APTE

tONUINTE,
FACUTE LA

,Institutul de 3acteriologie
DE

Dr. V. BABES

,-

1)1111,:(1T(111171,
..

1NSTITUTITATI..

I. Datoriile Statului Yap. cu descoperirile

Bacteriologic!, pag. 3.
II. Seroterapia, pag. 24.

III. Difteria, pag. 42.

IV. Pesta, pag. 61.
V. Tuberculosa, pag. 85.
VI. Apa Bucurescilor,
pag. 105.
VII. Lepra si Pelagra, pag. 129.

;."-k-

1,:xipase din Cozen' Sfitealuiltn,j.

M?)
_

III CCRESCI

TIPOGRAFIA GAZETEI SATEANULUI

117, CALEA VICTORIEI, 117.
.

1900.

www.dacoromanica.ro

EAPTE

tOlUERINTE PERM
FACUTE LA

(Institutul de Bacteriologic
DE

Dr. V. BABES
DIRECTORUL 1NST1TUTPLUI.

I. Datoriile Statului fats cu descoperirile

H. Seroterapia, pag. 24.
Bacteriologiei, pag. 3.
III. Difteria, pag. 42.
IV. Pesta, pag. 61.
VI. Apa Bucurescilor,
V. Tuberculosa, pag. 85.
pag. 105.
VII. Lepra si Pelagra, pag. 129.
(E x t rase din (Ga zel a Sateanalul).

BUCURESCI

TIPOGRAFIA <GAZETEI SATEANULUI),

117, CALEA VICTORIEI, 117.
1900.

www.dacoromanica.ro

LEPRA SI PELAGRA.

g1

omania are tristul privilegiii a adaposti

aceste doue boale particulare, una pre-

sintand o r6mAsita a evuluT media,

cea-lalta documentand miseria si lipsa de
ingrijire igienica a teranulut roman. Lepra
e boala cea mai re'spandita si cea mai cunoscuta a anticitatet, o boala de care ne
vorbesc cartile lull Moise, unde e descrisa
$i unde sunt indicate mijloacele pentru prevenirea boalel, mijloace basate pe presupu-

nerea a boala e molipsitoare. Numal c

descrierile Israelitilor $i ale lilt Ipocrat lass
mult de dorit ; aceste descrieri nu ne conving daca boala descrisa este in adev6r lepra
pe care o cunoascem asta-clt, sail daca s'a
confundat cu diferite afectiunT ale pielet,
dand tuturor boalelor o singura denumire.

Galien a dat o descriere mat precisa, pe

cand Arabit ail clasificat lepra in diferite
forme. Deja in evul media s'au deosebit
www.dacoromanica.ro

11

1 :3 0

forme netede cu neregularitafT in simfire

precum $i forme mixte. Ins5 pana in timpul
din urma nu s'a putut stabili in mod hotarit
natura leproasa a acestor forme netede. In
fine s'a mai vorbit de o forma mutilantA a
lepreT, in care cad extremitglile degetelor
saa nasul.
Mesurile severe luate de la inceput in
potriva leprei, anume isolarea leprosilor, arata ca deja in antichitate lepra era privita
ca o boala foarte molipsitoare. Din aceasta
causa a fost adesea confundata cu sifilis si
e sigur ca multi din locuitoril leproserielor
ail fost sifilitici.

Aceea ce nu sufera nici o indoiala este

caracterul familiar al leprei. $i la not in Para
sunt familil intregi de lepro$I $i de multe
on rudele locuind un timp oare-care in atari
familif,

capeta boala 3-5 anT dupe ce au

venit in contact cu lepro$T. Insd nu sunt

rare casurile unde si barbatul este molipsit
de la nevasta sail femeia dobendesce lepra
de la bArbatul sea, $i in acest cas trec mai

multi ant pana ce lepra se declara.

