FACULTATEA DE DREPT

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

ANUL INTAI
2014-2015
TEORIA GENERALA A DREPTULUI
SEMINAR N 5

Izvoarele dreptului.
Bibliografie indicativa
-

N. POPA, <<Teoria generala a dreptului>>, Editura CH BECK, 2008

S. CRISTEA, << Teoria generala a dreptului>>, Editura Universul Juridic, 2009
J.L. Bergel, << Theorie generale du droit>>, Paris, 1999
R. CABRILlAC, <<Introduction generale au droit >>, Editura Dalloz, Paris, 1997

LISTA TEMELOR DE DISCUTAT

III
Izvoarele dreptului
A Legea
B Cutuma
C Doctrina
D Jurisprudenta
DOCUMENTE ATASATE
1 Document 1 - Aplicatii
2 Document 2 - Hotarare judecatoreasca ICCJ exemplificarea L ca izvor de drept
3 Document 3 - Clasificarea izvoarelor dreptului
4 Document 4 - Speta izvoarele dreptului
TERMENI
Capacitatea jurdica de exercitiu, capacitatea juridica de folosinta, infractiune, dezmembraminte
ale proprietatii, drept absolut, drept relativ, inalienabil, succesiuni, statutul persoanei, erga
omnes, inter partes, uzus, fructus, abuzus, raspundere civila delictuala
Document n 1 Aplicatii
- Definiti cele doua acceptiuni ale notiunii de izvor de drept.
- Prezentati clasificarea izvoarelor dreptului.
- Prezentati cutuma ca izvor de drept.
- Care este rolul doctrinei, ca izvor de drept?
- Care este rolul jurisprudentei in sistemul de drept romano-germanic si cel anglo-saxon?
- Prezentati rolul jurisprudentei in dreptul romanesc.

Definiti cele doua acceptiuni ale notiunii de izvor de drept.

Prezentati clasificarea izvoarelor dreptului.
Prezentati cutuma ca izvor de drept.
Care este rolul doctrinei, ca izvor de drept?
Care este rolul jurisprudentei in sistemul de drept romano-germanic si cel anglo-saxon?
Prezentati rolul jurisprudentei in dreptul romanesc.

Document n 2 - Hotarare judecatoreasca (exemplificarea legii ca izvor de drept)

Prin sentina nr. 601 din 22 aprilie 2009 Tribunalul Bucureti, Secia a V-a civil a anulat
ca netimbrar aciunea formulat de reclamanta O.E. n contradictoriu cu Municipiul Bucureti
prin Primarul General i Ministerul Finanelor Publice.
mpotriva sentinei a declarat apel reclamanta artnd c n spe sunt aplicabile
dispoziiile art. 15 lit. r din Legea nr. 146/1997 i ale art. 50 alin (2) din Legea 10/2001.
Curtea de Apel Bucureti, Secia a IV-a civil, prin decizia nr. 538 din 2 noiembrie 2009 a
admis apelul, a desfiinat sentina i a trimis cauza spre rejudecare la aceeai instan de fond.
n considerentele deciziei s-a reinut c prin aciunea introductiv reclamanta a chemat n
judecat prii, n temeiul art. 1337 i urmtoarele din Cod civil i art. 41 din CEDO pentru
obligarea acestora la plata sumei reprezentnd valoarea de circulaie a imobilului situat n
Bucureti, sector 1. Acest imobil a fost dobndit n temeiul Legii nr. 112/1995, iar ulterior, prin
decizia nr. 49/2008 a Curii de Apel Bucureti, Secia a III-a civil, reclamanta a fost obligat s
lase imobilul n proprietate i posesie fotilor proprietari al cror titlu s-a considerat preferabil
titlului reclamantei.
Instana a apreciat c, n raport de dispoziiile art. 50 alin (2) din Legea 10/2001,
scutirea de plata taxei judiciare de timbru se acord acelor persoane ale cror contracte de
vnzare cumprare au fost desfiinate prin hotrri judectoreti, situaie n care se regsete i
reclamanta.
mpotriva deciziei instanei de apel a formulat recurs prtul Ministerul Finanelor
Publice, n temeiul art. 304 pct.9 cod procedur civil, nvedernd c reclamanta nu i-a
ntemeiat cererea pe dispoziiile art. 50 alin (2) din Legea nr. 10/2001, ci pe cele ale art. 1337
i urmtoarele din codul civil. n argumentarea criticii a artat c mod corect instana de fond a
stabilit c aciunea nu este scutit de plata taxei judiciare de timbru, reinnd c cererea de
reexaminare a fost respins irevocabil prin ncheierea din 12 martie 2009, astfel c dispoziia
privind achitarea taxei de timbru a intrat n puterea lucrului judecat i nu mai poate fi rsturnat
prin intermediul cilor de atac.
Recursul nu este fondat.
Corect, instana de apel a stabilit c aciunea reclamantei este scutit de plata taxei de
timbru potrivit art. 50 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.
Trebuie remarcat c i n noile modificri ale Legii nr. 10/2001 s-au prevzut scutiri de
plata taxelor legale de timbru pentru aciunile privind restituirea preului imobilelor. Astfel,
potrivit art.501 al Legii nr. 10/2001 introdus prin Legea nr. 1/2009 proprietarii ale cror

