiune tehnica prin care se creste siguranta n
functionare a sistemului prin asigurarea n constructia sistemului a unor elemente
adjuvante care vor lucra prelund functiunile n conditiile de defectarii elementelor de
baza. Instalarea de componente sau sisteme n paralel reprezinta consecinta
demersurilor de asigurare a redundantei, o metoda preventiva care n conditiile
defectarii unui component permite utilizarea imediata a unui component similar montat
n paralel cu cel defect. Metoda se utilizeaza mai ales n conditiile n care cu toate
masurile luate pentru marirea sigurantei n functionare a componentelor, valoarea finala
obtinuta pentru ansamblu nu satisface, sistemului trebuind sa i se asigure din ratiuni
tehnice, economice sau de securitate o rata de siguranta superioara. Deci, lnga un
component cu o rata de siguranta de 80%, vom monta n paralel un component identic,
cu aceeasi rata de siguranta care va lucra doar cnd primul component se va defecta.
Rata de siguranta n functionare a sistemului careia i s-a asigurat redundanta reprezinta
probabilitatea primului element de a lucra corect la care se adauga probabilitatea celui
de-al doilea element de a lucra corect corijata cu probabilitatea ca acesta sa nu lucreze:
Page
8

n care:
- rata de siguranta a unui bloc cu redundanta
- rata de siguranta a elementului de baza

- rata de siguranta a elementului redundant

Exemplu: Sa presupunem ca la exemplul anterior (fig.2) rata sigurantei n
functionare a sistemului format din cele trei relee este total necorespunzatoare, iar
performantele releelor componente nu mai pot fi mbunatatite. Firma doreste sa
mareasca siguranta n functionare a sistemului, prin asigurarea redundantei pentru
primele doua elemente componente.
Sistemul de relee cu asigurarea redundantei va avea constructia din fig. 3, n care
s-au introdus n paralel cu elementele de baza cte un element suplimentar identic
pentru primele doua componente.

Figura 3 - Sistem de relee cu

asigurarea redundantei
Conform formulei prezentata anterior avem:
Rs = [R1 + R1(1 - R1)] [R2 + R2(1 - R2)] R3 =
[0,9 + 0,9(1 - 0,9)] [0,8 + 0,8(1 - 0,8)] 0,99 = 0,94
Deci, prin asigurarea redundantei pentru primele doua componente firma a reusit
sa creasca siguranta sistemului de la 0,713 la 0,94 desigur cu cheltuielile suplimentare
care trebuie sa fie justificate de performanta astfel obtinuta.
Page
9

4. Proiectarea si implementare unui sistem de ntretinere preventiva

ntretinerea este de doua categorii: preventiva si accidentala. ntretinerea
preventiva mentine sau creste performantele echipamentelor prin inspectii de rutina si
prestarea

unor

servicii

care

mentin

utilajele

si

echipamentele

de

conditii

corespunzatoare; ea presupune proiectarea si implementarea unui sistem care sa poata

prevedea potentialele defecte declansnd o serie de masuri corective sau de schimbare
ce vor preveni ntreruperile sau pierderea performantelor. Deci, ntretinerea preventiva
reprezinta un mecanism tehnic-economic-uman care are menirea de a mentine sistemul
productiv la performantele proiectate, crescnd competitivitatea ntreprinderii printr-o
eficienta ridicata.
ntretinerea accidentala reprezinta actiunile de remediere prestate pe un
echipament defect care trebuie reparat n conditii de urgenta sau dupa anumite prioritati
stabilite de conducerea administrativa.