Pentru #erile civilisate ale Europe, lepra
aparfine istoriei, insa numaT civilisafiunea

cea mai inaintata a sciut s o goneasca din

Europa. Acolo insa unde caldura sau frigul
nu permit desvoltarea unei civilisafiunT uniwww.dacoromanica.ro

131

forme, ca si la marginele orientulta, boala

se maT arata si asta-cli. Asa mai exists leprosT in Spania, in Francia, in Italia meridinonala, in Grecia, in Turcia, si anume aici
in Romania, in Rusia de sud si de nord si
in fine in Scandinavia. Afars de aceasta
lepra exists in toate cele-lalte parfi ale lumeT
si generafiunea noastra a putut asista chiar
la invasiunea boaleT in 1848 in insulele
Sandvich, adica,,cand aceste insule Miran in
legaturi comerciale cu alte state si anume

cu China.
Lepra este de asemenea foarte frecuenta

in Asia si in Africa; in China si in India

sail gasit leprosT in proporfia de 3-5 la
1000 de locuitori. Ast-fel numerul total al
leprosilor pe pamint s'ar ridica la un numer
de maT multe milioane. 0 proba pentru infecfiositatea lepreT in timpurile mai nuoi
este tocmai invusiunea boaleT in insulele
Sandvich, unde un singur matelot a infectat

toata populatiunea. Acolo s'a si Matt experimentul cu un condamnat, care, find infectat cu material lepros, a si devenit lepros.
Este insa adeverat ca in urrna s'a aflat ca

acest individ se tragea dintr'o familie leproasa.

Faptul ca copiii nouT nascuti nu presinta

lepra, ci o capeta numaT dupe 1-2 ani,

www.dacoromanica.ro

132

precum i imprejurarea ca persoanele cari

Ingrijesc leproiY, in imensa majoritate a casurilor nu capetA lepra, ail facut pe multi

autorT s opinieze ca lepra nu este nicT

contagioasa, nicT ereditara.

De fapt nu exists probe absolute pentru

ereditatea lepreT, dar tot mersul boatel Si
anume presenta unul bacil specific si in
fine eficacitatea masurilor de isolare sunt
probe suficiente pentru a admite caracterul
molipsitor at lepreT, de si nu se scie Inca

pe ce cale se produce infectjunea. Asta-41t

aproape sciintifica toata lumea considers
lepra ca boala contagioasa. Aspectul hidos
at leprosilor facilita mutt cunoascerea boatel'
i isolarea leprosilor. InsA dupa studiul me-

surilor luate in contra boatel, am cApatat

impresiunea ca mesurile cele maT radicale,
basate pe presupunerea contagiositatei, mesuri luate cu scopul de a 'starpi boala, s'ati
luat in centrul Europei in evul media, anume

and in urma cruceadelor lepra, dupa afirmatiunea scriitorilor de atuncT, se respandise intr'un mod inspaimantator. Lepro0
au fost excluT din orT -ce comunitate cu cel

sanatoV ; excluderea se facea printr'o ceremonie religioasA, acoperindu-se picioarele

leprosului cu pamint. Lepr41, declarati
morti i ingropati, au fost obligati, sub pewww.dacoromanica.ro

133

deapsa de moarte, de a purta niste haine

speciale. InchisT in leproseriT sail lazarete,
inceta orT-ce contact intim intre leprosi si
sanAtosT. Sunt inclinat a crede ca aceste
mesurT radicale au mantuit Europa de aceasta
plaga,

si considerand ca tuberculosa are

multA asemenare cu lepra, putem presupune

ca niste mesurT foarte energice ar avea ace-

lasT efect si in combaterea tuberculosei. 0

generatiune ar suferi mult in urma acestor
mesurT, dar intreaga lume civilisata ar scApa
de tuberculosa. OrT-ce mesurf moderate carT

depind de buna-vointa a indiviclilor nu vor

avea nicT un efect in combaterea boaleT.

