DIGESTIA ALIMENTELOR

Alimentele si transformarile lor in tubul digestiv

n mod natural sau sub influena tehnologic, hrana poate conine att nutrieni, ct i
substane din ale categorii, unele strine sau chiar toxice pentru om. La aceti compui, fie
imediat, fie ntrziat, organismul ntotdeauna reacioneaz. Tipul i intensitatea reaciei de
adversitate, depinde att de sensibilitatea particular a fiecrei persoane, ct i de capacitatea de
epurare (evacuare) a substanelor strine din corp, proprietate i ea specific fiecrui individ.
Este de dorit ca organismul s rspund prompt la elementele strine din aliment, ns acest lucru
se ntmpl rar la persoanele care consum n mod frecvent hran nesntoas, ca o consecin a
fenomenului de obinuin.
Oamenii care se hrnesc sntos, capt n timp o sensibilitate deosebit la toate
substanele duntoare sau nespecifice din alimente, astfel nct, atunci cnd consum ocazional
mncare "cu chimicale" resimt imediat greeala fcut. Acest mecanism pune la adpost
organismul de o serie de afeciuni ulterioare.
Alimentaia zilelor noastre, trebuie s in seama de compoziia alimentelor, n alte
condiii, organismul fiind n permanen ameninat cu mbolnvirea. De aceea, pe lng
informaiile nutriionale specifice fiecrei surse de hran, este bine s se cunoasc tipul i
cantitatea altor substane care intr n compoziia alimentului.
Transformarile alimentelor in tubul digestive
Majoritatea substantelor alimentare au o structura chimica complexa, diferita de cea a
constituentilor organismului. Ele sufera in organism o serie de transformari mecanice, fizice si
chimice.Totalitatea acestor transformari constituie digestia.
Digestia mecanica cuprinde trei categorii de fenomene:
transformarea alimentelor ingerate in fragmente relativ mari si solide, in particule mici si
moi, usurand digestia chimica;
amestecarea continutului tubului digestiv cu sucurile digestive, proces care favorizeaza
transformarile chimice si absorbtia;
progresia (transportul) alimentelor de-a lungul tubului digestiv si eliminarea resturilor
nedigerate.
Digestia chimica cuprinde transformarile chimice pe care le sufera substantele alimentare in timpul tranzitului lor prin tubul digestiv. Aceste transformari de tip hidrolitic se datoresc actiunii
substantelor prezente in sucurile digestive .
Enzimele sucurilor digestive scindeaza substantele alimentare complexe pana la compusi simpli
usor absorbabili, numiti si principii alimentare sau nutrimente.

Bolile cavitii bucale

La nivelul cavitii bucale pot aprea o serie de manifestri ale unor afeciuni generale.
Aceste leziuni pot fi, uneori, chiar semnele unice de debut ale unor boli, ceea ce face deosebit de
importante pentru diagnosticul bolii generale.
Prezena acestei leziuni la acest nivel este repede sesizat de pacient, datorit bogatei sensibilitai
a zonei mucoasei bucale, urmarea fireasc fiind prezentarea la un control de specialitate pentru
precizarea unui diagnostic i a unui tratament adecvat.
Mucoasa bucala cuprinde urmtoarele:
- gingia;
- mucoasa obrajilor i buzelor;
-limba;
- planeul bucal;
- orofaringele i mucoasa regiunii amigdaliene.
Cavitatea bucal este colonizata de o mare varietate de germeni, cei mai muli comensuali,
dar care pot deveni patogeni atunci cnd reactivitatea organismului scade. De asemeni, odata cu
alimentele, n cavitatea bucala pot ptrunde microorganisme strine de flora bucala obisnuita,
unele cu o virulenta deosebita (streptococul betahemolitic). Fata de aceste agresiuni, ea prezinta
o serie de mecanisme de aparare, precum: saliva (bogata in substante active de inhibare a
microorganismelor), integritatea mucoasei bucale, tesuturile limfoide bucale (amigdalele palatine
si linguale), mecanismele imune din mucoasa. Cele mai frecvente leziuni la acest nivel sunt:
- Catarul ( inflamaia mucoasei bucale);
- Aftele bucale
- Herpesul
- Hipertrofiile gingivale
- Candidoza bucala
- Halena;
- Manifestari alergice.
Inflamaia mucoasei bucale este o reacie natural la o infecie bacterian sau viral.
Pentru nu se accentua inflamaia mucoasei bucale este necesar ca:
mncarea sa nu fie prea fierbinte sau prea rece;
prepararea alimentelor fierberea i afumarea-trebuie s conduc la o bun inmuiere i la
nevoie trebuie transformate n pireuri;
-trebuie evitate alimentele picante, prea srate sau prea acide care pot irita mucoasa bucal;
Trebuie consumate alimente bogate n flavonoide cum ar fi spanacul, brocoli, soia;
Trebuie consumat carne de pete fiart provenit de la heringi, macrou, somon care conin
acizi grai 3 din care se produc eicosanoide antiinflamatorii;
Trebuie consumate fructe cum ar fi papaina i ananas ce conin enzime proteolitice care
reduc inflamaia, precum i fructe bogate n substane antiinflamatorii;
Trebuie consumate probiotice sub form de produse lactate.
n rest alimentaia este una normal obinuit.

