11/5/2013

Functia vizuala

Fizica optica a vederii

Anatomia ochiului

11/5/2013

Structurile principale ale

ochiului
Canalul lui
Schlemm

Sclera
Procesele
ciliare

Reteaua
trabeculara

Coroida

Iris
Pupila Lens

Corneea

Retina

Macula
Corpul
vitros

Camera
anterioara

Artera centrala
retiniana

Discul optic

Camera
posterioara

Nervul optic
Muschii
ciliari

Notiuni de fizica optica

distanta focala f = distanta de la lentila pana in pct

unde converg razele de lumina

f =

1
1
n2
1
1
R1 R2
n1

Se numete convergena unei lentile inversul distanei

sale focale:
Unitatea de msur pentru convergena unei lentile
este dioptria.
Ex:Lentila plan convexa (n1 =1, R2=
f lentila =
plan
convexa

1
1
1
R1
=
=
=
(
n

1
1
n
1
1
2
2 1)
1 (n2 1) 0 (n2 1)
1
R
R
R

Putere cornee=1/f=n2-1/R1=1,36-1/8*10-4=0,36/0,008=45 dioptrii

11/5/2013

Nr de dioptrii =1/f =>

i.e. f = 2m => nr de dpt = 1/2 =0.5
1/f=1/x +1/y
1/f=1/x+1/
1/f=1/x
f = 1m => nr de dpt = 1/1 =1

f = 0.5 m => nr de dpt = 1/0.5 =2

f = 0.25 m => nr de dpt = 1/0.25 =4

S1= => 1/S2=1/f => S2=f

Daca f> ax optic = S2> ax optic
Solutie aditia unei lentile convergente =>
S1= => 1/S2=1/f +1/f => f> S2 = ax optic

Aceasta poate fi pusa si in

formula"Newtonian"
Unde x1 = S1 f si x2 = S2 f.

11/5/2013

Emetropia

Focalizarea pe retina a imagini obiectelor aflate la distanta cand

muschiul ciliar este complet relaxat
Ochiul prezinta un raport corect intre puterea de refractie a
mediilor si lungimea axului
In mod normal lungimea axului este de aproximativ 21-23 mm
Puterea de refractie a corneei este de aproximativ 39-44 dioptrii
si a cristalinului de 19-23 dioptrii

Acomodatia

Capacitatea cristalinului de a-si

modifica puterea de refractie pentru
a asigura o imagine clara atat la
distanta cat si aproape
Cristalinul are o putere de refractie
la tanar intre 20-34 dioptrii, la adultul
de 40 ani intre 20-23 dioptrii si la
varstnic de 20 21 dioptrii
Pentru realizarea acomodatie
participa:

Cristalinul
Ligamentul suspensor (20 de
zonule/ligamente)
Muschiul ciliar (componenta
circulara este cea mai imp.)

VEDERE LA DISTANTA

ACOMODARE- VEDERE DE APROAPE

11/5/2013

Acomodatia

S1=0,25 m
1/f1= 1/s1 +1/s2
S2 = => 1/s2 =0
1/f1=1/s1 = 1/0,25 =4D

1/f2 = 1/s1 + 1/s2

1/f =1/ +1/s2 = 1/s2
1/f2=1/f+1/s1= 1/f +
1/0,25=1/f + 4D
1/f2=1/f + 4D

f (s2)

f1 (s1)

s1

f2

s2

Acomodatia

REFLEX CONDITIONAT CARE

APARE DUPA VARSTA DE 6 LUNI
timp necesar dezvoltarii functiei
maculare
Este realizata prin actiunea sistemului GGL CILIAR
nervos parasimpatic

Nc accesor al nv oculomotor comun

fibre preganglionare
Ggl ciliar neuron II
Nervi ciliari scurti fibre postganglionare

Sistemul vegetativ simpatic

Primul neuron este situat in hipotalamus

Al dolea neuron se afla in coarnele
intermediolat ale maduvei spinarii la nivel
C8-T2
Al treilea neuron se afla in ggl cervical
superior

III

RETINA

II

NC EDINGER
WESTFAPHAL

CORP
GENICULAT
LAT

CORTEX OCCIPITAL

11/5/2013

Hipermetropia

Lipsa vederii la distanta si cu atat mai putin la aproape cand

muschiul ciliar este complet relaxat, datorita unei insuficiente de
convergenta
Exista un raport anormal intre lungimea axului optic si puterea
refractiva a mediilor: fie un ax scurt, fie o puterea mica a mediilor
refractive
Corectia se realizeaza cu lentile convexe sau la persoanele tinere
prin acomodatie
Ce reprezinta 1 dioptrie?
+1 dpt

