1.Necesitatea existenei i folosirii finanelor.

Cuvntul finane i are originea n cuvintele latineti fiare sau finis, care se traduc prin a termina, a ncheia
un diferend, o aciune juridic n legtur cu plata unei sume de bani. n secolele al XIII-lea i al XIV-lea se
foloseau expresiile finantio, financias i financia pecuniaria, n sensul de plat n bani. Se presupune c
aceste expresii deriv de la cuvntul finis, utilizat adesea n sensul de termen de plat. n Frana, n
secolul al XV-lea, se foloseau expresiile homes de finances i financiers pentru denumirea arendailor de
impozite i a persoanelor care ncasau impozitele regelui. Finance nsemna o sum de bani i mai ales un
venit al statului, iar finances ntregul patrimoniu al statului.
n literatura de specialitate exist diverse opinii viznd conceptul de finane, astfel economitii consider
finanele publice ca:
1. Fonduri financiare la dispoziia statului, mijloace de intervene n economie
2. Act juridic prin care se preea la dispoziia statului o parte din PIB n scopul realizrii funciilor i
sarcinilor sale
3. Relaii sociale de natur economic ce apare n procesul constituirii i repartizrii fondurilor
financiare publice exprimate valoric, pentru satisfacerea nevoilor generale a societii.

2. Finanele categorie economic cu caracter istoric.

Primele elemente care marcheaz apariia finanelor n societate au aprut n perioada descompunerii
comunei primitive i apariia societii sclavagiste. Aceast perioad se caracterizeaz prin:
-

accentuarea divizrii sociale a muncii;

a aparut i se dezvolta schimbul de mrfuri;
a aprut proprietatea privat;
s-a afirmat inegalitatea de avere;
societatea s-a scindat in clase sociale;
a aparut statul ca produs al contradictiilor dintre clase, ca forta public prin care clasele
dominante ii aprau poziia de dominare.

Statul ii procura resursele necesare prin prghii financiare. n capitalism activitatea statului se
caracteriza prin 2 funcii fundamentale:
-

funcia intern- de mentinere a ordinii interne si de asigurare institutiei noii ornduiri.

functia externa- de aparare a rii, a independenii si a suveranitii naionale

Pentru realizarea fuctiilor si sarcinilor sale, statul are nevoie de resurse banesti, care se realizeaza
prin intermediul anumitor relatii sociale. Aceste relatii sunt de natura economica si exprima repartizarea unei
parti din PIB, prin intermediul statului in forma baneasca intre diferite categorii sociale. Relatiile aparute in
procesul de mobilizare a resurselor necesare statului in forma baneasca sunt relatii financiare sau finante.
Existenta finantelor este legata de existenta statului si de folosirea banilor in repartizarea PIB.
Aprute n perioada de trecere de la ornduirea gentilic la ornduirea sclavagist, finanele sunt strns legate de
istoria statului. Ele nsoesc pe scena istoriei instituia statului, prin utilizarea banilor i a formele valorice n procesul
repartiiei produsului social. Altfel spus, finanele au aprut atunci cnd existau deja comuniti umane, cnd se
vehicula ideea de proprietate, se dezvoltau forele de producie i apreau primele elemente ale pieei de schimb. n
vorbirea current, ca i n literatura de specialitate, se folosesc mai multe expresii fcnd parte din familia cuvntului
finane, n sensuri apropiate sau diferite, dup caz: finan e, finan e publice, finan e private, finan e socialiste.

3.Coninutul economic i funciile finanelor.

1. De repartiie(funcia de repartiie reflect att constituirea capitalurilor sociale, ct i a celor destinate
creterii sau satisfacerii altor obiective economice; funcia de repartiie se concretizeaz n formarea
capitalurilor proprii i mprumutate, n alocarea i folosirea acestora, formarea i repartizarea
profitului, restituirea mprumuturilor i achitarea obligaiilor)
Constituire (constituirea fondurilor bneti la dispoziia entitilor economice i sociale, inclusiv la
dispoziia statului)
Repartizarea fondurilor (distribuirea pe destinaii adecvate activitilor entitilor respective a
fondurilor bneti constituite n faza anterioar)
2. De control (are ca obiectiv supravegherea etapelor procesului de producere i desfacere i asigurarea
utilizrii eficiente a capitalului, modul de constituire a fondurilor publice, repartizarea acestora pe
beneficiari, efeciena cu care unitile economice utilizeaz resursele de care dispun)
Principalele metode de cercetare sunt:
- Abstracia tiinific
- Deducia i inducia
- Analiza i sinteza
- Modelarea economico-matematic.

4.Structura finanelor n Republica Moldova.