Asa exists spre exemplu in toate terile mesuri de isolare pentru leprosT, insa fArA rigoare absoluta ; din aceastA cause mesurile
acestea n'ari avut efectul dorit. Spre a putea
ajunge scopurT mars si sublime, avem nevoe de mijloace absolute, fail a tine cont
de susceptibilitAtT sail chiar de dreptul de
familie. Curatirea facultativA si politia sanitarA a carnurilor si a lapteluT nu sunt mijloace suficiente. Un simf de umanitate reu
infeles care nu admite impedicarea absoluta
a contactuluT intre leprosi si persoanele snatoase si orbirea nriultor medici, maT cu
seams in Turcia, earl fata de faptele cele
maT evidente neaga contagiositatea si infecwww.dacoromanica.ro

1N4

liositatea leprel, au fost de buns seams

causele principale ca lepra, acolo unde mat

exista in Europa, in loc de a se rani, continua a exista pi chiar a se inmulti, maT cu

seams in Rusia si in Turcia.
Voi fi foarte fericit daca prin demonstraliunile mele voiu putea sa fac ca DomniaVoastre sa cunoasceti aspectul leprosilor,
s ye feritt de contactul lor, contribuind la
isolarea lor.
Lepra incepe ca ort-ce alts board' infecti-

oasa sau bacteriena cu febra, bolnavit sunt

abaft** timp de mat multe saptamant. Dupd
aceia apare o erupfiune pe pielea partilor
denudate pe fata si pe mane. Ar fi posibil
ca iritamentul acestor parti prin soare $i
bacterit sa predispuna pielea Ia eruptiunt
Forma cea mat caracteristica e lepra tuberculoasa ; ea se arata la inceput pe frunte,
in regiunea sprancenelor. Aid se desvolta

niste nodulT de marimea until' bob de mein

pans Ia marimea unlit bob de mazare sail
a unet nuct. Acesti nodull se confunda mai

tarcliil, sunt de o culoare rosietica sau vanata, rotunde sau turtite Ia extremitatt, pe
cand pielea fruntei devine ingrosata, sbarcita gi sprincenele sunt *lute; fata are un
aspect inspaimantAtor, fioros, aducAnd a
minte de fata leulul, din care causa 't s'a
www.dacoromanica.ro

13:5

si dat numele de Leontiasis. Pie lea capuluT

acoperita cu par remane de regula sanatoasa. De multe orT exista ulceratiunT. GanglioniT limfaticT din vecinatate sunt mariti
si tarT. De asemenea exista si lesiunT pe
ochT si in gura sub forma de pete si ulceratiuni. Boa la tine mull time, ant intregl, si
bolnaviT mor de boale interne. Multi bolnavi
capata tuberculosa, ftisia pulmonara, sati mor
in urma unor tumori leproase carT se desvolta in laringe si cart impedica respiratiunea.

Tumoarele leproase se moae spre sfarsitul

boalel si pielea carT le acopera e inoadata
de bacilli lepreT.

0 alts forma de lepra este aceea anestesica, adica la care nu vedem desfigurarea
fete). si noduli, ci Incepe cu slabirea bolnavilor, maT cu seams a mainilor ; partile mot
dintre oase devin slabe, nervit se ingroasa

si se simt grin piele ca niste streangurT

tart ; pleoapele inferioare atarna asa ca se
vede fafa for interns. In urma se arata pete
rosil, care devin brune sail cenusii, pe pielea mainilor si a fete ; in mijlocul for se
desvolta o culoare alba si partile aceste de
regula devin nesimfitoare. De multe orl o
parte mare a suprafefel corpuluT devine nesimtitoare, o putem intepa sail arde, fail ca
bolnavul s'o simta. BolnaviT acestia nu simt

