Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CARACTERISTICILE BAROCULUI
-
Spiritualitate religioasa si ascetism extrem, o mare diversitate formala, impreuna cu reguli stricte
Ceremoniile, pompa, ritualurile de curte sunt expresie a exuberantei barocului, dar si un mijloc de portretizare a scenelor de grup
Odata cu aparitia iluzionismului(trompe loeil), in arta isi fac loc teatralul si scenicul
In arhitectura apar liniile curbe, un exces de ornamente, artificii din ce in ce mai indraznete si mai neprevazute
In literatra satirica termenul barocco era folosit pentru a descrie o idee ciudata sau plina de spirit
din vechea bazilica a lui Constantin, si pe care le-a integrat de altfel in decorul pilastrior cupolei, integrand baldachinul. Tot o forma paleocrestina e si piata din fata bisericii
atriumul care-i inspira lui Bernini gigantica piata din fata Sfantului Petru, construita intre 1657 si 1666; acolo se va putea aduna multimea credinciosilor pentru a primi
binecuvantarea; artistul inoveaza insa si in cazul acesta, dand pietei o forma ovala si inconjurand-o de portice cu cate patru randuri de coloane dorice.
intrarea principala, incadrata de coloa-ne si strajuita de doua intrari secundare, aminteste tema arcului de triumf. Nimic sin aceasta fatada simpla
si maiestuoasa nu pare sa sfideze regulile clasice. Si totusi, modul in care elementele antice se imbina in ansamblul general arata ca arhitectul
renuntase la regulile romane si grecesti, si chiar la cele renascentiste. Trasatura cea mai frapanta a acestei fatade este folosirea coloanelor duble,
Vrand parca sa confere ansamblului mai mult fast, varietate si maiestate. Pe de alta parte, se vede ca arhitectul s-a straduit sa evite monotonia,
combinand toate aceste motive cu scopul de a pune accentul pe partea centrala si ancadramentul dublu al intrarii principale. Trasatura cea mai
caracteristica este grija arhitectului de a stabili o legatura intre parter si etaj. A folosit volute necunoscute arhitecturii antice si tocmai aceste
ornamente suparatoare le-au fost reprosate arhitectilor barocului de adeptii traditiei antice pure. Planul si fatada bisericii Il Gesu vor avea un
mare rasunet in toata lumea crestina.
Barocul aduce o ingustare a fatadei catre zona centrala, vezi Santa Susanna a lui Maderno ce pastreaza tipul inaugurat de Il Gesu si racordarea zonei mai inalte de zona mai
joasa prin volute, dar lateralele devin neglijabile si se accentueaza zona centrala, mai inalta. Planul bazilical, cu mai multe nave, se intalneste mult mai rar, dar nu e parasit cu
desavarsire, dar cand e vorba de biserici mai mici, arhitectii incep sa deseneze planuri mai complexe: ovale, circulare, in cruce greaca, cautand sa scoata din ineditul combinatiilor
efecte neasteptate. Biserica Sant Ignazio are bolta pictata cu imaginea iluzionistica a unei arhitecturi virtuale, ce se pierde, se dizolva in cerul infinit, unde, pe un norisor, pluteste
Sant Ignazio in glorie. Interioarele sunt folosite tot ca mijloc de exaltare a spiritului religios. Fatadele devin prezente monumentale, scenografice, care exprima osmoza intre sacru si
profan in mai multe moduri. Biserica Sant Andrea al Quirinale are fatada sub forma unui arc de triumf monumental, arcul convex sugerand expansiunea spatiului interior catre
exterior, luarea in posesie a spatiului exterior de catre sacru.De foarte multe ori se prefera formele concave, pentru ca sunt forme primitoare, ce imbratiseaza,
ofera protectie, sugerand protectia pe care o ofera biserica si rolul ei calauzitor in obtinerea mantuirii.