5.Necesitatea i rolul sistemului financiar-bancar.

ntr-o economie de pia, sistemul bancar ndeplinete funcia de atragere i concentrare a
economiilor societii i de canalizare a acestora, printr-un process obiectiv i impartial de alocare a
creditului, ctre cele mai eficiente investiii. Bncile asigur i faciliteaz efectuarea plilor, ofer
servicii de gestionare a riscului i reprezint principalul canal de transmisie n implementarea
politicii monetare.
Prin activitatea de colectare de resurse financiare, concomitant cu plasarea lor pe pia prin
intermediul creditelor, a operaiunilor de scont i a altor operaiuni pe piaa financiar, bncile
ndeplinesc rolul de intermediary ntre deintorii de capitaluri i utilizatorii acestora.

6.Structura sistemului financiar-bancar.

Sistemul bancar este un ansamblu coherent de instituii bancare, care funcioneaz intr-o ar
rspunznd necesitilor unei etape a dezvoltrii social-economice.
n evoluia sa, sistemul bancar parcurge faza de specializare(poate fi definite ca fiind orientare
activitii diferitelor bnci doar spre anumite servicii, operaiuni, produse bancare) i sectorizare
(poate fi definite, ca fiind un tip aparte de specializare ce const n orientarea activitii bancare spre
anumite domenii de activitatea economic).
n general, sistemul bancar dintr-o ar cuprinde:
-

Cadrul instituional format din banca central, bnci comerciale i alte instituii financiare
asimilate acestora
Cadrul juridic- ansamblul reglementrilor care guverneaz activitatea bancar.

Sistemele bancare din rile dezvoltate se caracterizeaz printr-o serie de trsturi:

1) Diversitatea (presupune existena unui nr sporit de instituii bancare definite de legea
bancar, i ale cror caracteristici pot fi diferite)
2) Concentratea (poate fi caracterizat prin ponderea deinut de principalele bnci n totalul
sistemului bancar i diminuarea nr de bnci n totalul acestora, pe msur ce nr bncilor se
diminueaz, gradul de concentrare bancar crete)
3) Operaiunile de restructurare bancar ( n cadrul acestora pot fi incluse fuziunile i
absorbiile, operaiunile cu strintatea, prelurile pachetului de control de ctre bncile
strine. Una din consecinele restruct. Este concentrarea sporit a sistemelor bancare i
reducerea nr de instituiilor bancare).

7.Conceptul de mecanism financiar.

Fiecare economie are forme specific de organizare i aplic metode i principii diverse de conducere,
de asemenea fiecare economie are propriul su mecanism de funcionare, care poate s prezinte att
asemnri ct i deosebiri fa de mecanismele altor state. Astfel principalele asemnri care exist
sunt:

Forma de proprietate dominant

Sistemul de conducere al economiei (de pia/schimb)
Regimul politico-idiologic
Participarea la aliane politice, militare sau la uniuni cu caracter economic

Principalele deosebiri sunt:

Nivelul forelor de producie, mrimea rezervelor de care dispune economia, condiiile

naturale i dimensiunea teritoriului
Structura social i gradul de democratizare al economiei
Gradul de independen a economiei fa de strintate
Obiective de politic economic urmrite pe termen lung.

Toate aceste elemente de care depinde buna funcionare a economiei unei ri constitue mecanismul
economic de funcionare- care reprezint ansamblul metodelor i instrumentelor de conducere sau
de reglare a economiei naionale de ctre factorii de decizie a societii.
Mecanismul financiar este o component de structur funcional a mecanismului economic i
exprim modul de organizare i circulaie a fluxurilor financiare prin care se realizeaz mobilizarea,

repartizarea i utilizarea fondurilor financiare constituite n cadrul economiei. Prin intermediul

mecanismului financiar se realizeaz cele 2 funcii ale finanelor : de repartiie i control.
Structura complex a mecanismului financiar este constituit din elementele:

Cadrul juridic legi, hotrri

Cadrul instituional
Sistemul financiar
Prghiile economico-financiare
Metodele administrative de conducere.

8.Conceptul de politic financiar.

Politica statului
social

vamal

economic
comercial

financiar
Monetar
sectorial
bugetar
creditar
fiscal
valutar
Politica reprezint o form de organizare i conducere a societii umane pentru satisfacerea
intereselor acesteea.
Politic economic reprezint ansamblu deciziilor adoptate de ctre autoritile publice n vederea
orientrii economice ntr-un sens considerat rezonabil pe teritoriul national. Ea este menit s
elimene fenomenele negative observate n economie.
Politica fiscal este o component a politicii financiare a statului care se prezint prin totalitatea
reglementrilor, metodelor, mijloacelor, formelor, instrumentelor i instituiilor utilizate de ctre stat pentru
procurarea resurseor financiare-fiscale i utilizarea lor n finanarea de aciuni publice.
Coordonatele politicii fiscale sunt:

Volumul resurselor financiare ale statului

Proveniena resurselor financiare
Nr. i modalitile de prelevare a impozitelor i taxelor
Rata fiscalitii

Politica bugetar reprezint expresia alegerilor bugetare realizate de un centru de decizie public avnd
finaliti exclusive economice i sociale, i implicnd utilizarea cheltuielilor publice.
Politica n domeniul cheltuielilor trebuie s stabileasc mrimea, destinaia, structura i obiactivele ce
trebuie atinse prin efectuarea deferitor tipuri de cheltuieli.