www.dacoromanica.ro

136

de cat un frig intern, asa ca nu se pot incalci ; de multe orl cand se apropie de foc
incercand de a se incalcli, se and grozav
fara a o simti. Mai tarcliii extremitatile se
contracts, degetele fall de simtire mor, devin negre, uscate $i cad jos lard ca holnavul sa simta vre-o durere. Numai la inceputul boaleT locurile ca' devin nesimfitoare,
adica anestesice, sunt dureroase. Pielea leprosilor se ridica une-or' sub forma de

bule. In acelas timp se desvolta boale interne, o atrepsie, o slabiciune generals si

in fine bolnavil mor dupa 10 30 and de

boala. Am avut fericirea de a putea documenta a si Ia aceasta forma de lepra exists

bacilli lepreT $i anume in nervi, ca avem
deci a face cu una si aceiasi boala.
Ca $i la cele maT multe boale, si la boala
aceasta clasica, $i Ia flagelul acesta cel maT
vechiti, numaT anif cei din urma, numal
bacteriologia a descoperit adeverata sa causa.
Medicil antichitatei, vestitil medic' arabi,
toate ;.coalele medicate ale evulul modern

s'ail incercat in zadar de a afla prin metoadele for de scrutare causa leprel. Numal
in anul 1880 D-r. Armaner Hansen a descoperit la leprosi bacilli foarte fin' in interiorul celulelor. Autoritatea luT Virchow, care

a confirmat observatiunile WI Hansen, a

www.dacoromanica.ro

137

atras atentiunea lumei sciintifice asupra acestut bacil. Mai tarqliti Neisser, Cornil si ett
ne-am ocupat cu studiul bacilului, am gasit
acest bacil in fie-care cas Intr'o cantitate

enorma, asa ca in comunicarea mea facuta

la Academia de Medicina din Paris asupra
acestei boale, am putut sA me pronunf ca
nascerea, desvoltarea

consecinfele boalet
si prin
acjiunea mecanicA a bacilului leprei ai cA
ai

se explica in destul prin presenta

acest microb se distinge de cele-l'alte bacterit. Bacilul leprel seamana cu bacilul tuberculosei, e putin mat drept, se coloreaza
mat usor cu culorile de anilinA ai refine mai
tare coloratiunea, adica e ai mat resistent
de cat bacilul tuberculosei. In distingerea
celor dot bacilt principalul este numerul
colosal de bacilt aclati in piele $i in toate
organele atinse de boalg. Pe cand bacilul
tuberculoset se afla de regula in num&
mai mic in fesuturile omulut, bacilul lepret
se afla in milioane gi miliarde de exemplare
in nodulit leprosi, asa cA nodulit acestia
sunt in mare parte compust de bacilt. Se
poate afirma ca la un individ lepros, cu
lepra bine desvoltata, numerul bacililor este
asa de mare in cat ajunge la o greutate de
mat multe kilograme.
www.dacoromanica.ro

138

Daca avem in vedere ca bacilli acestia

ocupa organe importante, cA se aseacla in
nervy, unde produc o iritatiune lenta si grin
impedicarea circulatiunei o ingrosareinsemnata a tesuturilor, cA inlocuesc o mare parte
a pielet, ca se afla in cele mai multe celule
a le organismulul, ca astupa vasele limfatice si sanguine, cA infra in substanta nervoasA, atunci chiar numai presenta for ne
explica boala intreaga.
E adeverat cA ne lipsesce basa experimentala prin care am putea resolva chestiunea contagiositatei leprel precum si modul
invasiunei si actiune1 microbului. Am cautat

dar o alta cale pentru resolvarea acestor

chestiuni importante.
Savantii, in scrutarea nature! ail ales mai
cu seamA doue cal de investigatiune. Unii,
in tendinta de a progresa sistematic, isi

pun de la inceput cestiunile ce urmeazA a

fi deslegate. Spre a ajunge la un resultat,
cauta sa meargA drept inainte si sA invinga
toate obstacolele. Ast-fel botanistii pretindeau

cA nu se poate realisa nici un progres in

bacteriologie panA and nu vor fi resolvate
mai intai cestiunile concernand locul micro-