In Orasul etern, secolul se deschide cu Carlo Maderno, care ridica nava bisericii Sfantul Petru, iar rastimp de o jumatate de secol, Bernini va impune suprematia stilului sau care
urmareste, prin distributia neta a maselor arhitectonice puternice, iar in interior prin bogatia ornamentatiei policrome, obtinerea unor efecte grandioase. Arhitectul Francesco
Borromini, autorul bisericii San Carlo alle Quattro Fontane si al colegiului Sapienza, renunta la efectele de forta si de calm ale lui Bernini in favoarea unui stil dramatic,
proportii si ornamente inedite.In ceea ce priveste interioarele insa, renunta la ornamentatia policroma, preferand structurile albe, realizand astfel efectele numai din plastica
arhitecturala. Dupa exemplul dat la Roma, arhitectura baroca se raspandeste in toata Italia, cu vadita tendinta de a exagera principiile de exuberanta plastica si decorativa. In
detrimentul acelei forte a maselor si a ansamblurilor arhitectonice, spre care tindea in mod special Bernini.
SCULPTURA
Artele figurative in epoca baroca sunt supuse, mai cu seama in Italia, unor comandamente estetice care cosidera arta drept un mijloc de a exprima pasiunile
sufletului. Psihologia facuse progrese considerabile in secolul al VII-lea, si problema pasiunilor preocupa un numar destul de mare de filozofi. Mai multi artisti si critici alcatuisera
tratate de expresie, unul dintre cele mai faimoase a fost scris de pictorul francez Charles Le Brun, iar tratatele acestea dau indicatii asupra modului in care se pot reda, prin mijlocirea
artei, diferitele pasiuni: dragostea, suferinta, mania, afectiunea, bucuria, furia, avantul eroic, ironia, teama, dispretul, groaza, admiratia, calmul, dorinta, deznadejdea, indrazneala,
etc. Si toate aceste sentimente trebuie sa fie exprimate intotdeauna la paroxism, ceea ce duce la dezlantuiri de pasiune in teatru. Starile acestea de suflet se exteriorizeaza prin
anumite gesturi, prin mimica fetei, cu alt cuvinte prin actiune.Pana si manifestarea starii de sfintenie capata aparenta unei porniri pline de pasiune. Sfantul epocii baroce este un
martor al credintei; si o confirma prin cuvant, prin martiraj, sau prin extaz. Misiunea apologetica a artei religioase contribuie in a face din sculptura, ca si din pictura, o adevarata
retorica. Artistii cauta de asemenea,mai cu seama sculptorii, sa justifice principiile acestei retorici prin modelele Antichitatii tarzii, descoperite cu prilejul sapaturilor, modele care
sunt masurate si studiate pentru a li se descoperi secretele. Toti sculptorii din vremea aceea, inclusiv Bernini s-au ocupat cu restaurarea statuilor antice. Grupul statuar Laocoon,
datorat sculptorilor din Rhodos din secolul I, care a fost gasit in 1506, continua sa exercite asupra sculptorilor o influenta magica, fiind considerat exemplul cel mai desavarsit
realizat vreodata in ceea ce priveste reprezentarea durerii, adica forma cea mai sublima a expresiei; si va inspira atitudinile martirilor, ba chiar si figura lui Isus Hristos in clipa
mortii.
O tema predilecta pentru baroc este reprezentarea extazului sfintilor in momentul mortii, cand se intalnesc cu Divinitatea,
fiind chiar o reprezentare palpabila a Divinitatii in ochii martirilor ,dinamica drapeurilor, impreuna cu pozitia corpului contorsionat exprimand
zbuciumul si diverse stari de spirit. In ceea ce priveste Extazul Sfintei Teresa a lui Bernini din capela Coronaro din Santa Maria della Vittoria,
toate tehnicile concura la realizarea unei scene de teatru: marmura se transforma in stuc la norisorul pe care se afla grupul statuar, bronzul, marmurile policrome sunt sustinute de o extraordinara arta de iluminare scenografica ce creeaza o lumina supranaturala.Bernini daruieste marmurei
freamatul vietii, experimentand toata gama pasiunilor, de la brutalitatea razboinica(David), la strigatul suprem in momentul in care Daphne isi da
ultima suflare si se preschimba in dafin, la extazul divin; iar busturilor le da mobilitatea vietii. In monumentele funerare ale lui Urban al VIII-lea
si Alexandru al VII-lea din Biserica Sfantul Petru, Bernini insufleteste cu o noua forta dramatica tema mortii.