contracte de vnzare cumprare ncheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995 au fost
desfiinate prin hotrri judectoreti definitive i irevocabile au dreptul la restituirea preului
imobilelor, iar conform art. 50 alin (21), introdus tot de Legea nr. 1/2009, aciunea privind
restituirea acestui pre este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
Stabilind aceast scutire legiuitorul a avut n vedere situaia acestei categorii de persoane,
care dup desfiinarea titlului de proprietate, ar fi fost nevoite s achite taxe destul de
mpovrtoare pentru aciunile privind restituirea preului imobilelor.
mprejurarea c reclamanta a indicat ca temei art. 1337 i urmtoarele din codul civil nu
are relevan n cauz, din moment ce instana, n raport de dispoziiile art. 84 Cod procedur
civil a calificat-o drept o cerere pentru restituirea preului imobilului ntemeiat pe art. 50 din
Legea nr. 10/2001.
Fa de aceste considerente recursul este nefondat i a fost respins.
Document n 3 Completati clasificarea izvoarelor dreptului.
Izvoare

Scrise
.

Izvoare

Nescrise

Oficiale
..

Izvoare

Directe

Neoficiale

Izvoare

Indirecte
.

Creative
..

Interpretative
..

Document n 4 Speta privind izvoarele dreptului

In toamna anului 2011, P, proprietarul terenului intravilan in suprafata totala de 2000 mp, din
care teren curti-constructii in suprafata de 500 mp si teren arabil in suprafata de 1500 mp, situat
in orasul Brasov, judetul Brasov, cu numar cadastral XXX, inscris in Cartea Funciara nr YYY a
localitatii Brasov, vrea sa isi planteze mai multi arbori ornamentali inalti, care sa aiba rolul
delimitarii proprietatii sale de terenul vecinului V. In acest sens, in urma contractului incheiat cu

P, antreprenorul A planteaza arborii respectivi la o distanta de 1 m fata de gardul comun, in

conditiile in care obieceiul locului este de a planta arborii la 3 m de gard. Vecinul V este
nemultumit de aceasta situatie.
I

II

III

V ar dori sa introduca o actiune in justitie impotriva lui P si va cere o consultatie

juridica in care, in calitate de avocat, sa ii precizati in ce situatie ar putea invoca obieceiul
locului pentru a obtine desfiintarea plantatiilor.
Ca avocat al lui P, ce argument ati putea invoca pentru a obtine o situatie cat mai
favorabila clientului dumneavoastra, respectiv mentinerea arborilor astfel cum au fost
plantati?
In calitate de judecator, motivati solutia privind fiecare argument sustinut de V,
argumente prezentate in cele ce urmeaza:
a Obiceiul locului este acela de a planta arborii la 2 m fata de gard.
b Curtea de Apel Brasov s-a pronuntat in sensul admiterii unei actiuni avand un obiect
similar, prin hotararea nr ZZZ/2011.
c Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a pronuntat in sensul admiterii unei actiuni avand
un obiect similar, prin hotararea nr. ZZZ/2011.
d Doctrina unanima considera ca o astfel de actiune ar trebui admisa.

Art. 613 N.C.Civ. (1) n lipsa unor dispoziii cuprinse n lege, regulamentul de urbanism sau a
obiceiului locului, arborii trebuie sdii la o distan de cel puin 2 metri de linia de hotar, cu
excepia acelora mai mici de 2 metri, a plantaiilor i a gardurilor vii.