ale oragului (= angajate de oras, nu de stat). Evident ca acordul intre- buintat in Muntenia si cerut de gramaticd e preferabil din punct de vedere al claritatii (chiar dact etimologiceste nu ar fi motivat).* IV. SPECIFICUL ROMANESC IN ORGANIZAREA LIMBIE 31, Dupa ce am cunoscut citeva mijloace prin care limba izbut sa se organizeze, atentiunea noastra se va indrepta asupra speci cului romanesce in organizarea limbii, Daca, in general, mijloe- cele sunt cam aceleasi in cele mai multe limbi, preferinta pentre mele din ele si dezvoltarea ce urmeazi din aceasti preferinta variaz’ de le limba la limb’. Specificul {1 recunoastem mai usor prin comparatie cu alte limbi. Dac& aseminim limba noastra cu cea germana sau francesa, me bate la ochi marele rol pe care fl au la noi sufixele diminutive, care nu arati numai ceva mic, ci au si o multime de alte funetamt Acest rol important explic& si marele lor numir, care contrasteazd oe -on si -ef sau -chen si lei, cu care se multumesc in general framers si germanii, In schimb, prefixul are un loc mult mai mic in romdnegie decit in nemfeste si, mai ales, decit in limbile slave. Pentra « fara, im constructia a furat danii stépinului, germanul intrebuinteazt verbal simplu sfehlen; in constructia a furat pe stipinu-sdu, care insemmeaza a luat pe nedrept banii sau alte lucruri ale stipinului* (dar care ar putea insemna si ci a Iuat pe stipinul insusi*), germanul intrebuimgeazs derivatul cu prefix: bestehlen. La slavi, prefixul are adesea rolul de a distinge aspectul wer bal. Cum aspectele verbale nu fac parte din structura interna 2 Embat romane, noi nu sintim decit incidental prefixul in aceastS feme~rain in comparatie cu limba germany ta noi com pozitiay desi rolul ei in economia limbii_ poate aa xe ai rodnice, cuvintele COMPOS! care pot fi considerate Aa ca nigte propo”) seurtate — 8° reduc la noi mai ales la citeva tips reprezentate prin exemple CA bot-gros (cf. germ. Rotkehlchen) = ae de pasire, care bate la ochi prin botul (ciocul) ei gros; tirtie-brin ay ‘a sare ii atimd brful (de sfirac gi prapidit ce 0); Hen-Fulger (format sire imitati dupt Blitzeug german) — tren care aleargé cu re aaa nom algeratai; primavard, in-care elementele de compozitie, ani parifia lui prim ,tntii", nu se mai simt, sau undelemn, departat a a de unt, care nu mai insemneaz, Ca mai demult, ,grasime", si di a cave insemna — i fn uncle segiuni mai fnsendneaza —_3i fcoeaa Figoare, ar putea fi considerate ca nigte compoziti si * oa ae seurtate de fell Ii fnhinericbeznd, wi-leoarc, pe core Ee scriu intr-una: stock/insler (= atit de intuneric, aot ee ae cu ag ete Fea ekah ind ploiat)2 «>. e cind francerii formeai a ‘ ‘ahem aed ett pal ne ile a sufixul -ment, noi intrebuin- trat si noi pe mente ablativul lui m 1s) sanse ac aaa a ute pence aatbediale piieae Sufixe adverbiale avem In alte cazuri, nol Intfebuingaim fhe Scones ee fixe, si invers, Astfel, depi py Hi een cind alte timbi a vilejese...), -08 (pielros, whjelinn, sufixe adjectivale ca -ese (vom glume..), -iu (cenusin, Tete -at (tuzat, urecheat...), - structii_prepozifionale cane Loe deci germanului hdlzern, ela de lemn, de sticld.,. logic, una din trasaturile n dezvoltata — Tn sistemul teristice este relatDintre inovatiunile — jn ‘ parte e de relevat inainte de toate datind di tind din epoca preromanic Prepozitiong 7 i ne alu 50 cazuri de declinare cu desinente; apoi formele 1 in locul unor fi verbale compuse verbe ajutatoare, rie rth verbe i Me are, in locul celor cu desinente (de ex. perfectul s am facut, v' ‘ nh compus am facut, viitorul voi face, conditionalul as face, mai mult ca perfectul am fost ficut ete.), $ ‘ ; Devenind instrumente gramaticale, unele cuvinte au suferit schim- pari formale. Astfel, verbele avea si vyea au forme diferite cind sunt verbe pregnante (el are un cal) si cind sunt ajutatoare (el a facut); pro- numele personal are alta infaitigare cind e absolut, si alta cind e conjunct (pe mine nu ma vede); pronumele demonstrativ a avut alta evolutiune formala cind si-a pastrat vechea functiune demonstrativa, si alta cind a devenit instrument gramatical (ar ticol). In urma dezvoltarilor fonologice, forma cuvintelor s-a uzat adesea atit de mult, incit sau nascut omomorfe, neapte de a mai servi pentru distinctii gramaticale. in asemenea cazuri limba sia ajutat prin inovatiuni. Astfel, dupa ce laudabam, laudabas, laudabat, laudabant au devenit, in urma amutirii tuturor consonantelor finale, toate, lauda, forma aceasta unica nu a fost viabila, ci distinctia ce trebuia facuta pen- tru diferitele persoane a produs conjugarea actuala liindam, laudai, lauda, laudau, dupa modelul Jui laudat-am, liudat-ai, liudat-a, laudat-au. Se poate ivi insa si fenomenul invers. Disparitia unor semne dis- tinctive pentru diferite forme poate s4 aiba drept urmare p ierderea sensibilitafii pentru distinctia gramaticala in- si. Acest caz fl avem— precum am spus chiar in Presentarea aces tei carti—la deosebirea ce se facea in latineste intre stare si mis- Gace Starca cerea. dup’. anumite) prepozifii cazul ablatiy, iar mij carea cazul acuzativ. Se zicea co in casam, dar sto in casa. Dupa dispa- ritia lui m final, acuzativul si ablativul devenisera egale. In Joc ca limba romana sa-si creeze alt mijloc de distincfie intre stare a miscare (pe care il are, bunaoara, la unde stai ?, fata de incotro te duct ’), a renuntat la ea. Pierderea sensibilitatii pentru aceasta distinctie e si ea unul din clementele specificului romanesc. O yedem mai ales cind romAnul vor- este nemteste gi zice sch gehe 1m Walde (in loc de in den Wald) sau in- treabi wo (in loc de wohin) gehst Du? ck Dupa caderea lui -s si 4 final si in urma prefacerii lui o neaccen- tuat in u, Iupus (nominativ), Iupum (acuzativ), Lacan ca yy, gi ablativ) au devenit egale. Aceasta comomorfie a fost remediat’ numai in parte. Mai inti vedem c& ablativel a fost inlocuit, co totdeauna in romaneste, ‘ ks a7