pruncul, Duhul Sfant reprezentat prin razele ce pornesc din nucleu, iar sus este o reprezentare a ultimei cine , ce primeste o lumina care se pierde undeva, capatand o aura
supranaturala care intareste efectul scenografic
PICTURA
In pictura sunt doua figuri importante, doi pictori veniti la Roma din partea de N a Italiei, alle caror principii erau diametral opuse: Annibale Carraci din
Bologna si Michelangelo Merisi da Caravaggio, al caror singur punct comun este acela ca amandoi erau satui de manierism. Carracci reprezentatnt al idealismului - admirator al lui
Rafael, a visat sa ia ceva din frumusetea si simplitatea acestui pictor, s-a straduit sa evite ororile suferintei si ale mortii, promovand cultul frumusetii clasice, prin compozitii
armonioase, simple ce amintesc de inceputul Renasterii, dar au caracterul patetic si efectul scenografic al luminii caracteristice barocului. In opozitie, Caravaggio, promotor al
naturalismului, are un caracter violent, irascibil, nu da inapoi in fata uratului si reda adevarul asa cum il vede. El nu era atras de modelele clasice si nu avea nici un respect pentru
frumusetea ideala, a vrut sa se elibereze de conventionalism, fiind un spirit puternic si indraznet. Este un mare ilustrator al Bibliei. In Punerea in Mormantse distanteaza de arta
Renasterii, renuntand la o imagine nobila, frumoasa si eroica a omului. Personajele sale sunt incovoiate, aplecate, alungite sau cu capul plecat, prezentarea statuara cedand locul unei
forme de existenta umila. Sfintii, apostolii si Fecioara Maria par adevarati, tangibili, lumina si umbra participand si ele la crearea acestui efect; folosind tehnica clar-obscurului
lumina nu face trupurile sa para suple si armonioase, este brutala, in contrast violent cu umbrele profunde. Ea scoate in evidenta scena tragica, in toata realitatea ei, fara
compromisuri sau atenuari, realitate pe care putini contemporani erau in stare s-o aprecieze, dar care a avut o influenta decisiva asupra viitorului picturii.
CONCLUZII
Barocul aduce teme noi si moduri sofisticate de reprezentare utilizarea alegoriei si, o data cu aceasta, atractia umanista pentru mesaje codificate, purtatoare de
mesaje ce urmeaza a fi descifrate. Marea conceptie baroca a incercat o fuziune intre arhitectura, sculptura, pictura si ornamentatie, asa cum se regasesc in biserici si palate.
- Miscarea dinamica poate fi regasita in fatadele si interioarele exuberante, in figurile vaporoase ce se inalta in cercuri in picturile aglomerate ale plafonului, ca propulsate de o forta
supranaturala.
- Decorarea bisericilor si palatelor atinge un nivel nou, grandios si spectaculos,
- Pictura adopta elemente arhitecturale, sculpturale, decorative astfel incat sa creeze o tranzitie continuasi usoara de la spatiul rel la cel iluzoriu; iar arhitectura devine extrem de
picturala
increderea in sine stilul baroc este somptuos si ornamental cu intentia de a coplesi credinciosul si de a-l impinge dincolo de realitate, intr-un receptacol ideal.
- Energia , pasiunea si maretia picturii baroce au echivalent si in sculptura. Biserica favoriza acest stil cu intentia de a crea o imagine magnifica, planul elaborat al bisericii combina
arhitectura, sculptura si pictura intr-o expunere spectaculoasa si triumfatoare de volute, curbe, coloane impozante si decoratie bogata.
BIBLIOGRAFIE:
- Curs Istoria artei anul I prof. Cosmin Ungureanu
- Istoria artei E.H.Gombrich Pro Editura si Tipografie, 2007
- Clasic, baroc si rococo Germain Bazin Editura Meridiane, Bucuresti, 1970
- Hans Scharoun, "La modernit du baroque", din Jean-Pierre pron
- Christian Norberg-Schulz, La Signification dans l'Architecture Occidentale, Lige, Pierre Mardaga d., 1984