DIRECTIVA CADRU IN DOMENIUL

APELOR
2000/60/CE

 Scop:
dezvoltarea unei politici integrate in
domeniul apei la nivelul Comunitatii
Europene.

Domeniu de aplicare:
ape de suprafata interioare, ape de
tranzitie (la contactul apelor de suprafata
cu apele marine), ape costiere si
subterane.

ELEMENTE DE NOUTATE
bazinul hidrografic este recunoscut ca unitate

naturala si fundamentala pentru formarea,

utilizarea si protectia apelor;
starea apelor este caracterizata in cinci categorii
de calitate;
definirea starii de referinta pentru apele de
suprafata;
definirea starii bune a apelor;
definirea categoriei de ape puternic modificate
antropic, pentru care obiectivul este obtinerea
potentialului ecologic bun;
clarificarea conceptului de reabilitare a raurilor

OBIECTIVE (1)
Protectia tuturor apelor - raurilor, lacurilor, apelor
costiere si a apelor subterane;
Asigurarea starii bune a tuturor apelor pana in 2015;
Cooperare transfrontiera intre tari si intre toate partile
implicate.

OBIECTIVE (2)
Asigurarea participarii active a tuturor partilor interesate,

inclusiv a ONG-urilor si a comunitatilor locale in

activitatile de management al apei;
Necesitatea unor politici de stabilire a pretului apei si
aplicarea principiului poluatorul plateste
Asigurarea unui echilibru intre nevoile umane si gradul
de suportabilitate a mediului

TRANSPUNERE
Legea apelor nr. 107/1996 modificata si completata
prin Legea nr. 310/2004;

Prin Legea nr. 310/2004 au fost definite obiectivele

de protectie a apelor si mediului acvatic si
clasificarea starii apelor

AUTORITATI COMPETENTE SI
ASPECTE DE IMPLEMENTARE
Autoritatile competente pentru implementarea
Directivei Cadru in cele 11 districte nationale de
bazin hidrografic sunt directiile de apa ale
Administratiei Nationale Apele Romane
Planul de Management al Apelor pe Bazin
Hidrografic reprezinta instrumentul de planificare
in domeniul apelor pe bazin hidrografic, care pe
baza cunoasterii starii corpurilor de apa, stabileste
obiective tinta pe o durata de 6 ani si propune
masuri pentru asigurarea surselor de apa si pentru
atingerea starii bune a apelor in vederea utilizarii
durabile.

 Sub coordonarea Comisiei Internationale

pentru protectia fluviului Dunarea ( ICPDR),
statele din bazinul hidrografic al Dunarii,
inclusiv Romania, coopereaza pentru :
implementarea Directivei Cadru pentru Apa la
nivelul bazinului hidrografic al Dunarii si
pentru realizarea unui Plan de management
unitar al b.h. Dunarea

DIRECTIVA 98/83/CE PRIVIND

CALITATEA APEI DESTINATA
CONSUMULUI UMAN

OBIECTIV

protectia

sanatatii umane impotriva

efectelor
adverse
cauzate
de
contaminarea apei potabile

stabilirea conditiilor de calitate pentru:

Apa potabila destinata consumului uman

Apa utilizata pentru prepararea hranei,
pentru folosinte gospodaresti, indiferent de
originea ei sau modalitatea de distributie
retea publica, rezervor, sticle, containere
Apa utilizata in industria alimentara, cu
conditia ca acestea sa nu afecteze calitatea
produsului alimentar finit.

CERINTE PRINCIPALE
Stabilirea parametrilor de calitate pentru apa destinata
consumului uman si valorile pentru parametri relevanti
Determinarea acelor puncte de verificare a calitatii apei,
in care aceasta trebuie sa fie corespunzatoare valorilor
parametrilor stabiliti de directiva
Asigurarea monitorizarii periodice, la nivelul intregii tari,
a calitatii apei destinate consumului uman
Informarea adecvata si actualizata a consumatorilor
Luarea tuturor masurilor de remediere necesare pentru
restabilirea calitatii apei care nu corespunde valorilor
parametrilor de calitate
Interzicerea folosirii apei a carei calitate constituie un
pericol potential pentru sanatatea umana
Obligatia de a asigura ca substantele sau materialele
folosite la tratarea sau distribuirea apei destinate
consumului uman nu vor afecta sanatatea publica