9.Trsturile politicii financiare.

Caracteristicile politicii financiare sunt:

Este component a politicii generale a statului

Se realizeaz n baza unei strategii
Comport un caracter dinamic
Difer de la ar la ar n funcie de potenial economic
Domeniile n care se manifest: cheltuieli\venituri publice, credite bancare, asigurari si reasigurari.

10.Obiectivele politicii financiare.

La nivel macroeconomic principalele obiective ale politicii sunt:
1)
2)
3)
4)

Ocuparea forei de munc

Stabilitatea preurilor
Creterea economic
Echilibrarea balanei de pli

25 Princiipiile bugetare
Principiul anualitatii- se aproba pentru un an bugetar
Principiul unitatii monetare-toate operatiunile sunt exprimate in MDL
Principiul universalitatii- veniturile bugetare sunt destnate finanatarii tuturor cheltuielilor incluse in
buget fara relatii intre anumite tipuri de venituri de venituri si cheltuieli
Principiul specializarii veniturile si cheltuielile se aproba si se inscriu conform clasificatiei bugetare
Principiul transparentei-procesul bugetar este deschis si transparent acesta realizinduse prind dezbatere
publica in 3 sediinte , publicarea actelor normative

26 Sistemul bugetar
Bugetul reprezinta un sistem unitar de bugete si fonduri care constituie bugetul public national cuprinde:
(Art 2 din legea privind sistemul si procesul bugetar )
1Bugetul de stat
2 Bugetul Asigurarilor sociale de stat
3 Bugetul Unitatilor territorial administrative
4 Fondurile asigurarilor obligatorii de asigurare medicala

27 Fazele si trasaturile procesului bugetar

Procesul bugetar reprezinta un ansamblu de activitati si operatiuni integrate coerent si orientate spre acelasi
scop care deruleaza stadial fiind aranjat intr-un orar strict si bine determinant
El are urmatorarele trasaturi:
Este un proces decizional
Este un proces democratic
Este un proces preponderent politic
Este un proces ciclic.
Fazele adoptarii legii bugetului
1 in terminul stabilit de govern Ministerul fnantelor prezinta guvernului proiectul legii bugetului pentru anul
viitor in luna septembrie
2 Guvernul prezinta parlamentului pentru aprobare proiectul legii bugetare pina la 1 octombrie
3 are loc examinarea proiectului legii bugetare in comisiile parlamentului
La o data stabilita de parlament comisia pentru buget si finante prezinta avizele referitor la proiect si se
stabileste raportul si data cind va fi supus votarii in parlament

4 Proiectul legii bugetare se examineaza de regula in 3 lecturi

5 pina la data de 5 decembrie a fiecarui an Parlamentul adopta legea bugetului anual.
Executarea bugetului se face de catre Ministerul Finantelor prin intermediul trezorariei de stat .

28 Destinaia, rolul i tehnica mprumutului de stat (Leagea RM cu privire la datoria

statului si garantiile de stat)
Din punct de vedere economic imprumutul de stat constituie relatia de redistribuire a resurselor financiare
temporar libere ale persoanelor fizice si juridice in favoare statului pentru satisfacerea necesitatilor generale
ale societatii.
Din punct de vedere juridic este o intelegere intre o persoana fizica si/sau juridical si stat prin care aceasta
pune la dispozitia statului o suma de bani pe un anumit termen si cu anumite conditii, iar statul se angajeaza
sa le restituie achitind si costul imprumutului.
Elementele tehnice :
Denumirea imprumutului
Inscrisurile imprumutului de stat
Valoarea nominal
Valoarea reala
Dobinda
Termenul de rambursare

29 Mecanisme de finantare a deficitului bugetar

Deficitul bugetar este depirea cheltuielilor bugetare ctre venituri.
Cauze:
1 Prima cauz a dezechilibrului fiscal este faptul c veniturile primite sunt des ndreptate la consum n
locul investirii.
2 A doua cauz a deficitului este un rezultat al funcionrii ineficiente a sistemului fiscal, care n
majoritatea rilor se caracterizeaz prin inflexibilitatea veniturilor fiscale n raport cu fluctuaia
preurilor, precum i incapacitatea de a se adapta automat la aceste fluctuaii.
3 A treia cauz al dezechilibrului fiscal este creterea cheltuielilor publice, a crei
cauz este sau proiectele capitale ambiioase, adoptate n legtur cu necesitatea
majorrii salariilor i pensiilor, sau sub acoperirea "politicii social orientate".
Surse de finanare al deficitului bugetar:
I.Sursele externe:
1 Garante
2 Credite concesionate
3 Credite comerciale
4 Reducerea averii straine
5 Acumularea temporara a datoriei externe