bilor in sistemul botanic. Koch in studiul

si aprecierea microbilor, a stabilit asemenea

oare-cari conditiuni de resolvat inainte de

www.dacoromanica.ro

139

a merge maT departe, opinand CA spre a

putea afirma specificitatea until microb, tre-

bue intre altele sa fi re4t cultura artificialA a microbulut i trebue ca boala sa se

fi produs la animale in urma inoculareT.
Al ti autorT, avand inaintea ochilor for tot
progresul sciintei, se conduc de faptele bine

stabilite de cercetarile anterioare pentru a

cauta fapte nuoT orT unde s'ar gasi ele. E
adevarat ca in modul acesta nu mergem
drept inainte spre tinta care ne am pus'o
in cercetarile noastre, inconjuram greutatile
pe cart nu le putem invinge gi de multe
orT ajungem la un punct cu totul alt-fel de
cum vroiam sal ajungem ; InsA punctul la

care am ajuns represinta in tot-d'a-una un

progres Si de multe oni din punctul acesta
vedem drept inaintea noastra telul dorit.
VedetT a in cercetarile noastre asupra
lepreT am procedat in sensul acesta din
urma. Fiind impedicatT de imposibilitatea de
a face culturT pure *i de a infecta anima-

lele, nu ne am oprit, ci am cautat sa Maintam in alte directiuni, tot avend in vedere

cestiunile importante ce urmail a fi resolvate.
Nu maT avem trebuinta sa inoculAm ani-

malele, sa producem boala la animale sail

sa cultivam microbul ; vedem cu ochiT notri ca acel bacil e causa lesiunilor, ca densul
www.dacoromanica.ro

140

formeaza tumoarele, ca intrarea sa in orga-

nism, ca inmultirea sa pe o scars imensa

produce lepra; lepra este Lied o. boala in-

fecioasa. i fiind ca bacilul leprel nu se

afla in natura de cat num.!' la omul lepros,
omul MCA indoiala, nu poate capata boala
de cat imediat sati mediat de la om.

Dar cart sunt dile de infectiune? Exists

date positive ca unit oamenl sanetost ail
devenit leprost in urma contactulul cu leprosit. Asa de pita s'a constatat de mat
multe oil ca infirmierit spitalelor in cart se
adapostesc leprosil ail dobendit lepra de la
bolnavit pe cart If au ingrijit. Alte ort o
femee leproasa a infectat pe barbatul sal ;
acesta muri si femeea mAritandu-se pentru

a doua oars, a molipsit si pe barbatul al

douilea.

De si un asemenea exemplu are o mat

mare valoare de cat miile de casuri in cart
oamenil sanetost cart ail fost in contact cu
leprosit si ail remas sanetosi, totu-sl mat
exists si asta-clt un num& oare-care de media cart neaga contagiositatea si infectiositatea leprel, si aceasta o fac fie din causa
ignorantel, fie din causa unor prejuditil.
Zambaco-Pala din Constantinopole, fiind
ca n'a veclut casurt evidente de transmisiune, neaga contagiositatea si aceasta nuwww.dacoromanica.ro

14t

me din causa ca-I lipsesc notiunile precise

asupra bacteriilor si asupra roluluT microbilor In aceasta boala. Insa toti observatoriT
inaintatT aT lumel civilisate sunt de acord
asupra roluluT bacteriilor si asupra infectiositateT acesteT boale.

Cestiunea leprel ne presinta insa multe

alte puncte obscure. Cum se infecteaza omul ? Ed am putut constata cel anteiti ca
bacilul lepreT patrunde prin pielea intacta
de-alungul p'eruluT si ca chiar la suprafata
corpulul leprosilor se afla baciliT leprel. Ar
fi deci posibil ca anume la copiT, la carT
pielea e mat find, bacilul s patrunda in
piele si ca aid sa se inmulteascd cu Incetul.
Sunt autorT carT afirma ca poate s treaca
15 anT pans cand dintr'un germen intrat in
organism, boala sa se desvolte. Insa nu totd'a-una trebue un timp asa de indelungat.