TRANSPUNERE
SI AUTORITATI COMPETENTE
Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificata si

completata prin Legea 311/2004

Hotararea Guvernului nr.974/2004 pentru aprobarea Normelor
privind supravegherea sanitara, inspectia si monitorizarea calitatii
apei potabile
RESPONSABILI pentru implementare:
Ministerul Sanatatii
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor
Ministerul Administratiei si Internelor
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale
Producatorii si distribuitorii de apa
Proprietarii imobilelor
Producatorii de apa imbuteliata

IMPLEMENTARE

Stabilirea unui sistem administrativ pentru asigurarea apei

potabile sanogene si curate
Identificarea tuturor furnizorilor de apa potabila relevanti
Stabilirea standardelor pentru apa potabila
Stabilirea sistemului de monitorizare pana in decembrie 2005
Stabilirea unui mecanism de actiune in cazul in care apa
potabila nu indeplineste standardele
Asigurarea calitatii la tratare, prin echipamente si materiale
corespunzatoare
Stabilirea unui mecanism de asigurare a informarii
consumatorilor
Stabilirea unui sistem pentru transmiterea rapoartelor catre
Comisia Europeana pana in decembrie 2008
Implementare completa: decembrie 2015

COSTURI PENTRU IMPLEMENTARE

Scop

Suma

Perioada
de timp

Monitorizarea calitatii apei potabile la 2,5 milioane 2004-2005

nivelul intregii tari, echipamente noi de Euro
analiza pentru 5 laboratoare regionale si
42
de
laboratoare
teritoriale
ale
Ministerului Sanatatii
Investitii in echipamente la producatori, 5,6 milioane 2004-pana la
operatorii de apa potabila pentru realizarea Euro
reabilitarea
monitorizarii de control
statiilor
de
tratare a apei
Imbunatatirea tehnologiilor si extinderea 2000
2004-2015
tratarii apei potabile
milioane Euro
Reabilitarea
distributie
Schimbarea
distributie
TOTAL

si

extinderea

instalatiilor

retelelor
interioare

de 3600
2004-2015
milioane Euro
de Nu
este 2004-2015
estimata
5608,1
milioane

200431.12.2015

Directiva 91/271/CEE privind

epurarea apelor uzate
orasenesti

Transpunere

HG 188/2002 pentru aprobarea

unor norme privind conditiile

de descarcare in mediul acvatic
a
apelor
uzate
(MO
187/20.03.2002.

Cerinte
colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate din

aglomerari precum si a celor biodegradabile provenite de la

anumite sectoare industriale(industria agroalimentara);
termene limita pentru implementarea Directivei in functie
de marimea aglomerarilor umane si de caracteristicile
receptorilor naturali; termenele limita pentru implementarea
Directivei variaza in functie de marimea aglomerarilor umane si de
caracteristicile receptorilor naturali.
asigurarea cu sisteme de colectare a apelor uzate orasenesti
pentru toate aglomerarile cu peste 2000 locuitori
echivalenti (l.e.);
asigurarea ca toate aglomerarile cu peste 2000 l.e. sa fie
echipate cu statii de epurare, la un nivel de epurare
specific:
tratare secundara pentru aglomerari mai mici de 10.000 l.e.
tratare tertiara pentru aglomerari cu peste 10.000 l.e.

Perioadele de tranzitie
obtinute(1)
1. Pentru colectarea apelor uzate :
Pana la 31 decembrie 2013, pentru

aglomerari cu mai mult de 10000 l.e.

(locuitori echivalenti), reprezentand 69 %
din incarcarea biodegradabila totala;
Pana la 31 decembrie 2018, pentru
aglomerari cu mai putin de 10000 l.e.
(locuitori echivalenti), reprezentand 31 %
din incarcarea biodegradabila totala.

Perioadele de tranzitie
obtinute(2)
2. Pentru epurarea apelor uzate:
Pana la 31 decembrie 2015, pentru

aglomerari cu mai mult de 10000 l.e.

(locuitori echivalenti), reprezentand 77 %
din incarcarea biodegradabila totala;
Pana la 31 decembrie 2018, pentru
aglomerari cu mai putin de 10000 l.e.
(locuitori echivalenti), reprezentand 23 %
din incarcarea biodegradabila totala.