Aftele bucale apar ca umflturi mici, de culoare alb, pe limb, buze, gingii, interiorul
obrajilor care cu timpul se transform n ulceraii care se acoper de fluid glbui ce conine
bacterii i leucocite. Apar frecvent la adulti, au ca etiologie mecanisme imunologice si pot fi
produse si de factori locali favorizanti (dulciurile cu alune, nuci, ciocolata; ferment excesiv;
eruptia dentara; traumatismele cu periuta dentara, virozele, afectiunile gastrointestinale, sarcina,
menstruatie,stres).
n caz de afte dieta trebuie s includ salate de roii cu ceap crud, legume i fructe care
mresc alcalinitatea organismului, produse lactate probiotice (iaurt, sana, lapte btut, chefir),
brnz proaspt de vaci, ca dulce, usturoi, cereale( orz, ovz). Trebuie evitate zahrul,
alimentele procesate ultrarafinate, citricele, carnea de vit, porc, oaie, pasre, pete care mresc
aciditatea organismului, guma de mestecat, apa de gur, tutunul de mestecat, cafeaua.
Candidoza bucala este o infectie produsa de fungi din genul Candida si este cea mai frecventa
micoza a cavitatii bucale. Candida albicans este o ciuperca care poate fi identificata
obisnuit in cavitatea bucala, fiind nepatogena. Exista, insa, anumite conditii care o
transforma intr-un microorganism agresiv, si anume: excesul de antibiotice, diabetul,
sarcina si utilizarea contraceptivelor, medicatie imunosupresoare, bolile endocrine, igiena
bucala proasta, fumatul, protezele vechi neadaptate etc.
Formele cele mai frecvente de candidoza sunt la nivelul gingiei si mucoasei bucale, si se
manifesta prin durere la atingere, masticatie, contact cu alimente, fisuri la nivelul comisurilor
bucale. Leziunile pot fi de forme variate: atrofice zone eritematoase culoare rosie catifelata,
presarate cu zone de eroziune, asociate cu usturime, arsura, uscaciunea gurii; hipertrofice zone
de culoare alb sidefie, reliefate, care nu se indeparteaza prin stergere, localizata pe gingie, obraz,
palat, fata dorsala a limbii.
n caz de candidoz bucal trebuie evitate urmtoarele alimente:
-alimente bogate n glucide: bomboane, ciocolat, produse de cofetarie, miere de albine,
cozonac, chec, curmale, prune uscate. Se pot consuma fructe cu coninut sczut de zahr: mere,
grapefruit, pepene, cpuni;
- legume cum ar fi sflecla roie, tomate, morcovi, ciuperci, fasole, brocoli, conopid, elin,
castravei, salate, usturoi, ridichi, mazre verde, pstrnac, soia, varz, ceap;
- alimente acide cum ar fi fructe i sucuri de citrice (lmi, portocale, suc de roii, murturi,
varz acr, castravei murai);
- produse lactate acide. Se poate consuma lapte de soia nendulcit;
Dieta indicat pentru candidoz trebuie s conin 65% alimente bogate n fibr (cereale i
produse de panificaie din finuri integrale, orez brun, pine de secar, fulgi de ovz, mmlig
din porumb nedegerminat, etc.), 20% alimente bogate n proteine: carne vit, porc, pete, pui,
semine, nuci, ou; 10% alimente cu carbohidrai compleci: orez, fasole, ovz; 5% fructe
prospete neacide.
Halena se poate datora unor boli acute sau cronice cu localizare la nivelul cavitatii bucale sau
afectiunilor sistemice, cum ar fi : infectii pulmonare, bronsiectazii, abcese pulmonare, apendicita,
gastroenterite, diabet sau probleme hepatice (in acest caz halena se numeste foetor hepatic si are

miros specific). Totusi, halena este cel mai frecvet cauzata de probleme stomatologice, gingivita,
carii dentare sau pur si simplu de o igiena orala defectuoasa. Problema dispare prin spalarea
corecta a dintilor, oprirea fumatului, utilizarea apei de gura si a atei dentare.
Consumul de alcool si tutun pot pune probleme si cresc riscul de aparitie a unei patologii
orale, nu de putine ori grave, cum este cazul cancerului de cavitate bucala.
Halena poate fi ndeprtat doar prin ndeprtarea cauzelor. Totui halena datorat igienei
defectuoase a cavitii bucale este uor de nlturat prin consumarea gumei de mestecat i
amerelor care stimuleaz glandele parotide n ceea ce privete secreia de saliv care spal n
principal dantura.
n caz de halen trebuie evitate:
- Alimentele condimentate: brnz Roqueforte, Camembert, usturoi, ceap, afumturi, pete
de tip macrou, care las mirosuri n gur;
- Berea, whiskey, vin care la expiraie trimite mirosul n afar;
- carnea, legumele aoase, dulciurile lipicioase care rmn uor ntre dini i intr n
fermentarea ceea ce conduce la mirosuri neplcute, n pauza dintre mese, dac nu se igienizeaz
cavitatea bucal.