II. Sursele interne a finanrii deficitului bugetar

1 Imprumuturi de la sectorul nebancar

2 Imprumutarea de la sistemul bancar

Metod
Efectele pe termen scurt
Efectele pe
de
termen
finanare
scurt
Rata dobnzii
Investiii
Masa
Preuri Cererea
monetar
agregat

Finanarea
Crete
Se reduc
Fr
Cresc
Crete
Se mresc
prin (n)
schimbri necons neconsiplile
datorii
iderabil derabil
pentru
datoria
Finanare
Descrete
Se mresc Se mrete Cresc Crete
Inflaia
a
monetar

30. Noiuni conceptuale despre datoria extern.

Datoria publica externa-cuprinde totalitatea imprumuturilor exprimate in valuta liber convertibila, bunuri
sau servicii contractate de un stat in strainatate si nerambursate creditorilor.
Datorie externa bruta in sens larg- care cuprinde sumele debani si alte valori pe care rezidentii
unei tari , persoanele fizice si juridice le datoreaza strainatatii.
Datoria externa bruta in sens restrins- cuprinde obligatiile banesti fata de strainatate, cu
urmatoarele exceptii: credite pe termen scurt, investitii straine directe, imprumuturi externe pe o
perioada de gratie de 10-15ani, credite contractate de persoane fizice sau juridice negarantate de stat.
Datoria externa in Interpretarea Bancii Mondiale care cuprinde: sumele datorate unor creditori
publici si privati, in valuta straina, bunuri sau servicii cu o perioadade rambursaremai mare de un an,
sumele datorate de persoanele private.
Datoria externa neta- cuprinde diferenta ditre activele publice si private ale rezidentilor unei tari in
strainatate. Adesea in datoria externa neta se includ numai creante lichide sau usor realizabile fata de
strainatate.

31 .Indicatorii de evaluare a proporiilor datoriei externe

Datoria extern total raportat la P.I.B. exprim relaia dintre nivelul datoriei i valoarea adugat
brut, creat n economie n decursul unui an. Cu ct ponderea este mai mare, cu att partea din PIB
destinat achitrii datoriei externe este mai mare,
acest indicator nu trebuie s depeasc 50 %.
DET
PDE = PIB *100%
Compoziia datoriilor externe pe termen mediu i lung contractate pe categorii de valute
DEVi
PDEV i = DTML * 100%
Unde , PDEVi - ponderea datoriei externe pe termen mediu i lung n valuta i
DEVi - datoria extern pe termen mediu i lung n valuta i
DTML datoria extern pe termen mediu i lung
Rata serviciului datoriei externe exprim procentul din veniturile externe anuale care trebuiesc
alocate pentru plata dobnzilor i a ratelor mprumuturilor contractate.
Capacitatea de ndatorare externexprim posibilitile unei ri de a angaja credite din
strintate, pentru care plata dobnzilor i a comisioanelor aferente, precum i rambursarea la scaden
nu creeaz dificulti economico-financiare greu de depit.

32 Esena i structura mecanismului financiar la nivel de ntreprindere

Finantele intreprinderii ca parte componenta a a finantelor publice cuprind constituirea repartizarea si
gestionarea resurselor financiare necesare pentru realizarea obiectivelor economice financiare si sociale
concretizate pentru in obtinerea profitului maxim posibil
Mecanismul financiar reprezinta totalitatea metodelor pirghiilor instrumentelor de formare si gestionare a
capitalurilor .
Structura :
1 Metodele financiare (planificare , investire, autofinantare ,impozitare)
2 Pirghii financiare profit, pret depozite,acordarea dividentelor
3 Inzestrarea cu legi si alte acte normative
4 Inzestrarea cu informatii

33 Fondurile financiare ale ntreprinderii

Capitalul reprezinta ansamblul de resurse folosite de intreprindere pentru finantarea activitatii
La stabilirea structurii financiare optime se tine cont de urmatoarele criterii
Criteririul rentabilitatii-daca intreprinderea este rentabila este indicat ca ea sa apeleze la imprumuturi
pentru finantare dar sa tina cot de faptul ca rata rentabilitatii din investirea capitalului sa fie
superioara dobinzii
Efect
Rentabilitate= Efort *100%
Rentabilitate> Rata dobinzii

Criteriul destinatiei fondurilor care presupune imobilizarile sa fie finantate prin capital permanent ,
iar activele curente prin datorii pe termen scurt
C permanent=Cpropriu+DTL
Capacitatea maxima de indatorare=2*capital proriu
Capacitatea efectiva de indatorare=2*Capital propriu-DTL
Coeficient de indatorare globala
CIG =

Datorii Totale 2

Total pasiv
3

CIG =

Datorii totale
<2
Capital propriu

Coeficient de indatorare la termen

CIT=

DTL
1

Capital permanent 2

DTL
1
CIT= C propriu
Efectul de indatorare

Ef deindatorare=

C .imprumutat
(Rec-rd)
C propriu

Rec>rd +
Rec<rd-

34Mecanismul financiar al ntreprinderii.

Mecanismul financiar reprezinta totalitatea metodelor pirghiilor instrumentelor de formare si gestionare a
capitalurilor .

35 Esena i rolul managementului financiar al ntreprinderii.

Mng financiar reprezinta unsistem de principii si metode de elaborare si realizare a deciziilor de gestiune
care sunt legate de formarea, repartizarea si utilizarea resurselor financiare ale intreprinderii si de organizare
a rotatiei mijloacelor banesti
Scopul mng financiar este asigurarea maximizarii bunastarii proprietatilor intreprinderii in prezent si in
viitor .
Sarcinile:
1. Asigurarea formarii unui volum necesar de resurse financiare in conformitatea cu sarcinile de dezvoltare
ale intreprinderii
2. Asigurarea utilizarii eficiente a volumului de resurse in conditiile unui risc minim
3. Asigurarea echilibrului financiar permanent

36 Funciile managementului financiar al ntreprinderii.

Functiile :
Elaborarea strategiei financiare
Efectuarea analizei diferitelor aspecte ale activitatii financiare
Efectuarea planificarii activelor financiare
Efectuarea controlului activelor financiare
Gestiunea capitalului investiitiilor riscurilor si prevenirea falimentului.

37 Sistemul informaional-financiar al ntreprinderii.

In desfasurarea activitatii financiare un rol important ii revine sistemului informational care sta la baza
analizelor si cuprinde totalitatea informatiilor care reflecta formarea,repartizarea si utilizarea mijloacelor
banesti

38 Decizia financiar. Tipologia deciziilor financiare.

Decizia financiara este un proces rational de alegere a unei actiuni ce se ia pe baza unei analize si informatii
multiple din mai multe solutii posibile
Clasificari :
Din punct de vedere al complexitatii
Curente
Strategice
Din punct de vedere al componentei
Din initiativa proprie
Prin aprobarea

39 Caracteristica general a imobilizrilor corporale.

Imobilizarile corporale in cadrul unei intreprinderi sunt reprezentate de bunuri cu continut material
utilizate in procesul de productie sau prestari de servicii
Pricipalele caracteristice:
Valoare de intrare > 6000 lei
Termen de functionare > 1 an
Sa se obtina beneficii de pe urma utilizarii

40 Amortizarea imobilizrilor corporale. Metode de calcul a amortizrii.

Amortizarea in SNC reprezinta micsoraea unui element de activ ca urmare a

deprecierii prin folosirea lui de catre intreprindere intr-un anumit interval de timp
Amortizarea este de 2 tipuri :
-fizica
-morala
Amortizarea poate fi analizata din 3 :
Contabil reprezinta micsorarea valorii unui element de activ ca urmare a
deprecierii prin folosirea lui de catre entitate si se deduce din valoarea activului
Economic-amortizarea este procesul de diminuare a valorii utilajului care rezulta
din depreciere si solicita inlocuirea acestuia cu unul nou reprezentind o
cheltuiala
Financiar-amortizarea este privita ca sursa de autofinantare chiar si atunci cind
intreprinderea nu realizeaza
Pentru calcularea amortizarii sunt utilizate 3 metode :
Metoda liniara
Metoda diminuarii soldului
Metoda pe unitate de produs

41. Sursele de finanare a imobilizrilor corporale.

Imobilizrile corporale n cadrul unei ntreprinderi sunt reprezentate de bunuri cu coninut material
utilizate n procesul de producie sau prestrii de servicii.

42. Coninutul, structura i clasificarea activelor curente ale ntreprinderii.

Activelel curente constituie o parte a activului economic, care se caracterizeaza prin transformarea
permanenta a formelor functionale, prin consumarea lor intr-un singur ciclu de exploatare si transmiterea
valorii integrate asupra produselor si serviciilor in care au fost incorporate.
In structura activelor curente se includ: stocuri de marfuri si materiale, creante pe termen scurt(datoia unui
client)fata de intreprindere, investitii pe termen scurt, disponibilitati banesti aflate in casa sau pe cont la
banca.
Activele curente se manifesta, in viata intreprinderii, prin avansari si recuperari succesive(initial-capital
banesc stocuri de materii prime si materiale produse finite capital banesc). Activele curente
incorporeaza in valoarea lor si valoarea mijloacelor fixe(in marimea uzurii calculate), consumul factorului
munca si diferite adaosuri (asig. soc.)
Activele curente se clasifica in dependenta de urmatoarele criterii:

I. In functie de fazele procesului de exploatare in care se gasesc sunt:

a. active aflate in faza de aprovizionare (mijl. Banesti, materii prime si materiale, combustibil,
obiecte de mica valoare si scurta durata, ambalaje. etc)
b. active aflate in faza productiei (productia neterminata);
c. active aflate in faza comercializarii (produse finite, semifabricate in productia proprie,
produse reziduale).
II. In functie de forma activele curente sunt:
a. materiala (materii prime, materiale, semifabricate, productie neterminata, produse finite);
b. baneasca (disponibilitati banesti, titluri pe termen lung, creante).
III. In functie de sursa de finantare:
a. procurate din fondui proprii;
b. procurate din fonduri imprumutate.
Administrarea eficienta a activelor curende reclama ca sporul activelor curente sa fie mai mic decit cal al
productiei.(accelerarea vitezei de rotatii).
Nivelul maxim al nivelului activelor curente necesar derularii ritmice a ciclului de exploatare se calculeaza
conform relatiei:
Active curente = Q*c*T, unde
Q capacitatea de productie a utilajului exprimat in numar de produse;
c consumul zilnic al activelor curente; T durata de imobilizare in fazele exploatarii.

43. Activele curente i ciclul de exploatare.

Ansamblul de operatiuni ralizate de intreprindere in vederea producerii de bunuri si servicii destinate
vinzarii formeaza ciclul operational. Ciclul operational cuprinde 3 faze:
-

faza de aprovizionare;

faza de productie;

faza comercializarii.

Nivelul activelor curente depinde de volumul vinzarilor.

Obiectivul urmarit de getiunea ciclului operational il reprezinta cresterea rentabilitatii activitatii in conditii
de diminuare a riscului economic si financiar. Gestiunea ciclului operational urmareste asigurarea ritmicitatii
productiei, eliminarea intirzierii in aprovizionarea cu stocuri, asigurarea lichiditatii si capacitatii de plata pe
termen scurt. Gestiunea ciclului operational cuprinde 2 activitati de baza:
determinarea necesarului de active curente;
determinarea surselor de finantare a ciclului operational.
Din punct de vedere financiar, stocurile reprezinta imobilizari de resurse financiare care nu pot fi recuperate
decit dupa ce acestea parcurg intregul ciclu de exploatare si sunt valorificate prin vinzarea si incasarea
produselor si serviciilor. In cadrul intreprinderii se pot identifica trei politici de gestiune a ciclului de
exploatare cu efecte diferite asupra rentabilitatii si a ciclului:
a) politica agresiva; isi propune realizarea unei cifre de afaceri inalte cu stocuri minime. Aceasta politica
presupune obtinerea unei rentabilitati inalte cu pretul unor riscuri mari legate de lipsa de stoc, de lipsa de
lichiditati si de insolvabilitatea intreprinderi.
b) politica defensiva; propune realizarea unei cifre de afaceri cu stouri si lichiditati inalte. In acest caz
rentabilitatea unei intreprinderi va fi afectata de costurile suplimentare generate de detinerea de stocuri de
siguranta.
c) politica echilibrata; presupune sincronizarea perfecta dintre scadentele activelor si pasiveor pe termen
scurt.

44. Coninutul i structura veniturilor ntreprinderii.

Veniturile reprezint afluxul global de avantaje economice obinut n cursul perioadei de gestiune n
rezultatul activitii ordinare a ntreprinderii.
Veniturile reprezint valoarea bunurilor i serviciilor realizate de ntreprindere n decursul unei
perioade calculate la preurile pieei, sume rezultate din depuneri la banc din alte operaiuni ce nu contravin
legislaiei n vigoare.
Venit= p*q
n funcie de sursele de intrare veniturile sunt de 2 tipuri:

din activitatea operaional care cuprind veniturile din vnzri, alte venituri operaionale
din activitatea neoperaional
a. venituri din activitatea de investiii
b. din activitatea financiar
c. venituri excepionale

45. Coninutul i componena consumurilor i cheltuielilor ntreprinderii.

Prin cheltuieli se nelege orice consum de factori de producie din cadrul unui proces economic sau
commercial, n urma cruia elementele consumate i schimb forma devenind n bunuri i servicii necesare
satisfacerii unei nevoi.

n expresia valoric cheltuielile sunt totalitatea resurselor consummate de agentul economic ntr-o
perioad dat de timp pentru obinerea i livrarea pe pia a diverselor produse i servicii.
SNC face distincii dintre noiunea de consumuri i cheltuieli, astfel consumurile reprezint resursele
utilizate pentru fabricarea produselor i prestarea serviciilor n scopul obinerii veniturilor, ele sunt neaprat
legate de procesul de producie. Iar cheltuielile resursele utilizate i pierderile care apar n urma activitii
economico-financiare i nu sunt condiionate de procesul de producie.
n dependen de reflectarea consumurilor, n costul produselor finite, deosebim consumuri directe (sunt
identificate pe un anumit produs: materii prime si material, energie, salariul luucratorilor din activitatea de
producie etc) i indirecte (nu pot fi indentificate pe un produs, ele fiind antrenate in deservirea i gestiunea a
subdiviziunilor de producie: amortizarea, la rndul lor consumuri indirecte sunt variabile i constant).
Cheltuielile se divizeaz dup tipuri de activiti:

chelt. Activit. Operaionale

chelt. Activit. Investiionale
chelt. Activit. Financiare
pierderi excepionale
cheltuiele privind impozitul pe venit

46. Profitul. Formarea i repartizarea profitului la ntreprindere.

Profitul reprezint rezultatul pozitiv al unui agent economic i poate fi de mai multe feluri:

profit pn la impozitare

profit brut

profit net

Profitul are destinaia de a determina necesitatea remunerrii capitalului propriu, constituirii fondurilor
pentru autofinanare i cointeresrii salariailor. ntreprinderile stabilesc profitul pe produs, pe grupe de
produse, pe ntreprinderi- fiice sau pe alte elemente.
Profit brut = Pre de vnzare - TVA- Costul produciei
Profitul rezultat din activitatea de baz i din alte activiti poate fi influenat de:

dividendele i dobnzile ncasate din cumprarea aciunilor i obligaiilor a altor ageni economici;
vnzarea ambalajelor i a altor active nemateriale;
amenzile i penalitile;
anularea unor comenzi;
surplusurile de la inventariere;
venituri financiare;
pierderi din calamitile naturale;
micorarea datoriilor, etc.

Profitul i rata profitului (sau rata rentabilitii) reflect capacitatea ntreprinderii de a produce profit net
peste cheltuielile efectuate.

Profitul unui agent economic este format din profit normal sau ordinar, iar n unele cazuri din supraprofit sau
profit de monopol.
Profitul ndeplinete urmtoarele funcii:

este un indicator sintetic de apreciere a eficienei activitii economice;

este un mijloc de cointeresare a agenilor economici
este un instrument de control asupra modului de realizare, de repartizare i de impunere fiscal
stimuleaz iniiativa i acceptarea riscului din partea celora care au drept scop obinerea unui profit.

Profitul trebuie s stimuleze agenii economici n realizarea programului de producie, mbuntirea

calitii i diversificarea sortimentului. Cile de sporire a profitului sunt:

reducerea costului produciei fr a afecta calitatea produciei

coordonarea nivelului preului de vnzare, adic n cazul cnd crete preul de vnzare crete profitul
i respectiv poate crete volumul produciei
creterea volumului produciei comercializate i a serviciilor prestate
mbuntirea calitii produciei i serviciilor

Cu ct profitul obinut este mai mare cu att este mai ridicat nivelul rentabilitii. Nivelul rentabilitii
depinde de activitatea intern a agenilor economici, de relaiile cu mediul extern i de atitudinea de a se
adapta la cerinele pieii.

Repartizarea profitului net

Profitul se determin prin diferena dintre profitul pn la impozitare i cheltuielile privind impozitul pe
venit. Profitul net rmas la ntreprindere se utilizeaz conform statutului i conform prevederilor lui privind
acumulrile i consumurile. Din contul fondului de acumulare se finaneaz:

lucrri de creare i de utilizare a tehnicii noi;

lucrri de organizare a produciei;
de modernizare a utilajului;
de reechipare tehnic;
de construcii i reparare a noilor ntreprinderi;
se mrete volumul activelor curente;
se achit datoriile pe termen lung;
se pltesc dobnzi aferente acestor datorii;
se investesc noi mijloace n crearea unor ntreprinderi - fiice;
se acoper unele cheltuieli i consumuri.

Fondul de consum este destinat pentru a ndestula necesitile economice i pentru a acoperi cheltuielile
operaionale a obiectivelor social-culturale, pentru finanarea construciei obiectivelor cu destinaie
neproductiv; pentru finanarea unor msuri culturale i ajutoarelor materiale i adausurilor la pensii. De
asemenea din contul beneficiului net se pltesc diferite amenzi, penaliti i se acoper alte necesiti (de
exemplu de binefacere).

47. Indicatorii economico-financiari de apreciere a rezultatelor financiare.

Rezultatele activitii ntrepriderii se exprim prin urm. indicatori:
1) venit din vnzri VV= P*Q
2) Pbrut = Tvenit- Tcheltuieli (care reprezint diferena dintre valoarea adugat i cheltuielile de
personal. Acest indicator permite de a efectua o comparaie ntre ntreprinderi deoarece se elimin
influena impozitului i a strii financiare;)
3) Pnet = Pbrut- obligaii fiscale ale agenilor economici (impozite i taxe)
Pnet este un indicator care reflect starea financiar a ntreprinderii, i determin capacitatea de
autofinanare ale acesteea. De obicei o parte merge spre investirea n modernizarea i dezvoltarea
ntreprinderii, iar cealalt parte spre remunerarea acionarilor.

48 Rentabilitatea ntreprinderii.
Rentabilitatea este capacitatea unui agent economic de a obine profit i reprezint diferena dintre
ncasrile obinute i cheltuielile de fabricaie, desfacere i comercializare. Rentabilitatea poate fi apreciat
sub aspectabsolut i sub aspect relativ. Rentabilitatea se msoar prin raportul dintre rezultatele i mijloacele
utilizate pentru obinerea lor. Rezultatele pot fi reflectate contabil, economic i financiar.
Pragul rentabilitii definete momentul cnd veniturile din vnzri sunt egale cu costurile acestora
i profitul este egal cu zero. Vnzrile nregistrate dup acest moment pn la un anumit nivel de capacitate
vor produce profit, mai jos de acest nivel vor fi pierderi.
Pragul rentabilitii se determin n cazurile cnd este necesar de efectuat o planificare a
activitii. Pragul rentabilitii se determin n dependen de consumurile constante i nivelul
vnzrilor. Pragul de rentabilitate este acel punct n care veniturile obinute sunt egale cu cheltuielile
efectuate, adic profitul este zero.

Metoda liniar

Perioada

Utilizarea metodei de amortizare liniar const n repartizarea uniform a valorii amortizabile pe

parcursul duratei de utilizare a obiectului. Suma amortizrii pentru fiecare perioad de gestiune se calculeaz
ca raport dintre valoarea amortizabil a obiectului i numrul perioadelor (anilor, lunilor, zilelor) n cadrul
duratei de utilizare a obiectului. Norma amortizrii este constant pe toat durat a de utilizare. Dup
expirarea duratei de utilizare valoarea contabil a obiectului este egal cu valoarea rezidual.

1
1

Costul de intrare
(CI),
lei
2
240 220

Valoarea
amortizrii
anuale,
lei
3
39 851,66

Amortizarea
acumulat,
lei

Valoarea
contabil,
lei

4
39 851,66

5
200 368,34

2
3
4
5
6

240 220
240 220
240 220
240 220
240 220

39 851,66
39 851,66
39 851,66
39 851,66
39 851,66

79 703,32
119 554,98
159 406,64
199 258,30
239 110

Rezolvare:
1) CI= 240 220 lei
2) Aflm valoarea amortizrii anuale
Aanual =

CI VR
Nani

240 2201110
6

= 39 851,66 (lei)

3) Alflm valoarea contabil

VC= CI- Aacumulat =240 220 39 851,66= 200 368,34 (lei)

160 516,68
120 665,02
80 813,36
40 961,70
1 110

Metoda unitii de producie

Perioada

Costul de intrare
(CI)
Lei

1
1
2
3
4
5
6

2
240 220
240 220
240 220
240 220
240 220
240 220

Mrimea
amortizrii pe
unitate de
produs
3
0,47822
0,47822
0,47822
0,47822
0,47822
0,47822

Cantitatea
utilajelor
fabricate
(uniti)
4
45 000
90 000
100 000
130 000
80 000
55 000

Amortizare
a anual

Amortizare
a acumulat

Valoarea
contabil

5
21 519,9
43 039,80
47 822
62 168,60
38 257,60
26302,10

6
21 519,9
64 559,70
112 381,70
174 550,30
212 807,90
239 110

7
218 700,10
175 660,3
127 838,30
65 669,70
27 412,10
1 110

Rezolvare:
1) Aflm mrimea amortizrii pe unitate de produs
Aunitate de produs =

CI VR
Qproduse

240 2201110
500 000

= 0,47822

2) Aflm amortizarea anual

Aanual = Aunitate de produs * Q produse/an = 0,47822 * 45 000= 21 519,9
3) VC = CI Aacumulat =240 220 21 519,9 = 218 700,10

Perioada

Metoda de diminuare a soldului

Costul de intrare
(CI)
Lei

Norma de
amortizare
%

Baza de
calcul a
amortizrii

Amortizare
a anual

Amortizare
a acumulat

Valoarea
contabil

240 220

33,33

240 220

80 065,33

80 065,33

240 220

33,33

160 154,67

53 379,55

133 444,88

3
4
5

240 220
240 220
240 220

33,33
33,33
33,33

35 588,15
23 726,62
15 818,53

169 033,03
192 759,65
208 578,18

240 220

33,33

106 775,12
71 186,97
47 460,35
(31 641,82
-1 110)

7
160 154,6
7
106 775,1
2
71 186,97
47 460,35
31 641,82

30 531,82

239 110

1 110

Rezolvare:
1) Calculm norma de amortizare
Norma amortizare =

100 2
6 ani

= 33,33%

2) Aanual =

Norma amortizareBaza de calcul a amortizrii

=
100

80 065,33
3) VC =CI Aacumulat = 240 220 80 065,33 = 160 154,67

240 22033,33
100