Motivatia solicitarii acestor

perioade de tranzitie
Situatia existenta a infrastructurii din domeniul

colectarii si epurarii apelor uzate orasenesti, in special

in mediul rural, necesita un mare volum de lucrari
edilitare;
Costurile de implementare sunt foarte mari;
Capacitatea Romaniei de a asigura finantarea acestor
lucrari este limitata, ceea ce va face imposibila
realizarea acestor lucrari intr-un termen scurt; este
necesara o esalonare in timp a investitiilor care va
corespunde cu perioadele de tranzitie obtinute la
negocierile cu Comisia Uniunii europene;
Comunitatile mici nu au in prezent o capacitate de
proiectare, finantare si executare a unor proiecte mari
de investitii.

Costurile estimate pentru

implementare
9,5 miliarde Euro pentru investitii,
5,7 miliarde Euro pentru statiile de
epurare
3,8 miliarde Euro pentru sistemele de
canalizare

3,4 miliarde Euro pentru cheltuielile

de exploatare( pe perioada de tranzitie)

Factori de decizie si responsabilitati(1)

Factori de decizie

Responsibilitate

Standardele si obiectivele de
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor

calitate a apelor
Conditiile de descarcare
Sistemul de monitoring al
descarcarilor

Ministerul Administratiei si Internelor

Program de actiune pentru

reabilitarea, modernizarea si
constructia sistemelor de colectare
in aglomerarile peste 2.000 l.e.

Garda Nationala de Mediu

Inspectia si controlul evacuarilor

Autoritatea Naionala de Reglementare

pentru Serviciile Publice de Gospodrie
Comunal (ANSRC)

Licentierea operatorilor statiilor de

epurare a apelor uzate

Factori de decizie si
responsabilitati(2)
Factori de decizie

Responsibilitate

Asigurarea avizarii/autorizarii evacuarii

Administratia Nationala Apele
Romane (Directiile de apa)

apelor uzate provenite de la aglomerari

umane sau de la industria agroalimentara asimilata
Monitoringul apelor de suprafata, a
receptorilor naturali
Realizarea sistemelor de canalizare si

Administratia publica locala

epurarea apelor uzate

Exploatarea si intretinerea sistemelor de

Regiile locale de Apa si Canalizare (fie
detinute de municipalitati, sau regii de
stat)

colectare si a statiilor de epurare a apelor

uzate orasenesti
Automonitoringul si raportarea catre
Directiile Apelor din cadrul Administratiei
Nationale Apele Romane

Directiva76/464/CEE
privind poluarea cauzata de
anumite substante periculoase
deversate in mediul acvatic al
Comunitatii (si cele 7 Directive
fiice)

Transpunere
HG 118/2002
Obiectiv general:
Reducerea poluarii apelor cu substante
periculoase din lista II se eliminarea poluarii
apelor cu substante din lista I 17 substante
Domeniu de aplicabilitate:
Industria utilizatoare de resurse de apa si
evacuatoare de ape uzate industriale

Implementare lista I (1)

Perioada de tranzitie obtinuta-pana la 31 decembrie
2009, pentru:

substante
din
lista
I:hexaclorbenzen,
hexaclorbutadiena,
1,2-dicloretan,
tricloretilena,
triclorbenzen 21 unitati industriale
Cadmiu, mercur 27 unitati industriale
Lindan 3 unitati
Lista unitatilor industriale se afla pe site-ul MMGA:
www.mappm.ro/integrareUE/planuri de implementareetapa I/directiva 76/464/EEC

Implementare lista I (2)

Substante din Lista I fara perioada de tranzitie:

DDT,
aldrin,
dieldrin,
endrin,
isodrin,
tetraclorura
de
carbon,cloroform,pentaclorfenol,perclor-etilena
Conformare la 1 ianuarie 2007:
Cu valorile limita de emisie pentru evacuare
in:

Resurse de apa;
Reteaua de canalizare a localitatilor;
Pentru toate unitatile industriale inclusiv

pentru cele care au obtinut perioada de

tranzitie pentru alte substante

Directii strategice nationale de

actiune

Reducerea metalelor grele in evacuari;

Reducerea cantitatilor de pesticide in
evacuari;
Reducerea cantitatilor de solventi
clorurati in evacuari;
Reducerea agentilor de impregnare a
lemnului in evacuari;
Reducerea evacuarilor de sub-produsi
cu clor in canalizare.