11/5/2013

Miopia

Lipsa vederii la distanta cand muschiul ciliar este complet

relaxat, datorita unui exces de convergenta
Exista un raport anormal intre lungimea axului optic si puterea
refractiva a mediilor: fie un ax lung, fie o puterea mare a
puterii refractive a mediilor
Corectia se realizeaza cu lentile concave
-1 dpt

Astigmatismul

Viciu de refractie rezultat dintr-o abatere ordonata din punct de

vedere geometric, a dioptriilor, de la forma sferica normala

corneea devine o calota torica
Ochiul prezinta doua linii focale perpendiculare intre ele
Pacientul nu vede bine la aproape si la distanta
Necesita corectie cu cilindrii pozitivi/negativi

f1

f2

11/5/2013

Acuitate vizuala

Reprezinta capacitatea
ochiului de a distinge
forma, dimensiunea si
conturul obiectelor

Discriminarea vizuala
Spatiala
Minima perceptibila
Minima separabila (AV
clinica)

Este puterea de
discriminare spatiala pe
care ochiul o poate
exercita pentru a vedea
diferite detalii din spatiu

Luminoasa (1%)
Temporala

Acuitatea vizuala

Reprezinta capacitatea
ochiului de a discrimina 2
puncte lumininoase
distincte
Este maxima la nivelul
foveei fiind de 1 minut de
arc de cerc si scade de 10
ori la periferie
Se testeaza cu ajutorul
optotipului de departe

2m

25 sec de arc de
cerc

17mm
1 minut de arc de cerc-- 1.4 mm

1mm

10m

25 de secunde de arc de cerc --1mm

11/5/2013

Acuitatatea vizuala in fotopic si scotopic

Examen FO

periferie
AV = 1/10
10 x 1

Celule cu
conuri

Macula (central)
Celule
Cu bastonas

AV este

Macula

Periferie

AV

1/1

1/10

Tip de fotoreceptori

Predominant conuri

Predominant bastonase

Grosime retina

mica O parte din straturi sunt

impinse lateral

Mare Sunt prezente toate

straturile

Convergenta stimulilor

absenta raport con:cel ggl 1:1

Prezenta raport bastonas:cel gg

de 10:1 pana la 100:1

11/5/2013

Cataracta

Reprezinta opacifierea cristalinului datorita unor procese

degenerative a fibrelor cristaliniene
Are loc o crestere a radicalilor liberi cu degradarea consecutiva
a proteinelor
Apare in general la persoane varstnice
Necesita inlocuirea cristalinului cu un implant care asigura o
vedere clara la distanta si in unele cazuri si la aproape

Presiunea intraoculara

Valoarea normala = 11-21 mmhg

Valoarea normala este data de echilibrul dintre cantitatea de

umoare apoasa produsa de corpul ciliar si cantitatea eliminata
producerea umorii apoase:

La nivelul corpului ciliar procese ciliare epiteliul non-pigmentar

2.0 to 2.5 l min-1

Umoarea apoasa este eliminata prin:

calea trabeculocanaliculara (trabecul
canal Schlemm

vene apoase) 90%
calea uveosclerala (prin traversarea fibrelor longitudinale
ciliare) 10%

10

11/5/2013

Canalul lui
Schlemm

Sclera
Procesele
ciliare

Reteaua
trabeculara

Retina
Coroida

Iris

Macula
Pupila
Corneea
Camera
anterioara
Camera
posterioara

Lens

Corpul
vitros

Discul optic

Artera centrala
retiniana

Nervul optic
Muschii
ciliari

Scurgerea normala a umorii apoase

11

11/5/2013

Glaucomul

Distrugerea progresiva de fibre

nervoase datorita cresterii
presiunii intraoculare (PIO)

Punctul cel mai vulnerabil al

ochiului la cresterea presiunii
intraoculare este capul nervului
optic unde are loc o distruge a
fibrelor nervoase datorita a 2
mecanisme: mecanic si ischemic

Mecanismul cresterii PIO:

cresterea productiei (foarte rar),

scaderea eliminarii de umoare
apoasa (frecvent)