Asa am putut constata impreuna cu d-1

Profesor D-r N. Kalinderu ca copilul unel
femeT leproase a capetat lepra in timpul alaptarel; lepra s'a desvoltat in jurul gurel
copilulul si chiar pe buza sa superioara.
Existd o deosebire mare intre bacilul tuberculosel si bacilul leprel, si anume acesta
din urma nu se poate cultiva sail se cultiva numaT cu greil pe substantele nutritive

si ca e foarte greil de a produce lepra la

www.dacoromanica.ro

142

animale, pe and bacilul tuberculoset, cum

am aretat in conferinta trecuta, se cultiva
usor, iar afectiunea, tuberculosa, exists si se
poate produce la animalele domestice. Insa

aceasta deosebire nu probeaza de fel ca

lepra nu e infectioasA. Daca am sci pe ce
cale se infecteazA omul, daca in .conditiunT
analoage am incerca sA inoculam lepra la om
si

inocularea n'ar reusi, numat atunci am

putea ghee ca lepra nu este infectioasA. Dar

avem din contra experiente cart ne arata ca
oamenit au contractat lepra daca s'au tAiat

cu instrumentele cart au fost in contact cu

leprosit si exists chiar putine date ca sub
anumite conditiunt si animalele inoculate cu
producte leproase au caps tat lepra.

Trebue dar sA privim lepra ca o board

infectioasa si probabil si contagioasa. $i

fiind-ca la not in tail aceasta boala exists,

ba se poate constata chiar, ca si in Rusia,
o inmultire a casurilor, ar trebui ca, basalt
pe experimentele noastre si pe natura parasitica a boalet, sA luam tnsuri energice
pentru isolarea acestor bolnavt, prevenind
ast-fel pericolul care se nasce din contactul

cu leprosii. Inainte de toate ar trebui constatate toate casurile de lepra cart se afla
in tars si institutul nostru se Insarcineaza

www.dacoromanica.ro

163

cu facerea diagnosticulul din produsele suspecte ce -i se vor inainta. Dup6 constatarea

boalei bolnavii ar trebui sa fie isolati intr'un asil in conditiuni igienice perfecte. Ar

fi de dorit ca personalul care urmeaza a

ingriji pe bolnavii de lepra, infirmierii si
infirmierele, s fie recrutat chiar din rindu-

acestor bolnavi. Contactul tuturor acestor persoane cu lumea externs- va fi cat

se poate de restrins. DacA ne vom ingriji de
acum de aceasta board, and n'avem de cat
vr'o 300 leprosi, mai cu seams in judetele
Ilfov, Arges, Vlasca, Muscel si Tulcea, leprosii fiind mai mult terani sail muncitori,
vom ajunge acolo sa intram si not in rindul
rile

statelor civilisate din punctul de vedere

igienic, prin faptul a nu vom avea lepra;

din contra daca vom rasa lucrurile asa cum
sunt, ne expunem pericolului ca chiar prin
numeroasele cal de comunicatiune si prin
sporirea populatiunei si lepra sa ridice capul

si sa devina asa de teribila cum este in

India si in China, unde, precum am spus'o
inainte, sunt cati-va leprosi la fie-care mie
de locuitori.