Figura 4 - Evolutia ratei defectelor n timp

Figura 5 - Cele mai frecvente rate de distributii ale defectelor

Page
10

Pentru a stabili care tip de ntretinere trebuie aplicat n conditiile concrete,

specifice fiecarui sistem productiv trebuie sa definim ce tipuri de defecte apar n
perioada de viata a unui echipament (produs) si distributia acestora (figura 4). Cea mai
mare rata a defectelor este specifica perioadei initiale cunoscuta sub denumirea de
moarte infantila, cu pene (defecte) precoce datorate mai ales procesului de montaj, a
transportului etc. reprezentata printr-o curba exponentiala negativa, zona AB. Urmeaza
o zona cu defecte rare BC cu o rata relativ constanta si urmnd o distributie de tip
Poisson. Zona defectelor de uzura CD, are o distributie urmnd legea normala, putin
asimetrica, datorata n primul rnd erodarii echipamentului n urma exploatarii n timp.
Defectele numeroase din zona AB reprezinta explicatia pentru rodarea produselor
nainte de a fi comercializate iar alte ntreprinderi asigura o perioada de garantie (de la
90 de zile la 3 - 5 ani), termen n care aceste defecte sunt depistate si eliminate. Statistic,
este demonstrat ca o serie de defecte din zona AB nu se datoreaza fiabilitatii scazute a
produsului, cauza o reprezinta unele manevre inabile si chiar a unei utilizari improprii,
posibil de evitat prin pregatirea si selectionarea personalului operativ. Urmeaza o
perioada de timp relativ lunga BC n care distributia ratelor de defecte poate fi determinata
probabilistic. Daca marja, distributia, este relativ mica, putem spune ca rata defectelor are
o valoare standard bine definita, care creaza premisele implementarii unei ntretineri
preventive cu un sistem de programare eficient.
n figura 5 sunt prezentate cele mai frecvente distributii ale ratelor de defectare la
utilajele si echipamentele de lucru specifice ntreprinderilor industriale.Cazul a,
reprezinta o distributie Poisson, cea mai favorabila introducerii unui sistem de ntretinere
preventiva pentru ca defectele se succed la intervale aproximativ constante.Cazul b,
reprezinta o distributie tipica pentru masinile si utilajele a caror elemente componente au
sigurante de functionare diferite, iar unele cu o siguranta sub performantele solicitate
produsului finit. Defectele apar mai ales la nceputul perioadei de funtionare.
Cazul c reprezinta o distrbutie, specifica masinilor care necesita ajustari foarte
fine; daca ajustarile sunt realizate corespunzator, defecte pot aparea dar dupa un timp
de exploatare foarte ndelungat.
Daca se doreste proiectarea si implementarea unei politici de ntretinere
preventive, decizia are un caracter preponderent economic: este sau nu rentabila?
Page
11

Relatiile dintre ntretinerea preventiva sau ntretinerea accidentala prin repararea

defectelor si costurile pe care le genereaza sunt ilustrate n figura 6.

Figura 6 - Costurile
totale de ntretinere
Teoretic,
cheltuielile efectuate
cu

ntretinerea

preventiva

maresc

durata de functionare a echipamentului si deci sunt evitate o serie de reparatii

accidentale, numarul defectelor fiind redus simtitor sau chiar anulate. Daca numarul
defectelor este foarte mic, chiar n cazul lipsei ntretinerii preventive, costurile aferente
reparatiilor accidentale sunt relativ reduse si este logic sa exploatam utilajul pna se
strica, sa-l reparam si apoi sa-l utilizam n continuare. Se poate conchide ca optiunea de
a implementa sau nu un sistem de ntretinere preventiva depinde de numarul de
defecte, de distributia lor, de consecintele acestora si de costurile cu reparatiile. Astfel,
conducatorul va trebui sa analizeze si sa gaseasca un echilibru ntre doua categorii de
consecinte:
daca creste costul ntretinerii preventive scade numarul de defecte;
daca nu exista ntretinere preventiva, cresc defectele, cresc costurile pentru
reparatiile accidentale.
Din figura care cumuleaza cheltuielile de ntretinere rezulta ca, peste punctul de
intersectie al celor doua costuri (notate cu I) este de preferat, datorita costurilor mai
reduse, sa abandonam sistemul de ntretinere preventiva si sa reparam utilajele cnd se
defecteaza.
ntr-o analiza de acest tip problema o reprezinta posibilitatea de a cuantifica
corect costurile reparatiilor, pentru ca rareori se pot identifica toate pierderile, o parte
dintre ele sunt ignorate pentru ca nu sunt direct legate de defectiunea si perioada
respectiva. Orict de mici si neimportante par la prima vedere, toate consecintele
trebuie inventariate: costul stocari pieselor de schimb, nemultumirea clientilor, scaderea
Page
12

moralului operatorilor etc. Cuantificnd toate costurile asociate timpului de stationare,

conducatorul poate calcula ntr-o maniera economica nivelul optim al activitatii de
ntretinere, datele necesare unui demers logic fiind ndreptate spre identificarea unor
elemente fundamentale: probabilitatea defectelor, timpii de reparatii si cheltuielile de
ntretinere sau reparatie.
Calculul oportunitatii ntretinerii preventive se realizeaza dupa un algoritm format
din urmatoarele etape:
1

Analiza defectelor si istoricul reparatiilor;

Calculul probabilitatii defectelor.

Calculul costului probabil al repararii accidentale.

Calculul costului ntretinerii preventive.

Compararea rezultatelor si adoptarea deciziei.

Exemplu: O firma de pariuri electronice are un computer pentru procesarea

datelor. n ultimele 20 de luni calculatorul a fost defect dupa cum urmeaza:
Numar de defecte lunare

0
1
2
3

Numarul de luni

4
8
6
2

Frecventa defectelor

4/20 = 0,2
8/20 = 0,4
6/20 = 0,3
2/20 = 0,1

n fiecare perioada n care computerul a stat firma a estimat ca a pierdut 300 u.m.
n reparatie si ntreruperea afacerii. O firma de calculatoare propune un sistem de
ntretinere preventiva care costa 220 u.m. lunar si care reduce numarul de defecte la
unul pe luna. Care va fi optiunea firmei de pariuri?
Faza 1. Calculul probabilitatii numarului de defecte, daca firma continua sa
lucreze ca nainte:
Page
13

=
= (0)(0,2) + (1)(0,4) + (2)(0,3) + (3)(0,1) = 1,4 defecte/luna
Faza 2. Calculul costului probabil daca nu se contracteaza ntretinerea
preventiva:

Cost probabil =

= 1,3 300 = 390 u.m/luna

Faza 3. Calculul costului probabil cu ntretinere preventiva:

Cost probabil =

= 220 + (1)(300) = 520 u.m./luna

Faza 4. Compararea rezultatelor obtinute. Este evident ca un sistem de
ntretinere preventiva nu se justifica economic; el s-ar putea contracta n cazul n care
costul sistemului de ntretinere lunar nu ar depasi 90 u.m. sau daca firma de
calculatoare asigura toate ntretinerile si reparatiile la un cost lunar de maxim 390 u.m.
Exemplul prezentat reprezinta un caz singular, majoritatea ntreprinderilor
industriale avnd n dotare mai multe echipamente tehnologice de acelasi tip, parcul de
echipamente reprezentnd o baza justificativa si asiguratorie a capacitatii productive
necesare pentru satisfacerea cererilor clientilor. n aceste conditii costul de ntretinere si
reparatie se determina cu o formula generala de tipul :

(Cost) =
Numarul asteptat de defecte cumulat n timp, notat cu B, se poate determina cu
ajutorul ecuatiei:
Page
14

unde
N - reprezinta numarul de echipamente, utilaje
P - probabilitatea de defectare pe perioada unei luni date dupa ntretinere
preventiva.
Pn - reprezinta probabilitatea ca masina sa se defecteze accidental dupa
ntretinere n a n-a luna; daca ntretinerea preventiva a fost realizata n luna a 3-a pentru
o masina, n perioada a 4-a avem P1 probabilitatea ca ea sa se defecteze, iar n a 5-a
luna avem probabilitatea P2 sa se defecteze, etc.
n - reprezinta numarul de perioade de timp, n general o luna calendaristica.
Exemplu: O firma are n dotare 5 masini de multiplicat care din timp n timp se
defecteaza. Serviciul economic propune ca pentru cele cinci masini sa fie promovata o
politica de ntretinere preventiva de baza cu o valoare de 100 u.m. pentru o vizita. Daca
orice masina se defecteaza costul de avarie, reparatie accidentala, este n medie de
250 u.m. n care s-au calculat pierderile de capacitate si costurile cu reparatia.
nregistrarile arata ca probabilitatea de aparitie a defectiunilor dupa o reparatie sunt:
Luni pna la prima defectiune dupa o

Probabilitatea

reparatie

de defectiune

0,2

0,1

0,3

0,4

Sa se determine politica optima de ntretinere preventiva

Politica pentru o luna
Numarul de defecte asteptat:
B1 = N P1 = (5) (0,2) = 1
Page
15

Politica pentru doua luni.

Firma va decide sa verifice echipamentele la doua luni iar numarul asteptat de
defecte B2 are structura:
B2 = N(P1 + P2) + B1P1
Interpretarea formulei: numarul asteptat de defecte pe timp de doua luni B 2 este
egal cu numarul total de utilaje ponderat cu suma probabilitatilor ca n acest timp (doua
luni) utilajele sa se defecte (P 1 + P2) adunat cu numarul asteptat de masini care va
cadea n prima luna B1 care este posibil sa se defecteze din nou si n luna a doua
P1 (nainte ca planificarea reparatiei sa fie efectuata)
B2 = N(P1 + P2) + B1P1 = 5(0,2 + 0,1) + (1) (0,2) =
= 1,7 defecte/doua luni
Numarul mediu de defecte pe luna: 1,7/2 = 0,85 defecte/luna
Costul ntretinerii preventive a doua luni: 100 u.m./2 =50 u.m./luna

1.

Politica de ntretinere la trei luni. Similar avem

B3 = N(P1 + P2 + P3) + B2P1 + B1P2 =
= 5(0,2 + 0,1 + 0,3) + (1,7)(0,2) + (1)(0,1) =
= 3,44 defecte/trei luni

2.

Politica de ntretinere la fiecare patru luni.

B4 = N(P1 + P2 +P3 + P4) + B3P1 + B2P2+ B1P3

= 6,158 defecte/patru luni

Page
16

Firma va alege politica de ntretinere preventiva la fiecare doua luni care conduce
la costurile totale cele mai mici.
n concluzie, ntretinerea preventiva este propice daca:
defectiunile se produc cu o probabilitate cunoscuta si pe baza unei legi normale
de distributie; cunoscnd distributia putem determina momentul ntretinerii preventive;
siguranta n functionare a sistemului nu satisface utilizatorul si ea impune o
ntretinere preventiva;
costurile repararilor accidentale sunt mari si consecintele sunt deosebit de
nefavorabile chiar catastrofice.
O atentie deosebita trebuie acordata si activitatilor de inspectie care se
ncadreaza doar partial n sistemul ntretinerii preventive.
Echipamentele trebuie inspectate periodic pentru a determina tipul ntretinerii sau
reparatia care poate sa readuca performantele la cotele initiale. Aceste inspectii se
realizeaza de multe ori vizual, dar si prin masuratori, ncercari si proceduri tipice,
determinnd o serie de caracteristici fizice ale echipamentelor. Inspectia scoate n
evidenta posibilitatea ca echipamentul sau un element constructiv sa fie defect ct mai
curnd. Operatiile de inspectie consuma timp si resurse financiare, astfel nct
dimensionarea lor ca timp si frecventa trebuie sa constituie o preocupare consecventa
pentru conducatori.
Daca:
TT - reprezinta timpul total de ntreruperi pe perioada analizata
Ti - reprezinta timpul de ntrerupere pentru o inspectie
Ts - reprezinta timpul de ntrerupere pentru o reparatie
N - reprezinta numarul de inspectii pe perioada analizata
K - o constanta specifica fiecarui element
Se poate considera ca timpul de ntreruperi pe perioada considerata este format
din timpii prevazuti pentru inspectii si timpii de ntreruperi datorate operatiilor, invers
proportionale cu inspectiile efectuate.
5. Cresterea capacitatii de reparatie
Page
17

Din pacate, exista numeroase situatii n care siguranta n functionare a

echipamentelor nu este la nivelul dorit, iar ntretinerea preventiva nu se dovedeste a fi
rentabila, singura solutie n a repara cupromptitudine defectele o reprezinta dezvoltarea
capacitatii de reparatie: conducatorii vor trebui sa dimensioneze un sistem care sa
reintroduca prompt n lucru echipamentele defecte la performantele care le
caracterizeaza, gestionnd o multitudine de activitati care au ca scop:
pregatirea si specializarea operatorilor care lucreaza pe echipamente si utilaje;
determinarea resurselor necesare repararii utilajelor (personal specializat, scule,
instrumente, piese de schimb);
cresterea acuratetei si abilitatii responsabililor n stabilirea prioritatilor si a
planurilor de reparatii;
dimensionarea stocurilor de piese de schimb;
cresterea promptitudinii n identificarea cauzelor defectelor;
abilitatea de a concepe cai pentru marirea sigurantei n functionare a
echipamentelor.
Se impune dezvoltarea unei politici participative (fig. 7) n managementul
ntretinerii, n care operatorii depasesc faza de "observare, curatare, verificare"
implicndu-se direct n repararea propriului utilaj.

ntretinerea preventiva costa mai putin daca o responsabilizam spre stnga

Competenta ntretinerii creste daca o gestionam dinspre dreapta
Figura 7 - Managementul participativ n ntretinerea si repararea utilajelor
6. Indicatori de evaluare a ntretinerii si repararii utilajelor
Productivitatea

muncii

reprezinta

un

indicator

managementului ntretinerii; de la formula generala:

Page
18

utilizat

si

evaluarea

Productivitate =

pentru ntretinerea si reparatia utilajelor se utilizeaza

urmatoarele variante:
a)

Productivitatea ntretinerii = A

b)

Productivitatea ntretinerii = B

c)

Productivitatea ntretinerii = C

Alta categorie de indicatori, mai apropiati de managementul ntretinerii si repararii

sunt:
1.

Eficienta utilizarii

masinilor

determinata

prin

numarul

de

ore

operationale:
Eficienta utilizarii masinilor = D
n care:
A - reprezinta orele total posibile de lucru (24h/zi);
B - reprezinta orele neplanificate de lucru;
C - reprezinta orele de reparatii planificate;
D - reprezinta orele de reparatii neplanificate dar efectuate.
Eficienta trebuie sa tinda spre valoarea 1.
2.

Eficacitatea ntretinerii preventive, se poate determina cu formula:

7. Gestionarea ntretinerii si repararii utilajelor cu ajutorul programelor

specializate
Pentru a face fata sporului de productivitate impus de legile economiei de piata,
echipamentele sunt automatizate, robotizate, legate n sisteme ct mai complexe.
Oricte masuri ar fi luate elementele componente ale echipamentului au o limita de
fragilitate mai ales fata de o serie de agresiuni inerente: uzura, coroziune, socuri,
manevre inadecvate, etc. Costul direct al ntretinerii reprezinta, dupa unele calcule
riguros efectuate, aproximativ 4% din cifra de afaceri a ntreprinderii, dar daca se iau n
considerare si consecintele indirecte acest procent creste ntr-o maniera semnificativa,
pna la 7-8%. Pentru o perioada scurta de timp achizitia unui program soft care sa
gestioneze activitatile de ntretinere si reparatii poate parea o cheltuiala mare, dar
actiunea reprezinta o sursa de profit pe termen lung. Beneficiile asteptate sunt:
1.

Cresterea disponibilitatii utilajelor; disponibilitatea reprezinta aptitudinea ca

masina sa fie n starea dorita la momentul n care trebuie sa execute functionarea

Page
19

productiva specifica. Stapnirea evolutiei disponibilitatii echipamentelor din dotare

reprezinta un element cheie al eficientei productiei realizate.
2.

Rationalizarea stocului de piese de schimb stiind faptul ca stocul reprezinta

resurse financiare imobilizate. Stocurile sunt compuse din multe piese fara miscare timp
ndelungat, iar costurile de stocare ajung uneori chiar la 20-30% din valoarea pieselor
respective. Chiar si n astfel de conditii, tendinta actuala este tot de a creste stocurile
mai ales la piesele critice, vitale. Programele de optimizare judeca att ratiunile tehnice
ct si cele economice care pot determina conservarea pieselor de schimb.
3.

Optimizarea

costurilor de

productie. Programele

pot determina

cu

promptitudine costurile directe si indirecte datorate ntretinerii sau nentretinerii

preventive a echipamentelor din dotare.
4.

Prelungirea duratei de viata a echipamentelor ca urmare a aplicarii unei

politici de ntretinere corespunzatoare.

Functiunile principale pe care trebuie sa le realizeze un program de gestionare a
ntretinerii si repararii (fig. 7) echipamentelor pe calculator sunt:
crearea unei baze de date tehnice cu privire la echipamentele din dotare
(structuri arborescente, legaturi ntre echipamente);
ntocmirea unor procese tehnologice si proceduri de interventii;
centralizarea cererilor de interventii (evenimente, istoric);
planificarea cererilor de interventii (tehnologiile, timpii, resursele);
urmarirea realizarii interventiilor;
repertoar al pieselor de schimb (cantitati, furnizori, timp de aprovizionare);
optimizarea stocurilor de piese de schimb si a aprovizionarii;
urmarirea analitica si bugetara a interventiilor (costuri);
analize integrate: arbori de diagnostic, analiza AMDEC;
statistica care sa evidentieze stari, frecvente, date, histograme, rapoarte,
diagrame, asistenta statistica.

Page
20

Date despre echipament

Date despre

Date

resurse

despre
ntretiner

Echip

Istoric

ntretin

ament

Descr

Modificari

iere

ere

piese,

prevent

materi

iva
Instruct

ale
Descri Nume

iuni
Defecte majore

Capa

Materia

citate

le

Cost

Timpi
standar

Piese
comp

Costuri ntretinere

onent

e
Scule, Persona Tehnologi

ere
Pret

Vrsta

Proceduri
Specializ

Uzura Speciali

ari
Materiale

zare
Abilitati

Subcontr

optim
Stoc Concedi

actari
Statistici,

sigur

frecvente

Lot

Costuri

e
Spati
u
Locali
zare

CALCULATOR
Controlul activitatilor

Page
21

Costuri
ntretinere

Materiale
Uzura

Angajati
Productivitate

Piese

Previziuni Eficienta

Retributii

Stocuri

Tendinte

Ordine de lucru

Analize

Planificari

statistice

activitati
Achizitii piese

Stagnari
Fig. 8 - Principalele functiuni ale unui program de ntretinere si reparare a
echipamentelor

Page
22

de

Bibliografie
1. Buffa, E.S., - Conducerea moderna a productiei, Editura Tehnica, Bucuresti,
1975.
2. Homos, T., - Organizarea si conducerea ntreprinderilor constructoare de
masini, Curs Universitar, IPB,

Bucuresti, 1988.

Page
23