Excavatie glaucomatoasa

Aspect normal al fundului de ochi

Glaucomul prin scaderea eliminarii umorii

apoase

Scurgerea apoasa prin ambele cai este diminuata

12

11/5/2013

Functia vizuala
Functia retinei si caile optice

Structura retinei

lumina

De la epiteliul pigmantar catre

suprafata avem urmatoarele
straturi:

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

Membrana limitanta interna

Stratul fibrelor nervoase
Stratul celulelor ganglionare
Stratul plexiform intern
Stratul nuclear intern
Stratul plexiform extern
Stratul nuclear extern
Membrana limitanta externa
Stratul conurilor si bastonaselor
Stratul pigmentar

Semnale vizuale

13

Lumina trebuie sa treaca prin toate straturile inainte de ajunge

la fotoreceptori

Synapses

Organizarea celulara a retinei

lumina
Intregare sinaptica

11/5/2013

14

11/5/2013

Celulele cu conuri si bastonase..

Epiteliul pigmetar absoarbe
lumina si reduce reflexia
creand o camera obscura

Discurile fotoreceptorilor
sunt locul transductiei

Procesul de
transductie este
mediat de pigmentii
fotosensibili rodopsina

Celulele cu conuri si bastonase

Raportul dintre celule cu bastonase si celulele cu conuri este de 20:1

Celulele cu bastonase

Contin o singura substanta fotosensibila numita rodopsina

Au o sensibilitate crescuta la lumina si sunt responsabile de vederea
scotopica, monocromatica
Sunt situate la periferie si absente in fovee; frecventa lor descreste de la
la periferie spre macula
Exista o convergenta de 100:1 (bastonase: celule ganglionare) in
periferie si mai mica spre macula

Celulele cu conuri

Sunt de trei tipuri fiecare tip avand un pigment fotosensibil pentru culorile
verde, rosu, albastru
Sunt responsabile de vederea fotopica, cromatica
Prezinta o densitate scazuta in periferie numarul lor crescand spre
macula, iar in fovee se gaseasc numai acestea
Convegenta este mai mica decat pentru celulele cu bastonase iar in
fovee raportul este de 1:1 (conuri: celule ganglionare)

15

11/5/2013

Energie luminoasa
Excitarea bastonaselor
cand rodopsina
Batorodopsina
Rodopsina este activata
(n sec)
N x Transducina
Lumirodopsina
sec
N x fosfodiesteraze

Metarodosina I
(m sec)

Scade GMPc

II-cis-retinal

Metarodosina II
(sec)
(RODOPSINA
ACTIVATA)

opsina
Inchiderea canalelor de Na
Retinal izomeraza
all-trans-retinal

HIPERPOLARIZAREA CELULELOR CU BASTONASE

all-trans-retinol
II-cis-retinol
Vit A
Scade eliberarea de glutamat la nivelul sinapsei

Fototransductia

Rodopsina raspunde optim la

lumina cu lungimea de
unda de 496 nm

Dupa stimulare>
Procesul de activare
1. rodopsin kinaza
2. arestina
3. refacerea rodopsinei

16

11/5/2013

Signal Transmission in the Retina

Adaptarea la intuneric
Sensibilitatea la lumina creste in scotopic
Mecanisme implicate
Apertura irisului (pupila) 16X
Adaptarea conurilor (10 min)
Adaptarea bastonaselor (30 min)/15000b/c
Nivelul conc Ca++
Intuneric/cGMP /conc Ca prin patrunderea
prin canalele neselective cGMP stimuleaza
fosfodiesterazele inh GC prev exagerata
a cGMP

17

11/5/2013

Adaptarea la intuneric
Care este explicatia pentru durata mare a adaptarii la intuneric.

Recompunerea lenta a retinalului

in intuneric retinalul este redus la forma II-cis retinal
se recompune rodopsina la nivelul discurilor

nivelul de GMPc este refacut

canalele Na2+ se redeschid
celulele se depolarizeaza
transmisia este reluata

Circuitele neuronale ale retinei

Fotoreceptor
Celule orizontale
Celule bipolare
Celule amacrine
Celule ganglionare

Fibre nervoase

Potential
Conducere electronica/graduata de actiune

Exista doua tipuri mari de circuite:

1. unul nou la nivelul maculei (conuri
celule bipolare- celule ganglionare),
si
2. unul vechi la nivelul periferiei
(bastonase celule bipolare amacrine celule ganglionare)
Circuitul care porneste de la celulele
cu conuri conduce de 2-5 ori mai
rapid semnalele vizuale
Fotoreceptorii la nivelul sinapsei cu
celulele bipolare si celulelor orizontale
descarca glutamat un
neurotransmitator excitator