Recunosc a administratia a facut deja

un inceput bun destinand asilul de la Rdchitoasa pentru internarea leprosilor. Este
insa nevoe de dispositiuni legale cad s
www.dacoromanica.ro

144

dea dreptul statulut de a interna acolo pe

aces leprost cart nu pot fi isolaft la domiciliul lor.
*

As vorbi Inca cate-va cuvinte despre pe

lap% o boala endemics la not in Romania,
dar asupra careia scim Inca foarte putin.
Aceasta boala care exists in Spania, in Italia
si la not, pare a fi causata de o nutrifiune

exclusive cu porumb, anume cu porumb

stricat, mat cu deosebire la individiT cu debilitate ereditara, la urmasii unor persoane
sifilitice, alcoolice, impaludate. Populafiunea
seraca sufera mat cu seams de aceasta
boala, dar sunt notate casurt de pelagra si
la oament mat bine situatt. Unit afirma ca

pelagra se ivesce cate o data si la persoa-

nele cart nu se nutresc cu porumb, alfit

opiniaza ca alcoolul extras din porumb, mat

cu seams din porumbul stricat, ar putea si

el sa provoace pelagra. Se crede ca arsita
soarelut ar avea un rol important in producerea pelagret, de oare-ce boala Incepe
vara cu o board de piele pe partile expuse
razelor soarelut. Simptomele boatel sunt
foarte diferite ; deja in secolul trecut s'ati
descris in Italia 3 forme sari mat bine ciis 3
grade ale boalel ; in primul stadiii se vede
www.dacoromanica.ro

145

o roseata intensa pe dosul mainilor, pe fata

si pe piept care, la Wean, este in mare
parte si el expus razelor soarelut. larna roseata dispare, dar revine cu vara si devine
din ce in ce mai intensa, mai vinela ; pielea
se detaseaza sub forma unor cruste groase.
OameniT devin abatutl si slabl. In stadiul
douilea, care apare de obiceia dupa o durata de mai multi anT, se ivesce o sensa-

fiune de furnicare, o sensatiune de frig,

pielea devine vin'eta, bruna, subtire, satinata,

dureroasa; pe linga aceasta se constata

diaree si slabiciune general'. Inteun stadia
mai avansat, in stadiul disperarei cum clic
Italienii, apar crampe, diaree, delir, mania,
melancolia; in fine se desvolta o abrutisare
total's' urmata de moarte. La copil, la cars
aceasta boala a fost bine studiata de regre-

tatul D-r Sergiii, am constatat ca pelagra

se complica cu o forma specials a tuberculosei care pricinuesce moartea copiilor.
La indiviclii morti de pelagra am putut con-

stata lesiuni in creer si in maduva, lesiuni

descrise in tesa d-lui D-r Luca.

Aid in tars d-nii D -rT

Felix, Scheiber,

Sergiti, Kalinderu, Theodori s'au ocupat cu

studiul acestei boale. Statistica culeasa de
D-r Sergiti arata ca la noT in tail, la o po-

pulatiune de 5 milioane si jumeate de suwww.dacoromanica.ro

146

flete, a existat aproape 11 mil de pelagrosi,

de atuncT insa boala a facut noue progrese
ast-fel in cat in anul 1897 D-r Felix a constatat maT mult de 20,000 pelagrosi. Putin
imports daca ar fi si o mie maT mult sail
maT putin, cad o ast-fel de boala nu se
poate neglija la un popor mic cu aspiratiunl
marl spre progres general $i national. Pelagra este boala teranului roman pe care se
baseaza vitalitatea noastra. In toate judetele
sunt pelagrosT; maT multi au fost in anul

trecut, 28 in judetul Roman, apoi 1100 in

judetul Tutova, dupe aceea vine Vaslul cu
770, Dorohohl cu 628, Covurlui, Gorj, Tecuciti cu mai mult de cat 400 pelagrosi etc.
Avend in vedere opiniunile cele mai divergente asupra causelor pelagreT, de la sine

se impune ca inainte de toate s studiam

aid la noT in Para, cu mijloacele de carT
dispune institutul de bacteriologic, aceasta
boala destul de veche, destul de grava gi
totu-$T asa de putin studiata. Acceptam bucuros resultatele sciintifice obfinute de alti
autorT, resultate certe si bine stabilite, insa
de o cam data nici ciupercile gasite pe
bobul de porumb, nici extractul obtinut din
porumbul stricat,
produs in mainile luT
Lombroso etc. resultate destul de convingetoare.