Substante din lista II

Stabilirea substantelor din lista II pe baza

auditului unitatilor industriale;

Inventarierea
nationala
a
evacuarilor
de
substante din lista II;
Monitorizarea calitativa si cantitativa in evacuari;
Reactualizarea autorizatiilor de gospodarire a
apelor;
Stabilirea programelor de REDUCERE a poluarii
pana la data aderarii;
Implementarea programelor in 5 ani de la
stabilirea acestora;

Factori implicati/obligatii
Autoritati:

Acordarea autorizatiilor de gospodarirea apelor

Stabilirea de limite de emisie locale mai severe
unde este cazul
Inspectarea si verificarea conformarii
Aplicare de penalitati cand este cazul
Unitati industriale:
Auditul si automonitoringul evacuarilor
Identificare tehnologii curate si costuri
Stabilire programe de reducere a poluarii
Implementarea

DIRECTIVA 91/676/CEE
privind protectia apelor
impotriva poluarii provocata
de nitrati din surse agricole

Obiective
reducerea

poluarii produsa sau

indusa de nitrati din surse agricole;
prevenirea poluarii apelor cu nitrati;

Transpunere (1)

Hotararea Guvernului Romaniei nr. 964/2000 privind

aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor
impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole si a
infiintarii Comisiei si a Grupului de sprijin pentru
aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor
impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole;

Ordinul comun nr. 425/2001 si 105.951/2001 al

ministrului apelor si protectiei mediului si al ministrului
agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru aprobarea
regulamentului de organizare si functionare, atributiilor
si componentei Comisiei si a Grupului de sprijin pentru
aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor
impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole

Transpunere (2)

Ordinul nr.740/2001 al ministrului apelor

si protectiei mediului pentru aprobarea

componentei nominale a Comisiei pentru
aplicarea Planului de actiune pentru
protectia apelor impotriva poluarii cu
nitrati din surse agricole;
Ordinul nr.918/2002 al ministrului apelor
si protectiei mediului pentru aprobarea
Codului bunelor practici agricole pentru
uzul fermierilor.

Autoritati competente si factori

implicati (1)
Responsabilitati:
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale
Domeniul activitatii:
Monitorizare a apelor de suprafata si subterane (continut nitrati)
si a terenurilor agricole, management agricol (cod al bunelor
practici agricole, programe de actiune si implementare a
masurilor necesare, management al reziduurilor organice
provenite din zootehnie in zone vulnerabile).

Autoritati competente si factori

implicati (2)

Ministere si autoritati care coopereaza:

Ministerul Sanatatii (M.S.) si autoritatile judetene
si locale

Factorii abilitati si responsabilitatile

acestora (1)
1. Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru

Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului (ICPA)

Bucuresti si 37 de Oficii Judetene de Studii Pedologice
si Agrochimice (OSPA), aflate in coordonarea tehnica a
ICPA cu urmatoarele responsabilitati:
organizarea si gestionarea Sistemului national de monitoring
integrat
al solului si a centrului focal pentru reducerea
aportului de poluanti proveniti din surse agricole si stabilirea
sectiunilor de prelevare pentru monitoring si control,
reprezentative pentru sursele difuze si punctiforme din
agricultur;
identificarea si delimitarea cat mai exacta a zonelor
vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati din
surse agricole (impreuna cu Administratia Nationala Apele
Romane)si revizuirea acestora

Factorii abilitati si responsabilitatile

acestora (2)
supravegherea si monitorizarea concentratiei azotatilor si a altor

compusi ai azotului din sol si apele subterane (acvifere), pecum si

a altor poluanti din surse agricole,avertizare si prognoza
(impreuna cu Administratia Nationala Apele Romane);
intocmirea cadastrului si a hartilor cu zonele poluate, vulnerabile
si potential vulnerabile;
stabilirea frecventei de prelevare a probelor, a tehnicilor si a
seturilor de analiza;
organizarea, realizarea si gestionarea retelei de monitoring;
organizarea, realizarea si gestionarea retelei informatice si a
bazei de date nationala specifica in care se includ si retelele si
bazele de date judetene, gestionate de Oficiile Judeene de Studii
Pedologice i Agrochimice;
transmiterea datelor catre centrul focal, evaluarea, prelucrarea si
interpretarea datelor obtinute;
intocmirea raportului de etapa;
organizarea si gestionarea Sistemului national de management al
reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile
si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati;

Factorii abilitati si responsabilitatile

acestora (3)
transmiterea si schimb permanent de date cu Monitoringul suport

national integrat de supraveghere, control si decizii pentru

reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole, in
apele subterane si de suprafata, gestionat de Administratia
Nationala Apele Romanesi cu Autoritatea Nationala de
Meteorologie si Institutul Naional de Hidrologie i Gospodrirea
Apelor, in cadrul sistemului national de monitoring integrat;
stabilirea planurilor si programelor de management al reziduurilor
organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential
vulnerabile la poluarea cu nitrati;
organizarea si gestionarea Sistemului national de management al
reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile
si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati;
stabilirea managementului terenurilor agricole in zonele
vulnerabile si potential vulnerabile;

Factorii abilitati si responsabilitatile

acestora (4)
2. Administratia Nationala Apele Romane (ANAR) si

Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor

(INHGA) aflat in subordinea ANAR au urmatoarele
responsabilitati:
supravegherea si monitorizarea concentratiei azotatilor si a
altor compusi ai azotului (cu exceptia azotului molecular) din
apele dulci si apele subterane (acvifere), pecum si a altor
poluanti din surse agricole, n sectiuni de control reprezentative
pentru sursele difuze si punctiforme din agricultur;
realizarea retelei de monitoring;
evaluarea, prelucrarea si interpretarea datelor obtinute;
identificarea apelor afectate de poluare din surse agricole,
intocmirea cadastrului si a hartilor cu aceste ape;
participarea la procesul decizional de reducere a poluarii si
eliminare a surselor poluatoare

Factorii abilitati si responsabilitatile

acestora (5)
3. Agentiile de Protectie a Mediului (APM) :
Participa la elaborarea si urmarirea implementarii Programelor de actiune,
a masurilor de limitare si combatere a poluarii solului, plantelor, apelor de
suprafata si freatice, a planurilor si programelor de management al
reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si
potential vulnerabile la poluarea cu nitrati.
4. Agentia Nationala de Consultanta Agricola (ANCA) impreuna cu
Directiile Generale Judetene pentru Agricultura si Industrie
Alimentara (DGAIA) au urmatoarea responsabilitate:
Instruirea si informarea fermierilor in vederea implementarii prevederilor
Codului bunelor practici agricole (CBPA) si a programelor de actiune
5. Comitetele de bazin au urmatoarea responsabilitate:
Avizeaza Programele de actiune si masuri
6. Adminstratia publica la nivel de judet si comuna cu urmatoarele
responsabilitati:
Realizeaza si administreaza platformele comunale de depozitare a
gunoiului de grajd
Aplica reglementarile de gospodarire, manipulare si aplicare a gunoiului
de grajd
Participa la implementarea programele de actiune

Factorii abilitati si responsabilitatile

acestora (6)
7. Fermele si exploatatiile agricole cu urmatoarele
responsabilitati:

Se conformeaza CBPA
Implementeaza programele de actiune
Realizeaza spatiile de depozitare a gunoiului de grajd si a

dejectiilor lichide
Aplica reglementarile de gospodarire, tratare, manipulare si
aplicare a gunoiului de grajd si a dejectiilor lichide
8. Institutul National de Cercetare Dezvoltare Marina
Grigore Antipa Constanta (IRCM) cu responsabilitatea
urmatoare:

Elaboreaza si implementeaza programe de ameliorare a starii

de eutrofizare a apelor din zona costiera

Factorii abilitati si responsabilitatile

acestora (7)
9. Directiile Generale Judetene pentru Agricultura si
Dezvoltare Rurala cu urmatoarele responsabilitati:
Participa la implementarea programele de actiune
Participa la elaborarea si coordonarea implementarii
programelor de actiune in zonele vulnerabile
Controleaza implementarea programelor de actiune si a
masurilor propuse
10. Garda Nationala de Mediu (GNM) si Comisariatele
sale judetene au urmatoarea responsabilitate:
Inspectie si control a aplicarii legislatiei specifice din
domeniul protectiei mediului

Evaluarea costurilor

aproximativ 2 miliarde Euro, din care jumatate

vor fi alocate pentru:

construirea platformelor de depozitare a
gunoiului de grajd, comunale si in gospodariile
individuale, pe intreg teritoriul tarii, in scopul
prevenirii si eliminarii poluarii apelor din surse
datorate cresterii animalelor.