18

11/5/2013

Inhibitia laterala rolul

celulelor orizontale

Este importanta in toate

sistemele vizuale
Asigura cresterea
contrastului vizual
Conexiunea laterala prin
intermediul celulelor
orizontale sustine inhibitia
laterala (GABA)
O inhibitie laterala
suplimentara este asigurata
de celulele amacrine

lumina

intuneric

inhibitie
excitatie

Hermann Grid

19

11/5/2013

Celulele ganglionare

1.600.000 100.000.000 bastonase si 3.000.000 conuri

Exista trei tipuri de celule ganglionare

Celule W constitue 40% din celulele ganlionare, transmit

semnalul vizual de la celulele cu bastonase si sunt implicate in
vederea scotopica

Celulele X reprezinta 55% din total, transmit semnalul vizual de

la celulele cu conuri si asigura vederea fotopica, colorata.

Celule Y reprezinta 5% din total dendritele se raspandesc pe

campuri foarte largi si raspund la miscari rapide sau schimbari
rapide ale intensitatii luminii avand functie de avertizare si
determina miscarea ochilor spre stimulul luminos.

Excitatia celulelor ganglionare

Celulele ganglionare descarca in mod spontan potentiale de actiune

Axonii celulelor ganglionare transmit semnalele vizuale pe calea

potentialelor de actiune

Chiar daca nu sunt stimulate celulele ganglinare descarca impulsuri

cu o frecventa de 5 40 /sec

Modificarile de intensitate a luminii determina modificarea ratei

impulsurilor la deschidere (on) sau inchiderea(off) unui spot luminos:

Deschiderea luminii: raspuns on-off

Inchiderea luminii: raspuns off-on

on

off
excitatie
Inhibitie laterala

20

11/5/2013

Vederea cromatica

Celulele cu conuri sunt responsabile pentru

vederea colorata.

Celulele cu conuri contin fotopigmenti

asemanatori rodopsinei care raspund optim
la o anumita valoare a lungimii de unda a
luminii:
a) albastru (absortie maxima 419nm)
b) verde (absortie maxima 530nm)
c) rosu (absortie maxima 560nm)

96% aminoacizi opsinei R/V si 44% A/R-V

Vederea cromatica

Exista doua teorii care incearca sa explice vederea

colorata:

a) Teoria tricromatica;

b) Teoria Hering sau teoria culorilor oponente galbenalbastru.

21

11/5/2013

Absortia luminii de catre

pigmentii vizuali
Toti cei trei pigmenti sunt necesari
pentru vederea cromatica corecta.
Este necesar minim doi pigmanti
pentru vederea cromatica
Vederea tricromata se intalneste
la 90% din populatie prin
utilizarea n proportii apropiate de
rosu, verde, albastru.
Discromatopsia este data de absenta
unui dintre pigmenti, totusi individul
vede aproape toate culorile utilizand
doar doi pigmenti.
Absenta pigmentului rosu

protanopie
daltonism
Absenta pigmentului verde

deuteranopie
Absenta pigmentului albastru
tritanopie.
Vederea monocromata implica
prezenta unui singur tip de
pigment al conurilor si este
foarte rara.

Teoria tricromatica

Se bazeaza pe posibilitatea perceptie tuturor nuantelor culorilor

prin amestecarea in diferite combinatii ale celor trei culori
fundamentale
Excitatia diferita a celor trei tipuri de conuri
Intensitate excitatie fiecarui pigment este comparata de catre
creier
albastru verde galben
Exemple:
rosu

Portocaliu = 99 : 42 : 00
Verde = 31 : 67 : 36
Albastru = 0 : 0 : 97
Galben = 83 : 83 : 0

22

11/5/2013

Teoria culorilor complementare

galben-albastru

Propune existenta unui

proces neurologic care
considera culorile a fi opuse
Culoarea albastra este
opusa culorii galbene (R-V)
Culoarea rosie este opusa
culorii verzi
Culoarea alba este opusa
culorii negre
Cele doua teorii constitue
baza vederii colorate

23

11/5/2013

Campul vizual

fovea

superior

temporal

nazal

PATA OARBA

inferior

Campul vizual

24

11/5/2013

Campul vizual

Sensibilitate vizuala

25

11/5/2013

temporal

Insula vederii

nazal

nazal
temporal

Pata oarba

nazal

temporal

Punct de
fixatie

Caile vizuale

Fibre pentru RFM

Si pentru reflexul de fixare
pe un obiect

Fibre
corticofuge

26

11/5/2013

Cortexul vizual

Cortexul vizual primar

Ocupa aria fisurii calcarine si se extinde catre polul occipital

Semnalele din macula au proiectie in apropierea polului occipital

Semnalele din retina periferica se proiecteaza in cercuri concentrice anterior

de pol

Structura: coloane neuronale cu diametru de 30-50 nm continand fiecare peste

1000 de neuroni, semnalele vizuale ajungand in stratul 4 si de aici urca spre
straturile 1, 2, 3 curaspandire laterala pe distante scurte, fie coboara in
straturile 5, 6 cu raspandire laterala pe distante mari

Picaturile de culoare = zone aflate intre coloanele primare, primesc semnale

laterale si raspund specific la semnalele de culoare

Arii corticale secundare

Situate anterior superior si inferior de cortexul primar vizual

Analiza si interpretarea imaginilor:

27

11/5/2013

Miscarile
oculare

Nv IV

Inervatia musculaturii
extrinseci a globului ocular
este asigurata de nv 3, 4, 6,
Nv VI

Interconexiuniile dintre cei trei nuclei ai

nv 3, 4, 6 se realizeaza prin intermediul
fasciculului longitudinal medial
Miscarile voluntare sunt asigurate de
arii din lobul frontal prin tracturile
frontotectale
Miscarile involuntare de fixatie sunt
controlate de arii secundare din lobul
occipital prin tracturile occipitotectal si
occipitocolicular
De la nucleii pretectali si coliculari sup
pornesc semnale prin fasciculul longitudinal
median spre nucleii nervilor 3, 4, 6.

Reflexul fotomotor pupilar

Cand cantitatea de lumina care patrunde in ochi este prea mare, pupila
se micsoreaza ajustand astfel cantitatea de lumina care patrunde in
ochi obtinandu-se o vedere clara atat in mediu luminat cat si intunecat.
Este un reflex rapid care modifica diametrul pupilar de la 1,5 mm
in lumina puternica pana la 8 mm in intuneric
Determina creterea profunzimii campului vizual in
lumina puternica prin ingustarea fasciculului de
lumina care ajunge la retina

Diametrul pupilar este controlat de sistemul

nervos vegetativ.

28

11/5/2013

Analizatorul auditiv

Caracteristicile sunetului
Frecventa sau tonul muzical i corespunde nlimea (msurat
n Hz).
Intenstatea sau amplitudinea- muzical i corespunde nivelul de
intensitate sonor (msurat n dB).
Durata - se calculeaza din momentul impactului pana la disparitia
ultimei vibratii percepute.
Timbrul sau culoarea - carcateristica unui sunet muzical de a se
deosebi de alte sunete de aceeasi inaltime, durata si intensitate.
Ex: doua sau mai multe instrumente interpreteaza concomitent acelasi
paragraf. Desi sunt aceleasi note, noi putem deosebi diferenta dintre
un pian si o chitara chiar daca ele canta in acelasi timp.

11/5/2013

Frecventa sunetului
Frecventa vibratiilor da tonalitatea
sunetului.
Tonurile pure sunt simple unde
sinusoidale. Acestea sunt rar
intalnite in realitate de zi cu zi.
Tonurile emise in mod uzual de
instrumente, vocea umana sunt un
amestec de sunete cu frecvente
diferite:
Frecventele cele mai joase
constitue tonalitatea vocii
Frecventele cele mai inalte
constitue timbrul vocii

Un amestec de frecvente fara

legatura intre ele cum ar fi
amplitudinea sau/si periodicitatea
acestora se numeste zgomote

Intensitatea sunetului

INTENSITATEA - definit prin puterea vibraiei pe unitatea de arie cu unitatea W/m2.

PUTEREA este energia transmis de unda sonor ntr-o secund i are ca unitate de msur
wattul - W.
INTENSITATEA sunetului reprezinta puterea sunetului pe unitatea de suprafata si se masoara in
watti/m2

I= putere/arie

Deoarece variatia intensitatii sunetului (respectiv puterea sunetului) perceput de urechea umana
variaza foarte mult (de la 10-12 W/m2 la 106 W/m2) intensitatea se exprima in mod obisnuit ca
logaritmare a raportului dintre intensitatea sunetului si intensitatea sunetul de referinta (10-12
W/m2 )
Majoritatea msurtorilor de intensitate a sunetului se fac n raport cu o intensitate numit prag
de audibilitate sau 0 iar unitatea utilizat n acest caz este decibelul dB

Nivelul intesitatii sunetului (beli)= log IS /IS referinta

Nivelul intensitatii sunetului (dB )= 10x log (IS /IS referinta)
Nivelule puterii sunetului (beli) = log putere sunet/putere sunet referinta
Nivelule puterii sunetului (dB) = 10 xlog (PutereS/PutereS referinta)

11/5/2013

Puterea sunetului
Pac
watts

Sursa de sunet

Nivelul de putere al
sunetului Lw
dB re 1012 W

Racheta
Motor turbojet avioane
Sirena

1,000,000 W
10,000 W
1,000 W

180 dB
160 dB
150 dB

Concert rock, camioane

100 W

140 dB

Mitraliera
Pic-hammer
Trompeta, escavator
Latratul cainelui
Elicopter

10 W
1W
0.3 W
0.1 W
0.01 W

130 dB
120 dB
115 dB
110 dB
100 dB

Voce tare, plans copil

0.001 W

90 dB

Vorbirea, masina de scris

105 W

70 dB

frigider
Pragul audibil

107

50 dB
0 dB

W
1012 W

Presiunea sunetului

Nivelul presiuni sunetului in dB (decibel sound pressure level)

Intensitatea sunetului = Puterea sunetului /aria patratul presiuni
Putem caracteriza sunetul fara a tine cont de aria pe care actioneaza si de unitatea de timp

Pentru ca intensitatea sunetului este direct proportionala cu presiunea2 si aceasta variaza ca

si intensitea foarte mult, presiunea sunetului se exprima ca logaritmare a raportului dintre
patratul presiunii sunetului si patratul presiunii atmosferice
Nivelul de presiune al sunetului = log (pres2/pres referinta2)= 2log (pres /pres referinta)
Nivelul de presiune al sunetului (dB) = 20 log (pres/pres de referinta-atm)

Ex. 1 Presiunea sunetului este de 10 ori mai mare decat cea de referita (px=
10*po= 2 *10-4)
NPS=20 log 10po/po = 20 log 10= 20 dB
Ex 2 Daca doua persone vobesc cu o intensitate (presiune) a sunetelor de 70 dB
suma presiunii sunetelor va fi:
NPS =70dB= 20*log px/po
Log px/po =3,5 => px/po = 3162 (3.16 *103) => px = 3.16 *103 * 2 * 10-5= 6.3 * 10-2
NPS = 20 log 2*6.3 10-2/(2*10-5) =20 log 6.32 * 103= 20 *3.8 =76 dB

11/5/2013

Presiunea sunetului

Sursa sunetului

Limita superiaoara teoretica pentru un sunet

nedistorsionat intr-un mediu cu presiune de
o atmosfera
Turboreactor de avion la 30 m
Pragul dureros
Leziuni ale urechii la expuneri scurte
Avion la 100m
Pick hammer la 1 m
Leziuni ale urechii la expunere prelungita

Presiunea sunetului

Nivelul de presiune al sunetului

pascal

dB re 20 Pa

101,325 Pa

194.0937 dB

630 Pa
100 Pa

150 dB
130 dB

20 Pa

approx. 120 dB

6 200 Pa

110 140 dB

2 Pa

approx. 100 dB

6
101 Pa

approx. 85 dB

2101 6101 Pa

80 90 dB

2102 Pa

approx. 60 dB

Vorbirea normala la 1 metru

2
103 2
102 Pa

40 60 dB

Camera linistita

2104 6104 Pa

20 30 dB

Respiratie calma, fosnetul frunzelor

6105 Pa

10 dB

Pragul auditiv la 1000 Hz

2105 Pa

0 dB

Strada la 10 m
Televizor la 1 metru

11/5/2013

Urechea externa:
* pavilionul urechii
* canalul auditiv extern
* membrana timpanica

Urechea medie
Sistem format din:
3 oscioare:
ciocanul, nicovala,
scarita
2 muschi: muschiul
tensor timpanisi
muschiul scaritei
ligamente care
mentin pozitia
oscioarelor

11/5/2013

Urechea medie
Rolurile urechii medii sunt:
Asigura corespondeta impedantei intre aer si apa prin :
Scaderea amplitudinii undelor sonore dar cu cresterea fortei
acestora de 1,3 ori
Prin raportul dintre suprafata timpanului si suprafata ferestrei
ovale 55mm2:3,2mm2 =17:1
Forta totala creste de aproximativ 22 de ori (17x1,3)
Aceasta amplificare a fortei face ca sunetele cu frecventa cuprinsa
intre 300 si 3000 Hz sa se transmita in proportie de 50-75%

Prin contractia muschilor tensor al timpanului si stapedius

se produce:
Cresterea rigiditatii sistemului oscular determinand reducerea
transmisiei sunetelor in special al celor cu frecventa joasa atunci
cand acestea au o intensitate foarte mare reflexul acustic

Doar 1-3% din energia

acustica se transmite

Urechea medie

50-75% din energia acustica se transmite

La nivelul urechii medii

11/5/2013

Urechea interna

Cohleea
Este alcatuita din trei canale
circulare spiralate alaturate
Scala vestibulara
Ductul cohlear
Scala timpanica

Cele trei canale sunt separate de:

Membrana Reissner (vestibulara)
Membrana bazilara

La nivelul ductului cohlear se afla

organul Corti
Scala timpanica si vestibulara
contine perilimfa
Ductul cohlear contine endolimfa
Scala vestibulara comnunica cu
fereastra ovala si cea timpanica cu
fereastra rotunda.
35mm lungime si 2,5 ori rotatie

11/5/2013

Organul Corti
Este situat in ductul cohlear,
acoperit de membrana
tenctoriala
Terminatiile externe ale celulelor
paroase sunt fixate de lamina
reticulata sustinuta de celulele
cohleare triunghiulare
Fibrele bazilare lamina reticulata
si celule paroase formeaza o
unitate compacta
Membrana tectoriala este fixata
la nivelul limbului spiral si nu se
poate deplasa iar varfurile cililor
sunt fixati in aceasta. Astfel,
deplasarea membranei bazilare
impreuna cu celulele paroase
determina indoirea stereocililor

Membrana bazilara
Membrana fibroasa prezinta 20000 30000 fibre bazilare fixate printr-un
singur capat la columela (partea
centrala a cohleei)
Prezinta o elasticitate variabila de la
baza si pana la helicotrema
deoarece:
Lungimea fibrelor creste progresiv ->
0,04 mm baza pana la 0,5 mm vf
diametrul scade de 100 de ori de la
baza spre vf

Rezonanta cu frecvente inalte la baza

(fibre groase si scurte) si cu frecvente
joase la varf (fibre subtiri si lungi)

11/5/2013

Undele patrund prin fereastra

rotunda si determina vibratia
lichidului si a membranei
bazilare
Aceste unde se deplaseaza de-a
lungul cohlei.
Atunci cand vibratiile intra in
rezonanta cu fibrele bazilare se
produce maximul de amplitudine
a membranei si deasemenea
disiparea enegiei undei
Undele cu frecventa joasa, 200Hz
intra in rezonata maxima la
varful cohlee si deci trebuie sa-o
parcurga in intregime
Undele cu frecvente inalta intra
in rezonata la baza cohelei astfel
ca energia acestora se disipeaza
rapid 8000 Hz
Undele cu frecventa
intermediara vor intra in
rezonanta cu membrana bazilara
intre vf si baza

11/5/2013

Urechea interna - Organul Corti

Celulele paroase

10

11/5/2013

Celulele
paroase
Sunt de doua tipuri:
Celule paroase interne 3500
Celulele paroase externe 12000

Au diametrul de 8 microni
Fac sinapsa cu teminatile libere ale neuronilor din
ganglionul spiral Corti
Rolul cel mai important il au celulelor paroase interne
care au aprox 90-95% din terminatiile nervoase
Stereocili care vin in contact cu membrana tenctoria
prezinta canale de K care se deschid sau se inchid in
functie de directia in care se deplaseaza acestia
Endolimfa are un potential de + 80 -+100 mV si contine
K in conc crescuta 140 mEq
Potetialul endomembranar este de -70 mV
Diferenta de potential este de 150 mV
Stimularea celulei paroase
influx de K

depolarizare
influx de Ca
eliberare mediator
(glutamat)
Celulele paroase externe prestina (transportor de
anioni)
Determine modificarea de forma a celulei
Contractia este f rapida 100microsec
Nu e dependenta de Ca sau de ATP

Diferentele anatomice intre celulele

paroase interne si externe

Terminatii aferente
Terminatii eferente
Terminatii aferente
Celula paroasa externa

Terminatii eferente

Celula paroasa interna

Aferente in majoritate 95% fac sinapsa cu celulele

paroase interne (dendrite ale ggl spiral)
Eferentele in majoritate fac sinapsa cu celulele
paroase externe (axoni ai nucleului olivar sup)
Asigura focusul auditiv

From Gelfand (1998)

11

11/5/2013

Determinarea frecventei
sunetului
Teoria localizarii:
Se bazeaza pe capacitatea membranei bazilare de
a intra in rezonanta cu sunete la distante variabile
in functie de frecventa acestora.
Este eficienta pentru sunete cu frecventa mai
mare de 2000 Hz

Teoria temporala sau a frecventelor

Sunetele determina rafale de impulsuri nervoase
sincronizate la aceleasi frecvente
Este eficienta pentru frecvente joase (20 -2000 Hz)

Determinarea intensitatii sunetului

Intensitatea sunetului este decodata prin 3
mecanisme
Cresterea amplitudini vibratiei membranei bazale
cu cat sunetul este mai puternic va determina:
Deformare mai mare a stereocililor -> cresterea frecventei
impulsurilor
Cresterea numarului de celule stimulate -> cresterea
numarului de fibre nervoase stimulate
Transmiterea de catre celulele paroase externe de impulsuri
prin fibre aferente ale nervului cohlear

12

11/5/2013

Caile de conducere
Neuron 1 ganglionul spiral Corti
Nervul VIII

Neuron 2 nucleii cohleari dorsali si ventrali (bulb sup)

Neuron 3 nucleul olivar superior
Contralateral (majoritatea)
Ipsilateral
Lemniscul lateral
+/- nc lemniscului lateral

Neuron 4 coliculul inferior

Neuron 5 nucleul geniculat
median
Radiatiile auditive

Cortexul auditiv

Cortexul primar
Este situat in regiunea supratemporala
a girusului temporal superior.
Raspunde la frecvente sonore unice
Neuronii raspund la intervale scurte de
frecventa ( prin fenomenul de inh
laterala)
Determina tiparele sonore simple

Sase harti tonotopice

13

11/5/2013

Cortexul auditiv de asociatie

Asociaza diferite frecvente sonore
Asociaza sunetele cu informatii din alte
regiuni senzoriale
Determina tiparele sonore tonale sau
secventele complexe
Transmit informatia catre aria Wernicke
(parte a cortexului auditiv situata in
regiunea post a girusului temporal
superior
Leziuni ale ariei primare :
Unilateral: hipoacuzie usoara CL,
pierderea capacitatea de a determina
pozitia sursei in spatiu
Bilateral: hipoacuzie grava

Leziuni ale ariei secunadare:

Pastreaza capacitatea de a auzi si
interpreta tipare sonore simple
Incapacitetea de a percepe semnificatia
cuvintelor (lezarea ariei Wernicke)

Detectarea directiei sunetelor

Este initiat la nivelul nucleilor olivari superiori:
Grupul lateral: compara intensitatea sunetelor
percepute de cele doua canale auditive pentru
acelasi sunet
Functioneaza optim pentru sunete cu frecventa
mare

Grupul median compara intarzierea aceluiasi

sunet perceput de cele doua canale auditive
(neuronii prezinta aferente ipsi si
contralaterale).
Neuroni din marginea nucleului raspund maximal
la intervale mici de timp, iar cei din marginea
opusa la intervale mari
Functioneaza optim pentru sunete cu frecvente
mai mici de 3000Hz

Forma urechii externe (pavilioanelor) asigura

diferentierea sunetele care vin din fata
respectiv cel din spate prin modificarea
calitatii acestora (cresterea intensitatii
sunetelor cand acestea provin din fata)
Acesta informatie (directia sunetului) este
condusa catre cortex posibil pe alte cai decat
cea pentru tonuri.

14

11/5/2013

Surditatea
Surditatea nervoasa
Pentru sunetele cu frecventa
joasa se produce prin expunerea
la zgomote cu frecventa joasa si
intensitate mare
Pentru toate sunetele:
medicamente toxice:
kanamicina, cloramfenicol
Nu exista tratament

Surditatea de transmisie
Leziuni ale urechii medii:
osteosleroza, infectii grave
sau/si repetate, anchiloza fetei
sacritei
Se produce o fibrozare si
calcifiere excesiva a sistemului
tipano-osicular
Tratament : chirurgical +/protezare auditiva

15