www.dacoromanica.ro

147

Faptul acesta l'a afirmat din noil si d-I

D-r Neagoe care a fost trimis sA studieze
in streinAtate causele pelagreT si mesurile
carT s'ad luat pentru combaterea acestel
boale. Asa dar suntem fortatT sA cautam cu
toate puterile si cu toate mijloacele de carT
dispunem, sA aflAm noT causa boaleT si spe-

rAm ca comisiunea instituitd pentru acest

scop va ajunge, gratie mijloacelor noastre
de cercetare perfectionate, la resultate maT
bune de cat scrutAtoriT francest si italienT.
InsA pans cand aceste cercetarT vor fi incoronate cu succes, vom fi siliti sA cautam
a micsora numerul pelagrosilor asa cum s'a
micsurat in Mantua in urma mesurilor luate.
Vom lupta in contra pelagrel infiintand in
locurile cele maT bantuite instalatii de paineriT

si bucAtAril economice, asa cum le-a constatat d-I D-r Neagoe in regiunile pelagroase
din Italia, ameliorand tot o data starea materials a teranuluT, si ingrijind in mod rational
pe nenorocitiT earl suferA de pelagrA. Buca-

tAria economics nu e alt-ceva de cat o cal dare care impreunA cu o sobit5 costa vre-o
50 let ; in aceastA caldare se ferbe in fiecare gli o cantitate de 100 litrurT de zeamA
pentru satul intreg. Locuitorii yin la un
semn dat s5 is din aceastA zearnA, compusA
din apA, fasole, orez si slAninA. Un litru ajunge pentru douT oamenT si costa un ban.
www.dacoromanica.ro

148

Aceasta minestra e indestulatoare pentru

varlatiunea necesara in nutriment si daca

adAogAm la odaia in care exists brutaria

economics o alts odae in care se vor hrOni
sub control pelagrosii din sat cu aceastA

minestra, vom (line chiar resultate de

vindecare pe langa ca vom preveni boala
la ceT-Ialti. MaT putin folositoare ar fi spitale speciale pentru pelagrosT, cad afarA de
casurile in call' pelagrosil au devenit infirmT,
cAutarea in spital nu va avea vre-un succes

durabil, cad bolnavul se va afla bine cat

timp va sta in spital avend mancarl bune
gi variate, 4i va deveni din nal pelagros
indatO ce se va intoarce acas5, in miseria
fisiologica in care traia inainte. $i apot,
cu

sumele

necesare

pentru intretinerea

unor ast-fel de spitale, s'ar putea combate

si preveni boala in Cara intreag5. Am putea
admite cel mult internarea pelagrosilor pentru cate-va luta in timpul unde pelagra sA
manifestA in anume localitati unde sA fie
bine hrAnitT eliberandu-se apol in anotimpul
in care pelagra nu maT apace.
Infiintarea bucatAriilor pentru prevenirea
boatel, de bung seamy insotitA si de alte
momente necunoscute, de $i au redus nu-

merul pelagrosilor in Italia de la 11% la

3%, totu-sT remane ca pe tangs ridicarea

www.dacoromanica.ro

148

starer Wanuluf, sa nu uitam lucrul cel mar

ma)" principal: studiul pelagreT la noT in tarn.

Deslegarea acesteT cestiunT o v&:1 ca una

din cestiunile cele maT importante ale institutuluT de bacteriologie.
Voiti fi fericit daca prin ciclui acestor
studiurT VOir/ fi ajuns scopul pe care 'I

urmaresc si anume de a at-eta importanta

institutuluT nostru si a resultatelor obtinute,

maT cu seamy insa a ye indica inamicul

comun al prosperareT si al sanetatel noastre.
Am cautat sa &it cetitorilor cate-va notiunY

generale utile din punctul de vedere at ap'erkeT noastre si a copiilor nostri In potriva atacurilor continue ale bacteriilor casi
produc boalele.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro